Aplicatii Rezolvate

IORDANESCU IONELA
ANUL I-SEM I-EXPERT CONTABIL-CECCAR
Aplicatii Stagiu An I semestrul I

2013
Studiu de caz privind constituirea si majorarea capitalului social
1.Constituirea capitalului social
In structura capitalurilor proprii intra si capitalul social constituit la infiintarea unei entitati,prin
aportul in natura sau in numerar al proprietarilor sau asociatiilor. Datorita faptului ca este un capital
investit, capitalul social reprezinta creante reziduale, in sensul ca la lichidarea unei societati se achita mai
intai drepturile creditorilor apoi ceea ce ramane este inapoiat asociatilor. Capitalul propriu este o sursa
permanenta de finantare a activelor intreprinderii.
Studiu de caz:
Conform certificatului de inmatriculare, se constituie societatea comerciala SC LIDER SRL cu
un capital social de 5.000 lei, divizat in 20 de parti sociale, cu valoarea nominala de 250 lei.
Capitalul social este subscris de 2 ascociati A si B atstfel:
Asociatul A detine 15 parti sociale in valoare de 3750 lei, din care 8 parti sociale, echivaland
2.000 lei, cu aport in natura respectiv constructii, iar 7 parti sociale de 1750 lei cu aport in
disponibilitati banesti depuse in numerar, in termenul subscris in contract.
Asociatul B detine 5 parti sociale de 1250 lei cu aport in numerar
Subscrierea capitalului social, pe baza actului constitutiv:

456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevarsat
Asociat A 3750 lei
Asociat B 1250 lei
5000 lei
Depunerea aportului in natura, conform Procesului verbal de predare-preluare:

212 Constructii = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul
2000 lei
Asociat A 2000 lei
Concomitent cu depunerea aportului in natura inregistram realizarea capitalului varsat:
1011 Capital subscris nevarsat = 1012 Capital subscris varsat
2000 lei
Depunerea aportului in numerar, conform chitantelor, in luna urmatoarea;
5311 Casa in lei

lei
Asociat A 1750 lei
Asociat B 1250 lei
= 456 Decontari cu asociatii privind capitalul
3000
Concomitent se inregistreaza realizarea capitalului social varsat:

3000 lei
2. Majorarea capitalului social:

Pe parcursul functionarii intreprinderii capitalul social al acesteia se modifica. Cresterea
capitalului social poate avea loc pe mai multe cai, cum ar fi: aducerea de noi aporturi in bani/natura sau
prin operatii interne de trecere a altor elemente din capitaluri proprii la capital, cum sunt: rezervele din
reevaluare, rezervele, primele legate de capital si altele, precum si prin transformarea unor angajamente in
actiuni.
Scopul majorarii capitalului social poate avea drept scop consolidarea situatiilor financiare sau
atragerea de noi resurse pentru finantarea investitiilor necesara continuarii activitatii
Studiu de caz:
Majorarea prin emisiunea de noi parti sociale:
Administratorii societatii SC Lider Srl hatarasc majorarea capitalului social prin emisiunea unui
pachet de 600 parti sociale cu o valoare nominala de 10 lei, care se vor achita in numerar.
Subscrierea partilor sociale: 600*10 lei= 6000 lei
456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevarsat
Efectuarea varsamintelor:
6000 lei
5311 Casa in lei = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul
Trecerea capitalului subscris nevarsat:
6000 lei
6000 lei
Majorarea prin emisiunea de noi actiuni:
In cazul majorarii capitalului social prin emisiunea de noi actiuni la societatile pe actiuni apar primele de
emisiune.
Studiu de caz:
Societatea Beta Sa decide majorarea capitalului social cu 12.000 lei, in urmatoarele conditii:
Valoarea nominal a unei actiuni = 10 lei
Pret de emisiune = 12 lei
Numarul actiunilor emise = 1000
Subscrierea noului pachet de actiuni:
456 Decontari cu asociatii privind capitalul
%
1011 Capital subscris nevarsat
1041 Prime de emisiune
2.000 lei
10.000 lei
Incorporarea primelor de emisiune in rezerve:
1041Prime de emisiune
10.000 lei
Incasarea prin banca a noului pachet de actiuni si totodata si transferarea capitalului subscris
nevarsat in capital varsat:
5121 Conturi la banci in lei

12.000 lei
12.000 lei
= 1068 Alte rezerve
Majorarea capitalului social prin incorporarea profitului:
Asociatul hotaraste incorporarea profitului reportat in suma de 38.500 lei.
2.000 lei
117 Rezultatul reportat
= 1012 Capital subscris varsat
38.500 lei
Studiu de caz privind diminuarea capitalului social

Micsorarea capitalului social are loc atunci cand se constata ca acesta este prea mare in
raport cu activitatea intreprinderii, precum si in cazuri extreme cand nu exista alte surse pentru a
acoperii pierderile obtinute. Reducerea capitalului se face cu acordul asociatilor si cu respectarea
statutului. El se poate realize prin urmatoarele procedee: rambursarea catre actionari a unor parti
din aporturile aduse, reducerea nr de actiuni prin schimbarea celor vechi cu unele noi ,
rascumpararea unei parti din actiuni si anularea lor, reducerea valorii nominale a actiunilor
existente, etc
Diminuarea capitalului social prin acoperirea unei pierderi
Studiu de caz:
Se hataraste diminuarea capitalului social cu suma de 5000 lei in vederea acoperirii unei
piederilor reportate in valoare de 3700 lei si a celor din exercitiul financiar current in valoare de
1300 lei:
1012Capital social subscris varsat = 117 Rezultatul reportat
Diminuarea capitalului social prin retragerea unui asociat
Studiu de caz:
Un asociat se retrage din companie restituidu-i-se astfel contravaloarea aportuli la capitalul social in
suma de 3000 lei.
a) Suma achitata asociatului care se retrage:
3000 lei
b) Inregistrarea diminuarii capitalului social:
1012 Capital subscris varsat

capitalul 3000 lei
456 Decontari cu asociatii privind
Diminuarea capitalului social prin reducerea valorii nominale a actiunilor:
Studiu de caz:
Sc ABC SA are capital social de 4000 de actiuni in valoare nominal de 10lei/actiune si decide
reducerea capitalului social cu 10.000 lei, care se restituie actionarilor prin viramente bancare:
Daca se decide reducerea valorii nominale a actiunilor, acestea se vor recalcula potrivit tabelului de
mai jos:
Explicatii
Capital social
Numarul de actiuni
Valoarea nominala
Inainte de reducere
40.000
4.000
10
Dupa reducere
30.000
4.000
7.5
Deci fiecarui actionar i se vor distribui 2.5 lei (10 lei - 7.5 lei) pentru fiecare actiune detinuta si i se vor
preschimba actiunile vechi cu valoarea nominal de 10 lei in actiuni noi cu valoarea nominal de 75 lei.
Inregistrarile contabile vor fi urmatoarele:

10.000 lei
456 Decontari cu asociatii

10.000 lei

privind capitalul
Daca se decide reducerea numarului de actiuni, se vor anula 1.000 de actiuni cu valoare nominal de 10
lei, deci fiecarui actionari i se vor distribui 10 lei pentru fiecare actiune detinuta si anulata (inregistrarile
contabile sunt aceleasi).
Studiu de caz privind evaluarea capitalului social

Evaluarea partilor sociale sau a actiunilor capitalului unei societati conduce insasi la evaluarea
societatii. Valoarea actiunilor/partilor sociale este apreciata prin referinta la: piata prin care se negociaza
aceste actiuni; ;imaginea societatii in fata tertilor; modul in care societatea isi stapaneste tehnologia;
calitatea personalului.
Actiunile sau partile sociale se pot evalua la urmatoarele valori:
1.Valoarea nominal
La infiintarea unei societati cu raspundere limitata se constituie un capital social de 2000 lei, care este
divizat in 20 de parti sociale.
Valoarea nominal a unei parti sociale este Capital social/Numar Parti sociale 2000/20=10 lei
2. Valoarea de piata
sau cotatia titlurilor este valoarea de vanzare/cumparare a titlurilor, care
se stabileste prin negociere la bursa de valori. Pretul de piata al unei actiuni depinde de mai multi factori:
- marimea dividendelor asteptate de catre actionari
- stabilitatea financiara a intreprinderii
- rata dobanzii
Situatia generala a pietei de capital
Pretul de emisiune sau cursul actiunilor este pretul ce trebuie platit de catre persoanele care subscriu
actiunile sau partile sociale (PE). El poate fie gal sau mai mare decat valoarea nominal.
3. Valoare financiara este suma care plasata la o anumita rata pe parcursul unui an, genereaza un
venit egal cu dividendul actiunii.
Studiu de caz:
Pentru o actiune s-a primit un dividend de 1000 lei, iar rata medie a dobanzii este de 40%.
VF=Valoare dividend/Rata dobanzii=1000/0.4=2500 lei
Suma de 2500 lei corespunde sumei totale care ar trebui plasata la dobanda de 40% pentru a obtine
un avantaj egal cu marimea dividendului de 1000 lei.
4. Valoarea de randament (VR)
VR=(dividendul pe actiune+cota parte din profit pe actiune incorporate in reserve):rata medie a
dobanzii.
Dividendul pe actiune este de 1000 lei, partea din profit incorporate in reserve este de 100 lei/actiune,
iar rata dobanzii este de 40% pe an.
Valoarea de randament este VR = (Dividend pe actiune + Profit pe actiune) / Rata dobanzii =
(1000+100) :40/100 = 2750 lei
5.Valoarea contabila(VC) sau valoarea bilantiera se calculeaza ca raport intre activul net contabil si
numarul de titluri VC=ANC/NA
Activul net contabil=Activul real-Datori
Activ
Suma
Imobilizarile corporale
2500
Stocuri
400
Capitaluri
proprii+Datorii
Capital social (1000
actiuni)
Rezerve
Suma
2500
500
Creante
Disponibilitati
200
1500
Total
4600
Profit
Furnizori
Credite bancare
Total
1000
300
300
4600
Valoarea nominala = 2500:1000=2.5lei

Activul net contabil = 4600-600 = 4000 lei
Valoarea contabila = 4000/1000 = 4lei
Studiu de caz privind amortizarea capitalului social

Amortizarea capitalului social cere din partea intreprinderii sa ramburseze actionarilor
sai, integral sau partial, valoarea nominal a actiunilor acestora, pe parcursul vietii societatii. Ea
intervine in cazuri rare si in special in situatia intreprinderilor concesionare care la expirarea
concesiunii trebuie sa remita gratuity societatii coedante bunurile afectate.
Capitalul subscris varsat al entitatii ALFA este de 5000 lei. Se decide majorarea capitalului cu
600 lei, prin afectarea unei parti din rezervele disponibile.
Inregistrarea deciziei de amortizare a capitalului pentru partea amortizata:

600 lei
1012.2 Capital amortizat
600
Virarea la contul de capital a cotei corespunzatoare de capital neamortizat:

3500 lei
Afectarea rezervelor la amortizare:
1068 Alte rezerve

lei
1012.1 Capital neamortizat
Rambursarea efectiva a actiunilor:
456 Decontari cu asociatii

600 lei
privind capitalul
Studiu de caz privind rezervele, rezervele din reevaluare si primele de

capital
Rezervele se constituie in scopul conservarii capitalului in anii in care intreprinderea isi incheie
activitatea cu pierdere, precum si in scopul majorarii capitalului. Legislatia in vigoare prevede constituirea
urmatoarelor categorii de rezerve: rezerve legale, rezerve pentru actiuni proprii, rezerve statutare si alte
rezerve.
Studiu de caz:
Rezerve legale constituite la sfarsitul anului din profitul brut
SC LIDER SRL constituie rezerve legale pe baza urmatoarelor informatii extrase din evident contabila de
la sfarsitul exercitiului financiar:
Capital social: 30.000 lei
Venituri obtinute: 1.700.000 lei
Cheltuieli efectuate: 1.200.000 lei
Calculam:
Profitul brut: 500.000 lei
Rezervele legale repartizate din profitul brut: 5%*500.000 lei = 25.000 lei
Repartizarea la rezerve legale a unei parti din profitul brut:
129 Repartizarea profitul = 1061 Rezerve legale
25.000 lei
Rezerve pentru actiuni proprii
Unul din asociati hotareste rascumpararea a 600 parti sociale. Dobandirea acestora se face cu
plata in numerar, la pretul de 2.5 lei/parte sociale. Sursa de procurare a partilor sociale este profitul
distribuibil asociatilor. In exercitiul urmator, partile sociale se revand in numerar la pretul de 3lei/parte
sociala.
Rascupararea in numerar a partilor sociale: 600 *2.5 lei = 1500 lei
502 Actiuni proprii = 5311 Casa in lei

