Sunteți pe pagina 1din 21

Problema 1

O societate are inregistrare venituri anuale din vanzari de bunuri in suma de 15.000 um, dar se
cunoaste ca aproximativ 3% din bunurile tranzactionate sunt returnate. Se mai cunoaste ca
societatea practica un adaos mediu la total vanzari de 15% din pretul de vanzare. Care vor fi
efectele in situatiile financiare?

Societatea îşi va constitui un provizion pentru suma:


1.500.000.000 * 3% * 15% = 6.750.000 u.m.
Dacă au loc returnări de bunuri, acest provizion se va relua la venituri pentru sumele aferente adaosului
bunurilor returnate.

Problema 2

O societate de productie prezinta urmatoarea situatie a stocurilor: produsele finite disponibile in


depozit la inceputul lunii 3.000 um, valoare vanzari 28.800 um, exclusiv TVA, stoc final 2.000 um,
stiind ca societatea practica la vanzare un adios de 20%, determinati productia lunii curente.

Costul de productie aferent vanzarii = 28800 / 1.2 = 24000.


Stoc initial + intrari – iesiri = stoc final
3000 + X – 24000 = 2000 deci productia curenta = 23000.

Problema 3

Pe baza urmatoarelor informatii, determinati valoarea bilantiera a activelor imobilizate, a activelor


circulante si a capitalurilor proprii, conform OMFP 1752/2005:
Imprum termen lung 653000, constructii 954000, provizioane depreciere imprum termen lung 15750,
investitii financiare termen scurt 68350, materiale consumabile 268000, furnizori-debitori 64125,
provizioane riscuri si cheltuieli 65850, amortizare constructii 354000, reserve 280500, subventii investitii
65000, capital social 800000, interese participare detinute pe termen lung 90000, marfuri 65000,terenuri
255000,rezultat reportat 56000.

Active Imobilizate 945,000


Constructii 954000
Amortiz constr (354000)
Terenuri 255000
Interese part term lung 90000

Active Circulante 465475

Inv fin t scurt 68350


Mat cons 268000
Furniz debitori 64125
Marfuri 65000

Total Active 1,410,475

Chelt in avans
Datorii termen scurt
Datorii termen lung
Imprumut 653000
Provizioane
Prov dep imprum term lung 15750
Venituri in avans
Subventii investitii 65000

Capital si reserve 1136500


Capital social 800000
1
Rezerve 280500
Rezultat reportat 56000

Problema 4

Între o societate ALFA (locator) şi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie-
finanţare cu urmãtoarele caracteristici: data semnãrii contractului 1 ianuarie exerciţiul N; durata
contractului 3 ani; durata de viaţã a bunului 8 ani; vãrsãmântul iniţial 2.000 lei; sunt prevãzute 3
rate de 100.000 lei, plãtibile în ultima zi a anului; posibilitatea exercitãrii unei opţiuni de cumpãrare
la sfârşitul anului 3 la preţul de 20.000 lei; valoarea justã a bunului la data semnãrii contractului
280.738 lei; valoarea rezidualã a activului este 40.000 lei; rata implicitã a dobânzii anuale calculatã
de locatar 10%. Precizaţi, conform IAS 17, înregistrarea contabilã efectuatã de locatar.

1) Calculam valoarea actualizata a platilor minime


Valoarea actualizată a plăţilor minime de leasing (valoare care porneşte de la valoarea plăţilor viitoare,
discontându-le la momentul prezent), concept prezent în reglementările contabile, are rolul de a oferi o
valoare actuală (reală) a unor plăţi viitoare, conducând astfel la prezentarea în situaţiile financiare a unor
valori economice reale a resurselor economice şi creanţelor-datoriilor.

VAPML = 2.000 lei +(100.000 lei/1.1) +(100.000 lei/1.12) +(100.000 lei/1.13) +(20.000 lei/1.13) = 265.711

2)Conform IAS 17, locatarul contabilizeaza activul inchiriat la valoarea cea mai mica dintre
valoarea justa a bunului s valoarea actualizata a platilor minime de leasing

Min (280.738 lei; 265.711 lei) = 265.711

Activ = Datorii in contracte de locatie-finantare 265.711 lei

Rata implicită a dobînzii dintr-un contract de leasing este rata de actualizare care, la începutul contractului
de leasing, face ca valoarea actualizată a plăţilor minime obligatorii şi a valorii reziduale
negarantate să fie egală cu valoarea justă a activului.

Problema 5

O societate achizitioneaza o cladire la costul de 800000 lei. Consultantul imobiliar estimeaza durata
de viata a cladirii la 25 ani, iar firma anticipeaza vanzarea cladirii dupa 5 ani. Pretul actual de
vanzare pentru o cladire similara cu o vechime de 5 ani este 290000 lei. Calculati, conform IAS 16,
amortizarea anuala.

Cladire achizitionata la 800000 lei. Estimare durata de viata utila 25 ani, vanzare anticipata dupa 5 ani.
Pretul actual de vanzare pentru o cladire similara este de 290000

Valoare reziduala = 290000

Amortizare anuala = (800000-290000) / 25 ani = 20400 /an

Problema 6

Soc. ALFA SA are in stoc la inceputul lunii martie N:


-sold initial materii prime: 2000, evaluat la cost de achizitie
-sold initial marfuri 7500, evaluat la cost de achizitie
In cursul lunii martie au loc urmatoarele operatii:
1) Achizitie materii prime la cost achizitie 1000, tva 19%
2) Achizitie marfuri la cost achizitie 200, tva 19%
3) Consum materii prime la cost 1500
4) Vanzare marfuri la pret vanzare 800, tva 19%, costul de achizitie fiind 600 lei

La sfarsitul lunii, pe baza inventarierii, se stabilesc urmatoarele stocuri finale faptice:


- stoc faptic materii prime 1700
- stoc faptic marfuri 6500
2
Contabilizati operatiile si prezentati situatia in conturile de stoc stiind ca intreprinderea utilizeaza
metoda inventarului permanent.

Sold initial materii prime 2000


Sold initial marfuri 7500

Achizitie materii prime cost achizitie 1000, tva 19%

% 401 1190
301 1000
4426 190

Achizitie marfuri cost achizitie 200, tva 19%

% 401 238
371 200
4426 38

Consum materii prime la cost 1500

601 = 301 1500

Vanzare marfuri pret vanzare 800, TVA 19%, cost achizitie 600 lei
Presupunem vanzare pe credit comercial:

411 = % 952
707 800
4427 152

Descarcare gestiune marfuri vandute:

607 = 371 600

Inventariere la sfarsit de luna:


Stoc faptic materii prime: 1700
Stoc scriptic: 2000 + 1000 – 1500 = 1500

Inregistrare plus de inventar materii prime:

301 = 601 200

Stoc faptic marfuri: 6500


Stoc scriptic: 7500+200-600 = 7100

Inregistrare minus de inventar marfuri: 607 = 371 400

Problema 7

Pentru a fabrica 90 buc din produsul B, in exercitiul N s-au angajat urmatoarele cheltuieli:
- chelt directe 100000
- chelt indirecte 40000 din care:
o chelt variabile 30000
o chelt fixe 10000
Capacitatea normala de productie este 180 bucati.
Cheltuieli administrative 20000
Pierderi din rebuturi 8000
Sa se calculeze costul de productie conform prevederilor IAS 2 “Stocuri”.

Argumentati solutia.

Fabricare 90 bucati produs B


3
Chelt directe 100,000
Chelt indirecte 40,000
Chelt variabile 30000
Chelt fixe 10000

Capacitate normala productie 180 bucati

Chelt administrative 20000


Pierderi din rebuturi 8000

Calcul cost de productie conform IAS 2:

Alocarea regiei fixe asupra costului de productie se face pe baza capacitatii normale de productie. In cazul
unei productii sub capacitatea normala, regia nealocata este contabilizata ca o cheltuiala a perioadei. In
cazul unei productii peste capacitatea normala, valoarea regiei fixe pe unitatea de produs este diminuata

Alocarea regiei variabile asupra costului de productie se face pe baza folosirii reale a capacitatii de
productie.

Calcul regie fixa recunoscuta drept cheltuiala a perioadei:

RFP = Chelt fixe * (1-Nivel real activitate/Nivel normal activitate)


RFP = 10000 * (1-90/180) = 5000

Calcul regie fixa incorporabila in costul stocului

RFI = Regie fixa totala – RFP


RFI = 10000 – 5000 = 5000 lei

Calcul cost de productie total 135000


Chelt directe 100000
Chelt indirecte (fixe) incorporabile 5000
Chelt indirecte variabile 30000

Calcul cost de productie unitary

CPU = 135000/90 = 1500 lei / buc

Calcul chelt neincorporabile in costul stocului


- chelt generale de administratie 20000
- regia fixa recunoscuta ca si cheltuiala a perioadei 5000

Nota: cheltuielile excessive generate de ineficienta productiei sunt excluse din costurile stocurilor intrate in
gestiune, de exemplu:
- rebuturi / pierderi materiale / manopera sau alte costuri de productie peste limitele normal admise
- costurile de stocaj, altele decat cele care separa 2 etape ale procesului de productie
- costurile de desfacere

Ca si principiu general, se includ in costul stocurilor numai in masura in care reprezinta costuri suportate
pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care sunt necesare intreprinderii.

