Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania

Aplicatii set nr.3

Stagiar: Predescu Alexandra Camelia

Anul: I Semestrul:I
1. Studiu de caz privind constituirea si majorarea capitalului social.
2. Studiu de caz privind diminuarea capitalului social.
3. Studiu de caz privind privind evaluarea capitalului.
4. Studiu de caz privind amortizarea capitalului social.
5. Studiu de caz privind rezervele, rezervele din reevaluare si primele de capital.
6. Studiu de caz privind rezultatul exercitiului.
7. Studiu de caz privind rezultatul reportat.
8. Studiu de caz privind tranzactiile cu instrumente de capitaluri proprii.
9. Studiu de caz privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.
10. Studiu de caz privind imprumuturile din emisiuni de obligatiuni.
11. Studiu de caz privind privind creditele bancare pe termen mediu si lung.
12. Studiu de caz privind contractele de leasing financiar.
13. Studiu de caz privind contractele de leasing operational.
14. Studiu de caz privind cheltuielile de dezvoltare.
15. Studiu de caz privind brevetele, licentele si drepturi similar.
16. Studiu de caz privind amortizarea imobilizarilor.
17. Studiu de caz privind deprecierea imobilizarilor.
18. Studiu de caz privind privind intrarile de imobilizari necorporale.
19. Studiu de caz privind privind iesirile de imobilizari necorporale.
20. Studiu de caz privind tranzactiile de intrare in patrimoniu a imoblizarilor corporale.
21. Studiu de caz privind tranzactiile de iesire din patrimoniu a imobilizarior corporale.
22. Studiu de caz privind evaluarea la intrare a imobilizarilor.
23. Studiu de caz privind subventiile pentru investitii si subventiile de exploatare.
24. Studiu de caz privind veniturile si cheltuielile in avans.
25. Studiu de caz privind intrarile si iesirile de imobilizarile financiare.
26. Studiu de caz privind contabilitatea materiilor prime, materialelor consumabile.
27. Studiu de caz privind contabilitatea obiectelor de inventar.
28. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor aflate la terti.
29. Studiu de caz privind contabilitatea produselor finite.
30. Studiu de caz privind contabilitatea marfurilor.
 1. Studiu de caz privind constituirea si majorarea capitalului social

I.Constituire societate comerciala pe actiuni prin subscriere integrala si simultana a

capitalului social.
Se constituie o societate comerciala pe actiuni prin subscriere integrala si simultana a
capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv, in urmatoarele conditii :

- capital social subscris: 90.000 lei; numar de actiuni 90 de titluri; valoare

nominala a unei actiuni:1.000 lei/titlu =(90.000 lei/90 titluri) ;
- cheltuieli de constituire platite pe baza unui cec bancar, 500 lei;
- potrivit politicii societatii, cheltuielie de constituire se capitalizeaza si se
amortizeaza in 5 ani;
- eliberarea a 50% din capitalul subscris se realizeaza prin depunerea de
numerar direct in contul de la banca;
- unul dintre actionari care a subscris 10 actiuni, aduce drept aport un mijloc
fix evaluat la 10.000 lei

Contabilizarea subscrierii actiunilor, a platii cheltuielior de constiturire , a eliberarii a 50%

din capitalul social prin depunerea in numerar si a aducerii mijlocului fix ca aport la capital:
Nota :
Potrivit legii 31/1990 privind societatile comerciale, societatea pe actiuni se poate constitui
prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv sau
prin subscriptie publica.In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului social de catre
semnatarii actului constitutiv,capitalul social varsat la constituire, nu va putea fi mai mic de 30% din
cel subscris.Diferenta de capital social subscris, trebuie sa fie varsata :

a) pentru actiunile emise pentru un aport in numerar, in termen de 12 luni de la

data inmatricularii societatii.
b) pentru actiunile emise pentru un aport in natura, in termen de cel mult 2
ani de la data inmatricularii societatii.

Capitalul social al societatii pe actiuni nu poate fi mai mic de 90.000 lei .

Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate.
Cand societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica, fondatorii vor intocmi
un prospect de emisiune.
Societatea se poate constitui numai daca intreg capitalul social a fost subscris si fiecare
acceptanta varsat in numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise, prin banca.
Restul de capital social subscris va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare.
Actiunile ce reprezinta aporturi in natura, vor trebui acoperite integral .
Daca exista aporturi in natura, fondatorii societatii trebuie sa solicite judecatorului delegat
numirea unuia sau mai multor experti evaluatori autorizati, care vor intocmi un raport de evaluare
pentru fiecare bun aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii
actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul-delegat. Raportul
expertilor va fi pus la dispozitia subscriitorilor, la locul de intrunire al adunarii constitutive .
Potrivit OMFP 3055/2009 si planului de conturi general evidenta constituirii si modificarii
capitalului social se realizeaza prin contul de pasiv 101 Capital social.
In creditul contului 101 Capital social se inregistreza constituirea si cresterea capitalului
social prin aportul in bani si/sau in natura al proprietarilor, prin capitalizarea rezultatului si prin
operatii interne.
In debitul contului 101 Capital social se inregistreza micsorarea capitalului prin
rambursarea catre asocati si acoperirea de pierderi provenite din exercitiile financiare
precedente.Soldul contului este creditor si reprezinta capitalul propriu ca sursa permanenta de
finantare a activelor intreprinderii.
 Cele doua analitice ale contului sintetic 101, respectiv 1011 Capital subscris nevarsat si
1012 Capital subscris varsat permit delimitarea contabila a celor doi pasi necesari in constituirea
capitalului social subscrierea si varsarea.Evidenta aporturilor subscrise de asociati pentru
constituirea si cresterea capitalului social, se realizaeaza prin contul 456 Decontari cu
actionarii/asociatii privind capitalul .In debitul contului 456 se inregistreaza capitalul subscris de
actionari/asociati, respectiv sumele achitate acestora cu ocazia retragerii capitalului.In creditul
contului 456 se reflecta valoarea aporturilor varsate in numerar si/sau natura, precum si capitalul
retras de actionari/asociati.Soldul debitor al contului 456 reprezinta capitalul subscris nevarsat de
actionari/asociati, sodul creditor reprezinta datoria din capitalul de rambursat.
Subscrierea actiunilor : 90 actiuni *1.000 lei/actiune = 90.000 lei
90.000 lei456 = 1011 90.000 lei
(Decontari cu Asociatii/actionarii ( Capital subscris nevarsat)
privind capitalul)

Plata cheltuielilor de constituire :500 lei

500 lei201 = 512 500 lei
(Cheltuieli de constituire) ( Conturi curente la banci)

Eliberarea a 50% din capitalul subscris prin depunerea de numerar direct in contul de la banca
90.000*50% = 45.000 lei;
45.000 lei 512 = 456 45.000 lei
(Conturi curente la banci) ( Decontari cu asociatii/actionarii privind capitalul)

si concomitent :

45 000 lei 1011 = 1012 45.000 lei

( Capital subscris nevarsat) ( Capital subscris varsat)

Aducerea mijlocului de transport evaluat la 10.000 lei ca aport la capital:

10.000 lei 2133 = 456 10.000 lei
( Mijloace de transport ) ( Decontari cu asociatii/actionarii privind capitalul)

si concomitent :

10.000 lei 1011 = 1012 10.000 lei

(Capital subscris nevarsat) ( Capital subscris varsat)

II. Cazuri de majorare a capitalui social :

a) Majorare capital social prin aport mijloc de transport

Se cunosc urmatoarele informatii:

- se majoreaza capitalul social al unei societati, prin aportul in natura al unui

mijloc de transport, evaluat la valoarea de 33.000 lei ;
- valoarea de emisiune retinuta la subscriere pentru o actiune este de 11 lei;
- valoarea nominala a unei actiuni este de 10 lei;

OMFP 3055/20096 prevede ca:

Prima de aport se calculeaza ca diferenta intre valoarea bunurilor aportate si valoarea
nominala a capitalui social cu care au fost remunerate aceste aporturi (pct.245-(5)).
Prin urmare :
 - Numar de actiuni noi create: 33.000 lei/11 lei/actiune (val.de emisiune) =
3.000 actiuni;
- Cresterea capitalului social se realizeaza cu valoarea nominala de 30.000 lei=
3.000 actiuni*10 lei/actiune, iar
- Prima de aport are valoarea de 3.000 lei= (33.000 lei -30.000 lei);

Inregistrarea majorarii capitalului:

33.000 lei 2133 = % 33 000 lei
(Mijloace de transport) 1012(Capital subscris varsat) 30 000 lei
1043 (Prima de aport) 3 000 lei

b) Majorare capital social prin incorporare in capitalul social a beneficiului

reportat din exercitiile anterioare, a beneficiului ultimului exercitiu incheiat si a
primelor de emisiune :

Se cunosc urmatoarele informatii ( in lei ) :

- beneficiu reportat din exercitiile anterioare 1.000 ;
- beneficiu curent din ultimul exercitiu incheiat 2.000
- prime de emisiune 3.000 ;

b1) Incorporarea in capitalul social a beneficiului reportat din exercitiile anterioare:

1.000 lei 117.N-1 = 1012 1 000 lei

( Rezultat reportat) (Capital subscris varsat )
b2) Incorporarea in capitalul social a beneficiului reportat din ultimul exercitiu incheiat:
2 000 lei 117.N = 1012 2.000 lei
( Rezultat reportat) ( Capital subscris varsat)
b3) Incorporarea in capitalul social a primelor de emisiune :1.000 lei
1 000 lei 104 = 1012 1 000 lei
( Prime de capital) (Capital subscris varsat)

c) Majorare de capital social prin conversia obligatiunilor in actiuni :

Se transforma 2000 de obligatiuni in 1000 de actiuni; Valoarea nominala a unei obligatiuni

este de 100de lei iar valoarea nominala a unei actiuni este de 190 lei.
c1) Prima de conversie a obligatiunilor in actiuni : 2000*100-1000*190=10.000 lei;
c2) Inregistrarea majorarii capitalului social:
200 000 lei 161 = % 200.000 lei
Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 1012 190.000 lei
Capital social varsat
1044 10.000 lei
Prima de conversie obligatiuni in actiuni

d) Majorare capital social prin conversia unei datorii fata de furnizori, in participatie la
capital :
10.000 lei 401 = 1012 10.000 lei
Furnizori Capital social varsat

e)Majorare capital social prin subscriere actiuni cu valoare nominala in Euro :

- numar de actiuni: 1.000;
 - valoare nominala actiuni: 100 euro/actiune;
- curs de schimb la data subscrierii: 4,3 lei/euro;
- curs de schimb la data eliberarii: 4,4 lei/euro;
Semnificatia conturilor: ct.456: Decontari cu Asociatii/actionarii privind capitalul;ct.5121
Conturi curente la banci; ct.665: Chelt.cu dif.de curs valutar; ct.1011: Capital subscris nevarsat;
ct.1012 Capital subscris varsat;
e1) Subscrierea aportului la capitalul social, la cursul de schimb de la datasubscrierii:
1000 actiuni*100 Euro/actiune.*4,3 lei/euro =430.000 lei
430 000 lei 456 = 1011 430 000 lei

e2) Realizarea aportului la cursul de schimb de la data varsarii:

1000actiuni*100 Euro/actiune.*4,2 lei/euro =420.000 lei
430 000 lei % = 456430 000 lei
5121420 000 lei
66510 000 lei
Si concomitent:
430 000 lei 1011 = 1012 430 000 lei

2. Studiu de caz privind diminuarea capitalului social

Potrivit reglementarilor financiare si contabile, pierderile se acopera in ordine, prin :

1) Reportare pentru exercitiul urmator pentru a fi acoperite din rezultatul

pozitiv;
2) Acoperire din rezervele legale create in acest scop;
3) Acoperire prin contributia actionarilor;
4) Acoperire din capitalul social, in cazul in care pierderile acumulate in contul
117 Rezultatulreportat sunt semnificative si totodata s-au epuizat cele trei posibilitati
anterioare;

In situatia in care acoperirea pierderilor se face din capitalul social (pct.4 de mai sus),
exista douamodalitati posibile de a proceda:
reducerea valorii nominale a actiunilor;
anularea unui numar de actiuni;
Indiferent de solutia aleasa, se debiteaza contul 1012 Capital social subscris varsat si se
crediteaza contul117 Rezultat reportat.
Se dau urmatoarele cazuri:

1) In anul N se reporteaza o pierdere curentade 1000 lei ;

In luna Ianuarie N+1, se acoperapierderea prin rezultatul pozitiv dupa impozitare :

a1) Reportare pierdere inregistrata in N, de 1000 lei:
1 000 lei 117.N= 121.N 1 000 lei
a2) Acoperire in N+1 pierdere reportata, din rezultatul pozitiv dupa impozitare al exercitiului
curent:
1 000 lei 121.N+1= 117.N 1 000 lei

2) In anul N se acumuleaza o pierdere contabila de 2000 lei, care se acopera in anul

N+1 dinrezerve:

a1) Reportare pierdere inregistrata in N, de 2000 lei:

 2 000 lei 117.N= 121.N 2 000 lei
a2) Acoperire in N+1 dinrezervele legale create in acest scop, a pierderii reportata din N:
2000 lei
2 0000 lei 1068 = 117 2 000 lei
Obs: ct.1068 Alte Rezerve; 117 Rezultat reportat; 121 Profit sau pierdere

3) Se acopera o pierdere de 4.000 lei , prin contributia actionarilor, depusa in contul curent :

a) Micsorarea capitalului social pentru acoperirea pierderii acumulate:

4 000 lei 1012 = 117 4 000 lei
b) Constituirea creantei fata de actionari, pentru partea de capital social redusa prin inglobare
a pierderii:
4 000 lei 456 = 1011 4 000 lei
c) Varsarea contributiei actionarilor (456 Decontari cu asociatii privind capitalul) prin banca
(ct.512)
4 000 lei 512 = 456 4 000 lei
d) Transformarea capitalului social subscris nevarsat (ct.1011) in capital social
subscris varsat(ct.1012):
4 000 lei 1011 = 1012 4 000 lei

4) Reducerea capitalului social cu 10%, prin rambursarea capitalului catre asociati

Situatia capitalurilor unei entitati se prezinta dupa cum urmeaza: capital social 900.000 lei;
reserve 4.000 lei; numar actiuni: 1000 de titluri;Se decide diminuarea capitalului social cu 10% , prin
rambursarea capitalului catre asociati . Se au in vedere urmatoarele cazuri:
a)Reducerea valorii nominale a actiunilor, cu 10%;
b)Reducerea numarului de actiuni cu 10%;

a) Diminuarea capitalului social prin reducerea valorii nominale a

actiunilor, cu 10%:

Valoare nominala actiuni inainte de diminuare: 900.000 lei/1000 actiuni= 900 lei/actiune;
Noua valoare nominala ( diminuata cu 10% fata de valoarea initiala ) =810 lei/actiune;
Noua valoare a capitalului social dupa diminuarea valorii actiunilor = 810.000 lei;
Valoarea cu care s-a diminuat capitalul social: 90.000 lei = 900 lei/actiune *1000 actiuni;
a1) Consemnarea obligatiei de rambursare a capitalului:
90 000 lei 1012 = 456 90 000 lei

a2) Rambursarea efectiva catre asociati a partii de capital eliberata prin reducere:
90 000 lei 456 = 51290 000 lei

b) Diminuarea capitalului social prin reducerea numarului actiunilor existente, cu 10%:

Valoare nominal = 900 lei/actiune =900.000 lei /1000 actiuni;

Numar nou de actiuni diminuat cu 10% fata de numarul initial : 900 actiuni;
Numar actiuni anulate : 100 actiuni;
Noua valoare a capitalului social dupa anularea celor 100 de actiuni: 810.000 lei = 900actiuni
ramase *900 lei/actiune;
Valoarea cu care s-a diminuat capitalul social : 90.000 lei =900 000 lei 810 000 lei.
a1) Consemnarea obligatiei de rambursare a capitalului:
90 000 lei 1012 = 456 90 000 lei

a2) Rambursarea efectiva catre asociati a partii de capital eliberata prin reducere:
90 000 lei 456 = 512 90 000 lei
 3. Studiu de caz privind privind evaluarea capitalului

Capitalul social este divizat in actiuni la societatile de capitaluri si in parti sociale la

societatile de persoane. Actiunile sau partile sociale se pot evalua la urmatoarele valori:

a) Valoarea nominala care reprezint raportul dintre capitalul social i numrul

de titluri emise (aciuni sau pri sociale).