1500 lei
Constituirea rezervelor pentru actiuni proprii din profitul exercitiului current, in suma
egala cu valoarea partilor sociale rascumparate:
129 Repartizarea profitului = 1062 Rezerve pentru actiuni proprii
Vanzarea in numerar a partilor sociale:
1500 lei
5311 Casa in lei
1800 lei
502 Actiuni proprii
1500 lei
7642 Castiguri din investitii pe termen scurt cedate 300 lei
Disponibilizarea rezervelor pentru actiuni proprii, prin transferarea acestora la rezultatul

reportat:
1062 Rezerve pentru actiuni proprii
Rezerve statutare se constituie anual din profitul net obtinut conform prevederilor din
statutul societatii.
Se constituie din profitul net al exercitiului curent rezerve statutare in suma de 300 lei:
129 Repartizarea profitului = 1063 Rezerve statutare
= 1063 Rezerve statutare
2000 lei
Alte rezerve se constituioe in mod facultative din profitul net obtinut, la hotararea AGA si
se utilizeaza pentru acoperirea pierderilor, cresterea capitalului
Se constituie din profitul net al exercitiului curent alte rezerve in suma de 200lei
129 Repartizarea profituli = 1068 Alte rezerve
300 lei
Se utilizeaza rezerve statutare pentru acoperirea unei pierderi din exercitiul precedent in suma de
2000 lei
1063 Rezerve statutare = 121 Profit si pierdere
300 lei
Se constituie din profitul reportat rezerve statutare in suma de 300 lei:

1500 lei
200 lei
Se constituie din profitul reportat alte rezerve in suma de 300 lei

117 Rezultatul reportat = 1068 Alte rezerve
300 lei
Se majoreaza capitalul social prin incorporarea altor rezerve in suma de 600 lei
1068 Alte rezerve
= 1012 Capital subscris varsat
600 lei
Rezervele din reevaluare
In exercitiul financiar 2011 se reevalueaza un utilaj la valoarea justa de 10.000 lei, tinandu-se
seama de gradul de uzura fizica si morala al acestuia. Valoarea de intrare (contabila) a utilajului este de
8.000 lei, iar valoarea amortizarii cumulate este de 1000 lei.
In exercitiul financiar 2012, valoarea justa stabilita prin reevaluare este de 7.000 lei, amortizarea
cumulata intre cele doua reevaluari fiind de 1000 lei.
Inregistrari contabile in exercitiul 2011:
Valoarea contabila neta = valoarea contabila amortizarea calculate = 8.000-1000 = 7.000 lei
Rezerva din reevaluare = valoarea justa valoarea contabila neta = 10.000 7.000 = 3.000 lei
2131 Echipamente tehnologice = 105 Rezerve din reevaluare
3000 lei
Valoarea contabila actualizata = valoarea contabila neactualizata*(valoarea justa/valoarea contabila neta)

= 8.000*(10.000/7.000) = 11.428.57 lei
Amortizarea actualizata = amortizarea
=1000*(10.000/7.000) = 1428.57 lei
calculata*(valoarea justa/valoarea contabila
neta)
Diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata = 1428.57 1000 = 428.57lei

2131 Echipamente tehnologice = 2813 Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport
428.57 lei
Inregistrari conatbile in exercitiul 2012:
Valoarea contabila neta = valoarea contabila amortizarea calculata = 10.000 (1000+428.57+1000) =

7571.43 lei
Rezerva din reevaluare = valoarea justa valoarea contabila neta =7.000 lei7571.43 lei = -571.43 lei
Valoarea contabila actualizata = valoarea contabila neta neactualizata*(valoarea justa/valoarea contabila
neta) = 10.000* (7.000/571.43) = 9245.28 lei
Amortizarea actualizata = amortizarea calculate*(valoarea justa/valoarea contabila neta) =

2428.57*(7000/7571.43) = 2245.28 lei
Diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculate = 2245.28 2428.57 = - 183.29 lei
Rezulta astfel o diminuare a rezervei din reevaluare, intrucat valoarea justa stabilita prin reevaluare este
mai mica decat valoarea contabila neta cu 571.43 lei. Acest minus din reevaluare va fi acoperit din plusul
din reevaluare inregistrat in 2011
%
2131 Echipamente tehnologice
757.72 lei
105 Rezerve din reevaluare
571.43 lei
2813Amortizarea instalatiilor, mijloace
183.29 lei
de transport
Primele de capital
Primele legate de capital reprezinta diferenta dintre valoarea nominal si valoarea de emisiune a
actiunilor noi, emise cu ocazia aducerii de noi aporturi la societate, precum si in toate cazurile de
modificare a capitalului social prin operatiuni interne.
Primele de emisiune
Studiu de caz:
Se emit 1600 parti sociale cu valoarea de emisiune de 1.8 lei si valoarea nominal de 1.2 lei, care se
incaseaza in numerar. Ulterior, primele de emisiune se incorporeaza in capitalul social.
Emisiunea partilor sociale:
456 Decontari cu asociatii privind capitalul =

2880 lei
%
1920 lei
960 lei
Incasarea in numerar a partilor sociale:
5311 Casa in lei
Trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:
2880 lei
1011Capital subscris nevarsat =
1920 lei
1012Capital subscris varsat
960 lei
Incorporarea primei in capitalul social:
Primele de fuziune
In urma fuziunii, o societate comerciala absorbanta preia activul societatii absorbite reprezentat de
masini si utilaje evaluate la suma de 6000 lei si disponibilitati banesti in conturile bancare de 3000 lei. Se
decide ca in schimbul activului preluat sa se emita 7.000 de parti sociale cu valoarea nominal de 1 leu.
Prima de fuziune se integreaza ulterior in capitalul social.
valoarea contabila a activelor preluate: 9000 lei
valoarea nominal a partilor sociale: 7.000 lei
prime de fuziune: 9000-7000=2000 lei
Subscrierea capitalului:
9000 lei
1011 Capital subscris nevarsat 7000 lei

1042 Prime de fuziune
2000 lei
Preluarea activelor aduse prin fuziune:

%
9000 lei
6000 lei
5121 Conturi curente la banci
3000 lei
Trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:
7000 lei
3000 lei
Integrarea primelor in capitalul social:

1042 Prime de fuziune
Studiu de caz privind rezultatul exercitiului

In decursul anului 2012 o societate a inregistrat urmatoarele cheltuieli si venituri:
6022
603
604
611
612
613
622
623
624
625
627
628
635
641
645
658
6811
665
707
704
765
766
691
Cheltuieli privind combustibilul

Cheltuieli cu obiectele de inventar
Cheltuieli cu materialele
nestocate
Cheltuieli cu intretinerea si
reparatii
Cheltuieli cu redevente si chirii
Cheltuieli cu primele de asigurare
Cheltuieli cu comisioane si
onorarii
Cheltuieli privind protocolul
Cheltuieli cu transportul de
bunuri si persoane
Cheltuieli cu deplasari si detasari
Cheltuieli cu servicii bancare
Alte cheltuieli cu servicii la terti
Cheltuieli cu alte impozite si taxe
Cheltuieli cu salarii personal
Cheltuieli sociale
Alte cheltuieli de exploatare
Cheltuieli privind amortizarea si
provizioanele
Total cheltuieli exploatare
Cheltuieli cu diferentele de curs
Total cheltuieli financiare
Venituri din vanzarea marfurilor
Venituri din prestari servicii
4300
8300
5450
97150
300
300
350000
300000
Total venituri din exploatare

Venituri din diferentele de curs
Venituri din dobanzi
Total venituri financiare
Rezultatul din exploatare
Rezultatul financiar
Prifit brut
Cheltuiala cu impozitul pe profit
650000
290
70
360
552850
60
552910
88465.6
Rezultatul exercitiului
464444.4
600
6000
10000
1300
2500
1400
2400
400
6300
2800
8600
3000
800
33000
Dupa inchiderea tuturor conturilor de venituri si cheltuieli, rezultatul exercitiului (cont 121 Profit
si pierdere) la 31.12.2012 s-a finalizat cu profit contabil de 464444.4 lei
Studiu de caz privind rezultatul reportat
Se acopera pierderea contabila precedenta din profitul anului curent in suma de 5000 lei:
129Repartizarea profitului =
457 Dividende de plata
121 Profit si pierdere
800 lei
1063 Rezerve statutare
450 lei
Se incorporeaza in capital social o parte din profitul reportat in suma de 6000 lei:
117Rezultatul reportat
900 lei
Se repartizeaza profitul reportat la rezerve statutare in suma de 450 lei:

Se reporteaza pierderea contabila realizata in exercitiul precedent de 800 lei:

In exercitiul urmator, distribuirile sunt reflectate de dividende pentru asociati, in suma de

2000, altfel:
2000 lei
5000 lei
Se acopera din rezerve legale o pierdere contabila precedent in suma 900 lei:
1061Rezerve legale
1012Capital social subscris varsat
6000 lei
Studiu de caz privind tranzactiile cu instrumente de capitaluri proprii
Castiguri sau pierderilelegate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau
anularea instrumentelor de capitaluri proprii
Studiu de caz:
O entitate detine un capital social in suma de 500.000 lei, reprezentand 200.000 actiuni, cu o valoare
nominala de 2.5 lei/actiune.
Legat de instrumentele de capital propriu (actiuni proprii), de-a lungul timpului entitatea desfasoara
mai multe operatii, astfel:
In anul N, entitatea rascumpara 2.000 de actiuni in vederea anularii, la un pret de rascumparare

unitar de 2.00 lei/actiune. Tot in acest an urmeaza sa se reduca capitalul social cu valoarea
actiunilor rascumparate.
Rascumpararea actiunilor proprii:
109Actiuni proprii
4000 lei
Anularea actiunilor rascumparate, la valoarea nominala a acestora:

5000 lei
109 Actiuni proprii
4000 lei
141Castiguri legate de vanzarea
1000 lei
sau anularea instrumentelor de capitaluri

proprii
Transferarea la rezerve a castigurilor obtinute din anularea actiunilor proprii:
141 Castiguri legate de vanzarea
1068 Alte rezerve
1000 lei
sau anularea instrumentelor

de capitaluri proprii
In anul N+1, entitatea rascumpara 2.000 de actiuni in vederea anularii, la un pret de rascumparare
unitar de 3lei/actiune. In acelasi exercitiu urmeaza sa se reduca capitalul social cu valoarea
actiunilor rascumparate.
Rascumpararea actiunilor proprii la valoarea de rascumparare (2.000 actiuni x 3lei/actiune =

6.000lei)
109Actiuni proprii
6000 lei
Anularea actiunilor rascumparate la valoarea nominala a acestora (2.000 actiuni x 2.5 lei/actiune
= 5.000 lei) si inregistrarea pierderii rezultate din anulare:
109 Actiuni proprii
6000 lei
5000 lei
149 Pierderi legate de emitere,
1000 lei
rascumpararea, vanzarea, cedarea

cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor
Acoperirea din rezerve a pierderilor inregistrate:
1068 Alte rezerve
149 Pierderi legate de emitere,
1000 lei
rascumpararea, vanzarea, cedarea

In anul N+2, entitatea inregistreaza pierderi legate de emiterea instrumentelor de capital propriu,
precum si din cedarea acestora.
S-au efectuat cheltuieli legate de emiterea instrumentelor de capital propriu in suma de

