Sunteți pe pagina 1din 58

Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania Filiala Cluj, CLUJ - NAPOCA

Exercitii Stagiu colectiv


Expert contabil Sem II

Stagiar, Maria Boros

Cluj - Napoca
2009

CONTABILITATE

1. Se cumpr mrfuri n sum de 1.000 lei, rabat 3%, remiz 2%, risturn 2%, scont 4%. Societatea practic un adaos comercial de 20% i vinde toate mrfurile din depozit la pre de vnzare cu amnuntul. Calculai valoarea acestui pre. R: Pret de cumparare 1.000 lei -Rabat=3% x 1.000 30 lei -Remiza=2% x 1.000 20 lei -Risturn=2% x 1.000 20 lei Valoare neta comerciala 930 lei Scont de decontare = 4% x 930 37,2 lei Valoare neta financiara 892,8 lei Pret de vanzare cu amanuntul = cost de achiz + adaos comercial + tva neexigibil Pret de vanzare cu amanuntul = 930 + 930 x 20% + 19% x (930 + 930 x 20%)=1.328,04 lei 2. Se achiziioneaz din import un mijloc de transport; preul din facture furnizorului este de 1.000 $, cursul dolarului este de 3 lei. Taxa vamal este de 7%, comisionul este de 0,5%, TVA este de 19%. S se calculeze costul de achiziie al mijlocului de transport.

R: Pret de facturare 1.0000 $ x 3 lei Taxa vamala 3.000 x 7% Comision vamal 3.000 x 0,5% Cost de achizitie TVA = 3.225 x 19% 3.000 lei 210 lei 15 lei 3.225 lei 612,75 lei

3. Pe baza urmtoarelor informaii, determinai valoarea bilanier a activelor imobilizate, a activelor circulante i a capitalurilor proprii, conform OMFP nr. 1.752/2005: mprumuturi acordate pe termen lung: 653.000 u.m.; construcii: 954.000 u.m.; provizioane pentru deprecierea mprumuturilor acordate pe termen lung: 15.750 u.m.; investiii financiare pe termen scurt: 68.350 u.m.; materiale consumabile: 268.000 u.m.; furnizori-debitori: 64.125 u.m.;

provizioane pentru riscuri i cheltuieli: 65.850 u.m.; amortizarea construciilor: 354.000 u.m.; rezerve: 280.500 u.m.; subvenii pentru investiii: 65.000 u.m.; capital social: 800.000 u.m.; interese de participare deinute pe termen lung: 90.000 u.m.; mrfuri: 65.000 u.m.; terenuri: 255.000 u.m.; rezultat reportat: 56.000 u.m. R: Active imobilizate mprumuturi acordate pe termen lung: 653.000 u.m.; construcii (valoare neta): 954.000-354.000= 600.000 u.m.; interese de participare deinute pe termen lung: 90.000 u.m.; terenuri: 255.000 u.m.; Valoare bilantiera totala 1.582.250 u.m.

Active circulante
investiii financiare pe termen scurt: 68.350 u.m.; materiale consumabile: 268.000 u.m.; furnizori-debitori: 64.125 u.m.; mrfuri: 65.000 u.m.; Valoare bilantiera totala 465.475 u.m.

Capitaluri proprii
rezerve: 280.500 u.m.; capital social: 800.000 u.m.; rezultat reportat: 56.000 u.m. Valoare bilantiera totala 1.136.500 u.m.

4. ntre o societate ALFA (locator) i societatea BETA (locatar) se ncheie un contract de locaiefinanare cu urmtoarele caracteristici: data semnrii contractului 30 iunie exerciiul N; durata contractului 3 ani; durata de via a bunului 8 ani; vrsmntul iniial 7.000 lei; sunt prevzute 3 rate de 150.000 lei, pltibile n ultima zi serviciului financiar; posibilitatea exercitrii unei opiuni de cumprare la sfritul anului 3 la preul de 30.000 lei; valoarea just a bunului la data semnrii

contractului 417.594 lei; valoarea rezidual a activului este 50.000 lei; rata implicit a dobnzii anuale calculat de locatar 10%. Exist o certitudine c la sfritul contractului locatarul va deveni proprietar; metoda de amortizare linear. Conform IAS 17, precizai care este mrimea amortizrii anului N i de ctre cine va fi aceasta nregistrat. R: In cazul contractlui de locatie-finantare, locatarul, care beneficiaza de cvasitotalitatea avantajelor economice furnizate de activ si suporta cea mai mare parte a riscurilor, controleaza activul in locatie si va trebui sa-l reflecte in situatiile sale financiare, desi nu este proprietarul acestuia. Prin urmare, in situatiile financiare ale locatarului, un contract de locatie-finantare determina inregistrarea unui activ concomitent cu o datorie (datoria de a efectua platile viitoare in numele locatiei). Inregistrarea se face la cea mai mica valoare dintre valoarea justa a bunului (417.594 lei )si valoarea actualizata a platilor minimale. Valoarea actualizata a platilor minimale este egala cu: =7.000 + 150.000 + 150.000 + 150.000 + 30.000 = (1+0,1) (1 + 0,1) (1 + 0,1) (1+0,1) =7.000 + 136.363,64 + 123.966,94 + 112.697,22 + 22.539,44 =402.567,24 Min(417.594 lei; 402.567,24) = 402.567,24 Valoarea amortizabila = Costul Valoarea reziduala Valoarea amortizabila = 402.567,24 50.000= 352.567,24 Amortizarea anuala = 352.567,24/ 8 ani = 44.070,91 Amortizarea aferenta anului N = 352.567,24/ 8 ani x 6 luni/12 luni = 22.035,45 lei

5. Societatea comercial ALFA SA prezint, la nceputul lunii martie, urmtoarea situaie a stocului de marf M1: Si371 = 70 buc. x 714 lei/buc. = 49.980 lei Si378 = 7.000 lei Si4428 = 7.980 lei n cursul lunii martie au loc operaiile: 1) Achiziie de mrfuri 5 buc. M1 la costul de 600 lei/buc., TVA 19%; 2) Vnzare de mrfuri la preul de vnzare cu amnuntul (inclusive TVA) de 27.560 lei. Adaosul comercial practicat este de 20%. S se nregistreze n contabilitate operaiile de

mai sus dac evaluarea stocului de mrfuri se face la preul de vnzare cu amnuntul, inclusiv TVA. R: 1. Achizitie de marfuri 371 Marfuri % 4.284.000 401 3.000.000 Furnizori 378 600.000 Dif de pret la marfuri 4428 684.000 TVA neexigibila =

4426 TVA deduct

401 Furnizori

570.000

2. Vanzare de marfuri % 27.560.000 707 23.159.663 Venituri din vanz Marfurilor 4427 4.400.337 TVA colectata -descarcare gestiune marfa 5311 Casa =

% = 607 Chelt cu marfurile 378 Dif de pret la marfuri 4428 TVA neexigibila

371 27.560.000 Marfuri 19.299.874

3.859.789

4.400.337

K= Si 378 + Rc 378 = (Si 371 + Rd 371) ( Si 4428 + Rc 4428) = 7.000.000 + 600.000 = (49.980.000+4.284.000) (7.980.000 + 684.000)

= 0,1666 Cota de adaos aferenta iesirilor de stoc = Rc707 x k = 23.159.663 x 0,1666 = 3.859.789 lei sau k = Si378 + Rc 378 = 7.600.000 = 0,14 (Si371 + Rd371) 54.264.000 Cota de adaos aferenta iesirilor de stoc = Rc371 x k = 27.560.000 x 0,14
6. Societatea comercial ALFA SA are n stoc la nceputul lunii martie N: sold iniial materii prime 2.000 lei (evaluat la cost de achiziie); sold iniial mrfuri 7.500 lei (evaluat la cost de achiziie). n cursul lunii martie au loc urmtoarele operaii: 1) achiziie de materii prime la costul de achiziie de 1.000 lei, TVA 19%; 2) achiziie de mrfuri la costul de achiziie de 200 lei, TVA 19%; 3) consum de materii prime la costul de 1.500 lei; 4) vnzare de mrfuri la preul de vnzare de 800 lei, TVA 19%, costul de achiziie fiind de 600 lei. La sfritul lunii are loc inventarierea n urma creia se stabilesc stocurile finale faptice: stoc faptic materii prime 1.700 lei; stoc faptic mrfuri 6.500 lei. S se contabilizeze operaiile de mai sus i s se prezinte situaia n conturile de stoc tiind c ntreprinderea utilizeaz metoda inventarului intermitent. R: Potrivit acestei metode, intrarile de stocuri se contabilizeaza in conturi de cheltuieli dupa natura. Iesirile de stocuri nu se inregistreaza in contabilitatea financiara, ci doar la locurile de gestiune. La sfarsitul perioadei de gestiune se anuleaza soldurile initiale si sunt preluate in contabilitate soldurile constatate la inventar.

1. Achizitia de materii prime: % = 601 Cheltuieli cu materii prime 4426 TVA deductibila 2. Achizitia de marfuri: 401 Furnizori 1.190 1.000

190

% = 401 607 Furnizori Chelt cu marfuri 4426 TVA deductibila


3. Consumul de materii prime -nu se contabilizeaza 4. Vanzarea de marfuri

238 200 38

4111 Clienti

% 952 707 800 Venituri din vanzarea marfurilor

a)

4427 152 TVA colectata Descarcarea de gestiune nu se contabilizeaza 5. Anularea soldurilor initiale: Pentru materii prime 301 Materii prime 2.000

601 = Cheltuieli cu materii prime b) Pentru marfuri: 607 Cheltuieli cu marfurile =

371 Marfuri

7.500

6. Preluarea soldurilor finale: a) Pentru materii prime

301 Materii prime

601 Cheltuieli cu materii prime

1.700

b) Pentru marfuri: 371 Marfuri = 607 Cheltuieli cu marfurile 6.500

7. O ntreprindere achiziioneaz un echipament la preul facturat de 2.000 lei, TVA 19%. Transportul este asigurat de o societate specializat i este facturat la 200 lei, TVA 19%. Pentru montaj i probe tehnologice s-au angajat urmtoarele cheltuieli: consumuri materiale 100 lei; consum de energie 200 lei; s-a apelat la un prestator de servicii pentru realizarea unei etape a montajului, iar acesta a facturat serviciul la 500 lei, TVA 19%. Care este valoarea iniial a echipamentului tehnologic, conform IAS 16 Imobilizri corporale? Cum se contabilizeaz elementele de mai sus?