Problema 8

Dispuneti de urmatoarele informatii: toate actiunile filialei au fost achizitionate cu 4600 lei. Valorile
juste ale activelor achizitionate si ale obligatiilor preluate sunt urmatoarele: stocuri 1500, creante
200, numerar 2000, terenuri si cladiri 4000, furnizori 1600 lei, imprumuturi din emisiune obligatiuni
1500. Au fost efectuate plati de 4200 pentru achizitia cladirilor. Determinati fluxul de numerar
provenind din activitatea de investitii conform IAS 7.

Fluxul de numerar provenit din activitatea de investitii

4
Cumparare actiuni filiala (4600)
Plati achizitie cladiri (4200)

Nota: nu se creeaza fond comercial la achizitie intrucat pretul de achizitie al actiunilor reflecta activul net
contabil al societatii achizitionate.

- Plăţi privind achiziţia filialei (1) -2.600 lei


- Plăţi privind achiziţia clădirilor -4.200 lei
= Flux de numerar provenit din activitatea de -6.800 lei
investiţii
(1)
Valoarea se determină astfel:
 Stocuri 1.500 lei
+ Creanţe 200 lei
+ Numerar 2.000 lei
+ Terenuri şi clădiri 4.000 lei
= Total activ 7.700 lei
- Datorii (1.600+1.500) -3.100 lei
= Activ net contabil 4.600 lei
- Numerar -2.000 lei
= Valoarea plătită pentru filială 2.600 lei
sau:
+ Plăţi privind acţiunile filialei 4.600 lei
- Numerar -2.000 lei
= Valoarea plătită pentru filială 2.600 lei

Problema 9

Societatea A achizitioneaza de la societatea B un utilaj al carui pret de achizitie este 520000. Pentru
societatea B utilajul este produs finit. Contractul incheiat prevede posibilitatea fie a platii integrale
la livrare a sumei de 520000 lei, fie a unei plati la livrare de 30000 lei urmate de o plata ulterioara,
peste 1 an, de 510000. Precizati inregistrarile contabile in cazul celei de-a doua variante conform
IAS 16 si IAS 18.

Societatea A
Plăţi ulterioare = 30.000 + 510.000 = 540.000 lei
Cost = 520.000 lei
Chelt cu dobânzile = 540.000 – 520.000 = 20.000 lei
a) achiziţie utilaj
540.000 lei % = 404 540.000 lei
520.000 lei 213
20.000 lei 471
b) plată imediată furnizor
30.000 lei 404 = 512 30.000 lei
c) recunoaştere chelt cu dobânzile
1.666 lei 666 = 471 1.666 lei (
20 .000
)
12 luni
d) plata finală furnizor
510.000 lei 404 = 512 510.000 lei

Societatea B
a) vânzare produse finite
540.000 lei 4111 = % 540.000 lei
701 520.000 lei
472 20.000 lei
b) încasare imediată creanţă
30.000 lei 5121 = 4111 30.000 lei
c) recunoaştere venituri din dobânzi
1.666 lei 472 = 766 1.666 lei (

5
20 .000
)
12 luni
d)încasare finală clienţi
510.000 lei 5121 = 4111 510.000 lei

Problema 10

Filiala F a capitalizat la 01.01.N. cheltuieli de constituire de 50000 care sunt amortizate in 5 ani
Potrivit politicii grupului cheltuielile de constituire afecteaza contul de profit si pierdere in exercitiul
in care se efectueaza (se aplica prevederile IAS 38 imobilizari necorporale). Efectuati retratarile de
omogenizare in exercitiile N si N+1 daca pentru consolidare se utilizeaza metoda bazata pe fluxuri.

I.În anul N în bilanţ:


a)Se elimină cheltuielile de constituire capitalizate la începutul anului:
50.000 lei 121 = 201 50.000 lei
b)Se elimină amortizarea cumulată înregistrată 50.000 lei : 5 ani = 10.000 lei
10.000 lei 2801 = 121 10.000 lei
II.În anul N în contul de profit şi pierdere:
50.000 lei 6xx = 121 50.000 lei

10.000 lei 121 = 6811 10.000 lei


Consecinţe asupra impozitului amânat:
Valoare contabilă cheltuieli de constituire (din situaţii financiare consolidate ) = 0 lei
Bază fiscală (din situaţii financiare individuale) (50.000 – 10.000 amortizarea) = 40.000 lei
Activ de impozit amânat = 40.000 lei x 16 % = 6.400 lei
În bilanţ:
6.400 lei Impozit amânat = 121 6.400 lei
În contul de profit şi pierdere:
6.400 lei 121 = Venituri din 6.400 lei
impozitul amânat
II.În anul N+1
Se elimină amortizarea:
10.000 lei 121 = 6811 10.000 lei
Valoare contabilă cheltuieli de constituire (din situaţii financiare consolidate) = 0 lei
Bază fiscală (din situaţii financiare individuale) (50.000 – 20.000 amortizarea) = 30.000 lei
Activ de impozit amânat = 30.000 lei x 16 % = 4.800 lei
În bilanţ:
4.800 lei Impozit amânat = 121 4.800 lei
În contul de profit şi pierdere:
4.800 lei 121 = Venituri din 4.800 lei
impozitul amânat

Problema 11

Cum poate fi exclus un asociat din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu
raspundere limitata?

Poate fi exclus din societatea in nume colectiv:


a) asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
b) asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;
c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie;
d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau
de capitalul social in folosul lui sau al altora.

Poate fi exclus din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată (art. 222
din Legea 31/1990):
a) asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
b) asociatul cu răspundere nelimitată în stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;

6
c) asociatul cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept în administraţie ori contravine
dispoziţiilor art. 80 şi 82.
Dispoziţiile art. 222 lit.c din Legea 31/1990 care prevăd posibilitatea excluderii asociatului care se
amestecă fără drept în administraţie, se foloseşte de capitalul social sau de bunurile societăţii, sau ia din
fondurile societăţii mai mult decât i s-a fixat pentru cheltuielile făcute, motive invocate de reclamantă
pentru excludere, nu se aplică asociatului dintr-o societate cu răspundere limitată. Dispoziţiile legale se
referă doar la asociatul dintr-o societate cu răspundere nelimitată, cum sunt societăţile în nume colectiv şi
în comandită simplă. În atare situaţie, acţiunea reclamantei pentru excluderea pârâtului,asociat
neadministrator într-o societate cu răspundere limitată este inadmisibilă.
d) asociatul administrator care comite fraudă în dauna societăţii sau se serveşte de semnătura socială sau
de capitalul social în folosul lui sau al altora.
În practica jurisdicţională s-a arătat că prin fraudă în dauna societăţii se înţelege orice acţiune sau
omisiune intenţionată săvârşită de asociatul administrator, indiferent dacă prejudiciul condiţionat de lege
se produce în sfera gestiunii interne sau în sfera relaţiilor cu terţii; precum şi indiferent dacă fraudarea are
ca suport exercitarea atribuţiilor în calitate de administrator sau exercitarea drepturilor şi obligaţiilor
societare în simpla calitate de asociat.
S-a considerat că este fraudă în dauna societăţii:
- prin expertiza efectuată în cauză s-a stabilit că asociatul a retras din cont o sumă pentru achiziţionarea
din străinătate a unor utilaje şi aparatură electronică, operaţiuni care n-au fost evidenţiate în contabilitatea
societăţii.
- a desfăşurat o activitate prejudiciabilă pentru societate, prin evidenţierea în gestiune a unor cantităţi de
mărfuri mai mici decât cele primite în fapt, spre folosul propriu, precum şi prin deţinerea abuzivă şi
exclusivă a unor documente ale societăţii(carnet cec, ştampilă).
- contractarea în numele societăţii a unor împrumuturi bancare, achiziţionarea de bunuri de valoare, cum
ar fi televizoare color şi calculatoare, precum şi majorarea capitalului social, toate realizate unilateral de
asociatul administrator, fără acordul celuilalt asociat, constituie fraudă.
Nu pot fi considerate fraudă în dauna societăţii: neglijenţa, inabilitatea, dezinteresul în afaceri, atâta timp
cât acestor fapte le lipseşte elementul voliţional care să permită calificarea lor ca fiind un act de
înşelăciune.
e) concurenţa neloială.
La SNC, SCS şi SRL, asociaţii nu pot lua parte, ca asociaţi cu răspundere nelimitată, în alte societăţi
concurente sau având acelaşi obiect de activitate, nici să facă operaţiuni în contul lor sau al altora, în
acelaşi fel de comerţ sau într-unul asemănător, fără consimţământul celorlalţi asociaţi.
În acest caz numai societatea poate să ceară excluderea asociatului. De asemenea, poate să decidă că
asociatul care a făcut actele de concurenţă a lucrat în contul ei sau poate să ceară despăgubiri. Acest
drept se stinge după trecerea a 3 luni din ziua când societatea a avut cunoştinţă de actele de concurenţă
neloială, fără a fi luat vreo hotărâre.
Nu poate fi exclus un asociat pentru motive prevăzute la art.222,dacă:
1. Împrejurarea că au fost sesizate organele de poliţie pentru fapte penale, nu este de natură să
dovedească existenţa unor fraude, din moment ce o asemenea sesizare nu s-a finalizat printr-o hotărâre
penală de condamnare, rămasă definitivă.
2. Soţul asociatului administrator a înfiinţat o altă societate comercială, la care acesta nu este asociat, iar
activitatea acestei S.C. nu afectează societatea înfiinţată de părţile în litigiu.
3. Lipsa de activitate fizică sau intelectuală în folosul societăţii.
4. Suma ce nu apare predată la casierie reprezintă monedă divizionară de metal până la 10 lei inclusiv, ce
rămânea în magazin fără evidenţă, practică probată prin depoziţiile de martori ale vânzătorilor.
5. Refuzul de a recepţiona şi pune în vânzare mărfurile primite, şi de angajare a personalului calificat.
6. Neparticiparea la adunarea generală.
Clauzele enumerate de lege au caracter limitativ şi, dacă în actul constitutiv nu au mai fost
prevăzute altele, acestea vor fi interpretate strict.