5.000 lei. Aceste cheltuieli nu au indeplinit conditiile de recunoastere la imobilizari
necorporale in contul 201Cheltuieli de constituire, motiv pentru care se vor inregistra
in contul 149 Pierderi legate de emitere, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu
gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii.
149 Pierderi legate de emitere, rascumpararea, vanzarea, = 5121 Conturi la banci in lei
5000 lei
cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor

S-au rascumparat 2.000 actiuni cu o valoare de rascumparare de 3lei/actiune, in care

1.000 actiuni au fost cedate cu titlu gratuity, iar restul de 1.000 de actiuni au fost vandute
cu o valoare de vanzare de 2.9 lei/actiune.
Rascumpararea celor 2.000 de actiuni la o valoare de rascumparare de 3lei/actiune:
109 Actiuni proprii
6000 lei
Cesiunea celor 2.000 de actiuni rascumparate se inregistreaza astfel:

Cesiunea cu titlu gratuit a 1.000 de actiuni la valoarea de rascumparare (1.000 actiuni x
3lei/actiune = 3000 lei)
149 Pierderi legate de emitere, rascumpararea, vanzarea, = 109 Actiuni proprii
3000 lei
cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor

Cesiunea cu titlu oneros a 1.000 de actiuni la valoarea de cesiune (1.000 actiuni x 2.9 lei/actiune
= 2900 lei) si inregistrarea pierderii din cesiune in valoare de 200 lei (diferenta intre pretul de cesiune si
valoarea de rascumparare, (2.9 lei-3lei)x1.000 actiuni =100 lei se inregistreaza dupa cum urmeaza:
Vanzarea de actiuni la pretul de cesiune:
%
109 Actiuni proprii
461 Debitori diversi
3000 lei
2900 lei
149Pierderi legate de emiterea,
100 lei
rascumpararea,vanzarea, cedarea
Incasarea contravalorii actiunilor vandute:
5121Conturi curente la banci
Diminuarea rezervelor cu pierderile inregistrate in contul 149 Pierderi legate de

emiterea, rascumpararea,vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor
de capitaluri proprii in anul N+2 (5.000+3.000+100) = 8.100 lei:
1068 Alte rezerve
149 Pierderi legate de emiterea,

rascumpararea,vanzarea, cedarea
2900 lei
Studiu de caz privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli
8100 lei
Cazurile n care este necesar constituirea provizioanelor sunt numeroase. Cele

mai frecvente exemple sunt legate de litigiile n curs, de amenzile si penalitatile probabile
ca urmare a controalelor fiscale aflate in desfasurare, despagubirile, daunele si alte datorii
incerte. Se constituie provizioane si pentru produsele vandute cu perioada de garantie,
pentru costurile generate de structurarea intreprinderilor, pentru cele implicate de
remedierea unor probleme de poluare a mediului, etc.
Prin armonizarea sistemului contabil romnesc la referentialul contabil european
si international, profesionistii contabili au la ndemna norma contabila internationala
IAS 37 Provizioane, datorii contingente si active contingente care asigura aplicarea
criteriilor de recunoastere si evaluare a provizioanelor, datoriilor si activelor contingente
precum si prezentarea unor informatii legate de acestea n cadrul notelor explicative.
Provizioanele pentru litigii trebuiesc constituite la nivelul sumelor aflate

in litigii. Ele nu sunt deductibile fiscal dar ajuta la determinarea corecta a
profitului net si a dividendului pe actiune
Studiu de caz:
O societate se afla in litigiu cu un client pentru suma de 3.000 lei, reprezentand
produse finite livrate si neincasate . In exercitiul financiar urmator, litigiul este castigat ,
fiind incasata suma de 2.500 lei.
Evidentierea distincta a clientului in litigiu:
4118 Clienti incerti in litigiu

3.000 lei
4111Clienti
1511Provizioane
Constituirea provizionului :
6812 Cheltuieli de exploatare

3.000 lei
pentru
litigii
privind provizioanele
Stingerea creantelor fata de client , conform Hotararii judecatoresti si a

ordinului de plata:
5121Conturi la banci in lei

2.500 lei
4118Clienti
654Pierderi din creante

500 lei
4118
Clienti
incerti
incerti
in
in
litigiu
litigiu
si debitori diversi
lei
Anularea provizionului pentru litigiu:
1511Provizioane pentru litigii
7812Venituri din provizioane 3.000
Provizioane pentru garantii acordate clientilor
Studiu de caz:
O societate livreaza in cursul exercitiului financiar produse finite in valoare de
4.000 lei plus tva pentru care acorda garantii pe o perioada de un an.
Cota medie de
cheltuieli cu remedierile produselor in perioada de garantie realizata in exercitiul
financiar precedent este de 3%.
Constituirea provizionului : 4.000 *3% = 120 lei
6811Cheltuieli de exploatare
privind provizioanele
1512Provizioane pentru
120lei
garantii acordate clientilor
Anularea provizionului la expirarea perioadei de garantie:
1512Provizioane pentru garantii=
7812Venituri din provizioane
120lei
acordate clientilor
Studiu de caz privind imprumuturile din emisiuni de obligatiuni

Firma Sc Alfa Srl emite 2000 obligatiuni. Valoarea nominala a unei oligatiuni este de 200 lei.
Valoarea nominala totala a celor 2000 de obligatiuni emise este de 400.000 lei. Valoarea de
emisiune pentru o obligatiune este de 95 lei, iar valoarea de rambursare este de 110 lei.
Termenul imprumutului este de 4 ani, cu o rata a dobanzii de 15% pe an. Cunoscand urmatoarele
date, se inregistreaza in contabilitate operatiunile specific emisiunii de obligatiuni:
Valoarea de incasat de la obligatari este de 190.000 lei (95*2000)
Valoarea de rambursare este de 220. 000 lei (110*2000)
Prima de rambursare este de 30.000 ((110 95) *2000)
Dobanda anuala este de 60.000 lei (15%*400.000)
Amortizarea anuala a primei de emisiune este de 7500 lei (30.000/4ani)
Inregistrarea subscrierii imprumutului din emisiuni de obligatiuni la valoarea de rambursare:

lei

lei
161 Imprumuturi din emisiuni de

obligatiuni
169Prime privind rambursarea obligatiunilor

lei
190.000
30.000
Incasarea sumelor de la persoanele care au subscris:

lei
220.000
Inregistrarea dobanzii anuale de 60.000lei
461Debitori diversi
190.000
666Cheltuielile privind dobanzile = 1681 Dobanzi aferente imprumuturilor
60.000 lei
din emisiuni de obligatiuni
Achitarea dobanzii la termenul scadent conform contractului:

1681Dobanzi aferente imprumuturilor
60.000 lei
din emisiuni de obligatiuni
Inregistrarea pentru primul an a amortizarii primelor privind rambursarea obligatiunilor, in

valoare de 7500 lei
6868Cheltuieli financiare privind

lei
169Prime privind rambursarea 7500
amortizarea primelor de rambursare a
obligatiunilor
obligatiunilor
Studiu de caz privind creditele bancare pe termen mediu si lung
O societate comerciala contracteaza si primeste in contul de disponibil un credit pe 5ani, in suma

de 40.000lei care se ramburseaza in transe egale. Dobanda anuala de 25% se calculeaza si se achita lunar.
Incasarea creditului in contul de disponibil:
5121Conturi la banci in lei = 1621Credite bancare pe termen lung

40.000 lei
Calcularea, inregistrarea si achitarea dobanzii in prima luna (40.000*25%:12luni)
666Cheltuieli privind dobanzile
Rambursarea primei rate lunare a creditului (40.000 : 60luni)

1621Credite bancare pe termen lung = 5121 Conturi la banci in lei
666.66 lei
Calcularea, inregistrarea si achitarea dobanzii in luna a doua (39166.67lei*25%/12)

666Cheltuieli cu dobanzile
833.33 lei
815.97 lei
1621Credite bancare pe termen lung = 5121 Conturi la banci in lei
666.66 lei
Rambursarea ratei a doua a creditului:
Aceeasi inregistrare contabila se face lunar la fiecare achitare a ratei si a dobanzii, pana
la finalizarea celor 5ani.
Studiu de caz privind contractele de leasing financiar
O entitate incheie in data de 21.05.2010 un contract de leasing pe o perioada de trei ani pentru
achizitia unui autoturism, in valoare de 170.000lei.
Clauzele contractuale sunt urmatoarele:
Avans 11.000lei
Scadente trimestriale pe data de 25 a ultimei luni din trimestru
Durata contractului: 3ani
Rata dobanzii 20%
Se platesc transe egale in suma de 17.000lei fiecare, mai putin ultima rata in valoare de 30431 lei,
valoare la care se transfera dreptul de proprietate si care nu contine dobanda;
Fiecare transa este formata din dobanda si rambursare de principal (rata de principal = cota parte din
valoarea activului) conform graficului prezentat mai jos
Valoarea reziduala 30431 lei este insotita de transferul dreptului de proprietate
Durata de utilizare economica a activului este de 5 ani
GRAFIC DE RABURSARE CALCULAT DE LOCATOR

Sold initial
Dobanda
Rata
Principal
Sold final
2=1*20%*3/12
4=3-2
5=1- 4
170000
8500
17000
11000
159000
159000
7950
17000
9050
149950
149950
7498
17000
9503
140448
140448
7022
17000
9978
130470
130470
6524
17000
10477
119994
119994
6000
17000
11000
108994
108994
5450
17000
11550
97444
97444
4872
17000
12128
85316
85316
4266
17000
12734
72582
72582
3629
17000
13371
59211
59211
2961
17000
14039
45172
45172
2259
17000
14741
30431
30431
30431
234431
170000
30431
Total
66929
Studiu de caz privind contractele de leasing operational
Entitatea Sc Alfa Srl inchiriaza in regim de leasing o cladire pentru a putea desfasura activitatea de
productie in urmatoarele conditii:
durata contractului de leasing 3 ani
platile se efectueaza trimestrial si sunt in suma de 20.000 lei fiecare
Se mai cunosc:
valoarea cladirii: 1.600.000 lei
durata de utilizare economica: 20 de ani
Inregistrarile contabile efectuate de locatar pe durata de leasing:
Primirea facturii reprezentand rata trimestriala:

612Cheltuieli cu redeventele,locatiile
401Furnizori
20.000 lei
5121conturi la banci in lei
20.000 lei
de gestiune si chiriile
Plata facturii catrea societatea de leasing:

401Furnizori
Studiu de caz privind cheltuielile de dezvoltare
Societatea Sc Crisdent Srl isi desfasoara activitatea in domeniul medical si are ca obiect de activitate
cercetarea-dezvoltarea, realizata prin:
Laborator propriu de cercetare
Colaborare si cu alte centre de cercetare pentru realizare aparatura ultraperformanta
Ea demareaza un proiect de cercetare prin laboratorul propriu astfel:
01.01.2012 - 31.03.2012 activitati desfasurate pentru obtinerea de noi cunostinte 200.000lei
01.04.2012 01.07.2012 evaluarea si selectia finala a aplicatiilor din cercetare 8000 lei
01.08.2012 30.09.2012 cercetare pentru alternative materiale si sisteme servicii 150.000lei
12.10.2012 30.12.2012 design, constructie, testarea productiei 400.000 lei
01.01.2013 31.01.2013 constructia si testarea unei alternative 250.000 lei

Flux informational:
Separarea activitatilor desfasurate in faza de cercetare si dezvoltare si totalizarea cheltuielilor:
Total cheltuieli faza de cercetare: 358.000 lei
Total cheltuieli faza de dezvoltare: 650.000lei

Conform IAS 38 Un activ necorporal provenit din cercetare (sau din faza de cercetare a unui proiect
intern) nu trebuie recunoscut. Cheltuiala de cercetare (sau din faza de cercetare) trebuie recunoscuta ca o
cheltuiala atunci cand este efectuata .
In concluzie inregistrarile cheltuielilor din perioada 01.01.2012 - 30.09.2012 activitati desfasurate in

faza de cercetare vor fi:
614Cheltuieli cu studiile de cercetare

358.000 lei
Inregistrarile cheltuielilor din perioada 12.10.2012 30.12.2012 design, constructie, testarea

productiei , activitati desfasurate in faza de dezvoltare vor fi:
Conform standardului analizat, Un active necorporal provenit din faza de dezvoltare (sau din faza
de dezvoltare a unui proiect intern) trebuie recunoscut ca active daca indeplineste anumite
conditii
Inregistrarea productie in curs la sfarsitul anului 2012 (design, constructie, testarea productiei
400.000 lei):
233 Imobilizari necorporale in curs
400.000 lei
721 Venituri din productia

de imobilizari in curs
Inregistrarea productie la inceputul anului 2013 :