Exemplu:

La infiintarea unei societati cu raspundere limitata se constituie un capital social de 7.000 lei, care
este divizat in 70 de parti sociale.Valoarea nominala a unei parti sociale este: Capital social/Numar
Parti sociale, respectiv: 7.000/70 = 10 lei/parte sociala.

b) Valoarea de piata sau cotatia titlurilor este valoarea de vanzare/ cumparare a

titlurilor, care se stabileste prin negociere la bursa de valori, pe baza raportului dintre cerere si oferta,
raport numit cotatie. Pretul de piata al unei actiuni depinde de mai multi factori: marimea dividendelor
asteptate de catre actionari; stabilitatea financiara a entitatii;situatia generala a pietei de capital;rata
dobanzilor,etc. Pretul de emisiune sau cursul actiunilor este pretul care trebuie platit de catre
persoanele care subscriu actiunile sau partile sociale(PE). Pretul de emisiune poate fi egal sau mai
mare decat valoarea nominala.
c) Valoarea financiara exprima echivalentul corespunzator capitalizarii
dividendului anual pe o actiune la o rata medie a dobnzii pe piata, sau ea corespunde sumei totale
care plasata la o dobnda sigura va produce un avantaj egal cu veniturile titlurilor.Se precizeaza ca
rata dobnzii este cea corespunzatoare titlurilor de valoare cu venituri fixe (obligatiuni) majorate n
functie de riscurile de curs (riscuri care sunt nesemnificative, n principiu, pentru o actiune).n ceea ce
priveste dividendul luat n calcul este cel distribuit n cursul exercitiului sau media aritmetica
adividendelor distribuite n cursul ultimelor cinci exercitii.

Pentru o actiune s-a primit un dividend de 50 lei, iar rata medie a dobanzii este de
20%. Valoarea financiara a actiunii este:VF=Valoare dividend/ Rata dobanzii 50/0.2 = 250 lei. Suma
de 250 lei corespunde suma totala care ar trebui plasata la dobanda de 20% pentru a obtine un avantaj
egal cu marimea dividendului de 50 lei.

d) Valoarea de randament

Reprezint valoarea corespunztoare profitului net pe o aciune care se poate capitaliza

n cursul exerciiului financiar la o rat medie a dobnzii. Venitul titlurilor este egal cu
dividendele plus profitul ncorporat n rezerve.

VR=(dividendul pe actiune + cota parte din profit pe actiune incorporata in rezerve)/ rata medie
adobanzii. Dividendul pe actiune este de 50 lei,partea din profit incorporata in rezerve este de 5 lei
/actiune, iar rata dobanzii este de 20% pe an.Valoarea de randament este VR=(Divident pe
actune+Profit pe actiune)/Rata Dobanzii = (50+5) : 20/100= 275 lei

e) Valoarea contabila

(VC) sau valoarea bilantiera se calculeaza ca un raport intre activul net contabil si numarul de
titluri VC=ANC/NA
Activul net contabil = Activ total Datorii Actie fictive
 Activ Suma Capitaluri proprii + Datorii Suma
Imobilizari corporale 10 000 Capitalul social(500 actiuni) 5 000

Imobilizari necorporale 900 Rezerve 400

Stocuri 400 Profit 3.500

Creante 3000 Furnizori 500

Disponibilitati 300 Credite bancare 5200

Total 14.600 Total 14.600

Conform datelor din tabelul de mai sus putem calcula urmtoarele elemente:

Valoarea nominala a unei actiuni 5000/2000=2,5lei

Valoarea contabila a unei actiuni (14.600-5700-300)/2000=4.3lei

Datorii=furnizori + credite bancare=500+5200=5700

Sau valoarea contabil a unei aciuni se mai poate calcula n felul urmtor:

Activ net contabil=capital propriu-active fictive

Capital propriu= capital social + rezerve+ profit

Activ net contabil= (5000 + 400 +3500) 300 (active de regularizare sau fictive) = 8600

Valoarea contabila a unei aciuni = 8600 / 2000-nr.actiuni = 4,3 lei

4. Studiu de caz privind amortizarea capitalului social

Amortizarea capitalului social se realizeaza in virtutea unor dispozitii statutare sau prin
decizia AGA(Adunarea Generala a Actionarilor) extraordinara.
In principiu amortizarea capitalului social consta in rambursarea catre actionari a depunerilor
facute de acestia, fara ca acestea sa reduca capitalul social.
Se modifica doar forma capitalului social din capitalul neamortizat in capitalul
amortizat.Rambursarea capitalului social se face fie prin rezerve disponibile "1068" fie prin rezultatul
reportat"117".
Rambursarea capitalului social nu conduce la o modificare a volumului acestuia inscris in
statutul si in Registrul Comertului, deoarece sursa din care se face rambursarea capitalului social este
beneficiul sau fondul de rezerva.Actiunile amortizate integral sau partial raman in posesia actionarilor
pentru care se pierde dreptul la primul dividend (se numesc actiuni de juisance). Actiunile de
juisance se caracterizeaza prin faptul ca numai au dreptul la primul dividend pe masura sumei
amortizate. Ele pastreaza dreptul la supra dividend,dreptul la bonificatia de lichidare, dreptul
proprietarilor de a lua parte la AGA si de a subscrie preferential in cazul cresterii de capital.Ca si
scaderile de capital prin distribuirea catre asociati, amortizarea capitalului social este o operatie rara,
deoarece ea se face din rezervele sau din beneficiu si este impusa fiscal.Amortizarea capitalului poate
fi facuta de catre orice societate, dar ea este specifica indeosebi societatilor de durata limitata.In cazul
lichidarii unei societati comerciale, operatiunea de amortizare a capitalului social presupune
rambursarea catre actionari, inainte de data lichidarii, a valorii nominale a actiunilor lor, integral
sau partial din rezervele constituite sau din beneficiile realizate.Modificarea formei de capital pe
aceasta cale este importanta la lichidarea societatii, cand capitalul neamortizat nu se impoziteaza iar
capitalul amortizat se impoziteaza, pentru ca s-a amortizat din componentele capitalului propriu
1068,117 care nu au fost impozitate atunci cand s-au constituit.
Monografie contabila:
Capitalul social al unei societati este de 40.000 lei. Actionarii decid sa amortizeze capitalul cu
5.000 lei, prin afectarea altor rezerve constituite.

a) Inregistrarea deciziei de amortizare a capitalului pentru fractiunea amortizata:

Capital subscris varsat 1012 = 456 Decontari cu actionarii privind capitalul 5 000 lei

b) Afectarea rezervelor la amortizare:

Alte rezerve 1068 = 1012.1 Capital amortizat 5 000 lei

c) Virarea la contul de capital a cotei corespunzatoare de capital neamortizat:

Capital subscris varsat 1012=1012.2 Capital neamortizat 35 000 lei

d) Rambursarea efectiva a actiunilor:

Decontari cu actionarii privind capitalul 456=5121 Conturi la banci in lei 5 000 lei

5. Studiu de caz privind rezervele, rezervele din reevaluare si primele de

capital

OMFP 3055/20096 prevede ca:

Prima de aport se calculeaza ca diferenta intre valoarea bunurilor aportate si valoarea
nominala acapitalui social cu care au fost remunerate aceste aporturi (pct.245-(5)).Evidenta primelor
legate de capital se realizeaza prin contul sintetic de gradul I cu functie de pasiv, 104 Prime de
emisiune, care se dezvolta pe cele patru sintetice de gradul II : 1041 Prime de emisiune,
1042Prime defuziunie/divizare, 1043 Prime de aport, 1044 Prime de conversie a obligatiunilor
in actiuni.Conturile din clasa 104 :
- se crediteaza cu primele de capital calculate la constituirea, cresterea si
fuziunea capitaluluisocial si conversia obligatiunilor in actiuni .
- se debiteaza cu primele incorporate in capitalul social sau la rezerve, dupa caz.
- soldul creditor reprezinta primele de capital delimitate ca o structura distincta a
capitalului propriu.

5.1.Majorarea capitalului social si constituirea primelor de emisiune. Incorporarea

primelor de emisiune in capital si rezerve.
Cu ocazia subscrierii aporturilor, valoarea la pret de emisiune este de 105.000 lei iar valoarea
nominala aactiunilor subscrise este de 100.000 lei.Primele de emisiune constituite au urmatoarea
destinatie : 3.400 lei pentru rezerve si 1.600 lei pentrumajorarea capitalului social.
 1) Constituirea capitalului social si a primelor de capital:

105 000 lei 456 = % 105 000 lei

Decontari cu asociatii
1011 Capital subscris nevarsat 100 000 lei
1041 Prime de emisiune 5 000 lei
2) Incorporarea primelor de capital in rezervele si in capitalul social al intreprinderii:
5 000 lei 1041 = % 5 000 lei
Prime de emisiune
1012 Capital social varsat 1 600 lei
1068 Alte rezerve 3 400 lei
Contabilitatea rezervelor se tine pe categorii de rezerve: rezerve legale, rezerve
statutare sau contractuale si alte rezerve(pct.247-(2)).
Rezervele legale se constituie anual din profitul entitatii, in cotele si limitele prevazute de lege
sidin alte surse prevazute de lege (pct.247-(2)).
Rezervele legale pot fi utilizate numai in conditile prevazute de lege (pct.247-(3)).
Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net al entitatii,
conform prevederilor statutare ( actul constitutiv ) al acesteia.
Alte rezerve neprevazute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ pe seama profitului
net pentru acoperirea pierderilor contabile sau in alte scopuri potrivit hotararii
AGA, cu respectarea prevederilor legale (pct.247-(5)).
In raport cu structurile de rezerve mentionate mai sus, se foloseste contul 106
Rezervedezvoltat pe sintetice de gradul II, in functie de regimul si destinatia rezervelor.Constituirea
rezervelor se inregistreaza in creditul conturilor mentionate mai sus, iar utilizarea lor, indebitul
acestora. Soldul creditor al conturilor evidentiaza rezervele delimitate ca sursa de finantaredurabila a
activelor.
La art.183-(1) din legea 31/1990 privind societatile comerciale, este mentionat ca se va
prelua dinprofitul anual al societatii cel putin 5% pentru formarea fondului de rezerva, pana ce
aceasta vaatinge mnimum a cincea parte din capitalul social. Din punct de vedere fiscal,
potrivit art.22-(1) .lit.a) din Legea 571/2003 privind codul fiscal,coroborata cu pct.50 din titlul II al
Normei metodologice de aplicare a acestuia, rezerva legala estedeductibila in limita unei cote de 5%
aplicate asupra profitului contabil, inainte de determinarea impozituli pe profit, din care se scad
veniturile neimpozabile si sa adauga cheltuielile aferente acestorvenituri neimpozabile, pana ce
aceasta atinge a cincea parte din capitalul subscris varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor
de organizare si functionare .

5.2.Constituire rezerve legale. Acoperire pierderi ani precedenti din rezerva legal
constituita.Constituire rezerve statutare si alte rezerve. Utilizare alte rezerve (cont 1068) pentru
finantareaunor investitii si incorporarea in capital . Acordarea de dividende din rezervele
disponibile
a) Se constituie rezerve legale la sfarsitul anului N din profitul brut, in suma de 1.000 lei.
129 Repartizarea profitului = 1061Rezerve legale 1 000 lei
b) Se utilizeaza rezervele legale constituite, pentru acoperirea unor pierderi din anii
precedenti:
1016 Rezerve legale = 117 Rezultat reportat 1 000 lei
c) Se consituie rezerve statutare in suma de 3.000 lei si alte rezerve in suma de 4.000 lei , din
profitul net.7.000
117 = % 7 000 lei
Rezultat reportat

1063 Rezerve statutare 3 000 lei

1061 Alte rezerve 4 000 lei
 e) Se incorporeaza sumele din contul 1068 Alte rezerve in capitalul social, pentru finantarea
unor investitii:

2 000 lei 1068 Alte rezerve = 1012 Capital subscris varsat 2 000 lei

f) Se acorda dividende din rezervele disponibile :2.000lei

2 000 lei 1068 Alte rezerve = 457 Dividende de plata 2 000 lei
5.3.Rezerve din reevaluarea imobilizarilor corporale. Transferul surplusului din
reevaluare la rezultatul reportat, pe masura folosirii activului de catre intreprindere.
O intreprindere achizitioneaza la data de 31.12.N-1, o instalatie la costul de 100.000 lei,
amortizata liniara in 10 ani. La sfarsitul anului N+1 are loc reevaluarea activului, valoarea justa fiind
de 84.000 lei .Se considera ca surplusul din reevaluare este transferat la rezultatul reportat, pe masura
ce activul este folosit in intreprindere.OMFP 3055/2009 prevede ca :
Entitatile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale la sfarsitul exercitiului
financiar,astfel incat aceastea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea justa, cu reflectarea
rezultatelor acestei reevaluari in situatiile financiare intocmite pentru acel exercitiu.
Amortizarea calculata pentru imobilizarile corporale astfel reevaluate, se inregistreaza in
contabilitate incepand cu exercitiul financiar urmator celui in care s-a facut reevaluaraea (pct.121-(1)).
Daca o imobilizare corporala complet amortizata mai poate fi folosita, cu ocazia
reevaluarii,acesteia i se stabilesc o noua valoare si o noua durata de utilizare economica,
corespunzatoare perioadei estimate a se folosi in continuare (pct.12-(3)) .
Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare, este capitalizat prin transferul direct
in rezerve (cont 1065 Rezerve reperezentand surplusul din reevaluare), atunci cand acest surplus
reprezinta un castig.
Castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit
rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat si pe masura ce activul este
folosit de entitate. In acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata
pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului iniatial al
activului(pct.124-(3)).
Nici o parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu
exceptia cazului in care activul a fost reevaluat sau valorificat, situatie in care surplusul din
reevaluare reprezinta un castig efectiv realizat(pct.124-(8)).
Evidentierea rezervelor din reevaluare trebuie facuta pe fiecare imobilizare corporala in parte
si pe fiecare operatiune de reevaluare care a avut loc (pct.246-(1)).
Diminuarea rezervelor din reevaluare poate fi efectuata numai in limita soldului creditor
existent,eferent imobilizarii respective (pct.246-(2)).
Rezervele din reevaluarea imobilizarilor corporale au caracter nedistribuibil.
Diminuarea rezervelor din reevaluare se poate efectua numai cu respectarea prevederilor
subsectiunii 8.2.5.1Reevaluarea imobilizarilor corporale din prezentele reglementari(pct.246-(3)).
Exemplu:
La sfarsitul anului N+1, activul va fi recunoscut in bilant la valoare reevaluata de 84.000 lei .
Calcule aferente anului N+2 :
-amortizarea calculata la valoarea reevaluata: 84.000 lei val.justa /8 ani ramasi =
10.500 lei

- amortizarea calculata la costul initial al activului : 80.000 lei / 8 ani ramasi =

10.000 leiObs : 80.000 = 100.000 (valoarea de intrare din 31.12.N-1)
- 20.000 (valoarea amortizata in N si N+1) ;
- diferenta de transferat la rezerve : 500 lei = 10.500 lei ( amortizarea calculata
la valoareareevaluata ) 10.000 lei ( amortizarea calculata la costul initial al activului).