R: 1. Inregistrarea achizitiei: % 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibila = 404 Furnizori de imobilizari 2.380 2.000

380

2. Inregistrarea cheltuielilor ocazionate de montaj si probele tehnologice: Consumul de materii prime:

601 Cheltuieli cu materii prime

301 Materii prime

100

Inregistrarea cheltuielilor cu consumul de energie: % = 401 605 Furnizori Cheltuieli cu energia si apa 4426 TVA deductibila Inregistrarea facturii de prestari servicii: % = 628 Cheltuieli cu alte servicii prestate de terti 4426 TVA deductibila 401 Furnizori

238 200

38

595 500

95

3. Capitalizarea cheltuielilor accesorii:

2131 Echipamente tehnologice

722 Venituri din prod de imob corporale

Cost initial = 2.000 + 800 = 2.800

8. Pentru a realiza un contract ce vizeaz furnizarea a 270.000 piese n 3 ani, o ntreprindere a pus la punct un echipament special al crui cost de producie este de 18.000 lei. n acord cu clientul, scadenarul livrrilor de piese a fost fixat dup cum urmeaz: n primul an: 54.000 piese; n al doilea an: 81.000 piese; n al treilea an: 135.000 piese. Care este amortismentul anual dac ntreprinderea opteaz pentru amortizarea n funcie de numrul de uniti de producie?

R: Amortizare anul I: 18.000 x (54.000/270.000)=3.600 Amortizare anul II:18000 x (81.000/270.000)=5.400 Amortizare anul III:18.000 x (135.000/270.000)=9.000

9. La 10.02.N, societatea ALFA vinde un stoc de mrfuri la preul de vnzare de 1.000 lei, TVA 19%, n baza avizului de nsoire; costul mrfurilor vndute 800 lei. Dup o sptmn se ntocmete i se remite clientului factura, iar aceasta cuprinde un pre de 1.200 lei, TVA 19%. S se contabilizeze vnzarea i remiterea ulterioar a facturii. R: 1. Vanzarea de marfuri in baza avizului de insotire: 418 Clienti facturi de intocmit = % 707 Venituri din vanzarea marfurilor 4428 TVA neexigibila 1.190 1.000

190

2. Descarcarea de gestiune:

607 = Cheltuieli privind marfurile

371 Marfuri

800

3. Dupa o saptamana se intocmeste si se inregistreaza factura:

4111 Clienti

418 Clienti facturi de intocmit 4427 TVA colectata

1.190

4428 = TVA neexigibila 4111 Clienti =

190

% 238 707 200 Venituri din vanzarea marfurilor 4427 TVA colectata 38

10

10. La nceputul lunii mai, ntreprinderea ALFA deine n stoc sortimentul de marf X, n cantitate de 100 buc., la costul de 10 lei/buc. n cursul lunii au loc operaiile: 1) achiziie de marf X, 200 buc., la costul de 12 lei/buc., rabat 10%, TVA 19% (factura); 2) vnzare de marf X, 250 buc., la preul de 15 lei/buc., TVA 19% (factura); 3) achiziie de marf X, 300 buc., la costul de 16 lei/buc., TVA 19% (factura). Plata se face pe loc i se beneficiaz de un scont de decontare de 5%; 4) vnzare de mrfuri X, 325 buc., la preul de 18 lei/buc., remiz 2%, TVA 19%. ncasarea se face pe loc i se acord un scont de decontare de 10%. S se contabilizeze operaiile de mai sus conform OMFP nr. 1.752/2005 i s se calculeze soldul final al contului Mrfuri, tiind c ieirile din stoc se evalueaz prin procedeul FIFO.

R: 1. Achizitia de marfa X, 200 buc., la costul de 12 lei/buc., rabat 10%, TVA 19% (factura) : Costul de achizitie = 200 buc x 12 lei/buc x (100% - 10%) = 2.160 lei % = 401 2.570 371 Furnizori 2.160 Marfuri 4426 410 TVA deductibila Cost unitar = 2.160 / 200 buc = 10,8 lei/buc
2. Vanzarea de marfuri

4111 Clienti

% 4.463 707 3.750 Venituri din (250buc x 15 lei/buc) vanzarea marfurilor 4427 TVA colectata 713

607 = Cheltuieli privind marfurile

371 Marfuri

2.620

Costul marfurilor vandute determinat prin FIFO = 100 buc x 10 lei/buc + 150 buc x 10,8 lei/buc = 1.000 + 1.620 = 2.620 lei

11

3. Achizitia de marfa X, 300 buc., la costul de 16 lei/buc., TVA 19%(factura). Plata se face pe loc si se beneficiaza de un scont de decontare de 5%:

% 371 Marfuri 4426 TVA ded.

% 5.666 5121 4.800 Conturi la banci in lei 767 866 Ven. din sconturi obtinute

5.666 5.426 240

4. Vanzarea de marfuri X, 325 buc., la pretul de 18 lei/ buc, remiza 2%, TVA 19% :

Venitul din vanzarea marfurilor = 325 buc x 18 lei/buc x (100% - 2%) = 5.733 lei % = % 5121 707 Conturi la banci Venituri din in lei vanzarea marfurilor 667 4427 Chelt cu sconturile TVA colectata Acordate 607 = 371 Cheltuieli Marfuri privind marfurile 6.713 6.140 573 6.713 5.733 980

4.940

Costul marfurilor vandute determinat prin FIFO = 50buc x 10,8 lei/buc + 275 buc x 16 lei/buc = 4.940 lei Stoc final = 25 buc x 16 lei/buc = 400 lei
D Si 100 X 10=1.000 200 X 10,8= 2.160 300 X 16 = 4.800 TSD 7.960 371 Marfuri C

2.620 4.940 TSC 7.560 SfD 400

12

11. La nceputul exerciiului N, societatea ALFA a achiziionat un echipament tehnologic la costul de achiziie de 200.000 u.m. Managerii estimeaz c durata de utilitate va fi de 5 ani i c, la expirarea acestei perioade, vor fi angajate cheltuieli cu dezafectarea echipamentului tehnologic i refacerea amplasamentului n valoare nominal de 10.000 u.m. La 31.12.N valoarea actualizat a cheltuielilor estimate a fi ocazionate de dezafectarea acestuia i de refacerea amplasamentului este de 4.810 lei. S se verifice dac, la sfritul exerciiului N, sunt ndeplinite condiiile de constituire a unui provizion n conformitate cu normele internaionale. n caz afirmativ, prezentai formula contabil. R: Potrivit IAS 37, un provizion va fi recunoscut numai in momentul in care: o intreprindere are o obligatie curenta (legala sau implicita) generata de un eveniment anterior - este probabil ca o iesire de resurse care sa afecteze avantajele economice sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva; si - poate fi realizata o buna estimare a valorii obligatiei. Intrucat aceste conditii sunt indeplinite, va trebui recunoscut un provizion pentru dezafectare pentru valoarea actualizata a cheltuielilor estimate a fi ocazionate de dezafectarea echipamentului tehnologic si de refacerea amplasamentului: 2131 = 1513 Echpamente tehnolog. Provizioane pentru dezafectarea imobilizarilor corporale 4.810 -

12. Societatea BETA produce ciocolat. Ea a cumprat materii prime n valoare de 6.000 lei. Stocul iniial de materii prime este de 1.000 lei, iar stocul final este de 2.000 lei. Salariile i amortizarea pentru producie sunt de 16.000 lei, iar pentru distribuie sunt de 5.000 lei; se mai suport cheltuieli directe de vnzare de 1.000 lei. Societatea a nceput perioada cu un sold iniial la producie n curs de execuie de 1.000 lei, iar la sfritul perioadei producia n curs are valoarea de 5.000 lei; totodat, societatea are stoc iniial la produse finite de 3.000 lei i un stoc final de 1.000 lei. Calculai costul de producie i costul complet. R:

D SI

301 Materii prime 1.000 6.000

13

SF 2.000 Achiziie materii prime 301=401 6.000 Consum materii prime=1.000+6.000-2.000 = 5.000 Materii prime consumate 5.000 16.000 1.000 5.000 17.000 6.000 23.000

+ Salarii i amortizri + Producie n curs la nceputul perioadei - Producie n curs la sfritul perioadei = Cost de producie + Cheltuieli de desfacere = Cost complet

13. O societate a nregistrat urmtoarele costuri: materii prime 10.000 lei, salarii manoper direct 14.000 lei, salarii pentru personalul de distribuie 12.000 lei, amortizarea vehiculelor de distribuie ale societii 15.000 lei, amortizarea mainilor productive 18.000 lei, amortizarea vehiculelor managerilor 10.000 lei, chirie 4.000 lei (din care pentru producie 60%), grad de utilizare a capacitii de producie 85%. Determinai suma cheltuielilor care vor afecta contul de rezultate al societii. R:

Salarii personal distribuie

12.000 15.000 10.000 1.600 (4.000-4.000*60%) 2.700 (18.00018.000*85%) 41.300

+ Amortizarea vehiculelor distribuie + Amortizarea vehiculelor managerilor + Chirii + Amortizarea mainilor productive = Cheltuieli ale perioadei

14. Se produc dou produse, A i B; cheltuieli indirecte 5.000 lei, din care fixe 1.000 lei, grad de subactivitate 20%, costuri directe 2.000 lei pentru A i 8.000 lei pentru B. Folosind costurile directe ca baz de repartizare, calculai costul de producie pentru A i B.

R:

14

Cheltuieli variabile 4.000 Cheltuieli fixe 1.000*80%=800 Cheltuieli indirecte de repartizat = 4.800 K=
4.800 =0,48 2.000 + 800

Chelt indirecte aferente prod A =0,48*2.000=960 Chelt indirecte aferente prod B =0,48*8.000=3.840 A 2.000 960 2.960 B 8.000 3.840 11.840

Cheltuieli directe Cheltuieli indirecte Cost producie

15. O societate vinde n prezent 5.000 de produse, cost variabil unitar 10 u.m., pre de vnzare unitar 12 u.m., costuri fixe 5.000 u.m. Cu ct pot s scad vnzrile pentru ca firma s nu aib pierderi? R:

Cifra de afaceri = 5.000 buc*12 = 60.000 - Cheltuieli variabile = 5.000 buc*10=50.000 = Marja costurilor variabile 10.000 CAcr=
60 .000 * 5.000 = 30 .000 u.m. 10 .000

Is = CA- CAcr = 60.000-30.000=30.000 u.m.

16. O societate vinde n prezent 5.000 de produse, cost variabil unitar 10 u.m., pre de vnzare unitar 12 u.m., costuri fixe 5.000 u.m. Ce cantitate trebuie vndut pentru a obine un profit de 7.000 u.m.? R:

Cifra de afaceri

= = =

q q q

* * *

12 10 2 5.00 0 15

- Cheltuieli variabile = Marja costurilor variabile - Cheltuieli fixe

= Profit q*2-5.000=7.000 q=6.000 buc

7.00 0

FISCALITATE
1. Prezentai deducerile personale n cazul impozitului pe salarii.