250.000 lei
Inregistrarea incheierii productie la 31.01.2013:

203Cheltuieli de dezvolatare
650.000 lei
233Imobilizari
necorporale
in
curs
Studiu de caz privind brevetele, licentele si drepturi asimilate
O firma achizitioaneaza un program informatic de calcul al salariilor in suma de 30.000 lei, care
urmeaza a fi utilizat.
Durata de utilizare economica este de 3 ani.
Odata cu achizitia programului unitatea achizitioneaza si licenta in valoare de 38.000 lei si
totodata dreptul de a multiplica si de a vinde tertilor acest program, pe o perioada de doi ani. Deoarece se
poate efectua o separare clara intre cele doua componente, in contabilitate ele vor fi urmarite separate:
%
205Concesiuni, brevete,licente,marci comerciale

208Alte imobilizari necorporale
30.000 lei
404Furnizori de imobilizari
68.000 lei
38.000 lei
In aceste conditii, amortizarea programului informatics utilizat pentru necesitati proprii se va

efectua pe perioada de utilizare, respective trei ani, iar costul licentei va fi amortizat pe o perioada de doi
ani, asfel:
Amortizare lunara program de contabilitate (30.000/36luni=833.33lei)
6811Cheltuieli de exploatare privind = 2805Amortizarea concesiunilor, brevetelor 833.33

lei
amortizarea imobilizarilor
si activelor similar
Amortizare lunara licenta (38.000/24luni=1583.33lei)

6811Cheltuieli de exploatare = 2808Amortizarea altor imobilizari
lei
privind amortizarea imobilizarilor
1583.33
necorporale
Studiu de caz privind amortizarea imobilizarilor
Din punct de vedere economic amortizarea reprezinta procesul de repartizare a valorii

de intrare a imobilizarii (valoarea contabila) asupra intregii sale durate de utilizare. In aceasta
acceptie, amortziarea este o cheltuiala a exercitiului ce corespunde consumatiei unei parti din
valoarea imobilizarilor.
Din punct de vedere economic, amortizarea este considerate, in anumite conditii,
existent unui rezultat financiar pozitiv, ca o componenta a capacitatii de autofinantare ce
permite finantarea reinoirii imobilizarilor.
Studiu caz:
Sc Pan Vitan Srl a achizitionat un utilaj de productie in anul 2009 in valoare de
200.000lei. Durata sa de viata este de 10 ani. Firma a ales ca metoda de calcul si inregistare
amortizarea lineara. Anual prin folosirea acestei metode de calcul ea va aloca pe cheltuieli
o suma de 200.000 lei/10 ani = 20.000 lei
Asadar inregistrarea lunara in contabilitate va fi (20.000 lei/12 luni = 1666.67 lei)
lei
ptr amortizarea imobilizarilor
2813Amortizarea instalatiilor,
1666.67
mijloacelor de transport, animalelor
Amortizarea in functie de unitatile produse

Unitatea are ca obiect al unui contract cu o firma colaboratoare livrarea a 70.000 bucati
de paine in 3 ani. Pentru a atinge acest obiectiv firma Sc Pan Vitan Srl a adaptat un utilaj, iar
costul de productie al utilajului insumeaza 700.000 lei. Conform contractului incheiat cu
clientul, scadentarul livrarilor a fost intocmit astfel:
in primul an :
23 500 buc
in al doilea an:
29 500 buc
in al treilea an:
17 000 buc
Total: 70.000 buc

Utilajul este scos din functiune la sfarsirul perioadei de derulare a contractului.
Daca se aplica metoda de amortizare linear sau degresiva pe 3 ani, metodele nu ar conduce la un ritm real
de depreciere deci, ca urmare este preferabil ca amortizarea sa se bazeze pe cantitatile produse, adica:
Amortizarea pe bucata 700.000/70.000 = 10 lei
Amortizarea in primul an 23 500 buc*10 lei/buc = 235.000 lei
Amortizarea in al doilea an 29 500 buc*10lei/buc = 295.000 lei
Amortizarea in al treilea an 17.000 buc * 10lei/buc = 170.000lei

Total: 700.000 lei
Aplicarea metodelor lineare si degresive pentru acelasu utilaj:

Valoarea activului: 700.000 lei
Durata normala de viata: 10 ani
Aplicand metoda lineara, rezulta o amortizare de 70.000lei/an (700 000/10)
Aplicarea metodei degresive: C=2.5 ptr o durata a bunului >6ani

Anul
Norma de
amortizare
degresiva sau
lineara
Valoarea
amortizabila la
inceputul anului
Amortizarea
anuala
Valoarea
amortizabila la
sfarsitul anului
25%
700 000
175 000
525 000
25%
525 000
131 250
393 750
25%
393 750
98 437
295 313
25%
295 313
73 828
221 485
Amortizare lineara
221 485
36 914
184 571
Amortizare lineara
184 571
36 914
147 657
Amortizare lineara
147 657
36 914
110 743
Amortizare lineara
110 743
36 914
73 829
Amortizare lineara
73 829
36 914
36 915
10
Amortizare lineara
36 915
36 915
Aplicarea metodei accelerate:

Conform art 24 alin (9) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal
"In cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50% din valoarea fiscala de
la data intrarii in patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix;
b) pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin raportarea valorii
ramase de amortizare a mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a acestuia".

Anul
Norma de
amortizare
degresiva sau
lineara
Valoarea
amortizabila la
inceputul anului
Amortizarea
anuala
Valoarea
amortizabila la
sfarsitul anului
50%
700 000
350 000
350 000
Amortizare lineara
350 000
38 889
311 111
Amortizare lineara
311 111
38 889
272 222
Amortizare lineara
272 222
38 889
233 333
Amortizare lineara
233 333
38 889
194 444
Amortizare lineara
194 444
38 889
155 555
Amortizare lineara
155 555
38 889
116 666
Amortizare lineara
116 666
38 889
77 777
Amortizare lineara
77 777
38 889
38 888
10
Amortizare lineara
38 888
38 888
Prin mecanismul su de aplicare, amortizarea accelerat nu rezult ntr-o reducere

a fiscalitii. Este n schimb o important prghie de amnare a acesteia, cu impact
benefic asupra fluxurilor de trezorerie. Pe de alt parte, comparativ cu amortizarea
liniar, amortizarea accelerat creeaz pe termen scurt un excedent de cheltuieli, care
lezeaz interesul asociailor, categorie orientat spre obinerea de profituri (dividende).
n acest context, nu puine sunt cazurile n care decizia de afaceri evit utilizarea
amortizrii accelerate, n detrimentul fiscalitii.
Studiu de caz privind deprecierea imobilizarilor

La inceputul exercitiului 2010, intreprinderea ALFA a achizitionat un echipament
tehnologic la costul de 500.000 lei, TVA 24%. Se estimeaza o durata de utilizare de 5 ani,
iar metoda de amortizare este cea liniara. La sfarsitul exercitiului 2010 exista indicii ca
echipamentul si-a pierdut din valoare. Valoarea justa a echipamentului la data bilantului
este de 300.000 lei, iar costurile de cesiune sunt estimate la 20.000 lei. Previziunea
fluxurilor de trezorerie ce se asteapta a fi obtinute din utilizarea echipamentului pe durata
ramasa de utilizare este prezentata mai jos (rata de actualizare este de 15%):
Ani
2011
2012
2013
2014
Valoarea de
utilitate
Flux net
55.000 175.000
150.000
80.000
Factor de actualizare
(rata de 15%)
0,870
0,756
0,658
0,572
Flux net actualizat
47.850 132.300
98.700
45.760
324.610
La sfarsitul exercitiului 2011, valoarea justa minus costurile de cesiune este

estimata la 320.000 lei iar valoarea de utilitate la 290.000 lei.
Inregistrarile efectuate in contabilitate:
a) Achizitia echipamentului:
%
404
Furnizori de imobilizari
2131
620.000
500.000
Echipamente tehnologice
4426
120.000
TVA deductibila
b) Inregistrarea amortizarii echipamentului 2010:
2813
6811
Cheltuieli de exploatare privind
Amortizarea instalatiilor,
mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor
100.000
La sfarsitul exercitiului 2010 se efectueaza testul de depreciere:

Valoarea contabila neta = 500.000 100.000 = 400.000 lei
Valoarea recuperabila = max (valoarea justa minus costul de cesiune; valoarea
de utilitate)
Valoarea justa minus costul de cesiune = 300.000 20.000 = 280.000 lei;
Valoarea de utilitate = 324.610 lei;
Valoarea recuperabila = max (280.000; 324.610) = 324.610 lei;
Deprecierea de valoare = Valoarea contabila neta Valoarea recuperabila =
400.000 324.610 = 75.390 lei
Aceasta depreciere se inregistreaza prin mecanismul provizioanelor pentru
depreciere:
6813

ajustarile pentru deprecierea
imobilizarilor
2913
=
Ajustari pentru deprecierea

instalatiilor, mijloacelor de
transport..
75.390
Valoarea bilantiera a echipamentului = Cost amortizare ajustarea pentru

depreciere = 500.000 100.000 75.390 = 324.610 lei.
Inregistrarea amortizarii echipamentului 2011:
Amortizarea = 324.610 / 4 = 81.153 lei
2813
6811
Amortizarea instalatiilor,
mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor
81.153
La sfarsitul exercitiului 2011 se efectueaza testul de depreciere:

Valoarea contabila neta = 324.610 81.153 = 243.457 lei
Valoarea justa minus costurile de cesiune = 320.000 lei;
Valoarea de utilitate = 290.000 lei;
Valoarea recuperabila = max (290.000; 320.000) = 320.000;
Apreciere de valoare = 320.000 243.457 = 76.543 lei
Aceasta apreciere de valoare se va inregistra prin reluarea provizionului
pentru depreciere constatat la sfarsitul exercitiului 2011:
2913
Ajustari pentru deprecierea instalatiilor,

mijloacelor de transport..
7813
=
Venituri din ajustari pentru

deprecierea imobilizarilor
56.543
Din motive de prudenta, plusul de valoare de 20.000 = 320.000 300.000 nu se

contabilizeaza. Altfel spus, dupa reluarea deprecierii, valoarea contabila a activului nu
trebuie dusa la o valoare superioara celei pe care acesta ar fi avut-o daca nu s-ar fi
depreciat in trecut. Daca deprecierea nu ar fi existat, valoarea contabila neta ar fi fost de
500.000 100.000 x 2 = 300.000 lei. Prin urmare, nu se va relua intregul provizion de
75.390 lei ci 56.543 lei cat este necesar pentru a aduce activul la valoarea pe care ar fi
avut-o daca deprecierea nu ar fi existat.
Studiu de caz privind intrarile de imobilizari necorporale
Cost de achizitie pentru imobilizarile necorporale
La data de 1 ian 2010, o societate comerciala achizitioneaza un program informatic in valoare

de 200.000 lei, taxe vamale 5 500 lei, tva platit in vama 48 000lei, rabat primit de la furizor 2 000
lei. In vederea achizitiei societatea a suportat urmatoarele costuri:
Cost instalare 45 000 lei
Costuri de administratie 6 000 lei
Cheltuieli cu reclama 21 000 lei
Onorariile informaticienilor care instaleaza programul 15 000 lei

Odata cu programul informatic, societatea a achizitionat si licenta corespunzatoare, respective
dreptul de a vinde programul timp de doi ani, la valoarea de 10 000 lei
Pret de cumparare:
200 000 lei
+taxe vamale
5 500 lei
-rabat primit
-2 000 lei
+costuri insatalare
49 000 lei
+onorarii informaticieni
15 000lei
= Costul programului informatic
267 500 lei
Inregistrarea achizitiei programului informatic si a licentei aferente:

208Alte imobilizari corporale =
lei
lei
lei
205 Concesiuni, brevete, licente
lei
267 500
404Furnizori imobilizari
262 000
446Alte impozite si taxe
5 500
10 000
53 500
Plata taxelor in vama:

%
lei
446Alte impozite si taxe
lei
5 500
4426Tva deductibila
48 000 lei
Costul de productie pentru imobilizarile necorporale

O intreprindere realizeaza un program informatics software pentru care a mobilizat mai
multe echipe de informaticieni.
Cheltuielile ocazionate sunt impartite in faza de cercetare si dezvoltare astfel:
Cheltuieli din faza de cercetare (studierea si analiza unor programe informatice similar, intocmirea
modelului logic care va sta la baza urmatorului program, intocmirea modelului conceptual al
datelor) in suma totala de 10 000 lei
Cheltuieli din faza de dezvoltare (programarea si analiza efectiva software). Testarea programului in
suma totala de 25 000lei
Cheltuieli aerente cursurilor pentru preagatirea personalului in vederea utilizarii programului 1 500lei
Inregistrarea cheltuielilor din faza de cercetare:
614Cheltuieli cu studiile de cercetare

10 000 lei
Faza de dezvoltare se recunoaste imobilizarea necorporala in curs:
721Venituri din productia
25 000 lei
de imobilizari necorporale
Receptia imobilizarii necorporale:
208Alte imobilizari necorporale
233 Imobilizari necorporale
25 000 lei
in curs
Inregistrarea chetuielilor aferente cursurilor de pregatire:
628Alte cheltuieli cu serviciile
1 500 lei
efectuate de terti
Studiu de caz privind iesirile de imobilizari necorporale
Scoaterea din functiune a unei imobilizari necorporale
O firma decide scoaterea din uz a unui program informatic cu o valoarea contabila

de 10.000 lei.
a) programul informatic este complet amortizat:
2805
Amortizarea concesiunilor, brevetelor,
licentelor, marcilor comerciale,
drepturilor si activelor similare
208
Alte imobilizari necorporale
10.000 lei
b) programul informatic este amortizat in proportie de 70% si se vinde unui tert la pretul
de 8.000
-
inregistrarea transferului de proprietate:
461Debitori diversi
9.920 lei
7583Venituri din vanzarea

activelor si alte operatii de
capital
8.000 lei
4427TVA colectata
1.920 lei
inregistrarea scoaterii din evidenta a licentei:

%
lei
2805Amortizarea concesiunilor,brevetelor,
lei
205Concesiuni, brevete
licente
10.000
7000
licentelor, marcilor comerciale,drepturilor si

activelor similar
6583 Cheltuieli privind activele cedate si
3000 lei
alte operatii de capital
Cesiunea unei imobilizari necorporale integral amortizate
Sc Beta Srl vinde unui client o licenta. Stim urmatoarele:

Valoarea activului = 26.000lei
Amortizarea cumulata = 13.000 lei
Pretul de vanzare = 16.000 lei plus tva 24%
Inregistrarile efectuate in contabilitate sunt:
Transferul de proprietate:
lei
19840
7583Venituri din vanzarea 16000

lei
activelor si alte operatiuni
de capital
4427Tva colectata
lei
lei
3840 lei
Scoaterea din evidenta a imobilizarii necorporale:
%
=
205Concesiuni, brevete
lei
2805Amortizarea concesiunilor, brevetelor,
licente
licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si
activelor similar
6583 Cheltuieli privind activele cedate si
alte operatii de capital
Studiu de caz privind tranzactiile de intrare in patrimoniu a

imobilizarilor corporale
Intrari de imobilizari prin achizitie
26000
13000
13000
Factura de achizitie pentru un utilaj se prezinta astfel:

Valoarea la pret de cumparare
16.000 lei
+Cheltuieli de transport facturate de furnizor
2000 lei
+Tva deductibil
4320 lei
TOTAL FACTURA
22320 lei
Avans acordat
6000 lei
Tva aferent avansului
1440 lei
Valoarea neta de plata
14880lei
Inregistrarea avansului acordat pe baza facturii:

%
7440 lei
232Avansuri acordate
pentru imobilizari corporale
6000 lei
4426Tva deductibila
1440 lei
Receptia utilajului:
%
22320 lei

18000 lei
4426 Tva deductibil
4320 lei
Achitarea datoriei catre furnizor cu retinerea avansului acordat:
lei
22320 lei
232Avansuri acordate
pentru imobilizari corporale
6000
4426Tva deductibila
1440
lei
lei
Intrari de imobilizari prin productie proprie
O societate construieste in regie proprie o cladire, in urmatoarele conditii
14880
Cheltuieli inregistrate in contabilitatea financiara:
+Materii prime
200.000lei
+Salarii
120.000lei
+Amortizari
140.000lei
+Dobanzi la credite pentru finantarea

investitiei
TOTAL
50.000lei
510.000lei
Costul de productie calculate in contabilitatea de gestiune:
Cheltuieli cu materiile prime
200.000lei
+Salarii directe
100.000lei
Total costuri directe
300.000lei
+Cheltuieli indirect repartizate
130.000lei
+Dobanzi capitalizate
50.000lei
Total cost de productie
480.000lei
+Cheltuieli generale de administratie
30.000lei
Total cost cu investitia
510.000lei
Reflectarea operatiunilor in contabilitatea financiara se prezinta astfel:
Constatarea cheltuielilor:
601 Cheltuieli cu materii prime =

641 Cheltuieli cu salarii personal =
120.000
301 Materii prime

421 Personal-salarii datorate
6811 Cheltuieli de exploatare privind=
281Amortizari privind imobilizarile
amortizarile
corporale
212 Constructii =
1682 Dobanzi aferente creditelor bancare 50.000

pe termen lung
200.000
Receptia si punerea in functiune a cladirii, la cost de productie:
140.000
212 Constructii
722 Venituri din productia de imobilizari corporale 480.000
Intrari de imobilizari prin aport in natura

O societate emite 8000 de actiuni, valoarea nominala 3 lei. Asociatul unic face aport sub forma
unui mijloc de transport a carui valoare justa este de 60.000 lei.
Valoarea primelor de aport = 60.000-8000*3=36.000 lei
Subscrierea celor 8000 actiuni*3lei = 24.000 lei
456Decontari cu asociatii privind capitalul
1011Capital social nevarsat
24.000 lei
Inregistrarea aportului in natura:
2133Mijloace transport
60.000 lei
456Decontari cu asociatii privind 24.000

lei
1043Prime de aport
1011Capital social nevarsat
36.000 lei
1012Capital subscris varsat 24.000 lei
Intrari de imobilizari corporale cu titlu gratuity prin donaii, plusuri de valoare la inventar
O societate primeste sub forma de donatie un calculator a carui valoare este de 3500lei.
Inregistrarea donatiei in contabilitate:
214Mobilier,aparatura,birotica
4753Donatii pentru investitii
3500 lei
La sfarsitul exercitiului 2012, cu ocazia inventarierii, s-a descoperit ca un utilaj in valoare de 5000 lei
nu era inregistrat in contabilitate.
Inregistrarea imobilizarii corporale ca plus la inventar:
2131Instalatii tehnologice
4754Plusuri la inventar de natura
5000
lei
imobilizarilor
Studiu de caz privind tranzactiile de iesire din patrimoniu a

Iesirea imobilizarilor corporale prin casare
Scaderea din evidenta a imobilizarilor corporale se efectueaza diferit in functie

de valoarea recuperata integral sau partial pe calea amortizarii si se inregistreaza in baza
procesului verbal de scoatere din functiune.

Studiu caz:
1. O societate comerciala detine un utilaj in valoare de 250.000 lei - valoare de intrare. La
sfarsitul duratei utile de viata economica utilajul este casat.
In exemplul dat, valoarea contabila a imobilizarilor corporale a fost recuperata integral.
Scoaterea din functiune se realizeaza astfel:
2131
2813
Amortizareainstalatiilor,mijloacelor
de transport, animalelor si plantatiilor
Echipamentetehnologice
250.000lei
2. O societate comerciala detine un utilaj in valoare de 250.000 lei - valoare de intrare.

Societatea hotaraste casarea utilajului, pentru care s-a inregistrat o amortizare cumulata
de 200.000 lei.
In acest exemplu, valoarea contabila a fost recuperata partial, recunoasterea in
contabilitate a scoaterii din functiune a utilajului este urmatoarea:
2813
=
2131
200.000lei
Amortizareainstalatiilor,mijloacelor
Echipamentetehnologice
de transport, animalelor si plantatiilor
6583
=
2131
50.000 lei
Cheltuieli privind activele cedate
Echipamente tehnologice
si alte operatii de capital
Cheltuielile ocazionate de procesul de scoatere din functiune sunt inregistrate
dupa natura elementelor de cheltuieli prin folosirea conturilor din clasa 6 Cheltuieli.
Bonurile de consum, statele de plata a salariilor, situatia de calcul a C.A.S. sunt
documente pe baza carora se inregistreaza aceste cheltuieli.
3 .O societate comerciala detine
un utilaj in valoare de 250.000 lei - valoare de intrare. La

31.12. N societatea hotaraste casarea utilajului. In procesul de casare s-au efectuat o serie
de cheltuieli, respectiv: cheltuieli cu materialele consumabile 2.000 lei, cheltuieli cu
salariile 10.000 lei, contributia la asigurarile sociale 1.860 lei.
602
Cheltuieli cu
materialele consumabile
641
lei
Cheltuieli cu
salariile personalului
645
Cheltuieli privind
asigurarile si protectia sociala
302
Materiale consumabile
421
2.000 lei
10.000
Personal- salarii datorate

=
431
Asigurarile sociale
Se poate admite si solutia ca toate sa fie colectate intr-un singur cont de

cheltuieli, respectiv 6588 Alte cheltuieli de exploatare:
1.860 lei
6588
lei
Alte cheltuieli de exploatare
lei
%
302
421
Personal - salarii datorate
431
lei
13.860
2.000 lei
10.000
1.860
Asigurari sociale
Valorile materiale obtinute din scoaterea din functiune a imobilizarilor corporale

constiuie venituri pentru societate si se inregistreaza pe baza bonurilor de intrare.
4. O societate comerciala detine un utilaj in valoare de 250.000 lei valoare de intrar . La
31.12 N societatea hotaraste casarea utilajului . In procesul de casare s-au recuperat
materiale consumabile in valoare de 5.000 lei si materiale de natura obiectelor de inventar
in valoare de 4.000 lei. Acestea se inregistreaza astfel:
%
lei
7588
Alte venituri din exploatare
302
lei
303
lei
Materiale de natura
obiectelor de inventar
9.000
5.000
4.000
Iesirea imobilizarilor corporale prin vanzare
Deoarece vnzarea de active corporale nu este recunoscut ca o activitate curent,