Problema 12

Sa se analizeze riscul de lichiditate asociat acestei companii si sa se furnizeze masuri pentru


echilibrarea situatiei ei financiare

NU EXISTA DATE SUFICIENTE PENTRU A RASPUNDE.

Problema 13

Analizati evolutia ratei de rotatie a activului circulant net, a levierului financiar si a ratelor de
rentabilitate in cazul SC TITAN SA.

7
NU EXISTA DATE SUFICIENTE PENTRU A RASPUNDE.

Problema 14

Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elementelor similare


cheltuielilor in vederea determinarii impozitului pe profit. Dati unele exemple in urma carora pot
rezulta elemente similare veniturilor si cheltuielilor.

Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate
în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, dincare se scad veniturile neimpozabile şi la care se
adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte
elemente similareveniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

Norme metodologice:
12. Veniturile şi cheltuielile care se iau în calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele înregistrate în
contabilitate potrivit reglementărilor contabile date în baza Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor,
din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile nedeductibile conform prevederilor art.
21 din Codul fiscal.
Exemple de elemente similare veniturilor:
- diferenţele favorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută,
înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat, ca urmare a retratării sau transpunerii;
- rezervele din reevaluare la casarea sau cedarea activelor, în situaţia în care au fost deductibile din
profitul impozabil.
Exemple de elemente similare cheltuielilor:
- diferenţele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută,
înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat, ca urmare a retratării sau transpunerii;
- cheltuiala cu valoarea neamortizată a cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare şi a mijloacelor fixe de
natura obiectelor de inventar care a fost înregistrată în rezultatul reportat. În acest caz,
cheltuiala estedeductibilă fiscal pe perioada rămasă de amortizat a acestor imobilizări, respectiv durata
iniţială stabilită conform legii, mai puţin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. În mod similar se va
proceda şi în cazul obiectelor de inventar, baracamentelor şi amenajărilor provizorii trecute în rezultatul
reportat cu ocazia retratării situaţiilor financiare anuale.

Problema 15

Societatea comerciala A din Franta (inregistrata in scop de TVA ca persoana impozabila normala)
trimite pentru testare societatii B din R|omania (inregistrata in scop de TVA cu art. 153) o cantitate
de bunuri. Bunurile sunt trimise din Franta la depozitul lui B din Romania, urmand ca daca B este
multumit sa le retina, iar in caz contrar sa le returneze. Analizati speta din punctul de vedere al TVA
stabilind tipul operatiunilor, locul lor, precum si obligatiile ce revin platitorilor de TVA daca
bunurile se returneaza.

Art. 134^1 - (1) Faptul generator intervine la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor, cu
exceptiile prevazute in prezentul capitol.
(2) Pentru livrarile de bunuri in baza unui contract de consignatie sau in cazul operatiunilor similare, cum ar
fi stocurile la dispozitia clientului, livrarile de bunuri in vederea testarii sau a verificarii conformitatii, astfel
cum sunt definite prin norme, se considera ca bunurile sunt livrate la data la care consignatarul sau, dupa
caz, beneficiarul devine proprietar al bunurilor.

Norme metodologice:
(2) Pentru bunurile transmise in vederea testarii sau a verificarii conformitatii, se considera ca transferul
proprietatii bunurilor a avut loc la data acceptarii bunurilor de catre beneficiar. Bunurile transmise in
vederea verificarii conformitatii sunt bunurile oferite de furnizor clientilor, acestia avand dreptul fie sa le
achizitioneze fie, sa le returneze furnizorului. Contractul aferent bunurilor livrate in vederea testarii este un
contract provizoriu prin care vanzarea efectiva a bunurilor este conditionata de obtinerea de rezultate
satisfacatoare in urma testarii de catre clientul potential, testare ce are scopul de a stabili ca bunurile au
caracteristicile solicitate de clientul respectiv.

8
Problema 16

Prezentati cum se determina impozitul pe mijloacele de transport achizitionate in timpul anului.

Exemplu :

O persoana fizica detine un autoturism cu o capacitate cilindrica de 2400 cm3. Valoarea taxei asupra
mijloacelor de transport este de 860 lei/500 cm3.
Stiind ca persoana fizica a achizitionat automobilul pe data de 18 februarie 2009, determinati cuantumul
taxei asupra mijloacelor de transport de plata catre bugetul local.

Impozit anual=2400 cm3/500 cm3 = 4.8 => 5 fractiuni x 860 = 4300 lei./an=> 358.3 lei/luna
Impozitul se datoreaza de la data de 1 a lunii urmatoare dobandirii, deci de la 01.03.2009 => impozitul
datorat pt.anul 2009 = 4300 x 10/12=3583.3 lei

Problema 17

Aprovizionarea presupune:
a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare
b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare
c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de aprovizionare corespunzatoare
d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incat comanda sa contina date reale
e) Produsele comandate sa se obtina in timp util
f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si correct
g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate

Identificati si enumerate riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care
pot diminua aparitia riscurilor respective.

Oganizarea aprovizionarii tehnico-materiale trebuie astfel condusa incat sa contribuie la: asigurarea
completa, complexa si la timp a unitatii economice cu mijloace de munca si obiectele muncii,
asigurarea conditiilor optime de depozitare a resurselor materiale, alimentarea rationala a locurilor de
munca cu resursele materiale necesare, utilizarea rationala a resurselor materiale, astfel incat sa se
respecte normele de consum stabilite si stocurile de productie determinate.

Forme de aprovizionare
Concretizarea relatiilor de aprovizionare presupune alegerea formei prin care se va concretiza
procesul de aprovizionare propriu-zis: aprovizionarea de la furnizor unic sau nu, directa sau indirecta,
pe baza de contract sau comanda etc.
Alegerea formei de aprovizionare se bazeaza pe analize diagnostic riguroase prin care sa se
identifice oportunitatile fiecarei modalitati si mai ales posibilitatile firmei de a le valorifica. In asemenea
analize preponderente vor fi criteriile economice, dar se vor utiliza si criterii de alta natura (sociale,
politice etc.)
Aprovizionarea de la un furnizor unic-daca in general se recomanda sa nu se apeleze la un singur
furnizor (pentru evitarea cresterii gradului de dependenta), exista situatii in care aceasta forma de
aprovizionare este eficienta si anume: in cazul in care furnizorul detine monopolul tehnic in ce priveste
fabricarea unui produs, daca un furnizor ofera un nivel de calitate, pret si service deosebit, in cazul in
care se pot obtine reduceri de pret sau ale cheltuielilor de aprovizionare. Principalele dezavantaje ale
unei asemenea forme de aprovizionare sunt imposibilitatea punerii in concurenta a furnizorilor si riscul
de crestere a gradului de dependenta fata de furnizor.
Aprovizionarea de la mai multi furnizori-in vederea reducerii puterii de negociere a furnizorilor se
recomanda aprovizionarea pentru aceeasi resursa de la mai multi furnizori. Argumentele unei
asemenea optiuni, ca si conditiile in care este eficienta sunt foarte diverse dintre care: se evita
posibilitatea incetarii totale a aprovizionarilor in conditiile aparitiei unor situatii deosebite ( greve,
incendii, faliment), se asigura punerea in concurenta a furnizorilor (obtinerea unor preturi mai bune,
cresterea eforturilor de adaptare la cerintele consumatorului), etc.
Aprovizionarea directa-evita efectuarea unor cheltuieli suplimentare, cum ar fi comisionul perceput
de intermediar pentru acoperirea costurilor si pentru obtinerea unui profit, permite o bune cunoastere a