R:
Conform art 56 alin. (1) din Codul fiscal (1) Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza. Norme metodologice art. 56: 88. Deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala se acorda pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza, in limita venitului realizat. Deducerea personala este stabilita in functie de venitul brut lunar din salarii realizat la functia de baza de catre contribuabil si numarul de persoane aflate in intretinerea acestuia. 89. Obligatia stabilirii persoanelor aflate in intretinerea contribuabilului in functie de care se atribuie deducerea personala este in sarcina platitorului de venit din salarii, la functia de baza. 90. Pentru ca o persoana sa fie in intretinere, aceasta trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: - existenta unor raporturi juridice intre contribuabil si persoana aflata in intretinere; - persoana fizica intretinuta sa aiba venituri impozabile si neimpozabile mai mici sau egale cu 2.500.000 lei lunar. Persoana aflata in intretinere poate avea sau nu domiciliu comun cu contribuabilul in a carui intretinere se afla. 91. Sunt considerate persoane aflate in intretinere sotul/sotia contribuabilului, copiii acestuia, precum si alti membri de familie pana la gradul al doilea inclusiv. 92. In sensul art. 56 alin. (3) din Codul fiscal, in categoria alt membru de familie aflat in intretinere se cuprind rudele contribuabilului si ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv. 93. Dupa gradul de rudenie rudele se grupeaza astfel: - rude de gradul intai, cum ar fi: parinti si copii; 16

- rude de gradul al doilea, cum ar fi: bunici, nepoti si frati/surori. 94. Sunt considerate persoane aflate in intretinere militarii in termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii militari ai institutiilor de invatamant militare si civile, peste varsta de 18 ani, daca veniturile obtinute sunt mai mici sau egale cu 2.500.000 lei lunar. 95. Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere persoanele majore condamnate, care executa pedepse privative de libertate. 96. Copilul minor este considerat intotdeauna intretinut, cu exceptia celor incadrati in munca, indiferent daca se afla in unitati speciale sanitare sau de protectie speciala si altele asemenea, precum si in unitati de invatamant, inclusiv in situatia in care costul de intretinere este suportat de aceste unitati. In acest caz eventualele venituri obtinute de copilul minor nu se au in vedere la incadrarea in venitul de 2.500.000 lei lunar. Pentru copilul minor aflat in intretinerea parintilor sau a tutorelui, deducerea personala se acorda integral unuia dintre parinti, conform intelegerii dintre acestia, respectiv tutorelui. Pentru copilul minor provenit din casatorii anterioare, dreptul de a fi preluat in intretinere revine parintelui caruia i-a fost incredintat copilul sau unuia dintre soti care formeaza noua familie, conform intelegerii dintre acestia, indiferent daca s-a facut o adoptie cu efecte restranse si chiar daca parintii firesti ai acestuia contribuie la intretinerea lui prin plata unei pensii de intretinere. Plata unei pensii de intretinere nu da dreptul la preluarea in intretinere a copilului, parintelui obligat la aceasta plata. Pentru copilul minor primit in plasament sau incredintat unei persoane ori unei familii, dreptul de a fi preluat ca persoana in intretinere pentru acest copil se acorda: - persoanei care l-a primit in plasament sau careia i s-a incredintat copilul; - unuia dintre sotii care formeaza familia careia i-a fost incredintat sau i-a fost dat in plasament copilul, conform intelegerii dintre acestia. Pentru copiii aflati in intretinerea unei familii, dreptul de a fi luat in intretinere se acorda unuia dintre parinti, conform intelegerii dintre acestia. Astfel, in situatia in care intr-o familie sunt mai multi copii aflati in intretinere, acestia vor fi preluati in intretinerea unuia dintre parinti conform intelegerii dintre parti. In aceste situatii contribuabilii vor prezenta platitorului de venit fie o declaratie pe propria raspundere din partea sotului/sotiei, fie o adeverinta emisa de platitorul de venit din salarii al acestuia/acesteia, dupa caz, din care sa rezulte numarul si identitatea copiilor care sunt preluati in intretinere de fiecare sot/sotie. Nu se acorda dreptul de a prelua in intretinere urmatoarelor persoane: - parintilor ai caror copii sunt dati in plasament sau incredintati unei familii ori persoane; - parintilor copiilor incredintati unui organism privat autorizat sau unui serviciu public autorizat, in cazul in care parintii respectivi sunt pusi sub interdictie sau sunt decazuti din drepturile parintesti. Copilul minor cu varsta cuprinsa intre 16 si 18 ani, incadrat in munca in conditiile Codului muncii, devine contribuabil si beneficiaza de deducerea personala, situatie in care parintii nu mai au dreptul de a-l lua in intretinere, intrucat deducerea personala se acorda o singura data. 97. Verificarea incadrarii veniturilor acestor persoane in suma de 2.500.000 lei lunar se realizeaza prin compararea acestui plafon cu veniturile brute realizate de persoana fizica aflata in 17

intretinere. 98. In cursul anului fiscal, in cazul in care angajatul obtine venituri la functia de baza, pentru a stabili dreptul acestuia la deducere pentru persoane aflate in intretinere, se compara venitul lunar realizat de persoana aflata in intretinere cu suma de 2.500.000 lei lunar, astfel: a) in cazul in care persoana aflata in intretinere realizeaza venituri lunare de natura pensiilor, indemnizatiilor, alocatiilor si altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana intretinuta rezulta din insumarea tuturor drepturilor de aceasta natura realizate intr-o luna; b) in cazul in care venitul este realizat sub forma de castiguri la jocuri de noroc, premii la diverse competitii, dividende, dobanzi si altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana fizica aflata in intretinere se determina prin impartirea venitului realizat la numarul de luni ramase pana la sfarsitul anului, exclusiv luna de realizare a venitului; c) in cazul in care persoana intretinuta realizeaza atat venituri lunare, cat si aleatorii, venitul lunar se determina prin insumarea acestor venituri. 99. Daca venitul unei persoane aflate in intretinere depaseste 2.500.000 lei lunar, ea nu este considerata intretinuta. In functie de venitul lunar al persoanei intretinute, platitorul veniturilor din salarii va proceda dupa cum urmeaza: a) in situatia in care una dintre persoanele aflate in intretinere, pentru care contribuabilul beneficiaza de deducere personala, obtine in cursul anului un venit lunar mai mare de 2.500.000 lei lunar, platitorul veniturilor din salarii va reconsidera nivelul deducerii personale corespunzatoare pentru persoanele ramase in intretinere incepand cu luna urmatoare celei in care a fost realizat venitul, indiferent de data la care se face comunicarea catre angajator/platitor; b) in situatia in care contribuabilul solicita acordarea deducerii personale pentru persoana aflata in intretinere ca urmare a situarii venitului lunar al acesteia din urma sub 2.500.000 lei lunar, platitorul de venituri din salarii va incepe acordarea deducerii personale reconsiderate pentru persoana in intretinere o data cu plata drepturilor lunare ale lunii in care contribuabilul a depus documentele justificative. 100. Pentru stabilirea deducerii personale la care are dreptul, contribuabilul va depune la platitorul de venituri din salarii o declaratie pe propria raspundere, care trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii: - datele de identificare a contribuabilului care realizeaza venituri din salarii (numele si prenumele, domiciliul, codul numeric personal); - datele de identificare a fiecarei persoane aflate in intretinere (numele si prenumele, codul numeric personal). In ceea ce priveste copiii aflati in intretinere, la aceasta declaratie contribuabilul care realizeaza venituri din salarii va anexa si adeverinta de la platitorul de venituri din salarii a celuilalt sot sau declaratia pe propria raspundere a acestuia ca nu beneficiaza de deducere personala pentru acel copil. 101. Declaratia pe propria raspundere a persoanei aflate in intretinere, cu exceptia copilului minor, trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii: - datele de identificare a persoanei aflate in intretinere, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, 18

codul numeric personal; - datele de identificare a contribuabilului care beneficiaza de deducerea personala corespunzatoare, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal; - acordul persoanei intretinute ca intretinatorul sa o preia in intretinere; - nivelul si natura venitului persoanei aflate in intretinere, inclusiv mentiunea privind suprafetele de teren agricol si silvic detinute, precum si declaratia afirmativa sau negativa cu privire la desfasurarea de activitati de: cultivare a terenurilor cu flori, legume si zarzavat in sere, in solarii amenajate si in sistem irigat; cultivare a arbustilor si plantelor decorative, ciupercilor; exploatare a pepinierelor viticole si pomicole; - angajarea persoanei intretinute de a comunica persoanei care contribuie la intretinerea sa orice modificari in situatia venitului realizat. Declaratiile pe propria raspundere depuse in vederea acordarii de deduceri personale nu sunt formulare tipizate. 102. Contribuabilul va prezenta platitorului de venituri din salarii documentele justificative care sa ateste persoanele aflate in intretinere, cum sunt: certificatul de casatorie, certificatele de nastere ale copiilor, adeverinta de venit a persoanei intretinute sau declaratia pe propria raspundere si altele. Documentele vor fi prezentate in original si in copie, platitorul de venituri din salarii pastrand copia dupa ce verifica conformitatea cu originalul. 103. Daca la un contribuabil intervine o schimbare care are influenta asupra nivelului reprezentand deducerea personala acordata si aceasta schimbare duce la diminuarea deducerii personale, contribuabilul este obligat sa instiinteze platitorul de venituri din salarii in termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care a generat modificarea, astfel incat angajatorul/platitorul sa reconsidere nivelul deducerii incepand cu luna urmatoare celei in care s-a produs evenimentul. 104. In situatia in care depunerea documentelor justificative privind acordarea deducerii personale se face ulterior aparitiei evenimentului care modifica, in sensul majorarii, nivelul acesteia, angajatorul/platitorul de venituri din salarii va acorda deducerea personala reconsiderata o data cu plata drepturilor salariale aferente lunii in care contribuabilul a depus toate documentele justificative. 105. Deducerea personala nu se fractioneaza in functie de numarul de ore in cazul veniturilor realizate in baza unui contract de munca cu timp partial, la functia de baza.