de zi cu zi, creanele companiei fa de cumprtorul utilajului nu vor fi nregistrate n
contul 4111 Clieni, pentru a nu afecta rulajul acestui cont, ci vor fi nregistrate n
contul 461 Debitori diveri. De asemenea, pentru a nu afecta cifra de afaceri a
companiei, care este format din totalitatea activitilor curente, veniturile i cheltuielile
ocazionate de cedarea unui mijloc fix vor fi nregistrate n contul 7583 Venituri din
vnzarea activelor i alte operaii de capital, respectiv n contul 6583 Cheltuieli privind
activele cedate i alte operaii de capital, care vor reflecta alte activiti extraordinare.
Studiu caz:
Se dorete vnzarea unui utilaj ce are o valoare contabil de 18.000 de lei, la
preul de vnzare de 12.000 de lei plus TVA. Amortizarea cumulat aferent este de 8.000
de lei. ncasarea se face prin contul bancar.
nregistrarea vnzrii propriu-zise a utilajului:
461Debitori diversi
lei
7583Venituri din vanzarea activelor
14.280
12.000
lei
4427Tva Colectata
2.280
lei
b) descarcarea gestiunii:
%
lei
2131Echipamente tehnologice
2813Amortizarea instalatiilor
18.000
8.000
lei
6583Cheltuieli cu activele cedate
lei
10.000
c) incasarea creantei:
lei
461Debitori diversi
14.280
Studiu caz:
n cazul n care, aferent respectivului utilaj compania ar fi nregistrat n cursul
perioadei sale de funcionare, ajustri pentru depreciere, tratamentul contabil ar fi fost
urmtorul. Fie valoarea contabil = 18.000 lei, amortizarea cumulat = 3.000 lei,
ajustarea pentru depreciere = 4.000 lei i preul de vnzare = 12.000 lei + TVA.
Conform articolului 61, aliniatul (3), din ordinul 3055/2009:
61. (1) La data ieirii din entitate sau la darea n consum, bunurile se evalueaz i se
scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt nregistrate n
contabilitate (de exemplu, valoarea reevaluat pentru imobilizrile corporale care au fost
reevaluate sau valoarea just pentru valorile mobiliare pe termen scurt admise la
tranzacionare
pe
o
pia
reglementat).
(2) Activele constatate minus n gestiune se scot din eviden la data constatrii lipsei
acestora.
(3) La scoaterea din eviden a activelor, se reiau la venituri ajustrile pentru depreciere
sau pierdere de valoare aferente acestora.
Inregistarile contabile efectuate:
Atunci vnzarea i descrcarea din gestiune a unui activ pentru care s-au nregistrat
ajustri pentru depreciere, se nregistreaz astfel:
nregistrarea vnzrii propriu-zise a utilajului:
461Debitori diversi
lei
14.280
7583Venituri din vanzarea activelor
12.000
lei
4427Tva Colectata
2.280
lei
descrcarea gestiunii:
%
lei
18.000
3.000
lei
6583Cheltuieli cu activele cedate
15.000
lei
anularea ajustrii pentru depreciere, care a rmas fr obiect:

2913Ajustari pentru deprecierea
7813Venituri din
4.000
lei
ajustari pentru deprecieri
incasarea creantei:

lei
461Debitori diversi
14.280
Studiu de caz privind evaluarea la intrare a imobilizarilor corporale
Evaluarea la cost de achizitie
Societatea ABC Srl achizitioneaza o linie de productie de pe piata interna,

cheltuielile legate de achizitie fiind:
- pretul de cumparare 75.250 lei
- costuri de montaj 35.420 lei
- cheltuieli de transport pana la locul de montare 4.500 lei

- onorariile inginerilor care monteaza linia 9.000 lei
- cheltuieli cu demontarea, montarea si restaurarea amplasamentului 18.000 lei
Costul de achizitie se va compune din = 75.250+35.420+4500+9000+18.000=142.170
lei
Reflectarea in contabilitate a achizitiei instalatiei:
142.170lei
124.170lei
1513Provizioane ptr dezafectarea
18.000lei
imobilizarilor
corporale
Evaluarea la cost de productie
Unitatea Sc Beta Srl, producatoare de produse de panificatie va executa in regie

proprie o hala pentru depozitarea produselor, pentru care va avea urmatoarele
cheltuieli:
Costul de achizitie al materialelor de constructii

400.000 lei
Costul manoperei pentru muncitorii productivi

lei
70.000
Diverse servicii prestate de terti

lei
20.000
Cota de cheltuieli legate de construirea activului respectiv ( 7% din

lei
34.300
cheltuielile directe)
Intregistrarile efectuate in contabilitate sunt:
Inregistrarea consumului de material:

602Cheltuieli cu materialele =
400.000lei
302Materiale consumabile
consumabile
Inregistrarea manoperei:
641Cheltuieli cu salariile
70.000lei
421Personal salarii datorate
personalului
Servicii executate de terti:

628Cheltuieli cu servicii efectuate =
20.000lei
401Furnizori
de terti
Inregistrarea cheltuielilor repartizate pentru obiectivul construit in regie proprie:

231Imobilizari corporale in curs =
lei
722Venituri din productia
524.300
de imobilizari corporale
Receptia imobilizarii corporale:

212Constructii
lei
231Imobilizari corporale
524.300
in curs
Studiu de caz privind subventiile pentru investitii si subventiile de

exploatare
Subventii pentru investitii:
O societate primeste o suma nerambursabila de 150.000lei pentru achizitionarea

unui utilaj. Unitatea cumpara utilajul la pretul de 150.000lei. Durata de viata estimata a
utilajului este de 10 ani, iar amortizarea se calculeaza prin metoda liniara:
In contabilitate se vor efectaua urmatoarele inregistrari:
Recunoasterea dreptului de a incasa subventia de 120.000lei

445Subventii
lei
150.000
Achitarea furnizorului de imobilizari:

150.000 lei
445Subventii
Achizitionarea utilajului de la furnizor:

2131Echipamente tehnologice=
150.000 lei
150.000
Incasarea subventiei:
5121Conturi la banci in lei =
lei
475Subventii pentru investitii
Inregistrarea amortizarii lunare de 1250lei:

1250 lei
privind amortizarea imobilizarilor
Recunoasterea venitului aferent subventiei (venitul din subventie este la nivelul

cheltuielii cu amortizarea deoarece investitia a fost subventionata integral):
475Subventii pentru investitii=
lei
7584Venituri din subventii ptr
investitii
1000
In ceea ce priveste recunoasterea subventiilor in contul de profit si pierdere,

aceasta se face pa masura inregistrarii cheltuielilor cu amortizarea, casarea sau cedarea
activelor care fac obiectul subventiei. Practic vorbim in acest caz de un venit amanat,
fapt ce determina si caracterul fiscal special al acestor subventii, afectand impozitul pe
profit doar pe masura recunoasterii venitului in contul de profit si pierdere.
Subventii de exploatare:
O entitate primeste sub forma de investitii suma de 12000lei, din care 2500 se
incaseaza la data acordarii, iar 9500lei se incaseaza in aceeasi perioada. Suma de
8000 lei este aferenta cifrei de afaceri (2000lei pentru perioada curenta, restul
pentru perioadele urmatoare), iar 4000 lei este pentru plata personalului si este
aferenta perioadei in curs).
12.000 lei
12.000
7411Venituri din subventii
10.000lei
2000
445Subventii
de expl af cifrei de afaceri
2000lei
5121Conturi la banci in lei 7414 Venituri din subventii
4000
de expl ptr plata pers.
472Venituri in avans
6000
Studiu de caz privind veniturile si cheltuielile in avans
Aplicarea principiului independentei exercitiului financiar impune o delimitare

clara a cheltuielilor si veniturilor care trebuie incorporate in rezultatul exercitiului
financiar curent de cheltuieli si venituri realizate in perioada curenta, dar care sunt
aferente exercitiilor financiare urmatoare.
Venituri inregistrate in avans
O societate comerciala incaseaza prin banca in luna noiembrie 2012 contravaloarea

serviciilor facturate in avans pe perioada ian-aprilie 2013 in suma de 58.000lei plus
tva.
Emiterea facturilor:
4111Clienti
lei
71920
58000
4427Tva colectata
13920
4111Clienti
71920
lei
lei
Incasarea facturilor:
5121Conturi la banci in lei =
lei
Anul urmator se va descarca pe venituri lunar suma de 58000/12=4833.33lei

704Venituri din servicii prestate
4833.33
lei
Cheltuieli inregistrate in avans:
Plecnd de la faptul c profesionistul contabil asigur calitatea nregistrrilor

contabile, acesta nu trebuie s se evidenieze n contabilitate elemente care s pun n
discuie sau s pun la ndoial coerena sau credibilitatea structurilor prezentate n
cadrul situaiilor financiare anuale (conturilor anuale).
Studiu caz:
n anul 2011, o societate comercial pltete chiria pentru anul n curs
n valoare de 27000 lei, i n avans chiria pentru anul 2012 n valoare de
36 000 lei.
Plata chiriei pentru anul 2012

612
=
Cheltuieli cu redevenele,
locaiile de gestiune i chiriile
Plata chiriei n avans:
471
36 000 lei
5121
Conturi la bnci n lei
5121
27000lei
Cheltuieli n avans
Conturi la bnci n lei
nregistrarea cheltuielilor n avans - n anul 2013

612
=
471
36 000
lei
Cheltuieli cu redevenele,
Cheltuieli n avans
ocaiile de gestiune i chiriile
Studiu de caz privind intrarile si iesirile de imobilizari financiare
Imobilizarile financiare denumite si investitii financiare sau de portofoliu cuprind

valorile financiare investite de intreprindere in capitalul altor societati comerciale sub
forma titlurilor de participare detinute la societatile din cadrul grupului, creantelor
asupra societatilor din cadrul grupului, titlurilor sub forma de interese de participare,
creantelor din interese de participare, titlurilor detinute ca imobilizari si altor creante.
Studii de caz:
1.Se achizitioneaza titluri imobilizate in valoare de 55.000lei, eliberate in proportie de
60% si achitate prin banca pentru 10.000lei
261Actiuni detinute la
lei
entitatile afiliate
lei
5121Conturi curente la banci
55.000
10.000
33.000 lei
269Varsaminte de efectuar ptr imobilizari
12.000lei
financiare
Varsamintele efectuate pentru emitent pe masura valorii eliberate:
269Varsaminte de efectuar ptr imobilizari =
5121Conturi curente la banci 10.000
lei
financiare
2. O societate vinde titluri imobilizate la un pret de vanzare de 70.000lei si plateste un

comision de 1000 lei. Titlurile au fost achizitionate la suma de 60.000lei
a) Scadearea din evidenta a titlurilor la valoarea de intrare:
6641Cheltuieli privind imobilizarile
lei
financiare cedate
261Actiuni detinute
60.000
la entitati afiliate
Reflectarea veniturilor din cedarea titlurilor:
461Debitori diversi
70.000 lei
7641Venituri din imobilizari

financiare cedate
Incasarea titlurilor cedate si inregistrarea comisionului:

%
lei
461Debitori diversi

lei
70.000
69.000
622Cheltuieli privind comisioanele

1.000 lei
O enitatate ALFA SA participa la capitalul social al entitatii TETA SA, nou

infiintata, cu un utilaj a carui valoare de aport determinata de un expert evaluator
este de 340.000lei.Aceasta participatie ii asigura un procent de control de 40%.
Caracteristicile utilajului sunt:
Valoarea contabila 360.000 lei
Durata de utilizare economica:6ani
Amortizarea anului N:60.000lei
Inregistrarea titlurilor de participare in limita valorii neamortizate a utilajului:

lei
lei
360.000
60.000
mijloacelor de transport
263Interese de participare
lei
300.000
Inregistrarea valorii titlurilor de participare primite care excedente valoarea
neamortizata a imobilizarilor corporale (340.000 300.000 lei)

263Interese de participare
lei
1068 Alte rezerve
40.000
Entitatea cedeaza jumatate din titlurile obtinute in urma participarii la

capitalul social cu o valoare de 320.000 lei.
Tranzactiile de inregistrare sunt urmatoarele:
Vanzarea titlurilor:
461Debitori diversi
320.000 lei

financiare cedate
Descarcarea gestiunii:
6641Cheltuieli privind imobilizarile

lei
263Interese de participare 170.000
financiare cedate
Virarea rezervei la venituri:
1068 Alte rezerve

20.000lei
Enitatea ALFA SA acorda entitatii BETA SA un imprumut de 70.000 lei pe termen

de 2 ani, cu o dobanda de 10%, care trebuie achitata la sfarsitul fiecarui an.
Dobanda in primul an se incaseaza cu intarziere, adica in cursul anului urmator:
Acordarea imprumutului in anul I:

2675Imprumuturi acordate
lei
5121Conturi la banci in lei 70.000
pe termen lung
Inregistrarea dobanzii curente in primul an, la 31.12 anul I

(70.000lei*10%=7.000lei)
2676Dobanda aferenta
lei
763Venituri din creante
imprumuturilor acordate
7.000
imobilizate
pe termen lung
Incasarea dobanzii restante in cursul anului II