105 Rezerve din reevaluare = 1065Rezerve reprezentand surplusul din reevaluare 500 lei
 6. Studiu de caz privind rezultatul execitiului
In decursul anului 2013 o societate a inregistrat urmatoarele cheltuieli si venituri :
6022 Cheltuieli privind combustibilul 55,000.00

603 Cheltuieli cu obiectele de inventar 4,000.00

604 Cheltuieli cu materialele nestocate 35,000.00

611 Cheltuieli cu intretirea si reparatii 19,000.00

612 Cheltuieli cu revedente si chirii 4,500.00

613 Chetuieli cu primele de asigurare 5,500.00

622 Cheltuieli cu comisioane si onorarii 200.00

623 Cheltuieli privind protocolul 400.00

624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane 3,000.00

625 Cheltuieli cu deplasari si detasari 30,000.00

627 Cheltuieli cu servicii bancare 750.00

628 Alte cheltuieli cu servicii la terti 250,000.00

635 Cheluieli cu alte impozite si taxe 75,000.00

641 Chetuieli cu salarii personal 300,000.00

645 Chetuieli sociale 25,000.00

658 Alte cheltuieli de exploatare 10,000.00

6811 Chetuieli privind amortizarea si provizioanele 15,000.00

A Total cheltuieli exploatare 832,350.00

665 Chetuieli cu diferentele de curs 45,000.00

B Total chetuieli financiare 45,000.00

704 Venituri din prestari servicii 1,000,000.00

7588 Alte venituri din exploatare 25,000.00

C Total venituri din exploatare 1,025,000.00

765 Venituri din diferentele de curs 15,000.00

766 Venituri din dobanzi 10.00

D Total venituri financiare 15,010.00

E=C-A Rezultatul din exploatare 192,650.00

F=D-B Rezultatul financiar -29,990.00

G=E+F Profitul brut inainte de calculul impozitului pe profit 162,660.00

H Total venituri neimpozbile 25,000.00

I Total cheltuieli nedeductibile 105,000.00

J=G-H+I Profit impozabil 242,660.00

K - ct."691" Chetuiala cu impozitul pe profit 38,825.60

L=G-K Rezultatul exercitiului 123,834.40

Dupa inchiderea tuturor conturilor de venituri si cheltuieli, rezultatul exercitiului (cont 121 Profit si
pierdere) la 31.12.2013 s-a concretizat intr-un profit contabil de 123.834,40 lei.

7. Studiu de caz privind rezultatul reportat

a) Se acopera pierderea contabila precedenta din profitul anului curent in suma de 5.000 lei:
129 Repartizarea profitului = 117 Rezultatul reportat 5.000 lei
b) Se acopera din rezerve legale o piedere contabila precedenta in suma de 800 lei:
1061 Rezerve legale = 117 Rezultatul reportat 800 lei
In exercitiul urmator, distribuirile sunt reflectate pe dividende pentru asociati , in suma de 1000,
astfel :
117 Rezultatul deportat = 457 Dividende de plata 1.000 lei
d) Se reporteaza pierderea contabila realizata in exercitiul precedent de 700 lei:
117 Rezultatul reportat = 121 Profit si pierdere 700 lei
e) Se repartizeaza profitul reportat la reserve statutare in suma de 350 lei:
117 Rezultatul reportat = 1063 Rezerve statutare 350 lei
f) Se incorporeaza in capital social o parte din profitul reportat din suma de 5.000 lei:
117 Rezultatul reportat = 1012 Capital social subscris varsat 5.000 lei.

8.Studiu de caz privind tranzactiile cu instrumente de capitaluri proprii.

OMFP 3055/2009 prevede :

Actiunile proprii rascumparate potrivit legii, sunt prezentate in bilant ca o corectie a
capitalului propriu (pct.244-(1)) ;
Castigurile sau pierderile legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea cu titlu gratuit sau
anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale entitatii (actiuni, parti sociale), nu vor fi recunoscute
in contul de profit si pierdere.Contravaloarea primita sau platita in urma unor astfel de operatiuni este
recunoscuta direct in capitalurile proprii si se prezinta distinct in bilant, in Situatia modificarii
capitalurilor proprii,astfel:

- castigurile sunt reflectate in contul 141Castiguri legate de vanzarea sau

anularea instrumentelor de capitaluri proprii.
- pierderile sunt reflectatate in contul 149 Pierderi legate de emiterea,
rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri
proprii (pct.244-(2)).

8.1.Rascumpararea propriilor actiuni la pretul de rascumparare, urmata de vanzarea

lor ulterioara la un pret de vanzare mai mic decat cel de rascumparare :
 O intreprindere cumpara 1000 de titluri din propriile actiuni; Actiunile au valoarea nominala
de 10 lei,iar pretul de rascumparare este de 15 lei. Ulterior, actiunile rascumparate, sunt vandute la
13 lei /titlu.

a) Rascumpararea propriilor actiuni, la pretul de rascumparare de 15

lei/titlu:1000 actiuni*15 lei/actiune = 15.000 lei.

109 Actiuni proprii rascumparate = 512 Conturi curente la banci 15 000 lei

b) Vanzarea actiunilor rascumparate, cu 13 lei/actiune :15.000 lei

% = 109 15 0000 lei

5121 13 000 lei
149 2 000 lei

Obs: ct.109 Actiuni proprii rascumparate ; ct.149 Pierderi legate de emiterea,

rascumpararea,vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii

8.2.Rascumpararea propriilor actiuni la pretul de rascumparare, urmata de vanzarea

lor ulterioara la un pret de vanzare mai mare decat cel de rascumparare:
O intreprindere cumpara 1000 de titluri din propriile actiuni; Actiunile au valoarea nominala
de 10 lei,iar pretul de rascumparare este de 15 lei. Ulterior, actiunile rascumparate, sunt vandute la
16 lei /titlu.

a) Rascumpararea propriilor actiuni, la pretul de rascumparare de 15 lei/titlu

:1000 actiuni*15 lei/actiune = 15.000 lei

109 Actiuni proprii rascumparate = 512 Conturi curente la banci 15 000 lei

b) Vanzarea actiunilor rascumparate, cu 16 lei/actiune:

16 000 lei 5121 = % 16 000 lei

109 15 000 lei
141 1 000 lei
Obs : ct.141Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii.

8.3.Rascumpararea propriilor actiuni la pretul de rascumparare, urmata de anularea

lor ulterioara:
O intreprindere cumpara 1000 de titluri din propriile actiuni; Actiunile au valoarea nominala
de 10 lei,iar pretul de rascumparare este de 15 lei . Ulterior, actiunile rascumparate sunt anulate.

a) Rascumpararea propriilor actiuni, la pretul de rascumparare de 15 lei/titlu

:1000 actiuni*15 lei/actiune = 15.000 lei

109 Actiuni proprii rascumparate = 512 Conturi curente la banci 15 000 lei

b) Reducerea capitalului social cu valoarea nominala a actiunilor anulate:

valoarea nominala a actiunilor anulate = 1000 actiuni*10 lei/actiune = 10.000 lei

15 000 lei % = 109 Actiuni proprii 15 000 lei

10 000 lei 1012
5 000 lei 149
 Obs: ct.109 Actiuni proprii rascumparate ; ct.149 Pierderi legate de emiterea,
rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii

8.4.Rascumpararea propriilor actiuni, la un pret de rascumparare mai mic decat

valoarea nominala a actiunilor, urmata de anularea lor ulterioara.
O intreprindere cumpara 1000 de titluri din propriile actiuni; Actiunile au valoarea nominala
de 16 lei,iar pretul de rascumparare este de 15 lei. Ulterior, actiunile rascumparate sunt anulate.

a) Rascumpararea propriilor actiuni, la pretul de rascumparare de 15 lei/titlu

:1000 actiuni*15 lei/actiune = 16.000 lei

109 Actiuni proprii rascumparate = 512 Conturi curente la banci 15 000 lei

b) Reducerea capitalului social cu valoarea nominala a actiunilor anulate:

valoarea nominala a actiunilor anulate = 1000 actiuni*16 lei/actiune = 16.000 lei. Reducerea
capitalului social se face cu intreaga valoare platita pentru actiunile anulate, prin urmare va
exista un castig din tranzactie, de 1000 lei :

16 000 lei1012 = % 16 000 lei

109
141
Obs: contul 141Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri
proprii.

9.Studii de caz privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.

Evidenta provizioanelor pentru litigii, garantii acordate clientilor, precum si pentru alte riscuri
si cheltuieli se tine cu ajutorul contului 151.Contul 151 "Provizioane pentru riscuri si cheltuieli" este
un cont de pasiv.In creditul contului 151 "Provizioane pentru riscuri si cheltuieli" se inregistreaza:
- valoarea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli constituite (681).
In debitul contului 151 "Provizioane pentru riscuri si cheltuieli" se inregistreaza:
- sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli
(781).
Soldul contului reprezinta provizioanele pentru riscuri si cheltuieli constituite.Constituirea
provizioanelor, ca modalitate de reflectare a incertitudinilor n contabilitate, contribuie la
reprezentarea fidel a poziei financiare a entitii.Astfel de incertitudini sunt recunoscute prin
prezentarea naturii i valorii lor, dar i prin exercitarea prudenei la ntocmirea situaiilor
financiare.Prudena nseamn gsirea acelor estimri contabile, asociate condiiilor de incertitudine
date, care s nu supraevalueze activele i veniturile, iar datoriile i cheltuielile s nu fie
subevaluate.Exercitarea prudenei nu ar trebui s permit,de exemplu, constituirea de rezerve ascunse
sau provizioane excesive, subevaluarea deliberat a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea
deliberat a datoriilor sau cheltuielilor. Aceast cerin este imperativ, ntruct investitorii i
fundamenteaz deciziile economice plecnd de la analiza situaiilor financiare, ca imagine fidel a
poziiei financiare i a peformanei unei entiti.
Provizioanele pot fi constituite pentru o varietate de elemente, inclusiv:costuri de
restructurare, garanii, costuri legate de mediu, renovri/recondiionri importante, costuri de scoatere
din uz, procese juridice mpotriva companiei, impozite amnate, pierderi din contracte.
Exist unele caracteristici ale provizioanelor care dau natere unor probleme din punct de
vedere al recunoaterii acestora n contabilitate. Incertitudinea este o astfel de carcteristica
provizioanelor, prin urmare, este necesar ca aici s intervin raionamentul profesional pentu a se deci
de dac este necesar sau nu.
Exemplu :
Societatea S.C. ALFA S.A., productoare de calculatoare, ofer garanii
cumprtorilor produselor sale.Termenii contractului prevd c productorul i ia obligaia de
a rezolva, prin reparaie sau nlocuire, orice defecte de producie care apar n 2 ani de la data vnzrii.
Avnd n vedere experienele din trecut, este probabil c vor exista anumite cereri de respectare a
contractului de garanie.Se va recunoate un provizion n contabilitate pentru acest tip de garanii?
Pentru a rspunde la aceast ntrebare trebuie verificate cerinele cerute de IAS 37 pentru
recunoaterea unui provizion n contabilitate, astfel:

a) Exist o obligaie prezent ca rezultat al unui eveniment din trecut?

Evenimentul care oblig este vnzarea produsului cu garanie, care d natere unei obligaii
legale.
b) Este probabil c va exista o ieire de resurse care nseamn beneficii
economice folosite n decontare? Este probabil pentru garanii privite ca un ntreg.

Concluzia: Se recunoate un provizion pentru cea mai bun estimare a costurilor respectrii
garaniei pentru produsele vndute nainte de data bilanului.Evaluarea provizioanelor este, de
asemenea, dificil, deoarece costurile pot s nu fie angajate dect peste muli ani (de exemplu,
scoaterea din uz se face la sfritul duratei de viaa unui activ), iar sumele pot fi neateptate (de
exemplu,daunele asupra mediului nconjurtor).Pot fi greu de evaluat i de stabilit valori substaniale.
De aceea, multe elemente ale situaiilor financiarenu pot fi evaluate cu precizie, ci doar estimate.
Procesul de estimare implic raionamente bazate pe cele mai recente informaii credibile avute la
dispoziie. Utilizarea unor estimri rezonabile reprezint parte esenial a ntocmirii situaiilor
financiare.

9.1.Provizioanele pentru litigii

Cel mai frecvent caz este acela al litigiilor al caror verdict nu poate fi
anticipat.Intreprinderea este parte parata intr-un proces privind daune provocate de folosirea
necorespunzatoare aunui teren care ar fi afectat vecinatatile. Partea adversa solicita daune-interese in
valoare de 100.000lei.Cheltuielile de judecata in cazul pierderii litigiului ar reprezenta inca 10% din
aceasta suma. Propriile cheltuieli pentru aparare in acest proces (onorarii avocatiale, expertize etc.) se
ridica la 25.000 lei.
a) La finele perioadei de raportare, se va inregistra un provizion legat de acest litigiu:135.000
lei
135 000 lei 6812 = 1511 135 000 lei
Cheltuieli de exploatare privind provizioanele Provizioane pentru litigii
pentru riscuri si cheltuieli

b) In cursul anului urmator, se achita 12.000 lei in contul onorariilor avocatiale pentru acest
litigiu:
12 000 lei 628 = 401 12 000 lei
Alte cheltuieli cu serviciile executate de tertiFurnizori
-concomitent, se stinge partea corespunzatoare din provizionul creat:
12 000 lei 1511 = 7812 12 000 lei
Provizioane pentru litigiiVenituri din provizioane dinriscuri si cheltuieli

9.2.Provizioane pentru garantii de buna executie acordate clientilor

- Provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor se constituie trimestrial
numai pentru bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate in cursul trimestrului
respectiv pentru care se acorda garantie in perioadele urmatoare, la nivelul cotelor prevazute in
contractele incheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevazute in tariful lucrarilor executate ori
serviciilor prestate. Garantia se poate acorda direct la producator sau prin intermediul unei firme de
service autorizata de acesta.Aceste provizioane sunt integral deductibile la calculul impozitului pe
profit, cu respectarea conditiilor specificate in Legea nr. 571 din 2003 privind Codul fiscal si in
Normele de aplicare a Codului fiscal,aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, cu modificarile
si completarile ulterioare.
-pentru lucrarile de constructii care necesita garantii de buna executie, conditia
deductibilitatii provizioanelor este reflectarea integrala in venituri a valorii lucrarilor executate si conf
irmate de beneficiar pe baza situatiilor de lucrari.Reluarea la venituri a provizioanelor constituite
pentru garantiile de buna executie se face pe masura efectuarii cheltuielilor cu remedierile sau la
expirarea perioadei de garantie inscrise in contract.
- aceleasi reguli se aplica si in cazul provizioanelor pentru garantii de buna executie a
contractelor externe, acordate in conditiile legii producatorilor si prestatorilor de servicii, in cazul
exporturilor complexe, proportional cu cota de participare la realizarea acestora, cu conditia ca acestea
sa se regaseasca distinct in contractele incheiate sau in tariful lucrarilor executate si in facturile emise.
Inregistrarea contabila a provizionului pentru garantii acordate clientilor:
6812 = 1512
Cheltuieli de exploatare privind porvizioanele;Provizioane pt.garantii acordate clientilor.

-provizioanele pentru reabilitarea mediului afectat de activitatile intreprinderii (minerit,

prospectiuni geologice etc.) sunt provizioane obligatorii prin efectul legii si se constituie in raport cu
cifra de afaceri din anul respectiv.Se inregistreaza ca provizioane pentru riscuri si cheltuieli.