2. Care este diferena ntre impozitarea salariului la locul principal de munc comparativ cu alt loc de munc. R: DETERMINAREA IMPOZITULUI LA FUNCTIA DE BAZA

19

Impozitul lunar pe salarii reprezinta un impozit final datorat de angajati, insa legea va obliga pe dumneavoastra sa efectuati operatiunile de calcul, retinere si plata. DEFINIREA FUNCTIEI DE BAZA Prin locul unde se afla functia de baza, se intelege:

ultimul loc inscris in carnetul de munca sau in documente specifice, pentru persoanele fizice angajate cu contract de munca, la un singur loc de munca; locul declarat de persoanele fizice drept functie de baza de catre persoanele care cumuleaza mai multe functii.

Potrivit art. 35 alin. (3) din Codul muncii (Legea nr. 53/2003), salariatii care cumuleaza mai multe functii sunt obligati sa declare fiecarui angajator locul unde exercita functia pe care o considera de baza. Important: Functia de baza poate fi declarata de angajat in conditiile legii si la locul de munca la care acesta realizeaza venituri din salarii in baza unui contract individual de munca cu timp partial. Important: alin. (1) din Codul muncii. Durata normala a timpului de munca la acelasi angajator poate fi completata cu un numar de cel mult 8 ore saptamanal, reprezentand munca suplimentara, potrivit art. 117 din Codul muncii (munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal este considerata munca suplimentara). In ceea ce priveste programul de lucru corespunzator unei fractiuni de norma, durata saptamanala de lucru a unui salariat angajat cu contract individual de munca cu timp partial este inferioara celei a unui salariat cu norma intreaga, fara a putea fi mai mic de 10 ore saptamanal. Sumele obtinute in valuta reprezentand venituri din salarii realizate in Romania se transforma in lei astfel:

pentru veniturile din salarii din Romania

-la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi a lunii pentru care se face plata acestor drepturi; -la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei in vigoare in ziua precedenta celei in care se face plata, in situatia in care veniturile din salarii sunt platite in cursul lunii sau in cazul incetarii raporturilor de munca; 20

pentru veniturile din salarii din strainatate

-la cursul de schimb mediu anual al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei din anul de realizare a venitului. 2. DETERMINAREA IMPOZITULUI LA ALTE LOCURI DE MUNCA DECAT FUNCTIA DE BAZA

Pentru angajatii care nu au functia de baza, pentru a determina venitul impozabil si impozitul lunar pe veniturile din salarii: 1. din venitul brut reprezentand venituri din salarii realizate de angajati altele decat cele de la functia de baza se vor scadea toate contributiile obligatorii datorate. Aceste contributii individuale obligatorii sunt: contributia la asigurarile sociale; contributia la asigurarile sociale de sanatate; contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj. Rezultatul reprezinta venitul net; 2. in aceste situatii nu se acorda deduceri personale, venitul net identificandu-se cu baza de calcul a impozitului lunar pe veniturile din salarii; 3. impozitul lunar se determina pe fiecare loc de realizare a acestuia prin aplicarea cotei de 16% asupra acestei baze de calcul; 4. se va completa fisa fiscala. Metodologia de determinare a impozitului lunar din salarii este prevazuta la art. 57 alin. (2) lit. a) si b) din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. Reamintim ca impozitul lunar pe salarii pe fiecare loc de realizare este final. Incadrarea salariatilor se poate face cu program de lucru corespunzator unei fractiuni de norma de cel putin doua ore pe zi, prin contracte individuale de munca pe durata nedeterminata sau pe durata determinata. Fiind tot contracte individuale de munca, contractele cu timp partial pot reprezenta un loc unde salariatul are functia de baza in situatia cumulului. Salariatii care cumuleaza mai multe functii sunt obligati sa declare fiecarui angajator locul unde exercita functia pe care o considera de baza. Diferentierea modului de calcul este data de optiunea persoanei pentru a avea sau nu functie de baza la locul de munca respectiv. Prin urmare, in cazul cumulului de mai multe contracte individuale de munca cu fractiune de norma de cel putin doua ore pe zi, la locul declarat al functiei de baza, in determinarea venitului net se vor lua in calcul contributiile obligatorii si se vor acorda deducerile personale in cuantum

21

integral in limita venitului, in temeiul prevederilor art. 57 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal. Aceeasi metodologie se aplica si in cazul unui singur contract individual cu timp de munca partial. La celelalte locuri de munca, nu se vor acorda deduceri personale, iar determinarea venitului net se va face conform art. 57 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.

3. n cazul veniturilor din cedarea folosinei bunurilor, venitul brut se majoreaz cu cheltuielile de intr n sarcina proprietarului dar sunt efectuate de chiria, fr a-i fi rambursate de proprietar. Prezentai ce cheltuieli se pot ncadra n aceast categorie. R: Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosinei bunurilor - Veniturile din cedarea folosinei bunurilor sunt veniturile,in bani i/sau in natur, provenind din cedarea folosinei bunurilor mobile i imobile, obinute de ctre proprietar, uzufructuar sau alt deintor legal, altele decit veniturile din activiti independente. In aceast categorie de venit se cuprind veniturile din inchirieri i subinchirieri de bunuri mobile i imobile, precum i veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal. Veniturile obinute din inchirieri i subinchirieri de bunuri imobile sunt cele din cedarea folosinei locuinei, caselor de vacan, garajelor, terenurilor i altele asemenea, a cror folosin este cedat in baza unor contracte de inchiriere/subinchiriere, uzufruct, arendare i altele asemenea, inclusiv a unor pri din acestea, utilizate in scop de reclam, afiaj i publicitate. Conform Art 62 din Codul fiscal: Venitul brut reprezint totalitatea sumelor in bani i/sau echivalentul in lei al veniturilor in natur i se stabilete pe baza chiriei sau a arendei prevzute in contractul incheiat intre pri pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul incasrii chiriei sau a arendei. Venitul brut se majoreaz cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziiilor legale, in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deintor legal, dac sunt efectuate de cealalt parte contractant.

In conformitate cu legislaia in materie, proprietarul are obligaia de a efectua cheltuielile referitoare la intreinerea i repararea locuinei inchiriate, ca de exemplu: - intreinerea in bune condiii a elementelor structurii de rezisten a cldirii, elementelor de construcie exterioar a cldirii, cum ar fi: acoperi, faad, curile i grdinile, precum i spaii comune din interiorul cldirii, cum ar fi: casa scrii, casa ascensorului i altele asemenea; 22

- intreinerea in bune condiii a instalaiilor comune proprii cldirii, respectiv ascensor, hidrofor, instalaii de alimentare cu ap, de canalizare, instalaii de inclzire central i de preparare a apei calde, instalaii electrice i de gaze; - repararea i meninerea in stare de siguran in exploatare i de funcionare a cldirii pe toat durata inchirierii locuinei. In cazul efecturii de ctre chiria a unor astfel de cheltuieli care cad in sarcina proprietarului i se incadreaz in cota forfetar de cheltuieli, cu diminuarea corespunztoare a chiriei, impunerea rmine nemodificat. Conform normelor metodologice date in aplicarea art. 62 din Codul fiscal, aprobate prin HG nr.44/2004, venitul net se determina ca diferenta dintre sumele reprezentand chiria/arenda in bani si/sau echivalentul in lei al veniturilor in natura, prevazute in contractul incheiat intre parti, si cota de cheltuiala forfetara de 25%, reprezentand cheltuieli deductibile aferente venitului. Pentru recunoasterea deductibilitatii cheltuielii stabilite forfetar, proprietarul nu este obligat sa prezinte organului fiscal documente justificative. Cheltuiala deductibila aferenta venitului, stabilita in cota forfetara de 25% aplicata la venitul brut, reprezinta uzura bunurilor inchiriate si cheltuielile ocazionate de intretinerea si repararea acestora, impozitele si taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul retinut de intermediari, primele de asigurare platite pentru bunul cedat spre folosinta, respectiv eventuale nerealizari ale veniturilor din arendare scontate, generate de conditii naturale nefavorabile, cum ar fi: grindina, seceta, inundatii, incendii si altele asemenea. Mentionam ca Ministerul Economiei si Finantelor si Agentia Nationala de Administrare Fiscala nu are competenta de a interveni in contractul incheiat intre parti, si, ca urmare, in cazul in care considerati ca societatea care a inchiriat imobilul nu si-a respectat clauzele contractuale, va puteti adresa instantei judecatoresti competente.

23

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1. Analizai poziia financiar a unei ntreprinderi din domeniul industriei prelucrtoare care prezint urmtoarele informaii bilaniere: Indicator 31.12.n Imobilizri 100000 Stocuri 20000 Creante 40000 Disponibiliti 5000 Capitaluri proprii 65000 Datorii mai mari de un an 50000 Datorii de exploatare 47000 Datorii bancare pe termen foarte scurt 3000

R: Situatiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si ale altor evenimente, grupandu-le in clase corespunzatoare conform caracteristicilor economice. Aceste clase sunt numite structurile situatiilor financiare.Structurile bilantului direct legate de evaluarea pozitiei financiare sunt activele, datoriile si capitalul propriu. BILANT Active imobilizate =100.000 Active curente = stocuri + creante + disponibilitati = =20.000 + 40.000 + 5.000 = 65.000 TOTAL ACTIVE = 165.000 Capital si rezerve = 65.000 Datorii pe ternem lung = 50.000 Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt= 47.000 + 3.000 = 50.000 TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 165.000

PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI 1. Indicatori de lichiditate: a) Indicatorul lichiditatii curente

24

Active curente (Indicatorul capitalului circulant) = 65.000 = 1.3 Datorii curente 50.000 -activ curente = stocuri + creante + disponibilitati = 20.000+40.000+5.000=65.000 -datorii curente = datorii pe temen scurt+datorii din exploatare(furnizori) =3.000+47.000=50.000 * valoarea recomandata acceptabila - in jurul valorii de 2; * ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente. b) Indicatorul lichiditatii imediate Active curente - Stocuri =(Indicatorul test acid) = 65.000-20.000 = 0.9 Datorii curente 50.000 2. Indicatori de risc: a) Indicatorul gradului de indatorare Capital imprumutat X 100 =50.000 X 100 = 76.92% Capital propriu 65.000 Capital imprumutat X 100 = 50.000 X100 = 43.47% Capital angajat 50.000+65.000 unde: * capital imprumutat = credite peste un an; * capital angajat = capital imprumutat + capital propriu. b) Indicatorul privind acoperirea dobanzilor - determina de cate ori entitatea poate achita cheltuielile cu dobanda. "Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia entitatii este considerata mai riscanta." Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit Cheltuieli cu dobanda 3. Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) - furnizeaza informatii cu privire la: * Viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie ale entitatii; * Capacitatea entitatii de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale de baza ale entitatii; * Viteza de rotatie a stocurilor (rulajul stocurilor) - aproximeaza de cate ori stocul a fost rulat dea lungul exercitiului financiar 25

Costul vanzarilor Stoc mediu sau Numar de zile de stocare - indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitate Stoc mediu X 365 Costul vanzarilor * Viteza de rotatie a debitelor-clienti * calculeaza eficacitatea entitatii in colectarea creantelor sale; * exprima numarul de zile pana la data la care debitorii isi achita datoriile catre entitate . Sold mediu clienti X 365 Cifra de afaceri "O valoare in crestere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clientilor si, in consecinta, creante mai greu de incasat (clienti rau platnici). " * Viteza de rotatie a creditelor-furnizor - aproximeaza numarul de zile de creditare pe care entitatea il obtine de la furnizorii sai. In mod ideal ar trebui sa includa doar creditorii comerciali.