2676Dobanda aferenta
imprumuturilor acordate
pe termen lung
7.000 lei
Inregistarea dobanzii cuvenite in al doilea an , al 31.12 an II:

763Venituri din creante
7.000 lei
imobilizate
Rambursarea imprumutului la sfarsitul celor 2 ani:

lei
2675Imprumuturi acordate 70.000

pe termen lung
Studiu de caz privind contabiliatea materiilor prime, materialelor

consumabile
Continutul conturilor de stocuri (materii prime, material consumabile) se

evindetiaza diferit in functie de metoda inventarului folosit (permanent sau intermitent,
astfel:
a. in cazul folosirii metodei inventarului permanent, conturile de stocuri si comenzi in
curs de executie se debiteaza cu intrarile de valori materiale si se crediteaza cu iesirile
de valori materiale pe masura ce se realizeaza aceste operatiuni;
b. in cazul folosirii metodei inventarului intermitent, la incheierea exercitiului, in
debitul conturilor se inregistreaza stocurile de la sfasitul perioadei, determinate prin
inventariere, iar la deschiderea exercitiului, in credit, stocurile de la inceputul perioadei
in categoria cheltuielilor, pentru perioada urmatoare de gestiune in cazul materialelor si
marfurilor si ca venituri, in cazul produselor si productiei in curs de fabricatie.
A. In cazul utilizarii inventarului permanent
1. O entitate care tine evidenta stocurilor la cost de achizitie detine un stoc initial de 200
kg, evaluat la cost de achizitie 0,80 ron/kg. In cursul lunii cumpara materii prime astfel:
600 kg la1 ron/kg plus TVA achitate prin banca, la care s-au platit in numerar cheltuieli
de transport in valoare de 60 ron plus TVA. S-a efectuat un consum de materii prime de
700 kg, evaluat dupa metoda LIFO.
- achizitionare de materii prime conform facturii:
%
301Materii prime
4426Tva deductibil
401Furnizori
714 lei
600 lei
114 lei
- cheltuieli de transport achitate in numerar:

%
301Materii prime
4426 Tva deductibil
5311Casa in lei
71 lei
60 lei
11 lei
- achitare cu ordin de plata a materiilor prime :

401Furnizori
714 lei
- consum de materii prime conform bonului de consum:

601Cheltuieli cu materii prime
301Materii prime
740 lei
Costul de achizitie unitar al materiilor prime achizitionate este : (600+60):600 =1,10

lei/ kg
Valoarea consumului avand in medere metoda utilizata este : 600*1,10 +100*0,80 = 740
lei
2.O entitate care tine evidenta stocurilor la prt standard prezinta la inceputul lunii
noiembrie urmatoarea situatie privind materiile prime :
- stoc initial : 200 kg * 2 ron/kg (pret standard);
- diferente de pret aferente stocului intial : 20 ron;
- achizitie in numerar : 500 kg la pret 2,10 ron/ Kg plus TVA, conform facturii;
- consum de materiale : 600 kg
- achizitionare materii prime; inregistrarea se face la pret standard 2 ron/kg:
%
301Materii prime
308Diferente de pret
*500=50)
4426Tva deductibil
199)
401Furnizori
50 ( (2,10- 2 )
1.249 lei
1.000 lei
199 (1050 *0,19 =
- achitarea in numerar a facturii :

401Furnizori
5311Casa in lei
1.249 lei
- consum de materiale inregistrate la pret standard (600 kg * 2 roni/kg= 1.200 ron)

301 Materii prime
1.200 lei
Coeficientul privind diferente de pret K = (SI 308* RD 308)/(SI 301+RD 301)= 0,05
- diferente de pret aferente consumului de materiale : 1.200* 0,5 = 60 ron
60 lei
Atunci cand pretul de achizitie este sub valoare pretului standard avem:
- presupunem acelasi exemplu ca si mai sus , cu deosebirea ca pretul de achizitie este 1,8
ron/kg.
Inregistrarile contabile in acest caz vor fi:
- achizitionare materii prime; inregistrarea se face la pret standard 1,8 ron/kg.
%
301Materii prime
4426Tva deductibil
401Furnizori
1.071 lei
1.000 lei
100 lei
171 lei
5311Casa in lei
1.071 lei
- achitarea in numerar a facturii :

401Furnizori
- consum de materiale inregistrate la pret standard (600 kg * 2 ron/kg= 1.200 ron)

301Materii prime
1.200
lei
Coeficientul privind diferente de pret K = (SI 308* RD 308)/(SI 301+RD 301)=

-0,0571
- diferente de pret aferente consumului de materiale : 1.200 * -0,0571

lei
68,52
B. In cazul utilizarii inventarului intermitent

1. O entitate care utilizeaza metoda inventarului intermitent tine evidenta stocurilor la
cost de achizitie . Stocul initial de combustibil evaluat la costul de achizitie, care se
include in cheltuieli este de 200 ron . S-a efectuat o cumparare de combustibil de 500 ron
plus TVA cu plata in numerar.
La inventarierea de la sfarsitul perioadei se constata un sold de combustibil de 100 ron.
- includerea in cheltuieli a a soldului initial de combustibil pornind de la premisa ca se
vor consuma in cursul perioadei :
6022Cheltuieli privind combusibilul
lei
3022Combustibilii
200
- achizitionarea de combustibil cu plata in numerar :

%
lei
lei
4426Tva deductibil
95 lei
5311Casa in lei
595
500
- inregistrarea stocului final de combustibil stabilit la inventariere:

100 lei
3022Combustibilii
2.Presupunem un stoc initial de materii prime evaluate la cost de achizitie de 0,90

ron/l,400 l, care se include in cheltuieli. S-a efectuat o cumparare de de materii prime :
600 l, la pret de facturare de 1 ron plus TVA , achitate dintr-un avans de trezorerie.
Cheltuieli de transport:60 ron plus TVA care se achita in numerar. La inventariere s-a
constatat un stoc de materii prime de 200 l, care se evalueaza conform metodei costului
mediu ponderat.
- includerea in cheltuieli a soldului initial :0,90 ron/l * 400 l = 360 ron
360 lei
301Materii prime
- receptia materiilor prime achitate printr-un avans de trezorerie:

%
714 lei
601 Cheltuieli cu materii prime
600 lei
542Avansuri de trezorerie
4426 Tva deductibil

114 lei
cheltuieli de transport achitate in numerar :

%
lei
lei
4426Tva deductibil
lei
5311Casa in lei
71
60
11
Costul efectiv unitar al materiilor prime intrate (600+60):600= 1,10 ron/l

Costul unitar mediu ponderat (360 + 660) :1000 = 1,02 ron/l
- inregistrarea stocului final de materii prime stabilit prin inventariere :
200 * 1,02 ron/l=204 ron
lei
301Materii prime
204
Contabilitatea materialelor consumabile
Societatea Beta Sa achizitioneaza combustibil in valoare de 1800 lei, tva 24%,

destinat unui vehicul pentru care nu este permisa deducerea decat in proportie de
50%, deoarece nu este utilizat pentru desfasurarea de activitati exceptate.
In cazul in care combustibilul este stocat:
A1) Achizitia de combustibil:

%
2232lei
401Furnizori
3022Combustibili
1800lei
4426Tva deductibila
432lei
A2) Includerea a 50% din Tva in costul de achizitie al combustibilului:

3022Combustibil
4426Tva deductibil
216lei
In cazul in care combustibilul nu este stocat:
B1) Achizitia de combustibil:

%
6022Cheltuieli privind combustibilul
4426Tva deductibila
401Furnizori
2232 lei
1800 lei
432 lei
B2) Includerea a 50% din Tva in costul de achizitie al combustibilului:

6022Cheltuieli privind combustibilul =
4426Tva deductibil
216 lei
Studiu de caz privind contabiliatea obiectelor de inventar
Sc Lider Srl achizitioneaza dulapuri pentru arhivarea documentelor in valoare de 3000 lei, tva
24%. Se dau in folosinta dulapurile:
Achizitia de materiale de natura obiectelor de inventar:

%
401Furnizori
303Materiale de natura
3.000 lei
4426 Tva deductibila
3.720 lei
7.20 lei
Darea in folosinta a obiectelor de inventar:
603Cheltuieli cu obiecte de inventar
303Materiale de natura
3720 lei
Studiu de caz privind contabiliatea stocurilor aflate la terti
O firma (neplatitoare de TVA) intrucat nu dispunde de spatiu suficient de

depozitare, in data de 01.10.2012 trimite la terti pentru depozitare temporara produse
finite in valoare de 5.000 lei. Chiria facturata de tert in data de 31.10.2012 este de
200, plus TVA 24% si se achita pe loc in numerar. in 01.01.2013 produsele sunt aduse
inapoi in unitate.
Trimitere produse finite la terti

354Produse finite
345Produse aflate la terti
5000 lei
401Furnizori
248 lei
Cheltuieli cu chiria:
%
612 Cheltuieli cu redeventele,

locatiile de gestiune si chiriile
200 lei
4426Tva deductibil
48 lei
Achitarea datorie:
401Furnizori
5311Casa in lei
248 lei
354Produse finite
5000 lei
Returnarea produselor finite la terti:

345Produse aflate la terti
Studiu de caz privind contabiliatea produselor finite
Inregistrarea in contabilitate a produselor finite , in cazul utilizarii costurilor de

productie efective
Aceasta varianta este utilizata mai rar , deoarece presupune cunoasterea costurilor de
productie efective a produselor , in timpul lunii , in momentul obtinerii lor .
Studiu de caz :
Sc Beta Srl este o entitate producatoare de pantofi de dama.Ea obtine produse
finite din productia proprie avand un cost de productie de 1.400.000 lei.
a) Inregistrarea intrarii produse lor finite in gestiune se face astfel :
345 Produse finite
1.400.000 lei

stocata
b) Vanzarea de produse finite , in cursul lunii la pret de vanzare 1.200.000 , T.V.A. 24%
costul de productie efectiv al produselor vandute este de 1.000.000 lei .
411 Clienti
=
1.488.000 lei
1.200.000 lei
%
701 Venituri din vanzari de
produse finite
4427 T.V.A. colectat
288.000 lei
c) Concomitent se face descarcarea gestiunii pentru produsele finite vandute :
411 Venituri din

1.000.000 lei
=
345 Produse finite
productia stocata
d) Se consatata la inventariere plusuri de produse finite in valoare de 1.700.000 lei

345 Produse finite
1.700.000 lei
711 Venituri din productia stocata
e) Se constata la inventariere minusuri de produse finite in valoare de 500.000 lei

500.000 lei stocata
= 345 Produse finite
f) Produsele finite se vand in magazinele .Ele se vor transfera la marfuri si vor fi vandute
ca atare Inregistrarea se face astfel :
371 Marfuri
1.700.000 lei
= 345 Produse finite
B) Inregistrarea in contabilitate a produselor finite , in cazul utilizarii
preturilor prestabilite(standard )
De regula , costurile de productie efective se determina la sfarsitul lunii deci
pentru produsele finite obtinute in cursul lunii nu se cunoaste costul de productie efectiv
in momentul obtinerii lor in procesul de productie . Ca urmare este necesara inregistrarea
lor la costuri prestabilite (standard ) .
La sfarsitul lunii se vor calcula diferentele dintre stocurile de productie efective si
preturile prestabilite(standard), care se vor inregistra in conturile de diferente .
Studiu de caz :
La inceputul lunii , soldul contului 345 Produse finite este de 80.000 lei , iar
soldul contului 348Diferente de pret la produse este de 10.000 lei, diferenta favorabila
, deci in minus .
In cursul lunii se obtin produse finite ( 1.000 bucati ),pret prestabilit