10.Studiu de caz privind imprumuturile din emisiuni de obligatiuni

Entitatea SC Exemplu SA emite 1.000 obligatiuni. Valoarea nominala a unei obligatiuni este
de 100 lei. Valoarea nominala totala a celor 1.000 de obligatiuni emise este de 100.000 lei.Valoarea
de emisiune pentru o oblig atiune este de 95 lei, iar valoarea de rambursare este de 110 lei. Termenul
imprumutului este de 4 ani, cu o rata a dobanzii de 14% pe an.Cunoscand urmatoarele date, se
inregistreaza in contabilitate operatiunile specifice emisiuniide obligatiuni:
- valoarea de incasat de la obligatari este de 95.000 lei (95 x 1.000)
- valoarea de rambursare este de 110.000 lei (110 x 1.000)
- prima de rambursare este de 15.000 lei [(110 95) x 1.000]
- dobanda anuala este de 14.000 lei (14% x 100.000)
- amortizarea anuala a primei de emisiune este de 3.750 lei (15.000/4 ani)
a) inregistrarea subscrierii imprumutului din emisiuni de obligatiuni la valoarea de rambursare:
% = 161 Imprumuturi din emisiuni 110.000
de obligatiuni
461 Debitori diversi 95.000
169 Prime privind rambursarea 15.000
obligatiunilor
b) incasarea sumelor de la persoanele care au subscris:
5121 Conturi la banci in lei = 461 Debitori diversi 95.000 lei
c) inregistrarea dobanzii anuale de 14.000 lei:
666 Cheltuieli privind dobanzile = 1681 Dobanzi aferente imprumuturilor 14.000
din emisiuni de obligatiuni
d) achitarea dobanzii la termenul scadent conform contractului:
1681 Dobanzi aferente imprumuturilor = 5121 Conturi la banci in lei 14.000 lei
din emisiuni de obligatiuni
e) inregistrarea pentru primul an a amortizarii primelor privind rambursarea obligatiunilor, in
valoare de 3.750 lei:
6868 Cheltuieli financiare privind = 169 Prime privind rambursarea obligatiunilor 3.750
amortizarea primelor de
rambursare a obligatiunilor
si a altor datorii

11.Studiu de caz privind privind creditele bancare pe termen mediu si

lung

Capitalurile intreprinderii, ca surse de finantare cu caracter stabil, reprezinta echivalentul

valoric al resurselor investite in active de proprietari (capitaluri proprii) sau terte personae (datorii pe
termen lung si mediu).Capitalurile proprii sunt definite ca interes rezidual al proprietarilor
intreprinderii, determinat ca diferenta intre totalul activelor si datoriilor acesteia, la un moment
dat.Datoriile pe termen lung si mediu reprezinta orice datorie care nu indeplineste conditiile
datoriilorcurente, adica o datorie este curenta atunci cand: se asteapta sa fie decontata in cursul normal
al ciclului de exploatare al intreprinderii; este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului.Toate
celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.Dezvoltarea unei investitii il pune pe
intreprinzator in situatia de a analiza care sunt sursele de finantare.De cele mai multe ori capitalul
propriu nu este suficient, motiv pentru care este nevoie de surse atrase. In baza unui plan de afaceri, se
incheie un contract care ii va asigura stabilitatea financiara prin imprumuturi bancare pe termen
mediu sau lung.
O societate comerciala contracteaza si primeste in contul de disponibil un credit pe 4 ani, in
suma de 25.000 lei care se ramburseaza in transe egale. Dobanda anuala de 15% se calculeaza si se
achita lunar.

a) Incasarea creditului in contul de disponibil:

5121 Conturi la banci in lei = 1621 Credite bancare pe termen lung 25 000lei

b) Calcularea si inregistrarea dobanzii in prima luna (25.000*15%:12 luni):

666 Cheltuieli privind dobanzile = 1682 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung 313 lei

c) Achitarea dobanzii in prima luna

1682 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung= 5121 Conturi la banci in lei
313 lei
 d) Rambursarea primei rate lunare a creditului (25.000 :48 luni)=521 lei

1621 Credite bancare pe termen lung= 5121 Conturi la banci in lei 512 lei

Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung.

Pentru ca am vorbit de un credit bancar pe termen lung respectiv 4 ani, contractat in moneda
nationala,trebuie sa privim efortul financiar pe care angajatorul il face pentru achitarea lui.Pe langa
rata propriu zisa rambursata la scadenta in fiecare luna se achita si o dobanda aferenta in procentul
stabilit la contractarea creditului.Cheltuielile cu dobanzile la calculul impozitului pe profit sunt
considerate cheltuieli cu deductibilitatelimitata in functie de gradul de indatorare a capitalului.Daca
gradul de indatorare este mai mic de 3 atunci cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile.
Daca vom considera situatia in care angajatorul din exemplul nostru ar fi contractat creditul
in valuta,atunci trebuie sa analizam situatia la sfarsitul anului odata cu inchiderea exercitiului
financiar N si din perspectiva diferentelor de curs valutar. Potrivit OMFP 3055/2009 privind
reglementarile contabile conforme cu directivele europene , la sfarsitul exercitiului financiar se
stabilesc diferentele de curs valutar. Pentru obtinerea unei imagini reale a patrimoniului, inainte de
intocmirea situatilor financiare anuale se calculeaza si se inregistreaza in contabilitate pierderile sau
castigurile latente aferente disponibilitatilor, creantelor si datoriilor in valuta, prin compararea
valorilor contabile cu valorile actuale, stabilite pe baza cursurilor valutare din ultima zi a exercitiului
financiar. Prin compararea valorii contabile cu valoarea actuala pot rezulta:
Diferente favorabile de curs valutar, care se obtin in urmatoarele situatii: in cazul
disponibilitatilor si creantelor, atunci cand cursul creste; in cazul datoriilor , atunci cand cursul scade.
Diferente nefavorabile de curs valutar, care se obtin in urmatoarele situatii: in cazul
disponibilitatilor si creantelor , atunci cand cursul valutar scade; in cazul datoriilor, atunci cand cursul
valutar creste.

12.Studiu de caz privind contractele de leasing financiar

Un utilaj in valoare de 12.307 lei este achizitionat in baza unui contract de leasing financiar
cu urmatoarele caracteristici: data intrarii in vigoare: 01.01.N; durata contractului 5 ani; ratele de
1.500lei se platesc la sfarsitul anului; rata efectiva a dobanzii este de 10% . Avansul de 6.000 lei este
platit imediat. Transferul dreptului de proprietate se face la valoarea reziduala de 1.000 lei .Cota de
tva este 20% .Activul se amortizeaza liniar pe o perioada de 5 ani.Conform OMFP 3055/2009 se
contabilizaeaza urmatoarele operatii :

- plata avansului pe baza facturii;

- inregistrarea intrarii activului;
- inregistrarea facturilor pentru rate si plata lor;
- amortizarea activului;
- transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduala;

Observatii :
Transmiterea folosintei bunurilor in cadrul unui contract de leasing financiar este
considerata prestare de servicii conf.art.129-(3) lit.a) Cod Fiscal .
La sfarsitul perioadei de leasing, daca locatorul/finantatorul transfera locatarului/utilizatorului
dreptul de proprietate asupra bunului, la solicitarea acestuia, operatiunea reprezinta o livrare de bunuri
pentru valoarea la care se face transferul.
Se considera a fi sfarsitul perioadei de leasing si data la care locatorul/finantatorul transfera
locatarului/utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului, inainte de sfarsitul perioadei de
leasing, situatie in care valoarea de transfer va cuprinde si suma ratelor care nu au ajuns la scadenta,
inclusiv toate cheltuielile accesorii facturate odata cu rata de leasing.
 Daca transferul dreptului de proprietate asupra bunului catre locatar/utilizator se
realizeazainainte de derularea a 12 luni consecutive de la data inceperii contractului de leasing, se
consideraca nu a mai avut loc o operatiune de leasing ci o livrare de bunuri la data la care bunul a fost
pusla dispozitia locatarului/utilizatorului.
In cazul operatiunilor de inchiriere, leasing, concesionare si arendare de bunuri, serviciul se
considera efectuat la fiecare data specificata in contract pentru efectuarea platii (care constituie data la
care ia nastere faptul generator al TVA).
OMFP 3055/2009 precizeaza :
Reflectarea in contabilitatea locatarilor a activelor aferente operatiunilor de leasing financiar
se efectueaza cu ajutorul conturilor de imobilizari necorporale si corporale (pct.98-(1)).
Dobanzile de platit corespunzatoare datoriilor din operatiuni de leasing financiar se
inregistreaza in contabilitatea locatarilor periodic, conform contabilitatii de angajamente, in
contrapartida contului de cheltuieli.
Dobanda de platit aferenta perioadelor viitoare, se evidentiaza in conturi in afara bilantului
(cont8051 Dobanzi de platit ) .
Inregistrarea in contabilitate a amortizarii bunului ce face obiectul contractului se face in
cazul leasingului financiar de catre locatar/utilizator, iar in cadrul contractului de leasing operational,
de catre locator/finantator (pct.97-(1)).
In cazul leasingului financiar, achizitiile de catre locatar de bunuri imobile si mobile sunt
tratate ca investitii in imobilizari, fiind supuse amortizarii pe o baza consecventa cu poltica normala
de amortizare pentru bunuri similare locatarului ( pct.97-(2)).
Prin urmare :-tabelul de calcul al platilor privind redeventele:
01.01.N
avans 6.000 lei;
sold ramas: 6.307 lei (valoare finantata)=12.307 lei (valoare utilaj) -6.000 lei(platiti in avans)
31.12.N
rata leasing 1.500 lei din care: dobanda =6.307*10%= 631 lei;
principal: 1500-631= 869 lei
sold ramas : 6.307-869 = 5.438 lei , etc
31.12.N+4
rata leasing 1.500 lei;
dobanda: 2.237*10% =227 lei;
principal: 1500-227=1.273 lei;
sold ramas: 2.273-1.273= 1.000 lei
Anul N
valoarea reziduala 1.000 lei (principal);
Total contract 14.500 lei, din care:
Avans 6.000 lei;
Dobanda 2.193 lei;
Principal: 12.307 lei;
Soldla 31.12.N+5 = 0 lei

a) Factura de avans:

7 440 lei % = 404 Furnizori de imobilizari 7 440 lei

409 Fz.debitori 6 000 lei
4426 Tva deductibil 1 440 lei

b) Plata avansului:

7 440 lei 404= 5121 7 440 lei

c) Intrarea activului la valoarea capitalului de rambursat:

 12 307 lei 2131 = 167 12 307 lei

d) Evidentierea dobanzii in conturi extrabilantiere pentru total :

Debit 8051Dobanzi de platit 2.193 lei

e) Diminuarea ct.167 cu valoarea avansului de 6.000 lei :6.000 lei

6 000 lei 167 Alte imprumuturi si datorii asimlate = 409Fz.debitori 6 000 lei

f) Factura aferenta ratei 1:

1 180 lei % = 404 Furnizori de imobilizari 1 180 lei

167 Alte imprumuturi 869 lei
666 Ch.cu dobanzile 631 lei
4426 Tva deductibila 360 lei

Obs : Tva 4426 = 1500*0.20 =300 lei ;

Concomitent a se diminueaza dobanzile din conturile extrabilantiere:
Credit 8051 Dobanzi de platit 631 lei

g) Plata facturii:

1860 lei 404= 5121 1860 lei

h) Amortizarea activului : 12.307 lei/5 ani=2.461,4 lei/an :

2461,4 lei 6811 = 2813 2461,4 lei

i) Transferul dreptului de proprietatae la valoarea reziduala:

1 240 lei % = 404 Furnizori de imobilizari 1 240 lei

167Alteimprumuturi 1 000 lei
4426 Tva deductibila
Si plata :
1.240 lei 404 = 51211 240 lei

13 Studiu de caz privind contractele de leasing operational

Entitatea SC Exemplu SRL inchiriaza in regim de leasing o cladire necesara desfasurarii

produciei, in urmatoarele condiii:
- durata contractului de leasing 3 ani
- plaile se efectueaza trimestrial si sunt in suma de 10.000 lei fiecare.
In plus, se cunosc:
- valoarea cladirii: 800.000 lei,
- durata de utilizare economica: 20 de ani.
Inregistrarile contabile efectuate de locatar pe durata de leasing :
a) primirea facturii reprezentand rata trimestriala:
612 Cheltuieli cu redevenele, locaiile = 401 Furnizori 10.000
de gestiune si chiriile
b) plata facturii catre societatea de leasing:
401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei 10.000 lei

14.Studiu de caz privind cheltuielile de dezvoltare

O entitate isi desfasoara activitatea in industria farmaceutica si are ca obiect de activitate

cercetarea-dezvoltarea, realizata prin: laboratorul propriu de cercetare; colaborare cu un centru de
cercetari pentru medicamente.
Faza de cercetare
In luna martie 2009, entitatea a inregistrat urmatoarele consumuri pentru laboratorul propriu de
cercetare:
- materii prime: 1.000 lei,
- materiale auxiliare: 4.000 lei,
- manopera: 600 lei,
- amortizare imobilizari corporale: 200 lei.
Pentru reflectarea in contabilitate a consumurilor ocazionate in activitatea de cercetare, se efectueaza
inregistrarile:
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 1.000
602 Cheltuieli cu materialele consumabile = 302 Materiale consumabile 4.000
641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal - salarii datorate 600
6811 Cheltuieli de exploatare privind = 281 Amortizari privind imobilizarile corporale 200
amortizarea imobilizarilor
Faza de dezvoltare
In domeniul cercetarii si dezvoltarii, activitatea desfasurata de societate are ca scop
obinerea unui nou vaccin antigripal si a altor trei medicamente noi. Societatea a incheiat cu un centru
de cercetari pentru medicamente un contract pentru achiziionarea studiului Tehnologia de obinere a
vaccinului Antigripal in valoare de 50.000 lei.
Se apreciaza ca sunt indeplinite criteriile pentru recunoasterea acestor cheltuieli ca activ.
a) Inregistrarea in contabilitate a achiziiei:
203 Cheltuieli de dezvoltare = 404 Furnizori de imobilizari 50.000 lei
b) Entitatea inregistreaza in aceeasi luna, la Oficiul de Stat pentru Invenii si Marci (OSIM), produsul
astfel obinut. Taxele platite pentru brevetarea acestei invenii se ridica la suma de 5.000 lei, produsul
fiind protejat pe o perioada de trei ani.
Entitatea obine dreptul de a vinde licena asupra fabricarii acestui vaccin pe o perioada de trei ani.
Inregistrarea licenei la o valoare de 55.000 lei (cheltuiala de dezvoltare este de 50.000 lei, la
care se adauga cheltuielile aferente brevetarii in suma de 5.000 lei):
205 Concesiuni, brevete, licene marci = % 55.000
comerciale, drepturi si active similare
203 Cheltuieli de dezvoltare 50.000
404 Furnizori de imobilizari 5.000
Entitatea decide ca licena respectiva sa se amortizeze pe perioada celor trei ani, cat este
inregistrat la OSIM, dreptul de exploatare.