Sold mediu clienti X 365 Achizitii de bunuri (fara servicii) unde pentru aproximarea achizitiilor se poate utiliza costul vanzarilor sau cifra de afaceri. * Viteza de rotatie a activelor imobilizate - evalueaza eficacitatea managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumita cantitate de active imobilizate Cifra de afaceri Active imobilizate * Viteza de rotatie a activelor totale Cifra de afaceri Total active 4. Indicatori de profitabilitate - exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din resursele disponibile: 26

a) Rentabilitatea capitalului angajat - reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii investiti in afacere: Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit Capital angajat "unde capitalul angajat se refera la banii investiti in entitate atat de catre actionari, cat si de creditorii pe termen lung,si include capitalul propriu si datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente. "

b) Marja bruta din vanzari Profitul brut din vanzari X 100 Cifra de afaceri O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa isi controleze costurile de productie sau sa obtina pretul de vanzare optim.

2. Analizai poziia financiar a unei ntreprinderi din sectorul desfacerii cu amnuntul de produse alimentare:

Indicator Imobilizri Stocuri Creante Disponibiliti Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt

31.12.n 40000 2000 500 1000 30000 5000 8500 0

BILANT Active imobilizate =40.000 Active curente = stocuri + creante + disponibilitati = =2.000 + 500 + 1.000 = 3.500 TOTAL ACTIVE = 43.500

27

Capital = 30.000 Datorii pe ternem lung = 5.000 Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare(datorii nefinanciare) + datorii bancare pe termen f. scurt= 8.500 + 0 = 8.500 TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 43.000 PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

1. Indicatori de lichiditate: a) Indicatorul lichiditatii curente Active curente (Indicatorul capitalului circulant) = 3.500 = 0.41 Datorii curente 8.500 -activ curente = stocuri + creante + disponibilitati = 2.000 + 500 + 1.000 = 3.500 -datorii curente = datorii pe temen scurt+datorii din exploatare(furnizori) =8.500 + 0 = 8.500

* valoarea recomandata acceptabila - in jurul valorii de 2; * ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente. b) Indicatorul lichiditatii imediate Active curente - Stocuri =(Indicatorul test acid) = 3.500-2.000 = 0.18 Datorii curente 8.500 2. Indicatori de risc: a) Indicatorul gradului de indatorare Capital imprumutat X 100 =5.000 X 100 = 16,67% Capital propriu 30.000 Capital imprumutat X 100 = 5.000 X100 = 14,28% Capital angajat 5.000+30.000 unde: * capital imprumutat = credite peste un an; * capital angajat = capital imprumutat + capital propriu.

28

b) Indicatorul privind acoperirea dobanzilor - determina de cate ori entitatea poate achita cheltuielile cu dobanda. "Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia entitatii este considerata mai riscanta." Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit Cheltuieli cu dobanda 3. Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) - furnizeaza informatii cu privire la: * Viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie ale entitatii; * Capacitatea entitatii de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale de baza ale entitatii; * Viteza de rotatie a stocurilor (rulajul stocurilor) - aproximeaza de cate ori stocul a fost rulat dea lungul exercitiului financiar

Costul vanzarilor Stoc mediu sau Numar de zile de stocare - indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitate Stoc mediu X 365 Costul vanzarilor * Viteza de rotatie a debitelor-clienti * calculeaza eficacitatea entitatii in colectarea creantelor sale; * exprima numarul de zile pana la data la care debitorii isi achita datoriile catre entitate . Sold mediu clienti X 365 Cifra de afaceri "O valoare in crestere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clientilor si, in consecinta, creante mai greu de incasat (clienti rau platnici). " * Viteza de rotatie a creditelor-furnizor - aproximeaza numarul de zile de creditare pe care entitatea il obtine de la furnizorii sai. In mod ideal ar trebui sa includa doar creditorii comerciali.

Sold mediu clienti X 365 Achizitii de bunuri (fara servicii)

29

unde pentru aproximarea achizitiilor se poate utiliza costul vanzarilor sau cifra de afaceri. * Viteza de rotatie a activelor imobilizate - evalueaza eficacitatea managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumita cantitate de active imobilizate Cifra de afaceri Active imobilizate * Viteza de rotatie a activelor totale Cifra de afaceri Total active 4. Indicatori de profitabilitate - exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din resursele disponibile: a) Rentabilitatea capitalului angajat - reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii investiti in afacere: Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit Capital angajat "unde capitalul angajat se refera la banii investiti in entitate atat de catre actionari, cat si de creditorii pe termen lung,si include capitalul propriu si datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente. "

b) Marja bruta din vanzari Profitul brut din vanzari X 100 Cifra de afaceri O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa isi controleze costurile de productie sau sa obtina pretul de vanzare optim.
FR = Cap permanent Active imobilizate= 3. Analizai i interpretai ratele de lichiditate pentru ntreprinderea analizat n exerciiul precedent.

R: Lichiditatea- se refera la disponibilitatea numerarului in viitorul apropiat, dupa luarea in calcul a obligatiilor financiare aferente acestei perioade. Indicatorii de lichiditate dezvaluie capacitatea intreprinderii de a achita datoriile la scadenta sau mai degraba garantia acoperirii datoriilor din capitalul circulant. Lichiditatea generala (curenta sau a capitalului circulant) exprima relatia dintre activele circulante(curente) si datoriile curente(pe termen scurt sau cu decontare pana la un an). Valoarea 30

orientativa a indicatorului este de 2 :1, iar valoarea semnificativa devine numai prin analiza comparativa in timp. Lichiditatea imediata(restransa sau testul acid) se apreciaza pe baza raportului active curente-stocuri . datorii curente Este un raport care tine seama de componenta activelor. O dimensiune suficienta, dar o structura necorespunzatoare (dominata de stocuri care pot fi supradimensionate) trebuie reconsiderata in favoarea creantelor de incasat si disponibilitatilor banesti, titluri de valoare negociabile sau plasamente pe termen scurt, stare pusa in evidenta de testul acid. Valoarea informationala a iindicatorului se dezvaluie prin analiza comparativa in timp si prin raportare la lichiditatea generala.

Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor


1. Situaia elementelor de activ i pasiv la societatea X conform bilaului ntocmit pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii, se prezint astfel:
31

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
12

Cldiri 20.000.000 lei Amortizarea cldirilor 12.000.000 lei Materii prime 2.000.000 lei Ajustri pentru deprecierea materiilor prime 400.000 lei Clieni 2.500.000 lei Clieni inceri 500.000 lei Ajustri pentru deprecierea creanelor clieni 200.000 lei Conturi la bnci 600.000 lei Furnizori de imobilizri 6.000.000 lei Provizioane pentru riscuri i cheltuieli 1.000.000 lei Capital subscris vrsat 5.000.000 lei Rezerve 1.000.000 lei

Operaiunile de lichidare efectuate de lichidator se prezint dupa cum urmeaz: a) Cldirile au fost vndute cu 9.000.000 lei; b) Materiile prime au fost vndute cu 1.440.000 lei; c) Clienii inceri sunt n sum de 500.000 lei, din care se ncaseaz 240.000 lei, iar pentru ncasarea nainte de termen a clienilor ceri s-au acordat sconturi n sum de 50.000 lei; d) Pentru plata nainte de termen a datoriilor ctre furnizori, acetia au acordat sconturi n sum de 200.000 lei; e) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societii sunt n sum de 520.000 lei; Sa se ntocmeasc bilanul nainte de efectuarea partajului. R:
- Se ntocmeste bilantul n baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii. Situatia elementelor de activ si de pasiv, conform bilantului, se prezinta astfel: Bilantul Societatii "X"

A A. ACTIVE IMOBILIZATE

Nr. rd. B

Sold 1

32

II. IMOBILIZARI CORPORALE (ct. 212-2812) (20.000.000-12.000.000) ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 01 la 03) B. ACTIVE CIRCULANTE I. STOCURI (ct. 301-391) (2.000.000-400.000) II. CREANTE (Sumele ce urmeaza a fi ncasate dupa o perioada mai mare de un an sunt prezentate separat) (ct. 4111+4118-491) (2.500.000+500.000-200.000) IV. CASA SI CONTURI LA BANCI (ct. 5121) ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 05 la 08) D. DATORII CE TREBUIE PLATITE NTR-O PERIOADA DE PNA LA UN AN (ct. 404) E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE (rd. 09+10-11-18) F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 04+12-17) H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI (ct. 151) J. CAPITAL SI REZERVE I. CAPITAL (rd. 20 la 22), din care: - capital subscris varsat (ct. 1012) (500 mii actiuni x 10.000 lei/actiune) IV. REZERVE (ct. 1061) TOTAL CAPITALURI PROPRII (rd. 19+23+24-25+26+27-28+29-30-31) TOTAL CAPITALURI (rd. 32+33)

02

8.000.0 00 8.000.0 00 1.600.0 00 2.800.0 00

04

05

06

08 09 11

600.00 0 5.000.0 00 6.000.0 00 1.000.0 00 7.000.0 00 1.000.0 00 5.000.0 00 5.000.0 00 1.000.0 00 6.000.0 00 6.000.0 00

12

13 15

19 21

26 32

34

33

1. Valorificarea imobilizarilor corporale: a) vnzarea cladirilor 461 = % 10.710.000 __________ 7583 9.000.000 4427 1.710.000 b) ncasarea contravalorii cladirilor vndute 5121 = 461 10.710.000 c) scaderea din evidenta a cladirilor vndute % 281 6583 = 212 20.000.000 __________ 12.000.000 8.000.000

d) nchiderea contului 7583 7583 = 121 9.000.000 e) nchiderea contului 6583 121 = 6583 8.000.000