9
nevoilor consumatorului de catre furnizor respectiv a posibilitatilor producatorului de catre consumator
etc.
Aprovizionarea indirecta-permite minimizarea stocurilor de productie prin cresterea gradului de
siguranta a aprovizionarilor, prin nivelul cantitatilor cumparate de la producator de catre intermediar se
asigura pentru acesta anumite oportunitati (reducerea costurilor, reducerea riscului desfacerii
productiei), permite cresterea gradului de disponibilitate a resurselor, prin posibilitatea de amplasare a
intermediarului in apropierea consumatorului.
In functie de implicarea intermediarului, aprovizionarea indirecta poate fi:prin tranzit organizat
(presupune ca intermediarul sa participe numai la concretizarea relatiilor de aprovizionare in formule
juridice, celelalte activitati-de plata si transfer a produselor-realizandu-se direct producator-
consumator), prin tranzit achitat (presupune ca si plata facturilor sa se faca prin intermediar) sau prin
depozit.
Aprovizionarea prin depozit-reprezinta aprovizionare prin angrosist si presupune ca pentru
consumator intermediarul sa devina furnizorul. In acest caz toate activitatile: de concretizare juridica, de
transfer a produselor si de plata se fac prin intermediar, de cele mai multe ori relatia producator-
consumator, din punct de vedere formal, neexistand. Se recomanda in cazul unor comenzi reduse
si/sau al unor produse care nu necesita o conlucrare deosebita producator-consumator. O forma
particulara in cazul aprovizionarii prin depozit o reprezinta aprovizionarea garantata, caz in care
intermediarul preia in totalitate sau partial functiile aprovizionarii: studiul pietei, depozitarea, optimizarea
transportului etc.
Aprovizionarea pe baza de contract-contractul ofera o reducere a riscului in aprovizionare din punct
de vedere cantitativ, calitativ dar si al conditiilor de aprovizionare; pe de alta parte, contractul reprezinta
o dependenta fata de anumite clauze care incalcate provoaca efecte negative asupra consumatorului.
Apare astefl imposibilitatea fructificarii anumitor oportunitati pe piata cum ar fi reducerile de pret,
aparitia de noi furnizori etc.
Aprovizionarea pe baza de comanda are avantajul ca se pot negocia conditiile de aprovizionare in
functie de situatia existenta pe piata la un moment dat; riscul mare consta in modificarea defavorabila a
conditiilor care ar fi putut fi formulate in cadrul unor contracte la parametri mai favorabili-de exemplu
cumpararile la termen-cand se incheie un contract pentru aprovizionari care se vor face ulterior, dar in
conditiile stabilite in prezent.
Aprovizionarea in comun are rolul de a permite obtinerea unor avantaje oferite de cresterea
volumului si valorii aprovizionarilor: cresterea puterii de negociere, posibilitatea obtinerii unor rabaturi
de pret, minimizarea cheltuielilor de transport etc.

Elaborarea planului si a programelor de aprovizionare

Continutul planului de aprovizionare trebuie sa evidentieze o situatie reala, judicios dimensionata in


ceea ce priveste volumul necesarului de consum, care se va corela ulterior cu strategia generala
conturata de conducerea asigurarii materiale in raport cu tendintele si mutatiile ce se inregistreaza pe
piata interna si internationala de materii prime.
Continutul planului si programelor de aprovizionare a unitatilor economice se defineste prin mai multi
indicatori specifici care, in functie de natura lor economica, pot fi grupati pe doua categorii:
1. indicatori care reflecta necesitatile de consum de materii prime, materiale, combustibili s.a., destinate
realizarii activitatii de ansamblu a unitatii economice, in primul rand a celei de baza (fabricatia de
produse, executarea de lucrari, prestarea de servicii), in vederea indeplinirii obiectivelor strategice
finale:
- necesarul pentru realizarea planului si programelor de productie, desfasurarea activitatii de ansamblu
a unitatii economice-Npl
- stocul de resurse materiale la sfarsitul perioadei de gestiune-Ssf
- necesar total de resurse materiale pentru realizarea planului de productie, a activitatii generale a
unitatii economice-Ntpl
2. indicatori care evidentiaza sursele si potentialul de acoperire cantitativa si structurala cu resurse
materiale a necesitatilor de consum:
- stocul preliminat de resurse materiale pentru inceputul perioadei de gestiune-Spi
- alte resurse interne-Ari
- necesar de aprovizionat cu resurse materiale de pe piata interna si internationala de materii prime si
produse-Na
Pentru ca activitatea generala a unitatilor economice sa se desfasoare in bune conditii este necesara
asigurarea unui echilibru perfect si stabil intre necesitati si resurse pe intreaga perioada de gestiune.
Acest echilibru se exprima prin relatia:
Npl+Ssf=Spi+Ari+Na
necesar total de resurse materiale(Ntpl)=surse totale de acoperire a necesarului
Orice abatere de la aceasta egalitate determina fie imobilizari nejustificate de resurse materiale, fie
aparitia lipsei de materiale, ambele stari generand consecinte nefavorabile pentru intreprindere.
10
Elaborarea programului de aprovizionare presupune fundamentarea fiecarui indicator in parte:
1) Necesarul de resurse pentru desfasurarea activitatii unitatii economice se poate determina prin mai
multe metode:
-metoda calcului direct-atunci cand pentru fabricatia mai multor tipuri de produse sau sortimente se
foloseste aceeasi materie prima:
Npl=SQpi*Nci, in care volumul estimat al productiei Q si norma de consum specific se refera la
produsul varianta constructiva ”i”.
Metoda calcului direct, bazandu-se pe cunoasterea productiei fizice programate si pe normele de
consum specific de aprovizionare cu motivare tehnico-economica, conduce la determinarea unei
marimi reale pentru acest indicator.
-metoda de calcul pe baza de analogie-se foloseste atunci cand nu se cunosc normele de consum
specific de aprovizionare la materialele si produsele respective, din acest motiv utilizandu-se normele
de consum specific la alte produse asemanatoare , analoage:
Npl=Q*Nca*k
Q-volumul de productie programat dintr-un anumit tip de produs;
Nca-norma de consum specific de aprovizionare pentru materialul respectiv la produsul analog;
k-coeficientul de corecti ce reflecta deosebirile existente intre cele doua tipuri de produse;
-metoda de calcul pe baza sortimentului tip-se poate utiliza pentru cazurile in care in programul de
productie sunt prevazute un numar mare de sortimente din acelasi produs. In acest scop se determina
mai intai sortimentul tip, respectiv acel sortiment a carui norma de consum este cea mai apropiata de
norma de consum medie ponderata, calculata pentru inreaga gama de sortimente.
Npl=Sqi*Ncst
Qi -volumul de productie din sortimentul de productie de tipul ”i”;
Ncst-norma de consum la sortimentul tip.
2) Stocul la sfarsitul perioadei de gestiune-are scopul de a asigura desfasurarea normala a procesului
de productie pe parcursul derularii perioadei de gestiune; acesta va constitui suportul material principal
de formare a stocului de la inceputul perioadei urmatoare.
Este recomandabil ca fiecare unitate economica sa-si calculeze o serie de categorii de stocuri de
resurse materiale: stocurile curente, stocurile de pregatire sau de conditionare, sezoniere, de siguranta.
Dimensionarea corecta a stocurilor de resurse materiale influenteaza pozitiv ritmicitatea productiei si
viteza de rotatie a mijloacelor circulante.
a) stocul curent (Sc)-reprezinta cantitatea de material necesara pentru asigurarea continuitatii procesului
de productie intre doua aprovizionari succesive cu materialul respectiv de la furnizori, in conditii
normale de activitate.
Sc=Cmz*T
Cmz-consumul mediu zilnic din respectivul material;
T -intervalul mediu de timp, in zile, intre doua livrari succesive;
b) stocul de siguranta (Ssig)-reprezinta acea cantitate de materiale ce trebuie sa existe
in unitate pentru a se folosi in productie atunci cand se epuizeaza stocul curent, iar
materialele comandate nu sosesc la termenele prevazute de la furnizori.
Ssig=Cmz*(t1+t2+t3)
t1-timpul necesar stabilirii legaturii cu furnizorii si pentru pregatirea de catre acestia a unui lot de
livrare;
t2-timpul necesar transportului materialelor de la furnizor la beneficiar;
t3-timpul pentru descarcarea, receptionarea, si inmagazinarea materialului.
c) stocul de pregatire (Spr) sau de conditionare este necesar la acele unitati economice unde materiile
prime trebuie sa fie supuse unei pregatiri prealabile intrarii in procesul de productie.
Spr=Cmz*tpr
tpr-timpul de pregatire pentru acel material.
d) stocurile sezoniere (Ssez)-reprezinta cantitatile de materiale destinate asigurarii continuitatii si
desfasurarii normale a productiei,in cazul conditiilor sezoniere de productie, aprovizionare sau
transport.
Ssez=Cmz*ti
ti-timpul de intreruperi, in zile calendaristice, in aprovizionarea cu materialul respectiv.
3) Necesarul total de resurse materiale (Ntpl)-asigura evaluarea estimativa a tuturor necesitatilor de
consum pentru un anumit tip de resursa.
Ntpl=Npl+Ssf
Dupa ce s-a fundamentat partea de necesar a programului de aprovizionare tehnico-materiala
urmeaza sa se stabileasca sursele de acoperire a acestui necesar.
1) Stocul de materiale de la inceputul perioadei de program-reprezinta cantitatea de material ce se
prelimina sa existe in unitate la inceputul perioadei de gestiune; se calculeaza adaugand la stocul de
materiale existent in momentul elaborarii programului de aprovizionare, intrarile de materiale din
momentul elaborarii programului de aprovizionare si pana la inceputul perioadei de program si scazand
consumul de materiale estimat in acelasi interval de timp.
11
2) Indicatorul ”alte resurse interne” cuprinde diferite categorii de resurse materiale rezultate din
procesele tehnologice de prelucrare, materiale si piese refolosibile rezultate din dezmembrari de
mijloace fixe scoase din uz etc.
3) Necesarul de aprovizionat (Na)-evidentiaza cantitatea de materii prime noi si materiale refolosibile,
de combustibil, de piese de schimb s.a. care trebuie asigurata de la furnizori, deci din afara unitatii,
pentru acoperirea cererilor de consum ale inreprinderii.
Na=Npl+Sf-Spi-Ari