15.Studiu de caz privind brevetele, licentele si drepturi similare

O entitate achiziioneaza un program de contabilitate in suma de 20.000 lei, care urmeaza a

fi utilizat pentru nevoi proprii. Durata de utilizare economica este de trei ani. Odata cu achiziia
programului pentru necesitai proprii, entitatea achiziioneaza si licena in valoare de 28.000 lei,
respectiv dreptul de a multiplica si vinde terilor acest program, pe o perioada de doi ani. Deoarece se
poate efectua o separare clara intre cele doua componente, in contabilitate ele vor fi urmarite separat:
% = 404 Furnizori de imobilizari 48.000
205 Concesiuni, brevete, licene, marci comerciale, 28.000
drepturi si active similare
208 Alte imobilizari necorporale 20.000

In aceste condiii, amortizarea programului informatic utilizat pentru necesitai proprii se va efectua
pe perioada de utilizare, respectiv trei ani, iar costul licenei va fi amortizat pe o perioada de doi ani,
astfel :
a) Amortizare lunara program de contabilitate(20.000/36 luni=555,56 lei)
6811 Cheltuieli de exploatare privind = 2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, 555,56
amortizarea imobilizrilor licentelor,marcilor comerciale, si activelor
similiare
b) Amortizare lunara licenta(28.000/24 luni=1166,67 lei)
6811 Cheltuieli de exploatare privind = 2808 Amortizarea altor imobilizari necorporale 555,56
amortizarea imobilizrilor
 16. Studiu de caz privind amortizarea imobilizarilor

Amortizarea reprezinta recuperarea treptata, din punct de vedere contabil si fiscal, a costurilor
aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalarii sau imbunatatirii imobilizarilor
amortizabile.
Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care indeplineste cumulativ
urmatoarele conditii:

- este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de

servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative;
- are o valoare fiscala mai mare de 1.800 lei, la data intrarii in patrimoniu;
- are o durata normala de utilizare mai mare de un an.

Terenurile si cladirile sunt active separabile si sunt contabilizate separat, chiar atunci cand
sunt achizitionate impreuna. In cazul in care valoarea terenului pe care se afla o cladire va creste,
amortizarea cladirii respective nu se va modifica.
In cadrul imobilizarilor corporale sunt evidentiate in mod distinct imobilizarile corporale in
curs de executie. Sunt reflectate, de asemenea, distinct in contabilitate, acele imobilizari corporale
cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care sunt in curs de
aprovizionare (grupa 22 Imobilizari corporale in curs de aprovizionare din Planul de conturi
general).
Amortizarea se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a
imobilizarilor.
Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza incepand cu luna urmatoare punerii in
functiune si pana la recuperarea integrala a valorii lor de intrare.
Nu reprezinta active amortizabile:
- terenurile, inclusiv cele impadurite;
- tablourile si operele de arta;
- fondul comercial;
- lacurile, baltile si iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii;
- bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare;
- orice mijloc fix care nu isi pierde valoarea in timp datorita folosirii;
- casele de odihna proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croaziera,
altele decat cele utilizate in scopul realizarii veniturilor.
Amortizarea contabila
Amortizarea contabila se calculeaza pe baza unui plan de amortizare intocmit pentru
intervalul cuprins intre data punerii in functiune a imobilizarilor corporale si data recuperarii integrale
a valorii de intrare a acestora.
La intocmirea planului de amortizare se va avea in vedere duratele de utilizare economica si
conditiile de folosire a imobilizarilor corporale.
Din punct de vedere contabil, Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a
Comunitatilor Economice Europene si cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene,
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, stabilesc modul de determinare a
amortizarii contabile.
Durata de utilizare economica este durata de viata utila prin care se intelege, fie perioada in
care un activ va fi disponibil pentru o entitate in vederea utilizarii, fie numarul produselor sau al unor
unitati similare ce se estimeaza ca vor fi obtinute de catre entitate prin utilizarea activului respectiv.O
modificare semnificativa a conditiilor de utilizare sau invechirea unei imobilizari corporale poate
justifica revizuirea duratei de amortizare. De asemenea, in cazul in care imobilizarile corporale sunt
trecute in conservare, folosirea lor fiind intrerupta pe o perioada indelungata, poate fi justificata
revizuirea duratei de amortizare. In cazuri exceptionale, durata de amortizare stabilita initial se poate
modifica, aceasta reestimare conducand la o noua cheltuiala cu amortizarea pe perioada ramasa de
utilizare.
Amortizarea fiscala
Amortizarea fiscala se calculeaza incepand cu luna urmatoare celei in care imobilizarea
corporala amortizabila este pusa in functiune, pana la recuperarea integrala a valorii de intrare,
conform duratelor normale de functionare stabilite in Catalogul privind clasificarea si duratele
normale de functionare a mijloacelor fixe.Pentru calculul amortizarii fiscale se va avea in vedere
valoarea fiscala a activelor la data intrarii in cadrul entitatii, valoare reprezentata de costul de
achizitie, costul de productie sau valoarea de piata a imobilizarilor dobandite cu titlu gratuit ori
constituite ca aport in natura la capitalul social.
Durata normala de functionare este durata de utilizare in care se recupereaza, din punct de
vedere fiscal, valoarea de intrare a imobilizarilor pe calea amortizarii.Duratele normale de functionare
a imobilizarilor corporale amortizabile se preiau din Catalogul aprobat prin H.G. nr. 2.139 din
30.11.2004, publicata in M.Of. nr. 46 din 13 ianuarie 2005.La achizitia unei imobilizari corporale noi,
pe baza catalogului se stabileste durata normala de functionare in ani cu posibilitatea alegerii unei
durate cuprinse intre o limita minima si una maxima. Durata normala de functionare stabilita initial
ramane neschimbata pana la recuperarea integrala a valorii de intrare sau pana la scoaterea din
functiune a activului respectiv.Durata de utilizare economica stabilita de catre fiecare entitate in parte
poate fi diferita de durata normala de functionare reglementata prin hotarare a Guvernului, motiv
pentru care doar amortizarea fiscala este deductibila la determinarea rezultatului fiscal.
In practica pot exista doua situatii:
Durata de utilizare economica este mai mica decat durata normala de functionare;
Durata de utilizare economica este mai mare decat durata normala de functionare.
Exemplul 1:
In luna decembrie a anului 2009, entitatea A a achizitionat un aparat de cantarit si marcat
avand costul de 14.400 lei, exclusiv TVA, pentru care decide o durata normala de functionare de 4 ani
(in catalog, perioada este cuprinsa intre 4 si 6 ani).
Rata lunara de amortizare fiscala stabilita in regim liniar este de 300 lei (14.400 lei / 4 ani / 12
luni).Entitatea stabileste ca durata de utilizare economica a aparatului este de 3 ani si intocmeste
planul de amortizare cu o rata lunara de amortizare contabila de 400 lei (14.400 lei / 3 ani / 12 luni).
Pe intreaga perioada de utilizare economica, entitatea A efectueaza lunar inregistrarea contabila:
1 000 lei 6811 = 2814 400 lei
Cheltuieli de exploatare Amortizarea altor
privind amortizarea imobilizari corporale
imobilizarilor
In primii trei ani in care se inregistreaza amortizare contabila, se considera nedeductibila
fiscal suma de 3.600 lei (1.200 lei pentru fiecare an fiscal) deoarece perioada de utilizare economica
este mai mica decat durata normala de functionare cu un an. Sintetic, situatia se prezinta astfel:

AAmortizare Amortizare Cheltuieli Cheltuieli

An contabila fiscala deductibile fiscal nedeductibile fiscal
fiscal
2 4.800 3.600 3.600 1.200
1
2 4.800 3.600 3.600 1.200
2
2 4.800 3.600 3.600 1.200
3

2 - 3.600 3.600 -
4
T 14.400 14.400 14.400 3.600
Total
 Exemplul 2:
In luna decembrie a anului 2009, entitatea A a achizitionat o masina pentru fabricarea
hartiei la costul de 180.000 lei, pentru care decide o durata normala de functionare de 10 ani (in
catalog, perioada este cuprinsa intre 8 si 12 ani).
Rata lunara de amortizare fiscala stabilita in regim liniar este de 1.500 lei (180.000 lei / 10 ani
/ 12 luni).
Entitatea a stabilit ca durata de utilizare economica a masinii este de 15 ani si intocmeste
planul de amortizare cu o rata lunara de amortizare contabila de 1.000 lei (180.000 lei / 15 ani / 12
luni). Pe intreaga perioada de utilizare economica, entitatea A efectueaza lunar inregistrarea
contabila:
1 000 lei 6811 = 2813 1.000 lei
Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalatiilor,
privind amortizarea mijloacelor de transport,
imobilizarilor
In cei 15 ani in care se va inregistra amortizare contabila, entitatea nu va inregistra cheltuieli
nedeductibile fiscal deoarece perioada de utilizare economica este mai mare decat durata normala de
functionare cu 5 ani. Sintetic, situatia se prezinta astfel:

n Amortizare Amortizare Cheltuieli Cheltuieli

An contabila fiscala deductibile fiscal nedeductibile
fiscal fiscal
2 12.000 18.000 12.000 -
1
2 12.000 18.000 12.000 -
2
2 12.000 18.000 12.000 -
3
2 12.000 18.000 12.000 -
4
2 12.000 18.000 12.000 -
5
2 12.000 18.000 12.000 -
6
2 12.000 18.000 12.000 -
7
2 12.000 18.000 12.000 -
8
2 12.000 18.000 12.000 -
9
2 12.000 18.000 12.000 -
10
2 12.000 - 12.000 -
12
2 12.000 - 12.000 -
13
2 12.000 - 12.000 -
14
2 12.000 - 12.000 -
15
2 12.000 - 12.000 -
16
T 180.000 180.000 180.000 -
Total
 17. Studiu de caz privind deprecierea imobilizarilor

Ajustarile de valoare cuprind toate corectiile destinate sa tina seama de reducerile valorilor
activelor individuale, stabilite la data bilantului.
Reducerea poate fi sau nu definitiva. Astfel, in functie de caracterul permanent sau provizoriu
al ajustarii activelor, ajustarile de valoare pot fi:

- ajustari permanente, denumite amortizari; si/sau

- ajustari provizorii, denumite ajustari pentru depreciere sau pierderi de
valoare.

Atunci cand se constata pierderi de valoare pentru imobilizari, trebuie sa fie efectuate ajustari
pentru pierderea de valoare, astfel incat acestea sa fie evaluate la cea mai mica valoare atribuita
acestora la data bilantului.
Ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor se reflecta in conturile din grupa 29 Ajustari
pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizarilor, separat pentru imobilizari necorporale,
corporale si financiare.
Inregistrarea ajustarilor se reflecta in contabilitate prin debitarea unui cont de cheltuieli 6813
Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor (pentru imobilizari
corporale si necorporale) sau 6863 Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de valoare
a imobilizarilor financiare (pentru imobilizari financiare) si creditarea unui cont de ajustari specific
scopului pentru care ajustarea a fost recunoscuta.
Anularea sau diminuarea unei ajustari se efectueaza prin debitarea contului de ajustari
corespunzator, in corespondenta cu un cont de venituri 7813 Venituri din ajustari pentru deprecierea
imobilizarilor sau 7863 Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare a imobilizarilor
financiare.Plusurile si pierderile de valoare se calculeaza pentru fiecare activ individual si nu se
compenseaza intre ele.

Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale

O entitate detine o cladire administrativa in zona centrala a orasului, cumparata la un cost de
achizitie de 180.000 lei, o sectie de productie aflata intr-o localitate rurala invecinata, cumparata la un
cost de achizitie de 60.000 lei, si un depozit, aflat in apropierea soselei de centura a orasului, construit
la un cost de productie de 75.000 lei.
In urma inventarierii si evaluarii efectuate de catre expertii imobiliari, valorile de piata ale
cladirilor se prezinta astfel:
lei
Denumire Valoare de Valoare in urma
obiectiv inregistrare inventarierii
Cladire
180.000 160.000
administrativa
Sectie 60.000 60.000
auxiliara
Depozit 75.000 100.000
Din compararea valorilor se constata urmatoarele:

- deprecierea cu 20.000 lei, a cladirii administrative in urma supraofertei de

spatii de birouri in centrul orasului;
- mentinerea constanta a valorii sectiei auxiliare;
- cresterea de valoare cu 25.000 lei, a depozitului situat in apropierea soselei de
centura datorita perspectivelor de dezvoltare industriala a zonei.
 Principiul prudentei ne interzice sa sporim valoarea de inregistrare a depozitului care s-a
apreciat. Plusul de valoare ar urma sa fie recunoscut in cazul vanzarii depozitului, ca profit sau in
cazul reevaluarii, ca o rezerva din reevaluare.
De asemenea, nu putem utiliza plusul de valoare aferent depozitului pentru a compensa
deprecierea in cazul cladirii administrative. Aceasta depreciere trebuie sa fie integral inregistrata la
ajustari pentru depreciere:
6813 = 2912
Cheltuieli de exploatare Ajustari pentru
privind ajustarile pentru deprecierea depreciere
imobilizarilor constructiilor

18.Studiu de caz privind intrarile de imobilizari necorporale

Cost de achizitie pentru imobilizarile necorporale

La data de 1 ianuarie 2010, o societatea comerciala achizitionat un program informatic in valoare de

200.000 lei, taxe vamale : 5.500, Tva platit in vama: 48.000 lei, rabat primit de la furnizor : 2.000 lei.
In vederea achizitiei societatea a suportat urmatoarele costuri:

- cost instalare 45.000 lei

- costuri generale de administratie 6.000 lei

- chetuieli cu reclama 21.000 lei

- onoraiile informaticienilor care instaleaza programul 15.000 lei

Odata cu programul informatic, societatea a achizitionat si licenta corespunzatoare, respective

dreptul de a vinde programul timp de doi ani, la valoare de 10.000 lei

Pret de cumparare 200.000 lei

+ Taxe vamale 5.500 lei

- Rabat primit - 2.000 lei

+ Costuri instalare 49.000 lei

+ Onoraiile informaticienilor care instaleaza programul 15.000 lei

= Costul programului informatic 267.500 lei

a) Inregistrarea achizitiei programului informatic si a licentei corespunzatoare:

208 Alte imobilizari corporale = % 267.500

404 Furnizori imobilizari 262.000

446 Alte impozite si taxe 5.500

205 Concesiuni, brevete, licente = 404 Furnizori imobilizari 10.000

b) Plata taxelor in vama

 % = 5121 Conturi la banci in lei 53.500

446 Alte impozite si taxe 5.500

4426 TVA deductibila 48.000

Costul de productie pentru imobilizarile necorporale.