2. a) vnzarea materiilor prime 411

1.713.600 _________ 707 1.440.000 4427 273.600 b) trecerea la marfuri a materiilor prime si scaderea din gestiune a marfurilor vndute 371 = 301 2.000.000 607 = 371 2.000.000 c) anularea provizionului 391 = 7814 400.000 d) nchiderea contului 607 121 = 607 2.000.000 e) nchiderea conturilor 707 si 7814 1.840.000 _________ 707 1.440.000 7814 400.000 f) ncasarea contravalorii materiilor prime vndute 5121 = 411 1.713.600 34 % = 121

3. ncasarea creantelor: a) ncasare partiala de la clientii incerti 5121 b) trecerea pe cheltuieli a clientilor incerti nencasati 6588 c) anularea provizioanelor 491 d) ncasarea clientilor certi 5121 e) acordarea sconturilor 667 f) nchiderea conturilor 667 si 6588 121

= 4118 = 4118 = 7814 = 411 = 411 = % 667 6588

240.000 260.000 200.000 2.450.000 50.000 310.000 _______ 50.000 260.000

g) nchiderea contului 7814 7814 = 121 200.000 4. Plata datoriilor: a) plata furnizorilor de imobilizari 404 = 5121 b) scont primit 404 = 767 c) nchiderea contului 767 767 = 121 5. Cheltuieli de lichidare: a) cheltuieli efectuate 628 = 5121 b) nchiderea contului 628 121 = 628 6. Anularea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli: a) anularea provizioanelor 151 = 7812 b) nchiderea contului 7812 7812 = 121 1.000.000

5.800.000 200.000 200.000 520.000 520.000

1.000.000

7. Regularizarea T.V.A.: a) T.V.A. de plata 4427 = 4423 1.983.600 b) plata T.V.A. 4423 = 5121 1.983.600 Calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit/venit si a impozitului pe dividende n urma actiunii de dizolvare/lichidare. Societatea se ncadreaza n prevederile de aplicare a cotei de 25%, iar asociatii sunt persoane fizice. 8. Impozit pe profit pentru profitul din lichidare: a) impozit pe profit datorat 691 = 441 352.500 (1.410.000 x 25%) b) nchiderea contului 691 121 = 691 352.500 c) virarea impozitului pe profit 441 = 5121 352.500 35

III. Situatia conturilor 121 si 5121 nainte de efectuarea partajului (n mii lei):
D 121 C D 5121 C _____________________________________ _____________________________________ 8.000.000 | 9.000.000 600.000 | 2.000.000 | 1.840.000 10.710.000 | 5.800.000 310.000 | 200.000 1.713.600 | 1.983.600 520.000 | 200.000 240.000 | 520.000 __________ | 1.000.000 2.450.000 | 352.500 10.830.000| __________ __________ | _________ 352.500 | 12.240.000 15.713.600 | 8.656.100 11.182.500 | | _____________________________________ _____________________________________ Sold C 1.057.500 Sold D 7.057.500

IV.

Bilantul nainte de efectuarea partajului


Nr. rd B Sold 1 7.057.5 00 7.057.5 00

________________________________________________________________________________

A B. ACTIVE CIRCULANTE IV. CASA SI CONTURI LA BANCI (ct. 5121) ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 05 la 08) D. DATORII CE TREBUIE PLATITE NTR-O PERIOADA DE PNA LA UN AN E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE (rd. 09+10-11-18) F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 04+12-17) J. CAPITAL SI REZERVE I. CAPITAL (rd. 20 la 22) din care: - capital subscris varsat (ct. 1012) (500 mii actiuni x 10.000 lei/actiune) IV. REZERVE (ct. 1061) VI. REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR (ct. 121) Sold C

08 09

11

0 7.057.5 00 7.057.5 00 5.000.0 00 5.000.0 00 1.000.0 00 1.057.5 00

12

13

19

21

26 29

36

TOTAL CAPITALURI PROPRII (rd. 19+23+24-25+26+27-28+29-30-31) TOTAL CAPITALURI (rd. 32+33)

32

7.057.5 00 7.057.5 00

34

Efectuarea partajului capitalului propriu (activului net) al societatii comerciale, rezultat din lichidarea societatii comerciale, n functie de: a) prevederile statutului si/sau ale contractului de societate; b) hotarrea adunarii generale a actionarilor sau a asociatilor, consemnata n registrul sedintelor adunarii generale; c) cota de participare la capitalul social. Partajul consta n mpartirea capitalului propriu (activului net), rezultat din lichidare, ntre actionarii sau asociatii societatii comerciale. V. nregistrari contabile privind operatiunile de partaj ntre asociati sau actionari, persoane fizice, n mii lei: 1. Restituirea capitalului social 1012 = 456 5.000.000 456 = 5121 5.000.000 2. a) decontarea rezervelor legale 1061 = 456 1.000.000 b) impozit pe profit aferent rezervelor legale (1.000.000 x 25%) 456 = 441 250.000 441 = 5121 250.000 3. Decontarea profitului din lichidare 121 = 456 1.057.500 4. Impozit pe dividende aferente rezervelor legale si profitului din operatiuni de lichidare (750.000+1.057.500 = 1.807.500 x 5%) 456 = 446 90.375 5. Virarea impozitului pe dividende 446 = 5121 90.375 6. Plata dividendelor din rezerve legale 456 = 5121 1.717.125 si din lichidare (1.807.500-90.375) VI. Situatia conturilor 456 si 5121, dupa efectuarea partajului, se prezinta astfel (n mii lei):
D 456 C _____________________________________ 5.000.000 | 5.000.000 250.000 | 1.000.000 | 1.057.500 90.375 | 1.717.125 | | _____________________________________ 7.057.500 7.057.500 D 5121 C _____________________________________ 7.057.500 | 5.000.000 | 250.000 | 90.375 | 1.717.125 _____________________________________ 7.057.500 7.057.500

37

2. Definii lichidarea societilor comerciale. R: Incetarea existentei societatii comerciale reclama indeplinirea unor operatiuni care sa puna capat activitatii, prin intermediul lichidatorilor, si sa duca in final la incetarea statutului de persoana juridica a societatii. principii generale: personalitatea juridica a societatii subzista pentru nevoile lichidarii, legea cere ca toate actele care emana de la societate sa arate ca aceasta este in lichidare; lichidarea se face in interesul asociatilor, fapt dovedit prin aceea ca lichidarea poate fi ceruta numai de catre asociati cu excluderea creditorilor societatii; adunarea asociatilor numeste lichidatorii (care preiau gestiunea societatii de la administratori), stabilindu-le puterile, insesi conditiile lichidarii se stabilesc prin actul constitutiv (de catre asociati); lichidarea societatii este obligatorie deoarece societatea nu poate ramane in faza de dizolvare Activitatea lichidatorilor se caracterizeaza prin faptul ca: actul de numire al lichidatorilor de catre adunarea generala (sau, in mod exceptional, de catre instanta, cand conditiile pentru convocare si luarea deciziei de lichidare nu sunt intrunite) se va depune la Biroul unic al Camerei de Comert si Industrie; pana la preluarea functiei de catre lichidatori, administratorii continua mandatul lor; lichidatorii pot fi atat persoane fizice cat si persoane juridice, unde lichidatorii trebuie sa fie autorizati; lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii; lichidatorii vor face bilantul dupa inventarierea bunurilor; operatiunile de lichidare includ operatiuni de lichidare a activului, care cuprind transformarea bunurilor societatii in bani si incasarea creantelor pe care societatea le are fata de terti si lichidarea pasivului, prin care se intelege plata datoriilor societatii catre creditorii sai; dupa terminarea acestor operatiuni se trece la repartizarea activului net intre asociati dupa care procedura lichidarii se incheie; lichidatorii isi indeplinesc obligatiile sub controlul cenzorilor;
38

lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii; dupa terminarea lichidarii, lichidatorii trebuie sa ceara radierea societatii din registrul tinut la Biroul unic (data de la care inceteaza personalitatea juridica a societatii); registrele si actele societatii trebuie pastrate 5 ani dupa data depunerii lor la Biroul unic al Camerei de Comert si Industrie.

3. Care sunt organele care aplic procedura insolvenei?


R:

Conform Legii privind procedura insolventei nr 86/2005, cap II, Art. 5: (1) Organele care aplica procedura sunt: instantele judecatoresti, judecatorulsindic, administratorul judiciar si lichidatorul. (2) Organele prevazute la alin.(1) trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de prezenta lege, precum si realizarea in conditiile legii a drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la aceste acte si operatiuni.

39

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

1. Receptia presupune: a) Asigurarea ca se primesc numai materiale comandate; b) Asigurarea ca se primesc numai materiale de calitatea specificata in ordinele de achizitii; c) Asigurarea ca toate materialele receptionate si transmise la alte departamente sunt correct inregistrate; d) Protejarea materialelor primate; e) Asigurarea ca informatiile privitoare la facturile de cumparare, stoc si dispozitiile de achizitie sunt consecvente; f) Returnarea prompte a materialelor necorespunzatoare; g) Documentarea completa si corecta a tuturor transferurilor catre deposit si de la deposit; h) Existenta cererilor de transfer in productie si onorarea acestora la timp; i) Conditii de munca sigure si depozitarea corespunzatoare a materialelor periculoase. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. R: Riscurile posibile ce pot sa apara in receptiilor sunt riscuri legate de natura operatiilor tratate. Conturile anuale reflecta operatiile tratate de catre intreprindere. Datele punctuale prezentate din contabilitate sunt purtatoare de riscuri particulare. Datele punctuale sunt complementare celor repetitive dar sunt puse in evidenta la
40

intervale de timp mai mult sau mai putin regulate, ca de exemplu la inventare fizice, evaluare la sfarsitul exercitiului. Aceste sunt purtatoare de riscuri semnificative atunci cand descoperirea lor nu este facuta la timp si deci este necesar ca auditorul sa le cunoasca din timp pentru a-si organiza controalele din timp. 2. Activitatea de vinzare , la nivelul unei entitati, presupune: a) Implementarea strategiilor de marketing; b) Atingerea sau depasirea vinzarilor intr-o maniera eficienta; c) Predarea in timp util a comenzilor de la clienti departamentului care se ocupa cu prelucrarea lor. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. R: Riscuri posibile: Comunicarea insuficienta la nivelul strategiilor de marketing Gestionarea ineficienta a relatiilr cu clientii/furnizorii Nerespectarea termenelor de finalizare a comenzilor Erori in documentele de vanzare Proceduri: Se verifica periodic daca fiecare salariat isi cunoaste atributiile postului, norma de lucru, regulamentul intern Se verifica respectarea legislatiei la intocmirea documentele de vanzare si de transport Se verifica implementarea corecta a strategiilor de marketing