Problema 18

Receptia presupune:
a) Asigurarea ca se primesc numai materiale comandate;
b) Asigurarea ca se primesc numai materiale de calitatea
specificata in ordinele de achizitii;
c) Asigurarea ca toate materialele receptionate si transmise la alte departamente sunt correct
inregistrate;
d) Protejarea materialelor primate;
e) Asigurarea ca informatiile privitoare la facturile de cumparare, stoc si dispozitiile de achizitie
sunt consecvente;
f) Returnarea prompte a materialelor necorespunzatoare;
g) Documentarea completa si corecta a tuturor transferurilor catre depozit si de la depozit;
h) Existenta cererilor de transfer in productie si onorarea acestora la timp;
i) Conditii de munca sigure si depozitarea corespunzatoare a materialelor periculoase.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care
pot diminua aparitia riscurilor respective.

Identificarea riscurilor
-inexistenta unor proceduri/monografii privind achizitia si receptia materialelor
-procedura/monografia nu este cunoscuta de catre personalul desemnat cu achizitia si receptia
materialelor
-comisia constituita pentru receptia materialelor nu are calificarea si pregatirea necesara pentru
receptionarea acestora, atat cantitativ cat si calitativ.
-existenta unor comenzi de materiale care nu sunt pentru nevoile intreprinderii
-existenta unor comenzi la preturi mai ridicate decat nevoile intreprinderii
-existenta unor comenzi care nu reflecta nevoile inreprinderii
-a avea bunuri primite care nu au fost comandate
-receptionarea unor materiale care nu corespund din punct de vedere cantitativ si calitativ
-nesolutionarea diferentelor constatate la receptie
-neconcordanta intre preturile inscrise pe factura si preturile stabilite prin contract
-neconcordanta intre preturile inscrise pe factura si preturile din nota de receptie
-inregistrarea eronata in contabilitate a materialelor primite
-exista materiale transferate de la depozit catre alte deparatamente, pentru care nu s-au intocmit note de
transfer sau materiale date in consum pentru care nu s-au intocmit bonuri de consum
-evidenta stocurilor nu este corecta
-exista diferente intre evidenta de gestiune si contabilitate
-diferentele constatate cu ocazia inventarierii nu au fost evidentiate corect in contabilitate
-depozitarea materialelor in conditii necorespunzatoare care favorizeaza deprecierea lor
-depozitele nu sunt pazite, nu au sisteme de alarma, exista riscul pierderii,al furtului, risc de incendiu
-exista materiale periculoase pentrucare nu au fost luate masuri suplimentare de depozitare si manipulare
-personalul responsabil cu depozitarea materialelor periculoase nu a fost instruit pe linia protectiei muncii
-exista materiale returnate furnizorilor din motive de neconformitate, pentru care nu s-au intocmit
documentele de iesire

Proceduri de control intern care pot diminua riscurile enumerate:


-verificarea modului de intocmire a notelor de comanda, daca acestea au un format standard, sunt
numerotate, sunt autorizate de catre un responsabil
-identificarea furnizorilor, verificarea contractelor de livrare intocmite cu furnizorii
-verificarea existentei unei persoane sau unei comisii de receptie

12
-verificarea daca persoana responsabila cu receptia este calificata, are atributii clar stabilite, prin fisa
postului privind receptia materialelor, este suficient de instruita privind atributiile si raspuderile sale
-verificarea modului de intocmire a receptiilor, calcule aritmetice ale acestora, materialele inscrise pe
factura corespund cu cele inscrise in nota de receptie, cantitativ si valoric, notele de receptie sunt semnate
de catre responsabil
-verificarea fizica a bunurilor primite
-verificarea si compararea notelor de comanda cu facturile si cu receptiile
-verificarea trimiterii la contabilitate a facturilor insotite de notele de receptie
-verificarea daca toate miscarile de materiale sunt autorizate si inregistrate
-verificarea inregistrarii in fisa de magazie a borderourilor de livrare si de receptie
-verificarea daca toate diferentele de inventar constatate intre inventarul fizic si fisiere au fost corect
inregistrate si daca toate diferentele au fost semnate de catre un responsabil
-verificarea existentei unei polite de asigurare a stocurilor impotriva incendiului, furtului

Pentru materii prime, materiale, obiecte de inventar, marfuri, ambalaje:

- aprovizionarea cu active circulante materiale pe baza de comenzi sau contracte tehnologice


- corespondenta dintre datele inscrise in documentele de receptie si cele inscrise in actele de
insotire a marfii
- solutionarea diferentelor constatate cu ocazia receptiei bunurilor, receptia transportului, receptia
cantitativa si receptia calitativa
- respectarea termenelor de livrare prevazute in contracte si aplicarea masurilor sanctionatorii
prevazute in contractele economice
- concordanta dintre sumele datorate, asa cum rezulta ele din documentele de insotire si receptie,
ori cele achitate efectiv, asa cum rezulta din documentele de plata inscrise in extrasele de cont
bancar
- organizarea si conducerea evidentei operative a aprovizionarilor pe baza “Registrului de comenzi”
si “Fisei de urmarire a executarii comenzilor”
- concordanta datelor inscrise in acestea si documentele de receptie si livrare
- concordanta dintre datele inscrise in “Fisa de magazine” si documentele de receptie

Pentru produse finite, semifabricate, animale si pasari din productia proprie:

- existenta documentelor de predare vizate de controlul tehnic de calitate


- inscrierea datelor din documentele de predare in fisele de magazine
- inregistrarea corecta in evidenta contabila a veniturilor obtinute din stocarea produselor finite pe
baza preturilor de inregistrare si a cantitatilor realizate
- actualizarea valorii productiei stocate cu diferentele de pret determinate
- efectuarea punctajelor periodice intre evidenta tehnic-operativa si cea contabila

Problema 19

Activitatea de vinzare , la nivelul unei entitati, presupune:


a) Implementarea strategiilor de marketing;
b) Atingerea sau depasirea vinzarilor intr-o maniera eficienta;
c) Predarea in timp util a comenzilor de la clienti departamentului care se ocupa cu prelucrarea lor.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care
pot diminua aparitia riscurilor respective.