O intreprindere realizeaza un program informatic software pentru care a mobilizat mai multe echipe
informaticieni. Cheltuielile ocazionate sunt impartite in faza de cercetare si faza de dezvoltare astfel:
cheltuieli din faza de cercetare (studierea si analiza unor programe informatice similare, intocmirea
modelului logic care va sta la bazaurmatorului program, intocmirea modelului conceptual al datelor)
in suma totala de 10.000 lei ;cheltuieli din faza de dezvoltare (programarea efectiva si analiza
software. Testarea programului) in suma totala de 25.000; cheltuieli aferente cursurilor pentru
pregatirea personalului in vederea utilizarii programului 1.500 lei

a) Inregistrarea cheltuielilor din faza de cercetare

614 Chetuieli cu studiile si cercetarile = 5121 Conturi la banci in lei 10.000

b) Faza de dezvoltare se recunoaste imobilizarea necorporala in curs

233 Imobilizari necorporale = 721 Venituri din productia de imobilizari necorporale 25.000

in curs de exercutie

c) Receptia imobilizarii necorporale

208 Alte imobilizari necorporale = 233 Imobilizari necorporale in curs de executie 25.000

d) Inregistrarea cheltuielilor aferente cursurilor de pregatire

628 Alte cheltuieli cu serviciile efecutate de terti = 5121 Conturi la banci in lei 1.500

19. Studiu de caz privind iesirile de imobilizari necorporale

Scoaterea din functiune a unei imobilizari necorporale

Prin hotararea conducerii, S.C. Exemplu S.A. scoate din uz un program informatic cu o
valoarea contabila de 20.000 lei, amortizarea cumulata inregistrata fiind de 18.500 lei.
Scoaterea din evidena contabila a activului necorporal:
% = 208 Alte imobilizari necorporale 20.000
2808 Amortizarea altor imobilizari 18.500
Necorporale
6583 Cheltuieli privind activele 1.500
cedate si alte operaii de capital
 20. Studiu de caz privind tranzacitiile de intrare in patrimoniu a
imobilizarilor corporale
Intrari de imobilizari prin achizitie
Factura de achizitie pentru un utilaj se prezinta astfel :
Valoarea la pret de cumparare 15.000 lei
+ Cheltuieli de transport facturate de furnizor 1.000 lei
+ TVA deductibila 24% 3.840 lei
Total factura 19.840 lei
- Avans acordat 5.000 lei
- TVA aferent avansului 1.200 lei
Valoare neta de plata 13.640 lei
a) Inregistrarea avansului acordat pe baza facturii
% = 404 Furnizori de imobilizari 6.200
232 Avansuri acordate pentru imobilizari corporale 5.000
4424 TVA colectata 1.200
b) Receptia utilajului
% = 404 Funizori de imobilizari 19.840
2131 Echipamente tehnologice 16.000
4426 TVA colectata 3.840
c) Achitarea datoriei catre furnizor cu retinerea avansului acordat
404 Funizori de imobilizari = % 19.840
232 Avansuri acordate pentru imobilizari corporale 5.000
4426 TVA colectata
1.200
5121 Conturi la banci in lei 13.640

Intrari de imobilizari prin productie proprie

O entitate construieste in regie proprie o cladire, in conditiile urmatoare:
Cheltuieli inregistrate in contabilitatea financiara :
+ Materii prime 200.000 lei
+ Salarii 120.000 lei
+Amortizari 140.000 lei
+Dobanzi la credite pentru finantarea 50.000 lei
investitiei
TOTAL 510.000 LEI
Costul de productie caclulat in contabilitatea de gestiune :
Chetuieli cu materiile prime 200.000 lei
+Salarii directe 100.000 lei
Total costuri directe 300.000 lei
+ Cheltuieli indirecte repartizate 130.000 lei
+ Dobanzi capitalizate 50.000 lei
Total cost de productie 480.000 lei
+ Chetuieli generale de administratie 30.000 lei
Total cost cu investitita 510.000 lei
Reflectarea operatiunilor in contabilitatea financiare se prezinta astfel :
a) Constatarea cheltuielilor
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 200.000
641 Cheltuieli cu salarii personal = 421 Personal salarii datorate 120.000
6811 Cheltuieli de exploatare privind = 281 Amortizari privind imobilizarile 140.000
amortizarile corporale
212 Constructii = 1682 Dobanzi Aferente creditelor bancare pe termen lung 50.000
b) Receptia si punerea in functiune a cladirii, la cost de productie:
212 Constructii = 722 Venituri din productia de imobilizari corporale 480.000

Intrari de imobilizari corporale prin aport in natura

O societate emite 9.000 de actiuni, valoare nominala 2 lei. Asociatul unic face aport sub forma unui
mijloc de transport, a carui valoare justa este de 50.000 lei.
Valoarea primelor de aport = 50.000 9.000*2 = 32.000
a) Subscrierea celor 9.000 actiuni * 2 lei = 18.000 lei
456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevarsat 18.000 lei
b) Inregistrarea aportului in natura
2133 Mijloace transport = % 50.000 lei
456 Decontari cu asociatii privind capitalul 18.000 lei
1043 Prime de aport 32.000 lei
1011 Capital subscris nevarsat = 1012 Capital subscris varsat 18.000
Intrari de imobilizari corporale cu titlu gratuit prin donatii, plusuri de valoare la inventar
O entitate primeste sub forma de donatie un calculator a carui valoare este de 2.500 lei.
Inregistrarea donatiei in contabilitate
214 Mobilier, aparatura birotica = 4753 Donatii pentru investitii 2.500
La sfarsitul exercitiului 2011, cu ocazia inventarierii, s-a descoperit ca un utilaj in valoare de 3.000 lei
nu era inregistrat in contabilitate
Intrarea imobilizarii corporale ca plus de inventar :
2131 Instalatii tehnologice = 4754 Plusuri de inventar de natura imobilizarilor 3.000

Intrari de imobilizari corporale prin schimb de active

O entitate schimba un autovehicul cu un utilaj ce apartine unei alte entitati. La data efectuarii
schimbului, valoarea contabila si valoarea amortizata se prezinta astfel:
Autovehicul :
Valoare contabila 12.500 lei
Amortizare cumulata 10.000 lei
Pret de vanzare 11.000 lei
Utilaj
Valoare contabila 10.500 lei
Amortizae cumulata 9.500 lei
Pret de vanzare 9.000 lei
a) Vanzarea autovehiculului
461 Debitori diversi = % 13.640
7584 Venituri din vanzarea activelor 11.000
4427 TVA colectata 2.640
b) Descarcarea din gestiune a autovehiculului
% = 2131 Echipemente tehnologice 12.500
(masini, utilaje si instalatii de lucru)
281 Amortizari privind imobilizarile corporale 10.000
6583 Cheltuieli privind activele cedare 2.500
c) Achizitia utilajului
2131 Echipamente tehnologice = 404 Furnizori de imobilizari 9.000
(masini, utilaje si instalatii de lucru)
 21.Studiu de caz privind tranzactiile de iesire din patrimoniu a
imobilizarilor corporale

Iesirea de imobilizari corporale prin vanzare

S.C. Exemplu S.A. , cesioneaza un autotractor la preul de 300.000 lei, TVA=24%. Soldurile
aferente activului se prezinta astfel:

Soldul contului 2133 Mijloace de transport este de 250.000 lei

Soldul contului 2813 Amortizarea instalaiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si
plantaiilor este de 180.000 lei
Soldul creditor al contului 1065 Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din
reevaluare este de 60.000 lei
a) Vanzarea activului se contabilizeaza astfel:
461 Debitori diversi = % 372.000
7583 Venituri din vanzarea 300.000
activelor si alte operaiuni
de capital
4427 TVA colectata 72.000
si
% = 2133 Mijloace de transport 250.000
2813 Amortizarea instalaiilor 180.000
tehnice, mijloacelor de transport,
animalelor si plantaiilor
6583 Cheltuieli privind activele cedate 70.000
si alte operaii de capital
b) Surplusul din reevaluare trecut la rezultatul reportat (cont 117) in momentul cedarii activului, se
inregistreaza astfel:
1065 Rezerve reprezentand = 117 Rezultatul reportat 60.000
surplusul realizat din
rezerve de reevaluare
Iesirea de imobilizari corporale prin casare
In contabilitatea entitatii SC Exemplu SRL situatia la scoaterea din functiune a unui utilaj se prezinta
astfel :
- Cost de achizitie 50.000 lei
- Amortizare cumulate 35.000 lei
- Chetuieli ocazionate de casare : 10.000 lei (materiale consumabile 3.000 lei; salarii : 7.000 lei )
- Piese de schimb rezultate : 12.000 lei
a)Inregistrarea cheltuielilor ocazionate de casare :
6588 Alte chetuieli de exploatare = % 10.000
302 Materiale consumabile 3.000
421 Personal salarii datorate 7.000
b) Inregitrarea pieselor de schimb recuperate
302 Materiale consumabile = 7588 Alte venituri din exploatare 12.000
c) Scoaterea din gestiune a utilajului
% = 2133 Echipamente tehnologice 50.000
2813 Amortizarea instalaiilor 48.000
tehnice, mijloacelor de transport,
animalelor si plantaiilor
6583 Cheltuieli privind activele cedate 2.000
si alte operaii de capital
Iesirea de imobilizari corporale ca urmare a unor situatii extraordinare
SC Exemplu SRL detine un depozit care a fost distrus de un incendiu. Comisia constituita pentru a
evalua pagubele incendiului a consemnat ca depozitul a fost distrus in totalitate. Costul acestuia a fost
de 130.000 lei, iar amortizarea cumulata de 66.000 lei.
Inregistrarile din contabilitate vor fi urmatoarele:
% = 212 Constructii 130.000
2812 Amortizarea constructiilor 66.000
671 Chetuieli privind calamitatile si 64.000
alte evenimente extraordinare

22. Studiu de caz privind evaluarea la intrare a imobilizarilor

Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilor financiare
vor fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite
baze de evaluare.
Pentru evaluarea activelor in situatiile financiare sunt utilizate diverse baze de evaluare in
combinatii variate, asa cum sunt prezentate in Cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor
financiare si preluate prin reglementarile din Romania. Ele includ urmatoarele: costul istoric.
Activele sunt inregistrate la suma platita in numerar sau in echivalente ale numerarului sau la
valoarea justa din momentul cumpararii lor: costul curent.
 Activele sunt inregistrate la valoarea in numerar sau in echivalente ale numerarului, care ar
trebui platita daca acelasi activ sau unul asemanator ar fi achizitionat in present :valoarea realizabila(
de deconectare a obligatiei).
Activele sunt inregistrate la valoarea in numerar sau in echivalente ale numerarului, care
poate fi obtinuta in prezent prin vanzarea normala a activelor : valuarea actualizata.
Activele sunt inregistrate la valoarea actualizata a viitoarelor intrari nete de numerar, care
urmeaza sa fie generate in derularea normala a activitatii intreprinderii.
Baza de evaluare cea mai frecvent adoptata de intreprinderi in elaborarea situatiilor financiare
este costul istoric. Acesta este de obicei combinat cu alte baze de evaluare. Unele intreprinderi
utilizeaza costul curent ca raspuns la incapacitatea modelului contabil bazat pe costul istoric de a
rezolva probleme legate de efectul modificarii preturilor activelor nemonetare.
In raport de momentele in care se realizeaza evaluarea elementelor din situatiile financiare se
delimiteaza:
evaluarea la intrare;
evaluarea la iesire;
evaluarea la inventar;
evaluarea la bilant.
Evaluarea la intrare a activelor imobilizate este utilizata la inregistrarea curenta a operatiilor
economice care genereaza miscari de natura intrarilor. La data intrarii in unitate, bunurile se evalueaza
si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoare contabila, care se stabileste
in raport de caile de intrare, imbracand urmatoarele forme: cost de achizitie, cost de productie, valoare
justa, valoare de aport, valoare de utilitate etc.
Costul de achizitie reprezinta suma platita in numerar sau echivalente de numerar, ori
valoarea justa a altor contraprestatii efectuate pentru achizitionarea activului la data achizitiei sau la
data constructiei acestuia. Costul de achizitie este egal cu pretul de cumparare la care se adauga taxele
nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru
punerea in stare de utilizare sau pentru intrarea in gestiunea entitatii. Reducerile comerciale si alte
elemente similare acordate de furnizor nu fac parte din costul de achizitie. Acolo unde este cazul,
costul initial include si costurile estimate pentru demontarea si mutarea activului, respectiv costurile
de restaurare a amplasamentului la sfarsitul duratei de viata utila a acestuia.
Costul de productie este format din costul de achizitie al materiilor consumate, celelalte
cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocate in mod
rational ca fiind legate de fabricarea imobilizarii
Pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele
normal admise, cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in
procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie, regiile (cheltuielile) generale de
administratie care nu participa la aducerea stocurilor in forma si locul final, precum si costurile de
desfacere reprezinta exemple de costuri care nu trebuie incluse in costul stocurilor, ci trebuie
recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in care au survenit.
Observatie. In cazul in care in primul exercitiu financiar de aplicare a acestor reglementari
costul de achizitie sau costul de productie al unui activ nu este cunoscut si nu exista informatii privind
preturile sau cheltuielile necesare pentru determinarea lor sau in cazul in care astfel de informatii nu
pot fi obtinute fara cheltuieli sau intarzieri nejustificate, costul de achizitie sau costul de productie va
fi reprezentat de valoarea justa atribuita activului. Aceasta situatie trebuie mentionata in notele
explicative.
Prin valoare justa se intelege suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunavoie intre
doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii, cu pretul determinat obiectiv. In
aceste cazuri, valoarea de aport si respectiv, valoarea justa se substituie costului de achizitie.
Valoarea de aport acceptabila de parti pentru activele imobilizate intrate in societate cu ocazia
asocierii, fuziunii etc. se stabileste in functie de pretul pietei, utilitatea, starea si amplasarea acestor
active.
Valoarea de utilitate pentru activele imobilizate dobandite cu titlu gratuit se stabileste in
functie de pretul pietei, starea si amplasarea acestor active.
Valoarea de aport si valoarea de utilitate se substituie costului de achizitie.
 Exemplu:
Evaluarea la cost de achizitie:
Pentru inlocuirea unei linii de sacrificare la abatorul de pasari, S.C. Avicola S.A. S-au
efectuat urmatoarele cheltuieli:
Costul de achizitie al utilajului 150.000 lei.
Cheltuieli de transport efectuate de terti 50.000 lei.
Taxe vamale achitate 10.000 lei.
Cheltuieli efectuate cu igienizarea spatiului si reparatii pardoseli 25.000 lei.
Cheltuieli cu montajul utilajului 35.000 lei.
Chetuieli cu paza utilajului 5.000 lei.
Cheltuieli cu pierderea tehnologica a primei productii 5.000 lei.
Cheltuieli de reclama si publicitate 18.000 lei.
Cheltuieli cu dobanzi aferente imprumutului bancar obtinut pentru lei achizitionarea
utilajului 10.000 lei.
Total 305.000 lei.
Din valoarea totala a cheltuielilor prezentate mai sus se poate capitaliza suma de 255.000 lei,
diferenta de 50.000 lei, reprezentand cheltuieli de gestiune (de exploatare) dupa cum urmeaza
Cheltuieli efectuate cu igienizarea spatiului si reparatii curente la spatiul destinat instalarii
utilajului 25.000lei
Cheltuieli cu pierderea tehnologica 15.000 lei
Cheltuieli cu paza 5.000 lei
Cheltuieli de reclama si publicitate 5.000 lei
Inregistrarile efectuate in contabilitate sunt:

a) Inregistrarea utilajului (nu se tine cont de incidenta TVA)

2131 = % 255.000 lei

Echipamente tehnologice
(masini,utilaje si instalatii de lucru)
404 Furnizori de imobilizari 150.000 lei
446 Alte impozite, taxe si varsaminte assimilate 10.000 lei
401 Furnizori85.000 lei
1682 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung 10.000 lei

b) Inregistrarea celorlalte cheltuieli:

- cheltuielile cu igienizarea si reparatii la spatiul destinat instalarii utiliajului

628 Cheltuieli cu servicii executate de terti = 401Furnizori 25 000 lei

- cheltuieli cu paza

628 Cheltuieli cu servicii executate de terti = 401 Furnizori 5 000 lei

- cheltuieli de reclama si publicitate

623 Cheltuieli cu reclama si publicitate= 401 Furnizori 5 000 lei

- cheltuieli cu pierderea tehnologica

601Cheltuieli materiile prime = 301 Materii prime 5 000 lei

 Evaluarea la cost de productie:
Sectia de constructii din cadrul S.C. Biscuit S.4. executa pentru
nevoi proprii o hala frigorifica pentru depozitarea produselor, pentru care a efectuat urmatoarelor
cheltuieli:

- costul de achizitie al materialelor de constructii achizitionate si incorporate in

lucrare 300.000 lei
- costul manoperei pentru muncitorii direct productivi 60.000 lei
- diverse servicii prestate de terti 15.000 lei
- cota de cheltuieli legate de construirea activului respectiv 22.500 lei (6% din
cheltuielile directe)