41

AUDIT FINANCIAR SI CERTIFICARE 1. Posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzacii s comporte erori semnificative datorate insuficienei controlului intern reprezint: a) risc inerent; b) risc de audit; c) risc de nedetectare. R: a) 2. Imaginea fidel este: a) o consecin a regularitii i sinceritii conturilor; b) o condiie pentru a emite o opinie fr rezerve; c) un criteriu de apreciere a situaiilor financiare. R: a) 3. Societatea Alfa a evaluat n decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziionat n anul N-11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren), amortizabil n 20 ani; cu aceast ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabil. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilit cu aceast ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul); durata de via nu a fost modificat. La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vndut cu 500.000 lei. Care este diferena din reevaluare ce trebuia nregistrat de societate: a) 178.000 lei; b) 162.000 lei; c) 170.000 lei.
42

R: Valoare ansamblu imobiliar: 400000 lei Din care valoare teren: 80 000 lei Valoare constructie: 320 000 lei Conf. prevederilor legale si doctrinei contabile terenurile nu se amortizeaza. Tabel de amortizare cladire Valoare la cost istoric: 320 000 lei Valoare de utilizare 20 ani Amortizarea anuala cladire anul Amortizarea anuala N-11 16 000 N-10 16 000 N-9 16 000 N-8 16 000 N-7 16 000 N-6 16 000 N-5 16 000 N-4 16 000

Valoarea neta contabila

208 000 192 000 lei / 300 000 (valoarea justa )

Reevaluare ansamblu: 450 000 lei din care 150 000 lei pt teren Diferenta din reevaluare pt cladire : 108 000 lei ( 300 000 192 000) Diferenta din reevaluare pt teren 70 000 lei ( 150 000 80 000) Diferenta din reevaluare de inregistrat: 178 000 lei Raspuns corect: varianta a 4. Dac auditorul concluzioneaz c nerespectarea unui text legal are consecine semnificative asupra situaiilor financiare ale bncii nu au fost corect preluate n aceste situaii financiare, el trebuie s exprime:
43

a) o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil; b) o opinie fr rezerve, dar cu un paragraf de observaie; c) o opinie defavorabil.
R: a)

5. n calitate de auditor al ntreprinderii Omega SA ai constatat c la 31 decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei. Care este valoarea stocului la 31 decembrie, cunoscnd c ntreprinderea folosete metoda FIFO, c stocul la 1 decembrie a fost de 500 uniti a 10.000 lei fiecare, c n 10 decembrie s-au cumprat 500 uniti a 12.000 lei fiecare i c n 20 decembrie au ieit 400 uniti?
R:

Data Q 01.de c 10.de c

Intrari Cost Cost unitar total

Iesiri Cost Cost unitar total

50 0

12.000

6.000.0 00

20.de c

40 0

10.000

Q 50 0 50 0 50 0 4.000.0 10 00 0 50 0

Stoc Cost unitar 10.000 10.000 12.000 10.000 12.000

Cost total 5.000.00 0 5.000.00 0 6.000.00 0 1.000.00 0 6.000.00 0

Valoarea stocului este de 7.000.000 in cazul in care se utilizeaza metoda FIFO.

6. Explicai importana separrii sarcinilor n organizarea controlului intern al unei entiti. R:

44

Separarea sarcinilor este necesar a fi facut astfel nct s permit controlul reciproc al execuiei lor. Este de dorit s se evite ca una i aceeai persoan s poat comite o eroare sau o inexactitate iregularitate - avnd posibilitatea de a o ascunde sau fr ca alt persoan s aib posibilitatea de a o ascunde sau fr ca alt persoan s aib posibilitatea de a o descoperi. Separarea funciilor, dac ele sunt mai mult sau mai puin numeroase, n funcie de mrimea intreprinderii, trebuie s asigure ntotdeauna separarea a trei funcii care, de regul, se regsesc n mai toate intreprinderile, respectiv cele privind: - realizarea obiectivelor intreprinderii; - protejarea sau conservarea patrimoniului; - nregistrarea operaiilor sau contabilizarea lor. 7. Definii auditul intern i controlul intern, i relaia dintre acestea. R: Auditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n examinarea profesional efecutat de un profesionist contabil competent i independent n vederea exprimrii unei opinii motivate n legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitii). Auditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care efectueaz verificri pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitii i are ca obiective de baz verificarea eficacitii sistemelor contabile i de control intern. Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia i, n acest caz, auditorul intern face parte din structurile funcionale ale entitii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza i pe baze contractuale cu o firm de audit alta dect cea care efectueaz auditul asupra situaiilor financiare ale acestei entiti. Controlul intern. Sistemul de control intern reperezint un ansamblu de politici i proceduri puse n aplicare de conducerea unei entiti n vederea asigurrii, n msura posibilului, a unei gestionri riguroase i eficiente a activitilor acesteia; implic respectarea politicilor de gestiune, protejarea

45

activelor, prevenirea i detectarea fraudelor i erorilor, exactitatea i exhaustivitatea nregistrrilor contabile i stabilirea la timp a informaiilor financiare. Existena unui sistem de control intern rational conceput i corect aplicat constituie o serioas prezumie asupra fiabilitii conturilor i a concordanei dintre datele contabilitii i realitate. 8. Care sunt principalele obiective ale auditului intern? R: Obiectivele auditului intern sunt: 1. protejarea activelor intreprinderii; 2. asigurarea fidelitii i exactitii informaiei contabile; 3. asigurarea respectrii dispoziiilor intreprinderii; 4. promovarea eficacitii exploatrii. a) verificarea conformitii activitilor din entitatea auditat cu politicile, programele i managementul acestuia, n conformitate cu prevederile legale; b) evaluarea gradului de adecvare i aplicare a controalelor financiare i nefinanciare dispuse i efectuate de ctre conducerea unitii n scopul creterii eficienei activitii entitii; c) evaluarea gradului de adecvare a datelor/informaiilor financiare i nefinanciare destinate conducerii pentru cunoaterea realitii din entitate: d) protejarea elementelor patrimoniale bilaniere i extrabilaniere i identificarea metodelor de prevenire a fraudelor i pierderilor de orice fel.

46

EVALUAREA INTREPRINDERILOR

1. Cnd se doreste determinarea valorii actuale a bunurilor dintr-o ntreprindere, se urmreste: a) actualizarea valorii bunurilor la inflatie; b) corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabil si valoarea economic a bunurilor; c) corectarea valorii contabile cu inflatia si cu influentele din modificarea raportului de schimb leu/dolar. R:b) 2. Evaluarea economic si financiar a unei ntreprinderi poate fi efectuat: a) numai cnd e prevzut prin acte normative; b) sistematic, pentru o bun gestiune a afacerii; c) dac normele contabile permit aceasta. R:b) 3. Atunci cnd se determin fluxul de trezorerie, n vederea evalurii unei ntreprinderi, profitul net se corecteaz cu: a) cheltuielile nedeductibile, necesarul de fond de rulment si investitia de mentinere; b) amortismentele, variatia necesarului de fond de rulment si investitia de mentinere; c) investitia de mentinere, amortismentele si necesarul de fond de rulment.

47

R:b) 4. Ce este actualizarea? R: Actualizarea este estimarea valorii prezente, la data evaluarii, a unui flux banesc viitor. Scopul utilizarii acestei tehnici este acela de a transforma un flux monetar viitor in capacitatea de a genera venituri anuale. Se refera in general la sumele anuale viitoare de marimi inegale (de exemplu cash-flow-ul disponibil pentru proprietari).

5. Prezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei ntreprinderi. R: Rata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului ntreprinderii. Desigur, se nelege ca, atunci cnd firma nu utilizeaz credite, rata de actualizare va fi egala cu costul capitalurilor proprii. Formula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este: CMPC = CKpr*Kpr/v+CD* (1-Ci) , unde: CMPC = costul mediu ponderat al capitalului CKpr = costul capitalului propriu Kpr = capitalul propriu V = valoarea de piata a intreprinderii (capital la dispozitia furnizorilor de capital) CD = credite Ci = cota de impozit pe profit 6. Cum se determin costul capitalului propriu al unei ntreprinderi?

48

R:

Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere. -Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere preconizata a dividendului - cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi : KCPR = DIV + (1-d)* S CPR DIV = dividendul pe actiune distribuit S = cursul bursier al actiunii firmei analizate d = rata de distribuire a dividendelor = profitul net al firemie CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei

49

EXPERTIZA CONTABILA

1. Cum se clasifica expertizele contabile? R: I. Dupa scopul principal in care au fost solicitate Expertize contabile judiciare, reglementate de Codul de procedur civil; Codul de procedur civila penal; alte legi speciale. Expertize contabile extrajudiciare, n afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului judiciar. Nu au calitatea de mijloace de prob, ci, cel mult de argumente pentru solicitarea de ctre pri a administrrii probei cu expertiza contabil judiciar sau a rezolvrii unor litigii pe cale amiabil. II. Dup natura obiectivelor la care trebuie s rspund expertul contabil: Expertize contabile civile dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor civile; Expertize contabile penale dispuse sau acceptate n rezolvarea unor aspecte civile ataate litigiilor penale; Expertize contabile comerciale dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor comerciale; Expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor fiscale; Alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele n drept sau extrajudiciare solicitate de ctre clieni. 2. Explicai independena absolut i independena relativ a expertului contabil? R:

50

Expertizele contabile efectuate de experii contabili care nu ntrunesc condiiile pentru a fi nscrii ca membri activi ai Corpului cad sub incidena sanciunilor privind exercitarea unei profesii fr autorizaie. Dac un expert contabil aflat ntr-o astfel de situaie este solicitat pentru efectuarea unei expertize contabile, el este obligat s aduc la cunotina solicitantului situaia n care se afl. Independena expertului contabil trebuie s fie absolut n cazul experilor contabili numii din oficiu de ctre organele n drept i relativ n cazul experilor contabili recomandai de pri sau solicitai n efectuarea de expertize contabile extrajudiciare. Independena absolut a expertului contabil numit din oficiu de ctre organele n drept deriv din obligaia acestuia de a ine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abinere i recuzare prevzute de Codul de procedur civil i alte reglementri procedurale speciale, care sunt aceleai cu cele privind judectorii. Experii contabili care se afl n situaii de incompatibilitate, abinere sau posibilitate de recuzare trebuie s le aduc la cunotina organului care i-a numit. Independena relativ deriv doar din incompatibilitatea profesiei contabile cu orice activitate salarizat n afara Corpului, sau cu orice activitate comercial, cu excepiile prevzute de lege. 3. Ce nelegei prin competena expertului contabil?
R:

Competena profesional are dou componente de baz: obinerea; meninerea Competena profesional presupune c profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii profesionale cu competen, grij i srguin i este obligat s menin n permanen un nivel de cunotine i de competen profesional care s justifice ateptrile unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el s fie la curent cu ultimele evoluii i nouti din practica profesional, din legislaie i tehnici de lucru. Dobndirea competenei profesionale cere: nalt standard de pregtire general, urmat de una specific;
51

practic i examinare n subiecte profesionale semnificative; perioad de practic n domeniu. Meninerea competenei profesionale cere: cunoaterea continu a evoluiilor n profesia contabil (la nivel naional i internaional n contabilitate, audit i alte reglementri statutare i cerine relevante); adoptarea unui program care s garanteze un control de calitate n ndeplinirea sarcinilor profesionale, n conformitate cu normele naionale i internaionale. Competenele profesionale (comentariu): Un profesionist contabil salariat care lucreaz n industrie, comer, sectorul public sau n sistemul educaional poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atribuii importante pentru care nu are formaia sau experiena necesar. n asemenea situaii nu trebuie s-i induc n eroare angajatorul cu privire la nivelul real al competenelor sale, cernd consultana sau asistena unui specialist. 4.Incompatibiliti n exercitarea profesiei. R: Att O.G. nr.65/1994 actualizat, ct i regulamentul de Organizare i Funcionare i Codul privind conduita etic i profesional a experilor contabili i contabililor autorizai din Romnia se refer la situaiile de incompatibilitate. Profesionistul contabil se bazeaz n conduita sa pe mai multe principii. a. Integritate - s fie drept, cinstiti i sincer n executarea lucrrilor sale. Obiectivitate- profesionistul contabil trebuie s nu cedeze unor prejudeci sau concepte apriorice, care s-i mpiedice b. obiectivitatea; s aib o comportare imparial atunci cnd ntocmete un raport privind executarea lucrrilor sale. c. Independena s se manifeste liber de orice interes care ar putea fi avut n vedere, ca incompatibil cu integritatea i obiectivitatea sa: - implicarea financiar direct sau indirect; - implicarea n activitile unui client (membru al executivului sau angajat sub controlul direciunii);

52

- acte de comer sau slujbe asigurate n acelai timp cu exercitarea unei profesii liberale ce pot genera conflict de interese, n contradicie cu exercitarea liberal a profesiei; - incidena relaiilor familiale i personale asupra independenei; - condiiile n care onorariile primite de la un client constituie un procentaj neacceptabil de ridicat fa de cea a expertului; - acceptarea executrii de lucrri n baza unor onorarii eventuale neprecizate anticipat; d. Secretul profesional s fie respectat secretul, caracterul confidenial al informaiilor obinute cu ocazia executrii lucrrilor sale, e. Norme tehnice i profesionale s efectueze lucrrile sale n conformitate cu normele tehnice i profesionale, s execute lucrri pe care le pot realiza cu competen profesional. f. Comportare deontologic s se comporte compatibil cu buna reputaie a profesiunii. nclcarea principiilor nseamn tot attea incompatibiliti n exercitarea profesiei. Pe lng incompatibilitile explicite legate de condiia de independen, mai exist situaii de suspendare a dreptului profesiei i de interdicie a dreptului exercitrii profesiei. Suspendare cauzat de: 1. absena nemotivat de la ntrunirea a dou edine consecutive ale adunrii generale a filialei sau ale Conferinei Naionale; 2. Neplata cotizaiei anuale sau/i a celorlalte obligaii bneti la termenele stabilite de Regukament, pe durata unui an calendaristic, 3. nerespectarea normelor privind aprarea i pstrarea secretului profesional. Interdicie datorit/cauzt de: 1. absena nemotivat de la trei reuniuni consecutive ale Adunrii Generale a Filialei saU ale Conferinei Naionale; 2. publicitate fr respectarea prevederilor Codului privind conduita etic i profesional a experilor contabili i contabililor autorizai din Romnia; 1. Executarea unei pedepse privative de libertate pentru svrirea unei fapte care nu interzice dreptul de gestiune i de administrare a societii comerciale de profil; 2. Neplata la buget, n termenul i cuantumul prevzut de
53

lege, a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor ncasate de persoanele fizice; 3. nclcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei; 4. Refuzul de a pune la dispoziie Organelor de Control ale CECCAR a documentelor privind activitatea profesional. 5. Relaiile profesionitilor contabili cu clienii. R: Relaiile membrilor Corpului cu clienii se stabilesc prin contract scris de prestri servicii, semnat de ambele pri. n afara onorariilor pentru lucrrile executate, orice alt relaie financiar cu un client ca: participaii la capital, dare/luare de mprumut de bunuri, servicii sau bani etc. este susceptibili de a afecta obiectivitatea i de a determina terii s considere c aceast obiectivitate este compromis. n cadrul ndeplinirii lucrrilor, membrii Corpului trebuie s se rezume numai la acordarea de avize de consultan profesional i s nu mpieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului. O atenie aparte se acord relaiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lo cu clienii, asigurbdu-se c aceste relaii nu aduc atingere independenei lor. Stabilirea sau ntreinerea realiilor profesionale cu clienii pot antrena rspunderea pentru un prejudiciu financiar sau moral, pentru membrii Corpului. Se impune o selectare a clienilor i aprecierea situaieie membrilor Corpului n raport cu respectarea principiilor independenei i competenei. Orice nou client i orice nou lucrare solicitat de vechii clieni trebuie s fac obiectul acceptrii i ncheierii contractului dup: a) evaluarea riscurilor; b) o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independenei profesiei; c) o apreciere a eficienei executrii lucrrilor n raport cu competena i cu mijloacele societii. Decizia final aparine expertului sau contabilului autorizat. Periodic

54

se evalueaz aprecieaz eventualele schimbri aprute n situaia clienilor sau cabinetului/societilor lor i dac acestea genereaz noi riscuri. Evidenierea sau modificarea lucrrilor nu se poate face dect n baza unui act adiional la contract. Profesionitii pot exprima n scris clienilor recomandri sau rezerve. n cazul contestrii lor, scrise, vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionitilor contabili. n situaia imposibilitii executrii lucrrilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaz. 6. Care sunt rspunderile experilor contabili?
R:

Este interzis EC si CA: - sa efectueze lucrari pt.ag.ec.si pt. Institutiile la care - sint salariati - pt.cei cu care angajatorii se afla in concurenta - pt.ag.ec.rude afini pina la gr.IV sau soti ai administratorilor - daca exista conflicte de interese sau incompatibilitati

Raspunderea este: - disciplinara: in functie de gravitatea faptei(art.123 ROF),sanctiunile sint: - mustrare - avertisment scris - suspendarea dreptului de a profesa intre 3 luni si 1 an - interzicerea dreptului de a profesa - administrativa (contraventionala) - civila: - garantata cu polita de asigurare a riscului profesional sau contrib.la fondul de garantii - - limitele raspunderii se stabilesc prin contracte de prestari servicii - penala(infractionala)

55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE 1. Necesitatea existenei unor organisme profesionale puternice. R: nceputul secolului XX, pe lng marile transformri economico sociale i politice din ara noastr, a marcat i necesitatea organizrii profesiei libere de expert contabil i contabil autorizat. nfiinarea, organizarea i funcionarea Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia, corespunde cerinelor economiei de pia, n special n etapa actual de mari transformri, fiind un puternic organism neguvernamental, promotor al reformelor n domeniul profesiei contabile. Economia romneasc n tranziie, necesit aplicarea continu i hotrt a normelor structurale care, pentru a fi bine implementate, trebuie s fie corect concepute de operatorii economici, iar pentru ca acetia s-i poat desfura activitatea n mod liber, dar cu strict respectare a legilor statului, se impune asistarea i sprijinul lor, de ctre persoane pregtite i autorizate. Aceste persoane, trebuie s-i ndeplineasc profesiunea n mod liber, competent i s asigure corectitudinea informaiilor cu privire la existena resurselor i la destinaia acestora, ct i la respectarea obligaiilor fa de teri i fa de instituiile statului.

2. Modaliti de organizare a profesiei contabile. R:

Activitatea Corpului se desfoar n cadrul seciunilor, comisiilor, departamentelor i direciilor, subordonate Biroului Permanent al Consiliului Superior al Corpului.
56

Seciunile Corpului se organizeaz pe categorii profesionale, i anume: seciunea experilor contabili seciunea contabililor autorizai. Profesia de EC si CA se exercita de catre persoane care au aceasta calitate,in conditiile prevazute de O.G.65/1994,aprobata prin L.42/1995,modificata si completata prin OG 89/1998,aprobata prin L.186/1999,modif.si compl.prin OG.nr.17/2007. Profesia contabila poate fi exercitata de persoane angajate cu contract de munca (economisti si contabili) si de persoane autorizate ca EC sau CA conform reglementarilor legale;diferenta dintre persoane angajate neautorizate si persoane autorizate care profeseaza,se releva astfel: - EC si CA sint: independenti,apartin organismului profesiei,nu fac parte din structurile entitatii,au responsabilitatea si confidentialitatea lucrarilor,EC certifica lucrarile, - Economistul si contabilul salariat:este in slujba angajatorului,are subordonare ierarhica,face parte din structura entitatii,are raspundere limitata.

Atribuiile acestora se stabilesc prin norme aprobate de Consiliul Superior al Corpului. - Activitatea seciunilor, departamentelor i comisiilor Corpului se desfoar pe baza programelor de activitate aprobate de Consiliul Superior al Corpului; - Personalul ales sau numit n structurile Corpului este rspunztor pentru pstrarea secretului profesional; - Sub coordonarea direct a preedintelui Biroului Permanent, funcionarea activitii operative se realizeaz printr-un director coordonator, iar funcionarea administrativ se realizeaz printr-un director general executiv, ambii fiind salariai, numii de Consiliul Superior, care rspund de buna funcionarea a compartimentelor, structurilor operative i funcionale ale Corpului; - Atribuiile Directorului general executiv sunt nscrise n fia postului, stabilite de Consiliul Superior;

57

- n subordonarea directorului general executiv, funcioneaz compartimentele administrative care asigur funcionarea curent a Corpului. Atribuiile, competenele, structura de personal i relaiile dintre compartimente se stabilesc prin norme aprobate de Consiliul Superior, la propunerea directorului general executiv.

3. Criteriile de recunoatere a unui organism profesional.


R:

Criteriile de recunoastere a unui organism profesional contabil sunt: trebuie sa fie un organism necomercial si neguvernamental; sa fie acceptat si recunoscut de membrii sai; sa aiba capacitatea de a dezvolta standarde profesionale pentru membrii sai; sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru indeplinirea misiunii sale.

58