Identificarea riscurilor
- de a vinde bunuri clienţilor îndoielnici
-de a vinde bunuri pentru preţuri care nu sunt autorizate şi a acorda reduceri care nu sunt în concordanţă
cu procedurile societăţii.
- de a trimite bunuri care nu sunt conforme cu comanda
- de a trimite bunuri neconforme din punct din punct de vedere de vedere cantitativ si calitativ al comenzii
-de a realiza vânzări fără a pune la zi situaţia stocurilor
-de a accepta comenzi fără a avea stocuri disponibile
-de a face livrări de bunuri care nu sunt “recunoscute”de către clienţi din punct de vedere calitativ,
cantitativ şi al comenzii
-de a avea clienţi îndoielnici fără a înregistra un provizion
-plăti efectuate care nu sunt înregistrate
13
Proceduri de control intern care pot diminua riscurile enumerate:
-verificarea clientul prin cerere de referinţe Client din partea băncii sau a colaboratorilor cunoscuti,
verificarea permanenta a soldului clientilor si stabilirea unui sold maxim
-verificarea notei de comanda (daca are nr.de inregistrare si este facuta de persoana autorizata), a
preturilor si a reducerilor (daca sunt acordate de persoana autorizata)
-bunurile bunuri trimise trebuie să aibă comenzi semnate de persoane autorizate
-examinarea bunurilor din punct de vedere cantitativ, calitativ şi al comenzii
-completarea fisei de magazie
-verificarea nivelului stocurilor prin asigurarea unui stoc minim stabilit
-verificarea semnaturii de primire de catre client a facturii sau a documentul care atestă livrarea (avizul de
insotire a marfii)
-verificarea scadentarului soldurilor clienti si urmarirea recuperarii debitelor restante de la clientii indoielnici
-verificarea inregistrarii platilor, respectiv a facturilor emise

Organizarea structurala si procesuala a sistemului vanzarilor firmei


Organizarea structurala si procesuala a activitatii de vanzari se concretizeaza practic intr-o structura
organizatorica reprezentand ansamblul aranjamentelor functionale (compartimente, functii, posturi, nivele
ierarhice, relatii), astfel conceputa in scopul indeplinirii cu minima cheltuiala de catre firma a sarcinilor de
vanzari pentru: produse finite, colectii, subansamble, piese de schimb, bunuri de consum, resurse
secundare (stocuri neutilizabile, materiale recuperate din procesele primare si dezmembrari), ambalaje,
care sa asigure cerintele consumului pentru piata interna si/sau externa.
Sistemul organizatoric-functional specific activitatii de vanzare este caracterizat de existenta a doua
componente indispensabile:
a) componenta de management (de conducere);
b) componenta procesuala ( de executie);
a) In ceea ce priveste componenta de management activitatea de vanzari comporta o multitudine de
variante organizatorice, respectiv:
1.organizarea sistemului de vanzari
2.organizarea pe centre teritoriale a activitatii cercetare piata- comercializare-
service post vanzare;
3.organizarea vanzarilor de marfuri pe zone geografice externe.
a1) structura organizatorica astfel fundamentata si practicata de firma in domeniul vanzarilor este necesar
sa asigure:coordonarea operativa, performanta si integrala a sistemului; controlul operativ curent, in
paralel cu asigurarea conditiilor indeplinirii sarcinilor, obiectivelor si competentelor pe toata structura
procesuala a sistemului organizatoric; fundamentarea in conditii de performanta, oportunitate si eficienta a
planurilor si programelor de vanzare, service si valorificare inclusiv a resurselor secundare devenite
neutilizabile; fundamentarea strategiilor de vanzare a produselor pe diverse piete pe baza prezentei
concurentilor, a costurilor totale promotionale, a factorilor sezonieri, precum si a traditiilor pietelor locale si
zonale etc.
a2) aceasta varianta organizatorica are in vedere ca pe baza unei structuri optim determinate sa efectueze
in exclusivitate operatiunile de:
-cercetare piata, studii vanzari,analiza vocii clientului;
-comercializare efectiva de produse finite si piese de schimb;
-operatiuni de depozit;
-operatiuni de service pentru produse aflate in termen de garantie si post garantie;
-operatiuni de incasari si recuperari creante.
a3) reprezinta in principiu o forma derivata a2), cu mentiunea asupra particularitatilor faptului ca
operatiunile se produc in afara granitelor tarii, in conditiile unui sistem organizat pe centre zonale, cu
activitati si personal functie de volumul tranzactiilor precum si cerintelor conditiilor specifice in ceea ce
priveste activitatea de service.
b) Componentele procesuale ale sistemului organizatoric inglobeaza activitati, atributii, sarcini si
responsabilitati grupate si specializate pe compartimente functionale pentru indeplinirea cerintelor
operatiilor specifice in domeniile:
-marketing, strategii vanzari, vocea clientului;
-negocieri, incheiere contracte, evidenta;
-fundamentare plan-programe vanzari, urmarire realizare, derulare;
-fundamentare preturi-cheltuieli, analiza eficienta;
-transport-asigurari, expeditii marfuri;
-facturare marfuri, operare-evidenta vanzari, incasari, urmarire recuperare creante;
-depozite pregatire pentru vanzare-livrari produse finite-piese de schimb, distributie;
-derulare programe vanzari;
-coordonare centre comercializare-service;
14
-colectare-valorificare ambalaje-resurse secundare.
Un sistem organizatoric caracterizat de eficacitate si eficienta in vanzari se fundamenteaza stiintific pe
ratiuni de operativitate si cost controlat din toate punctele de vedere. Totodata, un sistem organizatoric in
domeniul vanzarii elaborat stiintific presupune sa garanteze in orice moment desfasurarea in cele mai
bune conditii a cerintelor de operativitate si eficienta in relatiile cu productia si piata.

Problema 20

Imaginea fidela este:


a) o consecinta a regularizarii si sinceritatii conturilor
b) o conditie pentru a emite o opinie fara reserve
c) un criteriu de apreciere a situatiilor financiare

RASPUNS CORECT: A.

Problema 21

Exprimarea unei opinii motivate potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate
aspectele semnificative, conform unei referinte contabile identificate, constituie:
a) obiectul unei misiuni de auditare a situatiilor financiare
b) scopul fundamental al auditului bancar
c) definitia auditului extern in general

RASPUNS CORECT: A.

Problema 22

Elementele probante reprezinta informatii care au la baza:


a) numai documente justificative si documente contabile
b) documente justificative, documente contabile si alte surse
c) surse interne si surse externe

RASPUNS CORECT: B.

Problema 23

Rolul si importanta dosarului permanent

Unele informaţii şi documente primite sau analizate în cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe
toată durata mandatului. Ele nu au deci nevoie să fie cercetate în fiecare an. Clasarea lor într-un dosar
separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioară după aducerea sa la zi.
Dosarul permanent permite deci evitarea repetării în fiecare an a unor lucrări şi transmiterea de la un
exerciţiu la altul a elementelor de recunoaştere a intreprinderii.
Dosarul permanent contine documente si tabele cu semnificatie permanenta asupra activitatii unitatii
auditate.
Dosarul permanent se organizează în secţiuni (părţi) care uşurează clasarea documentelor şi consultarea
lor. Fiecare secţiune poate fi materializată printr-un despărţitor comportând un sumar al conţinutului.
Ţinerea la zi se efectuează pe sumar, indicând data introducerii documentului.
Dosarul permanent se subdivide în sapte secţiuni pentru a facilita lectura şi controlul din partea
organismului profesional, după cum urmează:
- PA (dosarul permanent, Secţiunea A) intitulată “Generalităţi”;
- PB (dosarul permanent, Secţiunea B) intitulată “Documente privind controlul intern”;
- PC (dosarul permanent, Secţiunea C) intitulată “Situaţii financiare şi rapoarte privind exerciţiile
precedente”;
- PD (dosarul permanent, Secţiunea D) intitulată “Analize permanente”;
- PE (dosarul permanent, Secţiunea E) intitulată “Fiscal şi social”;

15
- PF (dosarul permanent, Secţiunea F) intitulată “Juridice”;
- PG (dosarul permanent, Secţiunea G) intitulată “Intervenţii externe”;

Problema 24

Explicati semnificatia datarii raportului de audit

Raportul de audit trebuie datat deoarece aceasta informează cititorul că auditorul a analizat efectul asupra
situaţiilor financiare şi asupra raportului privind evenimentele şi tranzacţiile cunoscute de auditor care s-au
produs până la acea dată. Deoarece responsabilitatea auditorului este de a întocmi rapoarte asupra
situaţiilor financiare întocmite şi prezentate de către conducere, auditorul nu trebuie să dateze raportul
înainte de data la care situaţiile financiare sunt semnate sau aprobate de către conducere.

Problema 25

Utilizarea lucrărilor auditorului intern.

Auditorul trebuie să analizeze activităţile auditorului intern şi incidenţele potenţiale asupra procedurilor
de audit ale sale.
Auditorul intern, făcând parte din structurile intreprinderii, are printre obiectele sale examenul,
evaluarea şi controlul pertinenţei şi eficacităţii sistemelor contabile şi de control intern; anumite aspecte ale
lucrărilor sale pot fi utile auditorului extern.