Inregistrarile efectuate in contabilitate sunt:

a) Inregistrarea consumului de materiale

602 Cheltuieli cu materiale consumabile = 302 Materiale consumabile 300.000 lei

b) Inregistrarea manoperei:

641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal salarii datorate 60.000 lei

c) Servicii executate de terti:

628 Cheltuieli cu servicii efectuate de terti = 401 Furnizori 15.000 lei

d) Inregistrarea cheltuielilor indirecte repartizate pentru obiectivul construit in

regie proprie

231 Imobilizari corporale in curs = 722 Venituri din productia de imobilizari corporale
397.500 lei

e) Receptia imobilizarii corporale

212 Constructii = 231 Imobilizari corporale in curs 397 500 lei

23.Studiu de caz privind subventiile pentru investitii si subventiile

de exploatare

Subventii pentru investitii

O entitate primeste o suma nerambursabila de 120.000 lei pentru achiziionarea unui echipament
tehnologic. Entitatea achiziioneaza echipamentul la cost de achiziie de 120.000 lei. Durata de viaa
estimata a respectivului echipament este de 10 ani, iar amortizarea se calculeaza prin metoda liniara.
In contabilitate se efectueaza urmatoarele inregistrari:
a) recunoasterea dreptului de a incasa subvenia de 120.000 lei:
445 Subvenii = 475 Subvenii pentru investiii 120.000 lei
b) incasarea subveniei:
5121 Conturi la banci in lei = 445 Subvenii 120.000 lei
c) achiziionarea echipamentului tehnologic:
2131 Echipamente tehnologice = 404 Furnizori de imobilizari 120.000 lei
(masini, utilaje si instalaii de lucru)
d) achitarea furnizorului de imobilizari:
404 Furnizori de imobilizari = 5121 Conturi la banci in lei 120.000 lei
e) inregistrarea amortizarii lunare de 833,33 lei (120.000 lei/10 ani/12 luni = 1.000 lei/luna):
6811 Cheltuieli de exploatare privind = 2813 Amortizarea instalaiilor, 1.000
amortizarea imobilizarilor mijloacelor de transport
f) recunoasterea venitului aferent subveniei (venitul din subvenie este la nivelul cheltuielii cu
amortizarea deoarece investiia a fost subvenionata integral):
475 Subvenii pentru investiii = 7584 Venituri din subvenii pentru investiii 1.000
Subvenii de exploatare
O entitate primeste sub forma de subventii suma de 12.000 lei, din care 2.500 se incaseaz la data
acordarii, iar 9.500 lei se incaseaza in aceeasi perioada. Suma de 8.000 lei este aferenta cifrei de
afaceri (2.000 lei penrtu perioada curenta, iar restul pentru perioadele urmatoare, iar 4.000 lei este
pentru plata personalului si este aferenta perioadei in curs.
12.000 % = % 12.000
10.000
2.000 445 Subventii 7411 Venituri din subventii de 2.000
5121 Conturi curente la banci exploatare aferente cifrei de afaceri
7414 Venituri din subventii de 4.000
exploatare pentru plata personalului
472 Venituri in avans 6.000

24. Studiu de caz privind veniturile si cheltuielile in avans

Aplicarea principiului independentei exercitiului financiar impune o delimitare clara a

cheltuielilor si veniturilor care trebuie incorporate in rezultatul exercitiului financiar curent de
cheltuieli si venituri realizate in perioada curenta, dar care sunt aferente exercitiilor financiare
urmatoare.
Astfel, trebuie inregistrate in debitul contului 471 Cheltuieli inregistrate in avans, toate
cheltuielile efectuate in exercitiul financiar curent si care sunt aferente exercitiilor financiare viitoare,
si anume: chirii, abonamente, reparatii, prime de asigurare etc.
 De asemenea, se inregistreaza in creditul contului 472 Venituri inregistrate in avans, toate
veniturile incasate in exercitiul financiar curent si care sunt aferente exercitiilor financiare viitoare.
Veniturile in avans
Editura NATIONAL incaseaza prin banca in luna decembrie abonamentele aferente anului
viitor in suma de 48.000 lei plus TVA, conform facturilor emise si a ordinelor de plata.

a) Emiterea facturilor:

4111 Clienti = % 59 520 lei

472 Venituri in avans 48 000 lei
4427 TVA colectata 11 520 lei

b) Incasarea facturilor:

5121 Conturi la banci in lei = 4111 Clienti 59 520 lei

Anul urmator, se va descarca pe venituri lunar suma de 48.000 pe 12 luni = 4.000 lei
472 Venituri in avans = 704 Venituri din servicii prestate 4 000 lei

Cheltuieli in avans
In data de 15.12.2015 se achita in numerar o polita RCA pentru un autovehicul detinut de
companie. Aceasta polita este valabila pana pe data de 14.12.2016 si are o valoare totala de 600 lei .

a) Plata politei RCA:

471 Chetuieli in avans = 5311 Casa in lei 600 lei

b) Descarcare pe chetuieli pentru perioada 15.12.2014 - 31.12.2014 (600

lei/12 luni/31zile *17 zile ramase din luna decembrie ( 27,42 lei)

613 Chetuieli privind primele de asigurare = 471Cheltuieli in avans 27,42 lei

c) In perioada Ianuarie - Noiembrie se va descarca pe chetuiala suma de 50 lei

613 Chetuieli privind primele de asigurare = 471 Cheltuieli in avans 50 lei

d) Descarare pe cheltuieli pentru perioada 01.12.2015 14.12.2015 (600

27.42 50*11=22.58 lei)

613 Chetuieli privind primele de asigurare = 471 Cheltuieli in avans 22.58 lei

25.Studiu de caz privind intrarile si iesirile de imobilizari financiare

25.1.Achizitie titluri imobilizate (actiuni la entitati afliate).Plata ulterioara a

varsamintelor.Dividende de incasat.
Alfa achizitioneaza titluri imobilizate ale societatii Beta, in valoare totala de 100.000 lei
(actiuni la entitatile afliate), din care 5.000 achitate pe loc din contul curent, 60.000 lei eliberate dar
neachitate,iar restul neeliberate .Ca urmare a achizitiei acestor titluri, Alfa are de incasat dividende in
suma de 1.000 lei, din care incaseaza 800 lei.
Rezolvare: Contabilitatea titlurilor de valoare achizitionate trebuie sa tina cont de valoarea
eliberata achitata imediat sau ulterior si de partea care urmeaza sa fie platita emitentului .
Imobilizarile financiare recunoscute ca active, se evalueaza initial la costul de achizitie sau la valoarea
determinata prin contractul de achizitie a acestora. Cheltuielile accesorii privind achizitionarea
imobilizarilor financiare nu afecteaza valoarea intiala a acestora, ci se inregisteaza direct in
cheltuielile de exploatare ale exercitiului.
Prin urmare :

a) achizitia imobilizarilor financiare:

261 Actiuni detinute la afliate = % 100.000 lei

5121 Conturi curente la banci 5.000 lei
404 Furnizori de imobilizari 60.000 lei
269 Varsaminte de efectuat 35.000 lei
Pentru imobiliari financiare

b) plata varsamintelor:
269 Varsaminte de efectuat = 512 Conturi curente la banci 35.000 lei

c) contabilitatea dividendelor:
461 Debitori diversi = 761 Venituri din imobilizari financiare 1.000 lei

-incasarea dividendelor :
5121 Conturi curente la banci = 461 Debitori diversi 800 lei

25.2.Vanzare titluri imobilizate (actiuni la entitati afliate ).Incasarea contravalorii si

platacomisionului.
O entitate, Alfa, vinde titluri imobilizate ale societatii Beta la un pret de vanzare de 105.000
lei ( actiuni la entitatile afliate ) si plateste un comisin de 10.000 lei . Titlurile au fost achizitionate
cu 80.000 lei

a) Recunoasterea pretului de vanzare ca venit:

461 Debitori diversi = 7641 Venituri din imobilizari financiare cedate 105.000 lei

b) Scaderea din evidenta a titlurilor la costul lor:

6641 Chelt.privind imob.financiare cedate= 261 Actiuni detinute la entitati affiliate 80.000 lei
c) Incasarea titlurilor cedate si inregistrarea cheltuielii cu comisionul:

105.000 lei % = 461 Debitori diversi 105.000 lei

5121 Conturi curente la banci 95 000 lei
622 Chelt.cu comisioane si onorarii 10 000 lei
 26. Studiu de caz privind contabilitatea materiilor prime, materialelor
consumabile

In cadrul planului de conturi general, din clasa a 3-a face parte grupa 30 Stocuri de materii
prime si materiale , cu urmatoarele conturi sintetice :

- 301 Materii prime (materiile prime sunt bunuri care participa direct la
fabricarea produsului , in care se regasesc integral sau partial , fie in starea lor initiala , fie
transformate).
- 302 Materiale consumabile ( bunuri care participa sau ajuta la procesul de
productie sau de exploatare, fara a se regasi de regula in produsul finit)
- 303 Materiale de natura obiectelor de inventar ( bunuri care nu
indeplinesc cumulativ conditiile pentru a fi incluse in categoria imobilizarilor corporale,
echipamente de lucru, de protectie, piese de schimb, baracamente si amenajari provizorii, etc)
- 308 Diferente de pret la materii prime si materiale (cont rectificativ al
valorii de inregistrare a materiilor prime si materialelor care tine evidenta diferentelor
nefavorabile in plus sau favorabile in minus dintre costul de achizitie si pretul standard
aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de
inventar). Conturile de stocuri si productie in curs de executie sunt conturi de activ. Se
debiteaza cu valoarea stocurilor intrate in gestiunea entitatii prin achizitionare de la furnizori,
realizate din productia proprie si din alte surse si se crediteaza cu valoarea stocurilor iesite din
gestiunea unitatii patrimoniale prin consum, vanzare sau ale modalitati. Monografiile
contabile aferente stocurilor sunt diferite in functie de metoda folosita: inventar permanent
sau intermitent, astfel: a) inventarul permanent presupune inregistrarea operatiilor de intrare-
iesire in timp real, pe masura ce intervin; b) inventarul intermitent, presupune ca la incheierea
perioadei, in conturile de stocuri(debit) se inregistreaza stocurile de la sfarsitul perioadei
rezultate in urma inventarierii, urmand ca la deschiderea perioadei sa se treaca pe cheltuiala
stocurile de la inceputul perioadei .

Monografii contabile : a) in cazul utilizarii inventarului permanent

Exemplu 1:evidenta se face la cost de achizitie
O societate detine un stoc initial de 200 kg, evaluat la cost de achizitie 0,80 lei/kg. In cursul
lunii cumpara materii prime astfel: 100 kg la 0,50 lei /kg plus TVA , la care se adauga cheltuieli de
transport in valoare de 50 lei plus TVA. Din stoc se consuma 250 kg.
- procurarea materiilor prime:
% = 401 62 lei
301 50 lei
4426 12 lei
- inregistrarea cheltuielilor de transport :
% = 401 62 lei
301 50 lei
4426 12 lei
- consum de materii prime -250 kg
601 = 301 210 lei
Nota: Costul de achizitie unitar al materiilor prime dobandite in cursul perioadei :
(50+50):100 =1 leu/ kg
Valoarea consumului (presupunem ca descarcarea de gestiune are loc prin metoda FIFO) : 200* 0.8
+50*1 = 210 lei

Exemplu 2: evidenta se face la pret standard

O entitate prezinta la inceputul perioadei x urmatoarea situatie privind materiile prime :
stoc initial : 200 kg * 1 lei/kg ;
 diferente de pret aferente stocului intial : 10 lei;
achizitie in cursul lunii : 500 kg la pret 1,10 lei/ Kg plus TVA;
consum de materiale : 300 kg.
- achizitionare materiilor prime;
Pretul standard pentru luna x este de 1 leu /kg.
% = 401 682 lei
301 500 lei
308 50 lei ( (1,10- 1 )*500=50)
4426 132 lei (550 *0,24 = 132)
- inregistrarea consumului de materiale :300 kg * 1 leu/kg = 300 lei
601 = 301 300 lei
Coeficientul pentru descarcarea diferentelor de pret , k = (SI 308* RD 308)/(SI 301+RD
301)= (10+50)/(200+500) =0.0857
- diferente de pret aferente consumului de materiale: 300* 0,0857 = 25.71 lei

601 308 25.71 lei

b) in cazul utilizarii inventarului intermitent

Exemplul 1.Evidenta la cost de achizitie

O societate are un stoc initial de materii prime de 100 lei . S-a efectuat o cumparare de materii
prime de 200 lei plus TVA .
La inventarierea de la sfarsitul perioadei se constata un sold de materii prime de 150 lei.
- trecerea pe cheltuieli a soldului initial
601 = 301 100 lei
- achizitionarea de noi materii prime :
%= 401 248 lei
601 200 lei
4426 48 lei
- inregistrarea stocului final stabilit la inventariere:
301 = 601 150 lei

27. Studiu de caz privind contabilitatea obiectelor de inventar

n cadrul stocurilor se cuprind si materialele de natura obiectelor de inventar.

Conturile in care se reflecta obiectele de inventar sunt :
303. Materiale de natura obiectelor de inventar
323. Materiale de natura obiectelor de inventar n curs de aprovizionare
603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
8035. Stocuri de natura obiectelor de inventar date n folosinta
Contul 303 Materiale de natura obiectelor de inventar
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei, miscarii si uzurii materialelor de natura
obiectelor de inventar.
Contul 303 Materiale de natura obiectelor de inventar este un cont de activ.
Soldul contului reprezinta valoarea materialelor de natura obiectelor de inventar existente n
stoc.
Exemplu:
1. Se achizitioneaza obiecte de inventar in suma de 1700 lei, care se si dau in folosinta in luna
curenta. Inregistrarile sunt :
a) Achizitia:
% = 401 2.108 lei
303 1.700 lei
 4426 408 lei
b) Darea in folosinta:
603 = 303 1700 lei
c) Concomitent, sumele se pot inregistra extracontabil in contul 8035 Stocuri de natura
obiectelor de inventar date n folosinta.
Aceasta inregistrare este utila cu ocazia inventarierii patrimoniului, pentru ca asigura o
evidenta a obiectelor de inventar date in folosinta de-a lungul timpului, si constituie o baza pentru
verificarea listelor de inventar.

28.Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor aflate la terti

Stocurile aflate la terti cuprind bunurile aflate in una din urmatoarele situatii:

- achitate si lasate in custodia furnizorilor

- trimise spre prelucrare tertilor
- trimise spre depozitare temporara la terti
- aflate in curs de aprovizionare: achitate dar nesosite sau sosite dar
nereceptionate.