( standard ) 800 lei / buc. , care se vor inregistra astfel :
Produse finite =
lei
800.000
stocata
Se vand , in cursul lunii , 600 bucati la pret de vanzare 900 lei / buc
T.V.A. 24% .
Se va inregistra astfel :
Clienti
lei
669.600
701 Venituri din vanzarea

produselor finite
lei
540.000
4427 Tva colectat
129.600 lei
c) Concomitent se inregistreaza si scaderea din gestiune a produselor vandute ,

pretul prestabilit fiind de 80 lei / buc. :
711 Venituri din productia =
stocata
345 Produse finite
480.000 lei
d) La sfarsitul lunii se calculeaza costul de productie efectiv al produselor finite obtinute
in cursul lunii , care este de 720 lei / buc. si se inregistreaza diferentele de pret , astfel :
la produse
711 Venituri din

productia stocata
80.000 lei
Studiu de caz privind contabilitatea marfurilor
Organizarea contabilitatii marfurilor este influentata de mai multi factori. Un prim
factor il reprezinta forma circulatiei:

- cu ridicata (en-gross)
- cu amanuntul (en-detail)
In cazul circulatiei marfurilor en-gross, vanzarea se face pe baza de documente.
Incasarea urmeaza a se realiza ulterior, prin virament, si astfel este necesara interventia
unui cont anume, 411 Clienti. Acest cont evidentiaza creantele din momentul vanzarii
marfurilor pana in momentul incasarii lor.
In cazul circulatiei en-detail, vanzarea se face, de regula, cu plata imediata, in numerar.
Un alt factor de influenta il constituie metoda de contabilitate a stocurilor:
inventarul permanent sau
inventarul intermitent.
Studiu de caz:
A)Contabilitatea operatiilor privind marfurile cumparate, evaluate la la cost de
achizitie
Metoda inventarului permanent

Firma SC DAB AUTO SERV SRL cumpara pe credit comercial marfuri in
valoare de 20 lei, iar cheltuielile de transport inscrise in facture de 1 leu, TVA
deductibul 24%.
%
401Furnizori
371 Marfuri
26.04 lei
21 lei
4426Tva deductibil
5.04 lei
Se achizitioneaza de la un furnizor marfuri (piese Renault) in valoare de 100 lei,

TVA 24% cu plata numerar din casierie:
Inregistrarea achizitiei marfii:

%
371 Marfuri
4426Tva deductibil
Plata prin casierie:
401Furnizori
124 lei
100 lei
24 lei
5311Casa in lei
401Furnizori
124 lei
Se vinde unui client marfa in valoare de 200 lei, tva 24% en-gros in baza
contractului:
Inregistararea vanzarii:
%
411Clienti
707Venituri din vanzarea
248 lei
marfurilor
200 lei
4427Tva colectata
48 lei
Se descarca gestiunea cu marfa vanduta:

607 Cheltuieli cu marfurile=
371Marfuri
100 lei
Inventarul intermitent
Unitatea se aprovizioneaza cu marfa in valoare de 115 lei, tva 24% de la furnizor:
In cazul in care se foloseste metoda inventarului intermitent inregistrarile sunt
urmatoarele:
Inregistrarea achizitiei marfii:
%
142.6 lei
401Furnizori
607 Cheltuieli cu marfurile

115 lei
4426Tva deductibil
27.6 lei
La sfarsitul perioadei, pe baza listelor de inventariere intocmite, stocurile finale

sunt in valoare de 31 lei si sunt reflectate prin urmatoarea formula contabila:
371Marfuri
31 lei
607Cheltuieli cu marfurile
Calcul Valoarii marfurilor iesite = 115-31=84 lei
1.Stocuri cumparate fara factura

Societatea comerciala, in anul 2012 primeste marfa fara factura in valoare de 120
lei, Tva 24%.. In anul 2013 se primeste factura din care rezulta ca pretul de achitare este
de 140 lei.
1.Inregistrarea receptiei marfurilor prime sosite fara factura in anul 2012:
=
148.8 lei
%
408
371
Furnizori-facturi
Marfuri
nesosite
4428
120 lei
28.8 lei
Tva neexigibil
2.La primirea facturii se inregistreaza numai diferentele intre valoarea estimata si
cea inscrisa in factura:
=
173.6 lei
%
lei
408
401
Furnizori-facturi
Furnizori
148.8
nesosite
371
20 lei
Marfuri
4426
TVA deductibila
4.8 lei
Si concomitent:
4426
Tva deductibila
4428
Tva neexigibila
Marfuri la pret de vanzare cu amanuntul
Studiu de caz:
28.8 lei
Societatea Beta Srl este a unui mic intreprinzator care cumpara si revinde marfa
utilizeand pretul de vanzare cu amanuntul pentru evidentierea acestora.
In luna iulie achizitioneaza marfuri la un pret de achizitie de 1.000 lei plus TVA .
La revanzarea aceasta se adauga un adaos comercial de 25%.

Ulterior, se vand marfuri in valoare de 868 lei , suma care include si TVA. Societatea este
inregistrata ca platitor de TVA.
1. Achizitionarea marfurilor :
lei
401 Furnizori
1.240
371 Marfuri
lei
1.000
4426 Tva deductibila

240 lei
2. Inregistrarea diferentelor de pret la marfuri
Mai intai se calculeaza pretul de vanzare cu amanuntul astfel:
Adaosul comercial = 25% * pretul de achizitie = 25% * 1.000 lei = 250 lei
Tva neexigibila = (1.000 lei + 250 lei )*24 % = 300 lei
Pretul de vanzare cu amanuntul = cost de achizitie + adaos comercial+tva neexigibila =
1.000 lei + 250 lei + 300 lei = 1.550 lei
In momentul de fata, in contul 371, marfurile sunt inregistrate la costul de achizitie de
1.000 lei.
Pentru a se ajunge la pretul de vanzare de 1.550 lei se fac urmatoarele inregistrari
contabile :
371 Marfuri
%
378 Diferente de pret la marfuri
550 lei
250 lei
4428 Tva neexigibila
300 lei
3. Vanzarea marfurilor :
5311 Casa in lei
868 lei
707 Venituri din vanzarea marfurilor
700 lei
4427 TVA colectata
168 lei
Pret de vanzare = 868 lei => Tva = 868 lei* 24/124 = 168 lei = > baza = 868 lei -168 lei
=700 lei
4. Descarcarea gestiunii
La descarcarea gestiunii trebuie sa tinem cont atat de contul 371 cat si de contul 378.
Astfel, pretul de vanzare fara Tva = 700 lei, conform calculelor de mai sus, pret care se
compune din cost de achizitie si adaos comercial.
Adaosul comercial = 700 lei *25 /125 = 140 lei
Baza = 700 lei 140 lei = 560 lei
%
371 Marfuri
868 lei
607 Cheltuieli privind marfurile
560 lei
378 Diferente de pret la marfuri
140 lei
4428 Tva neexigibila
168 lei
Conturile se prezinta astfel:
371 Marfuri
Debit: 1.000 lei

Debit : 550 lei
Credit : 868 lei
Sold final (debitor) : 682 lei
378 Diferente de pret aferente marfurilor
Credit :250 lei

Debit: 140 lei
Sold final(creditor) : 110 lei
4428 TVA neexigibila
Credit 300 lei

Debit : 168 lei
Sold final (creditor) = 132 lei
Achizitia de maruri cu discount comercial
Reglementarile aplicabile sunt date de pct. 51 alin. (3) din O.M.F.P. nr.
3.955/2009 privind contabilitatea, armonizat cu directivele europene, ce stabileste:
"Reducerile comerciale acordate de furnizor si inscrise pe factura de achizitie ajusteaza
in sensul reducerii costul de achizitie al bunurilor."
Prin urmare, valoarea bunurilor cumparate care se inregistreaza in contabilitate este
valoarea din factura din care se scade reducerea comerciala.

Studiu de caz:
Societatea Sc Alfa Srl a primit o factura de marfa in valoare de 100 lei fara TVA. Pe
aceeasi factura, la pozitia a doua este facurat un discount de 15 lei. Vom stabili astfel care
sunt inregistrarile contabile atat la achizitia marfii, dar si la vanzare, in cazul in care
societatea vinde marfa primita mai departe, acordand clientului un asemenea discount.
Inregistrarea valoarii de intrare in patrimoniu 85 lei

- TVA aferenta valorii de intrare in patrimoniu:
85 lei x 24% = 20,4 lei
Inregistrarea in evidenta contabila:

371
"Marfuri"
4426
=
"TVA deductibila"
401
"Furnizori"
401
"Furnizori"
85 lei
20,4 lei
Valoarea reducerii nu se inregistreaza distinct in contabilitate pentru reducerile

comerciale inregistrate pe aceeasi factura.
Daca reducerea comerciala se acorda ulterior achizitiei, evidentiata in alta factura,
acest caz este reglementat de pct. 51 alin. (4) din O.M.F.P. nr. 3.055/2009, ce prevede
"Reducerile comerciale primite ulterior facturarii, respectiv acordate ulterior
facturarii, indiferent de perioada la care se refera, se evidentiaza distinct in
contabilitate (contul 609 "Reduceri comerciale primite", respectiv contul 709
"Reduceri comerciale acordate"), pe seama conturilor de terti. Se retine functionarea
inversa a acestor conturi fata de functionarea clasei de conturi din care fac parte.
Daca reducerea este de natura financiara, primita pe o factura ulterioara, acestea
reprezinta venituri ale perioadei perioadei, indiferent de perioada la care se refera
(contul 767 "Venituri din sconturi obtinute").

Aplicatii Rezolvate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aplicatii Rezolvate

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IORDANESCU IONELA

ANUL I-SEM I-EXPERT CONTABIL-CECCAR

Aplicatii Stagiu An I semestrul I

Asociatul B detine 5 parti sociale de 1250 lei cu aport in numerar

Subscrierea capitalului social, pe baza actului constitutiv:

Asociat A 3750 lei

Asociat B 1250 lei

Depunerea aportului in natura, conform Procesului verbal de predare-preluare:

Asociat A 2000 lei

Concomitent cu depunerea aportului in natura inregistram realizarea capitalului varsat:

1011 Capital subscris nevarsat = 1012 Capital subscris varsat

Depunerea aportului in numerar, conform chitantelor, in luna urmatoarea;

5311 Casa in lei

Asociat A 1750 lei

Asociat B 1250 lei

= 456 Decontari cu asociatii privind capitalul

Concomitent se inregistreaza realizarea capitalului social varsat:

2. Majorarea capitalului social:

Majorarea prin emisiunea de noi parti sociale:

Subscrierea partilor sociale: 600*10 lei= 6000 lei

456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevarsat

5311 Casa in lei = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul

Trecerea capitalului subscris nevarsat:

1011 Capital subscris nevarsat = 1012 Capital subscris varsat

Majorarea prin emisiunea de noi actiuni:

Valoarea nominal a unei actiuni = 10 lei

Pret de emisiune = 12 lei

Numarul actiunilor emise = 1000

Subscrierea noului pachet de actiuni:

456 Decontari cu asociatii privind capitalul

456 Decontari cu asociatii privind capitalul

1011 Capital subscris nevarsat = 1012 Capital subscris varsat

Incorporarea primelor de emisiune in rezerve:

5121 Conturi la banci in lei

= 1068 Alte rezerve

Majorarea capitalului social prin incorporarea profitului:

Asociatul hotaraste incorporarea profitului reportat in suma de 38.500 lei.

117 Rezultatul reportat

= 1012 Capital subscris varsat

Studiu de caz privind diminuarea capitalului social

Diminuarea capitalului social prin acoperirea unei pierderi

1012Capital social subscris varsat = 117 Rezultatul reportat

Diminuarea capitalului social prin retragerea unui asociat

5121 Conturi la banci in lei

1012 Capital subscris varsat

456 Decontari cu asociatii privind

Diminuarea capitalului social prin reducerea valorii nominale a actiunilor:

1012 Capital subscris varsat

456 Decontari cu asociatii

456 Decontari cu asociatii privind capitalul

Studiu de caz privind evaluarea capitalului social

Valoarea nominala = 2500:1000=2.5lei

Studiu de caz privind amortizarea capitalului social

Inregistrarea deciziei de amortizare a capitalului pentru partea amortizata:

1012 Capital subscris varsat

1012.2 Capital amortizat

Virarea la contul de capital a cotei corespunzatoare de capital neamortizat:

1012 Capital subscris varsat

456 Decontari cu asociatii privind capitalul

Afectarea rezervelor la amortizare:

1068 Alte rezerve

1012.1 Capital neamortizat