Activităţi ale auditorului intern care pot fi utile auditorului extern:


- examenul sistemelor contabile de control intern;
- examenul modului de respectare a textelor legislative precum şi al politicilor şi directivelor
stabilite de conducerea intreprinderii.
- examenul informaţiilor financiare şi de gestiune;
- evaluarea costurilor, rentabilitatea şi eficienţa unor tranzacţii şi operaţiuni;
Auditorul extern are obligaţia să obţină o cunoaştere suficientă a auditului intern pentru a

planifica şi aborda în mod eficient auditul.

Criterii de evaluare a lucrărilor auditorului intern:


- statutul auditorului intern în cadrul intreprinderii;
- natura şi întinderea lucrărilor de audit intern efectuate;
- competenţe tehnice; pregătire tehnică adaptată şi o experienţă ca auditor intern;
- organizarea profesională; planificarea, supravegherea, controlul şi documentarea corectă a
lucrărilor, existenţa manualelor de audit, programarea de lucru şi a dosarelor de lucru
corespunzătoare

Problema 26

Ce este riscul inerent?

Riscul inerent reprezinta posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzactii sa comporte erori ce
pot fi semnificative, fie ca sunt luate in considerare in mod individual, fie cumulate cu erori din alte solduri
sau categorii de tranzactii, presupunand ca nu a existat un sistem de control intern.

Problema 27

Prezentati 10 lucrari de efectuat cand examinati conturile de capitaluri proprii

De obtinut si de analizat lista operatiilor care afecteaza capitalurile proprii, privind in special noile emisiuni,
rascumpararile de actiuni
De cercetat restrictiile care ating distribuirea beneficiilor nedistribuite sau a conturilor de capitaluri proprii
De informat daca s-au produs schimbari semnificative in entitate in raport cu anul precedent in ce priveste

16
detinerea sau structura de capital
In caz de pierderi trebuie verificata existenta unei capacitati de finantare suficiente continuarii activitatii
De analizat orice modificare a capitalului social prin prisma respectarii reglementarilor legale si statutare
De verificat respectarea egalitatii : Capitaluri proprii inainte de repartizare = capitaluri proprii dupa
repartizare + distribuiri de capital (dividende)
De analizat operatiile care privesc miscarile ce au loc in cadrul capitalurilor proprii , in special cele ce au
loc ca urmare a afectarii rezultatului net al exercitiului
De analizat , in cadrul grupurilor de societati, interesele minoritare, operatiunile intra-grup
De consultat procesele verbale ale adunarii actionarilor, ale consiliilor de administratie in ceea ce priveste
masurile stabilite referitoare la capitalurile proprii
De evaluat fundamentarea informatiilor date in notele anexe la situatiile financiare privind capitalurile
proprii

Problema 28

Explicati independenta absoluta si independenta relative a expertului contabil

Independenta absoluta a expertului contabil numit din oficiu de catre organele in drept deriva din obligatia
acestuia de a tine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abtinere si recuzare prevazute de codul de
procedura civila si alte reglementari procedurale speciale, care sunt aceleasi cu cele privind judecatorii.
Expertii contabili care se afla in situatii de incompatibilitate, abtinere sau posibilitati de recuzare trebuie sa
le aduca la cunostinta organului care i-a numit.

Independenta relativa deriva doar incompatibilitatea profesiei contabile cu orice activitate salarizata in
afara Corpului sau cu orice activitate comerciala, cu exceptiile prevazute de lege.

Problema 29

Ce contine un Raport de expertiza calificat?

Raportul de expertiza calificat (sau cu observatii) cuprinde:


- raspunsul in scris la observatiile si obiectiile formulate de partile in litigiu asupra raportului de
expertiza contabila se redacteaza de catre expertul contabil dupa inaintarea raportului de
expertiza la organul care a dispus efectuarea expertizei si examinarea acestuia de catre parti,
care, in situatia ca nu sunt de acord cu concluziile expertului , formuleaza observatii si obiectii
motivate.

Problema 30

Onorariile si independenta.
Cand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client, reprezinta o parte
importanta din onorariile brute totale ale proprietarului contabil liberal sau ale cabinetului de ansamblu,
dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinata cu atentie, caci independenta poate fi pusa in
cauza.
Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli si furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la acest
subiect, acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare a profesiei contabile, cu situatia
economica a fiecarei tari.
Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau
contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta problemelor descoperite
sau de rezultatele acestor servicii.
In tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislatia sau de normele
organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu e obligatorie.
Onorariile fixate de tribunal sau de alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrand in acesta
categorie. Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand
in aceasta categorie.

Problema 31

17
Care dintre urmãtoarele ajustãri aduse profitului din bilant, în vederea
determinãrii capacitãtii beneficiare a întreprinderii, este inexactã:
a) corectii legate de politica de amortizare a întreprinderii;
b) corectii legate de politica de salarizare a întreprinderii;
c) corectii legate de politica de comercializare a întreprinderii.

RASPUNS CORECT: C.

Problema 32

Cum se determina si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie in evaluarea unei firme ?

Fluxurile de trezorerie sunt acele profituri ale firmei, disponibile tuturor furnizorilor de capital catre firma
dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii societatilor.
Fluxul de trezorerie reprezinta profiturile intreprinderii dupa scaderea cheltuielilor si impozitelor pe
imobilizari, dar inaintea dobanzii.

FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT:

Profit (pierdere) pe an
+ dobanda pe datoria la terti
- economia la impozitul afferent intreprinderii datorata deductibilitatii dobanzii pentru datoria la terti
+impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numeraqr
- cheltuieli de capital
+/- deducerea/cresterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditatilor/datoriilor
Flux de trezorerie

Problema 33

Care sunt premisele aplicarii metodei capitalizarii superprofitului?

Premisele aplicarii metodei capitalizarii superprofitului sunt:


- Superprofitul va exista daca rentabilitatea generata de întreprindere este superioara celei ce
s-ar obtine plasand pe piata (financiara) un capital echivalent cu activul net corijat (ANC).
- Supraprofitul apare ca urmare a suplimentului de rentabilitate realizat in raport cu
valoarea strict patrimoniala.

Problema 34

Carei optici ii corespund valorile patrimoniale matematice (ex. ANC)

Valoarea patrimoniala matematica are la baza o optica potrivit careia valoarea firmei ia in calcul numai
bunurile aflate in proprietate.

Problema 35

Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului comercial:
–a) actiunile juridice în curs pentru litigii cu caracter comercial;
–b) actele de proprietate asupra bunurilor întreprinderii;
– c) actele de închiriere asupra bunurilor utilizate de întreprindere.
Actiuni juridice litigii caracter comercial

18
RASPUNS CORECT: A.

Problema 36

Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public

O caracteristică a profesiei o constituie acceptarea responsabilităţii acesteia faţă de public. Publicul


profesiunii contabile este format din clienţi, donatori de credite, guvernanţi, angajatori, angajaţi, investitori,
comunitatea oamenilor de afaceri, a finanţatorilor şi alte persoane care se bazează pe obiectivitatea şi
integritatea profesioniştilor contabili pentru a menţine funcţionarea corespunzătoare a economiei. Această
încredere impune profesiunii contabile o răspundere publică. Interesul public este definit drept bunăstarea
colectivă a comunităţii şi a instituţiilor deservite de profesionistul contabil.

Responsabilitatea profesionistului contabil nu înseamnă numai să satisfacă necesităţi individuale ale unui
anumit client sau angajator. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public,
de exemplu;
 auditorii financiari independenţi ajută la menţinerea integrităţii şi eficienţei situaţiilor financiare
prezentate instituţiilor financiare ca suport parţial pentru împrumuturi şi acţionarilor pentru a obţine
capital;
 directorii financiari au atribuţii în diverse domenii de management financiar şi contribuie la utilizarea
eficientă şi efectivă a resurselor entităţii economice sau publice;
 auditorii interni furnizează asigurarea în privinţa existenţei unui sistem de control intern corect, care
sporeşte încrederea în informaţiile financiare externe ale entităţii;
 experţii în impozite ajută la stabilirea încrederii şi eficienţei, precum şi la aplicarea corectă a sistemului
de impozitare;
 consultanţii manageriali au o responsabilitate faţă de interesul public în susţinerea luării unor decizii
manageriale corecte.