Stocurile aflate la terti sunt stocuri care fac parte din patrimoniul unitatii, insa pentru o
perioada delimitata de timp sunt regasite in gestiunea altor unitati. Folosirea conturilor de stocuri la
terti se utilizeaza pentru a reflecta urmatoarele operatiuni:

- inregistrarea livrarii unor bunuri in consignatie la terti pentru vanzare

- trimiterii unor stocuri pentru prelucrare
- ca mostre pentru prezentarea in diverse expozitii
- expunere catre vanzare in cadrul contractelor de colaborare
- primirii de bunuri a caror receptie nu este terminata pana la sfarsitul perioadei
de gestiune
- livrari pentru depozitare temporara in cazul unor spatii insuficiente de
depozitare

Conturile cu ajutorul carora se tine evidenta existentei si miscarilor acestor stocuri sunt
conturile din grupa 35 Stocuri aflate la terti , conturi de Activ:

- 351-Materii prime, materiale si obiecte de inventar trimise la terti ,pentru

prelucrare sau in custodie
- 354-Produse trimise la terti
- 356 Produse aflate la terti
- 357-Marfuri aflate la terti
- 358-Ambalaje aflate la terti

In debitul conturilor din grupa 35 se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a stocurilor

trimise la terti,stocuri care pot fi de natura: materii prime, material, obiecte de
inventor(301,302,303),produse (341,345,346),marfuri(371),ambalaje(381).
Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii,
precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc.
In creditul conturilor din grupa 35 se inregistreaza valoarea stocurilor reintrate in gestiunea
unitatii provenind din stocurile aduse de la terti sau scaderea din gestiune a stocurilor aflate la terti
pentru care s-au intocmit documente de livrare sau constatate lipsa la inventar (601,602,603 pentru
materii prime,material si obiecte de inventar; 607 pentru produse si marfuri, 608 pentru ambalaje, 606
pentru activele biologice de natura obiectelor de inventar).
Soldul debitor al conturilor din grupa 35 reflecta valoarea stocurilor aflate in proprietatea
intreprinderii, dar care sunt depozitate sau se afla spre prelucrare la terti.
Cu ocazia inventarierilor periodice sau cel putin odata pe an cu ocazia inventarierii
intregului patrimoniu al firmei, stocurile in custodie la terti trebuie sa se confirme cu acestia, conform
listelor de inventariere intocmite;
Ajustarile pentru deprecierea stocurilor aflate la terti se inregistreaza in conturile din grupa
395,conturi de pasiv si rectifica valoarea de inregistrare a produselor aflate la terti in cazul constatarii
unor deprecieri.
Exemplu:
Societatea Alfa trimite spre prelucrare la terti materiale consumabile in valoare de 25.000 lei
conform avizului de insotire. Se primesc de la terti obiecte de invetar in valoare de 30.000, costul
prelucrarii 3.000 lei, TVA 20%.
351 Materii si materiale aflate la terti = 3021 Materiale auxiliare 25.000
Primirea obiectelor de inventar de la terti
303 Materiale de natura obiectelor de inventar = 351 Materii si materiale aflate la terti 25.000
% = 401 Furnizori 3.720
303 Materiale de natura obiectelor de inventar 3.000
426 TVA deductibila 720

29.Studiu de caz privind contabilitatea produselor finite

Legat de modul de contabilizare a obtinerii produselor finite, OMFP 3055/2009 precizeaz: In functi
e de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite metoda costului standard, in acti
vitatea de productie sau metoda pretului cu amanuntul, in comertul cu amanuntul;Costul standard,
ia in considerare nivelurile normale ale materialelor si consumabilelor, manoperei,eficientei si
capacitatii de productie.Aceste niveluri trebuie revizuite periodic si ajustate, daca este necesar, in
functie de conditiile existente la un moment dat.Diferentele de pret fata de costul de achizitie sau
productie trebuie evidentiate distinct in contabilitate, fiind recunoscute in costul activului.
Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra
stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel: Coeficient de repartizare
K= (Sold initial diferente de prt + Diferente de pret cumulate de la inceputul exercitiului financiar
pana la finele perioadei de referinta ) / (Sold intial al stocurilor la pret de inregistrare + Valoarea
intrarilor in cursul perioadei
la pret de inregistrare, cumulate de la inceputul exercitiului financiar pana la finele perioadei de referi
nta). Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare,
iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile
iesiteLa sfarsitul perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor de
stocuri, la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la costul de
achizitie sau costul de productie, dupa
caz. Diferentele de pret se inregistreaza proportional atat asupra valorii bunurilor iesite cat si asupra
bunurilor ramase in stoc .
 Studiu de caz :

Se cunosc urmatoarele informatii: Alfa obtine produse finite utilizand metoda costului standard.
La inceputul lunii Decembrie , situatia stocurilor era: -pantaloni: 300 buc., evaluate la cost
standard de 100 lei/buc; fuste: 500 buc.,evaluate la costul standard de 70 lei/buc;
-diferenta de pret aferenta celor doua stocuri este de 12.000 lei , nefavorabila;
In cursul lunii au loc operatiile:
-se fabrica 100 de pantaloni si 300 de fuste ;
-se vand unui client 150 de pantaloni cu pretul de vanzare de 120 lei/buc.si 600 de fuste cu
pret de vanzare de 76 lei/buc.;
-la sfarsitul lunii se calculeaza costul efectiv al produselor finite, respectiv: pantaloni 110
lei/buc ; fuste 65 lei/buc;

Contabilizarea operatiilor de obtinere si vanzare produse finite si determinare a valorii cu

care acestea se reflecta in bilant:

a) Obtinerea produselor finite evaluate la cost standard:

-pantaloni=100 buc*100 lei/buc.(cost standard) =10.000 lei;

-fuste=300 buc*70 lei/buc.(cost standard)=21.000 lei;
31.000 lei % = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse finite
345.01 Produse finite/pantaloni 10.000 lei
345.02Produse finite/fuste 21 000 lei

b) Vanzarea produselor finite pentru pretul de vanzare:

b1) Factura cuprinde:

-pantaloni 150 buc*120 lei/buc.(pret vanzare) = 18.000 lei
-fuste 600 buc*76 lei/buc.(pret vanzare ) =45.600 lei
Pret vanzare total = 18.000+45.600=63.600 lei
TVA=20%*63.600=12.720 lei
Total factura=63.600+12.720=76.320 lei
76.320 lei 4111 = % 76.320 lei
701 Venituri din vanzarea produselor finite 63.600 lei
4427 12.72 lei
b2) Descarcarea gestiunii pentru costul standard :
-panatloni=150 buc*100 lei/buc =15.000 lei
-fuste=600 buc*70 lei/buc=42.000 lei
57.000 lei 711 = % 57.000 lei
345.01 15.000 lei
345.02 42.000 lei

c) Calculul si inregistrarea diferentelor de pret pentru produsele obtinute:

-pantaloni= 100 buc*(100lei/buc(costul standard)-110lei/buc(costul efectiv))= -1000

lei(nefavorabila):
1000 lei 348 = 711 1000 lei
-fuste =300 buc*(70lei/buc(costul standard)-65lei/buc(costul efectiv))=1500 lei(favorabila):

1500 lei 711 = 348 1000 lei

d) Calculul si inregistrarea diferentelor de pret pentru produsele iesite:

Situatia in conturi:
 Solduri initiale la produsele finite evaluate la cost standard:
-panatloni=300 buc*100 lei/buc (costul standard) =30.000 lei
-fuste=500 buc*70 lei/buc (costul standard) =35.000 lei
Sold initial la diferentele de pret la produse =12.000 lei (nefavorabila)
Pentru calculul diferentei de pret aferente iesirilor se determina coeficientul de repartizare a
diferentelor de pret:
K348 = (Si 348 + intrari 348)/(Si 345 + intrari 345) = (12 000 - 500 )/(65.000 + 31.000) =
0,119
Diferente de pret aferente iesirilor =0.119*57.000=6.783 lei

6.783 lei 711 = 348 6.783 lei

Venituri aferente costurilor Diferente de pret la produse
stocurilor de produse
Produsele finite vor figura in bilant cu 25.000 +14.000+4.717=43.717 lei

30. Studiu de caz privind contabilitatea marfurilor

Evidenta existentei si miscarilor stocurilor de marfuri se tine cu ajutorul conturilor de Activ

371Marfuri respectiv 378 Diferente de pret la marfuri.
Cand evidenta marfurilor se tine la pretul de cumparare sau la costul de achizitie, nu este
necesara folosirea contului 378 Diferente de pret la marfuripentru evidenta adaosului comercial.
Daca evidenta marfurilor se tine la pretul cu amanuntul, interventia contului 378Diferente de
pret la marfuri este necesara pentru evidenta adaosului comercial continut in pretul de inregistrare a
marfurilor.
In conditiile in care evidenta marfurilor se tine la pretul cu amanuntul, inclusiv taxa pe
valoarea adaugata, apare necesitatea evidentierii acestei taxe pana in momentul vanzarii marfurilor, in
contul 4428 TVA neexigibila. Evident, in momentul vanzarii marfurilor, aceasta taxa va fi
transferata, devine exigibila si apare contul 4427 TVA colectata. Pentru taxa pe valoarea adaugata
cuvenita furnizorilor se va folosi, in mod normal, contul 4426 TVA deductibila.
Metoda de contabilizare analitica a stocurilor de marfuri tine evidenta: cantitativ-
valorica pe feluri de marfuri sau global-valorica la nivel de gestiune.
De asemenea, este influentata organizarea contabilitatii sintetice a marfurilor, prin preturile
diferite utilizate ca preturi de inregistrare a acestora.
Astfel, in cazul in care evidenta analitica se tine cantitativ-valoric,se poate utiliza ca pret
deinregistrare pretul de cumparare al marfurilor sau costul de achizitie.
In cazul in care evidenta analitica a marfurilor se tine global-valoric,la nivelul gestiunii (asa
cum se procedeaza in comertul cu amanuntul), pentru inregistrare se utilizeaza pretul cu amanuntul,
inclusiv TVA.
Contul 371 Marfuri, cont de activ, serveste pentru evidenta existentei si miscarii
marfurilor aflate in depozite, in unitatile comerciale cu amanuntul sau de alimentatie publica.In
debitul sau evidentiaza valoarea la pret de inregistrare a marfurilor intrate in gestiunea unitatii prin
aprovizionare de la furnizori sau pe alte cai. In creditul acestui cont se evidentiaza valoarea la pret de
inregistrare a marfurilor iesite din patrimoniul unitatii prin vanzarea catre clienti sau pe alte cai.
Soldul debitor al contului reprezinta valoarea marfurilor existente in stoc. Modul de prezentare descris
este valabil pentru cazul inventarului permanent. In cazul inventarului intermitent, contul
intervine numai la sfarsitul lunii pentru a prelua in debit valoarea marfurilor in stoc, iar la inceputul
urmatoarei luni, pentru a transloca soldul initial luat in exploatare la contul 607 Cheltuieli privind
marfurile.
Contul 607 Cheltuieli privind marfurile, cont de activ, evidentiaza costul marfurilor
vandute de catre unitatile patrimoniale. In cazul inventarului intermitent, acest cont evidentiaza si
marfurile aprovizionate, pornindu-se de la premisa ca toate marfurile aprovizionate se vor vinde si nu
se cumpara pentru a fi stocate. Deci functionarea acestui cont este dependenta de metoda de
contabilitate a stocurilor practicata de unitatea patrimoniala.
Contul 378 Diferente de pret la marfuri este folosit pentru evidenta adaosului
commercial (marja comerciala) aferent marfurilor existente in gestiunea unitatii cu activitate
comerciala. In creditul acestui cont se inregistreaza adaosul comercial aferent marfurilor vandute,
soldul creditor al acestui cont reprezentand adaosul comercial aferent marfurilor existente in stoc.
Contul 4428 TVA neexigibila este un cont bifunctional si tine evidenta TVA neexigibile.
Se crediteaza cu: sumele reprezentand TVA inscrisa in factura si emisa clientilor, pentru
livrari sau prestatii cu plata in rate; sumele reprezentand TVA aferenta lucrarilor
sau prestatiilor efectuate clientilor, dar pentru care nu s-au intocmit documente; sumele reprezentand
TVA devenita exigibila, aferente ratelor devenite scadente la cumparaturile facute cu plata in rate,
precum si cu TVA inscrisa in facturile sosite de la furnizori si care anterior figurau la facturi nesosite;
valoarea TVA aferenta marfurilor intrate in unitatile cu amanuntul. Se debiteaza cu: sumele
reprezentand TVA inscrisa in facturile furnizorilor,aferente cumparaturilor cu plata in rate; sumele
reprezentand TVA aferenta cumparaturilor sosite fara factura; sumele reprezentand TVA devenita
exigibila, aferenta ratelor devenite scadente, pentru livrarile facute cu plata in rate, precum si cu TVA
inscrisa in facturile emise clientilor si care anterior figurau la facturi de intocmit; valoarea TVA
aferenta vanzarilor de marfuri din unitatile comerciale cu amanuntul.
Soldul contului reprezinta sume in asteptare care pe masura ce devin exigibile se trec in
debitul contului TVA deductibila, pentru cumparari, sau in creditul contului TVA colectata, pentru
vanzari.
Metode de contabilizare a stocurilor de marfuri: inventarul permanent sau inventarul
intermitent.
In cazul inventarului permanent, contul de marfuri 371 este folosit pe masura ce au loc
operatiuni cu marfuri, evidentiind toate intrarile si toate iesirile. Astfel, in orice
moment,prin soldul sau, acest cont indica valoarea marfurilor in stoc, permitand controlul gestionar,da
ca in acest scop se efectueaza si inventarierea faptica a stocurilor.
In cazul inventarului intermitent,contul de marfuri 371 intervine numai la sfarsitul
lunii,cand, pe baza inventarului faptic, se determina valoarea marfurilor in stoc. Aceasta
seblocheaza in acest cont, diminuandu-se cheltuielile cu marfuri, inregistrate la un cont
anume,destinat acestui scop, cu ocazia intrarilor de marfuri.
Societatea Flower SRL are in stoc la inceputul lunii noiembrie marfuri in suma de 10.000
RON(250 bucati * 40 RON). Compania utilizeaza metoda FIFO pentru scoaterea din gestiune a
marfurilor si metoda inventarului permanent. In cursul lunii au loc urmatoarele tranzactii:
02.11. achizitie de marfuri 100 buc * 50 RON/buc = 5.000 RON
10.11. vanzare de marfuri 300 buc la pretul de 17.000 RON
23.11. achizitie de marfuri 200 buc * 45 RON/buc = 9.000 RON
28.11. vanzare de marfuri 150 buc la pretul de 10.000 RON
La sfarsitul lunii se face inventarierea si se constata ca soldul marfurilor este in suma de
2.000RON.

a) Achizitie de marfuri:
371 = 401 5.000 RON
b) Vanzarea si descarcarea din gestiune a marfurilor:

4111 = 707 17.000 RON

607 = 371 250 * 40 + 50 * 50 = 12.500 RON

c) Achizitie de marfuri:

371 = 401 9.000 RON

d) Vanzarea si descarcarea din gestiune a marfurilor:

 4111 = 707 10.000 RON
607 = 371 50 * 50 + 150 * 45 = 9.250 RON
La sfarsitul lunii, societatea are un sold de marfuri scriptic:50 buc * 45 RON/buc = 2.250
RON
Soldul faptic este 2.000 RON, ceea ce inseamna ca trebuie sa se inregistreze un minus la
nivelul marfurilor in suma de 250 RON:
607 = 371 250 RON
Daca s-ar fi folosit metoda inventarului intermitent, s-ar fi facut urmatoarele inregistrari:

a) Anularea soldului initial:

607 = 371 10.000 RON

b) Inregistrarea achizitiilor de marfuri:

607 = 401 5.000 RON

607 = 401 9.000 RON

c) Vanzarea marfurilor:

4111 = 707 17.000 RON

4111 = 707 10.000 RON

d) Descarcarea din gestiune nu se inregistreaza, ci se determina la sfarsitul

perioadei:

Iesiri = Sold initital + Intrari Sold de la inventar

Iesiri = 10.000 + 14.000 2.000 = 22.000 RON
Prin metoda inventarului intermitent, minusurile de inventar nu pot fi identificate, ci la
sfarsitul perioadei soldul final se determina pe baza inventarului faptic.
 Bibliografie:
ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementrilor contabile
conforme cu directivele europene

Ghid practic de aplicare a Reglementarilor contabile conforme cu Directivele

Europene aprobate prin OMFP 3055/2009, Editura CECCAR, Bucuresti, 2010

Ghid practic de aplicare a Reglementarilor contabile privind situatiile financiare

anuale individuale si situatiile financiare anulae consolidate aprobate prin OMFP
nr.1.802/2014.