Problema 37

Despre Standardele Internationale de Calitate

Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Audit şi Certificare, consiliu normalizator de standarde


independent sub egida Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC), a finalizat Proiectul Claritate*, cu
publicarea ultimelor şapte Standarde Internaţionale de Audit (ISA-uri), urmând aprecierile şi aprobarea
Consiliului de Supraveghere în Interes Public (PIOB) privind procedura stabilitã. Ca rezultat al acestei
importante realizări, auditorii din întreaga lume vor avea acces la 36 de ISA-uri şi Standarde Internaţionale
pentru Controlul Calităţii actualizate şi clarificate. Standardele sunt toate expuse în noul Centru Claritate
pe site-ul IAASB (http://www.ifac.org/IAASB/).
Odată cu finalizarea Proiectului Claritate, IAASB a publicat toate standardele sale de audit într-o formă
proiectatã pentru a îmbunătăţi gradul de înţelegere şi implementarea acestora, precum şi pentru a facilitate
traducerea lor. Standardele clarificate se aplică pentru auditul situaţiilor financiare pentru perioade care
încep la 15 decembrie 2009 sau ulterior acestei date.
Preşedintele IAASB Arnold Schilder a remarcat "Realizarea semnificativă de a finaliza Proiectul Claritate -
la termen - nu ar fi fost posibilă fără conducerea dedicată a predecesorului meu, John Kellas, şi fără
eforturile neobosite ale membrilor IAASB şi ale consultanţilor de specialitate. Ne face plăcere să punem la
dispoziţie publicului suita completă de standarde, pentru ca părţile interesate să poată urma paşii necesari
pentru a asigura implementarea adecvată a acestor date anterior datei intrării în vigoare".
Titlurile ultimelor ISA-uri clarificate sunt următoarele:
• ISA 210 (reîntocmit), Termenii misiunilor de audit;
• ISA 265, Comunicarea deficienţelor din controlul intern celor însărcinaţi cu guvernarea şi
conducerea;
• ISA 402 (revizuit şi reîntocmit), Consideraţii de audit privind entităţile care folosesc prestatori de
servicii;
• ISA 700 (reîntocmit), Formarea unei opinii şi raportul privind situaţiile financiare;
• ISA 800 (revizuit şi reîntocmit), Considerente speciale - auditări ale situaţiilor financiare întocmite
în conformitate cu Cadrele generale de scop special;

19
• ISA 805 (Revised and Redrafted), Considerente speciale-Auditurile situaţiilor financiare singulare
şi elemente specifice, conturi sau puncte dintr-o situaţie financiară; şi
• ISA 810 (revizuit şi reîntocmit), Misiuni de raportare asupra situaţiilor financiare rezumate.

Auditul de calitate asupra serviciilor contabile prestate de membrii Corpului Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi din România, denumit în continuare Corpul, se desfăşoară în baza:
1. Standardelor internaţionale emise de Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC):
a) Standardului internaţional de control al calităţii (ISQC) nr. 1;
b) Declaraţiei internaţionale de practică profesională (IPPS) nr. 1, intitulată "Asigurarea calităţii serviciilor
profesionale";
c) Declaraţiei privind îndeplinirea obligaţiilor de membru (SMO) nr. 1, emisă de Consiliul IFAC în noiembrie
2004, aprobată prin Hotărârea Conferinţei naţionale a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi
din România nr. 05/55 din 26 martie 2005;
2. Recomandării CE din 15 noiembrie 2000 (nr. 2001/256/CE) privind exigenţele minime în materie de
control de calitate al serviciilor profesionale;
3. Metodologiei CE, care prevede două abordări ale controlului de calitate:
a) controlul prin persoane angajate de organismul profesional, de altă autoritate sau entitate;
b) controlul prin membri activi cu pregătire corespunzătoare.
4. Ordonanţei Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor
autorizaţi, republicată
5. Regulamentului de organizare şi funcţionare al Corpului, aprobat prin Hotărârea Conferinţei naţionale a
Corpului nr. 1/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 27 noiembrie 1995,
republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 28 martie 2001;
6. Codului etic naţional al Profesioniştilor contabili, aprobat prin Hotărârea a Consiliului superior al Corpului
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România nr. 07/80/2007, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 429 şi 429 bis din 27 iunie 2007, secţiunea 100 "Introducere şi principii
fundamentale. Abordarea cadrului conceptual".

Problema 38

Rolul organismului profesional pentru elaborarea codurilor de etica.

Elaborarea Codului etic:


La nivelul IFAC :
• aprobarea o dă Consiliul IFAC
• comitetele de lucru permanente care emit: SIC (IAS), Norme internaţionale pentru practica Auditului,
Principiile internaţionale în domeniul Educaţiei, Principiile de etică profesională – Deontologie.În 1998 IFAC
avea 128 membri, cu 2 milioane de profesionişti, reprezentând 91 de ţări. În 1998 a aprobat Codul internaţional
al Etciii Profesiei Contabile care stabileşte: norme de conduriă şi principii fundamentale ce trebuie respectate de
toţi profesioniştii contabili, în vederea realizării obiectivelor comune.

La nivelul unei ţări:


Organismele profesionale IFAC din fiecare ţară au şi responsabilitatea introducerii şi îmbunătăţirii
cerinţelor eticii detaliate.
În România:
• CECCAR ca membru IFAC, în 1995 a elaborat Codul privind conduita etică şi profesională a EC şi CA
• Comisia pentru elaborarea normelor profesionale
• Comisia pentru urmărirea aplicării normelor profesionale
• Conferinţa Naţională a CECCAR aprobă Codul privind conduita etciă şi profesională a EC şi CA
• CS asigură elaborarea şi completarea Codului privind conduita etică şi profesională a EC şi CA.

20
Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România, aprobat prin Hotărârea nr. 50/2002 a
Conferinţei Naţionale, a fost revăzut în cadrul prezentei ediţii, reclasificat şi redenumit, în conformitate cu
Codul etic internaţional al profesioniştilor contabili – ediţia 2005 – ca urmare a obligaţiilor statutare ce
decurg pentru C.E.C.C.A.R. din calitatea sa de membru al IFAC.
Prezentul cod se adresează tuturor profesioniştilor contabili definiţi ca atare şi angajaţilor contabili din
cadrul asociaţiilor profesionale ale acestora, patronate de C.E.C.C.A.R.
Acest cod a fost adoptat de Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
România în baza Hotărârii nr.70 din 21 ianuarie 2006.
Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România stabileşte norme de conduita pentru
profesioniştii contabili şi formulează principiile fundamentale care trebuie respectate de către profesioniştii
contabili în vederea realizării obiectivelor comune. Profesioniştii contabili din România acţionează în
diferite entităţi şi ramuri ale economiei naţionale ca liber-profesionişti sau ca angajaţi; scopul de baza al
Codului, trebuie insa întotdeauna respectat.

Problema 39

Plata lucrarilor, modul de stabilire a onorariilor

Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau de catre
organul judiciar. Onorariile nu pot fi platite sub forma de avantaje in natura, participatii sau comisioane.
Nu trebuie acceptata nicio plata care nu reprezinta contravaloarea unei prestatii sau care este platita
pentru a acoperi anumite atitudini abuzive ale clientului sau incalcari ale legislatiei.
Contractele se incheie inaintea inceperii lucrarilor (pe parcurs, se pot incheia acte aditionala).
Nu se pot incheia contracte globale
Nu se pot incheia contracte pentru activitati incompatibile. Este interzisa impartirea onorariilor intre colegi
prin participarea la executarea lucrarilor.
Onorariile nu pot fi fixate in functie de rezultatele obtinute.
In caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul il constituie presedintele filialei (procedura dreptului comun).

Odata cu numirea expertului contabil prin incheiere de sedinta, se stabileste un onorariu provizoriu, care
se depune de catre partea din dosar in sarcina careia a dispus instanta de judecata.Acest onorariu
provizoriu se plateste in contul Biroului Local de Expertize de pe langa Tribunalul Judetean. Dupa
finalizarea raportului de expertiza contabila, expertul contabil numit depune la instanta de judecata o nota
de fundamentare a onorariului, prin care se stabileste suma totala de plata in sarcina partilor. De regula,
fundamentarea onorariului se face in functie de timpul de munca alocat, de complexitatea lucrarilor si de
alte cheltuieli accesorii ocazionate de transportul in alte localitati, cazare, cheltuieli de editare, etc.Instanta
de judecata dispune plata diferentei de onorariu, punandu-i in vedere expertului contabil sa depuna
lucrarea la primul termen.Dupa depunerea raportului de expertiza contabila , functionarul de la biroul local
transfera sumele incasate in contul biroului local in contul personal al expertului care a efectuat lucrarea.
Aceasta modalitate de decontare a onorariilor pentru expertii judiciari este reglementata de OG 2/2000,
iarr fundamentarea onorariilor se face de regula printr-un tarif pe ora.De asemenea expertii contabili
trebuie sa faca fundamentarea onorariilor si in functie de recomandarile cuprinse in Tarifele orientative
publicate de catre CECCAR.

21