Proiect Contabilitate Financiara

PROIECT CONTABILITATE FINANCIARĂ
I. OPERAŢIUNI PRIVIND CONTABILITATEA CAPITALURILOR
1. Reflectarea modalităţilor de evaluare a capitalului social
- valoarea nominală reprezintă raportul dintre valoarea capitalului social şi numărul de titluri
emise(acţiuni sau părţi sociale);
Exemplu: La înfiinţarea unei societăţi cu răspundere limitată se constituie un capital social de
1.000 lei, divizat în 20 de părţi sociale.
Valoarea nominală a unei părţi sociale: 1.000 : 20 = 50 lei.
- valoarea de piaţă sau cotaţia titlurilor este valoare de vânzare cumpărare a titlurilo care se
stabileşte de regulă prin negociere la bursa de valori pe baza raportului dintre cerere şi ofertă.
Preţul de piaţă al unei acţiuni depinde de mai mulţi factori cum ar fi: mărimea dividendelor
aşteptate de acţionari, stabilitatea financiară a întreprinderii, situaţia generală a pieţei de
capital, rata dobânzilor, etc.
- preţul de emisiune sau cursul este preţul care trebuie plătit de către persoanele care subscriu
acţiunile sau părţile sociale. Preţul de emisiune poate fi egal, mai mare sau mai mic decât
valoarea nominală.
- valoarea financiară reprezintă echivalentul corespunzător capitalizării dividendului anual
pe o acţiune la o rata medie a dobânzii pe piaţă.
Valoarea financiară = dividendul distribuit pe o acţiune/rata medie a dobânzii pe piaţă
Exemplu: Pentru o acţiune s-a primit un dividend de 5 lei, iar rata medie a dobânzii este de
20%.
Valoarea financiară=5 : 20/100 = 25 lei.
- valoarea de randament este valoarea corespuunzătoare profitului net pe o acţiune care se
poate capitaliza în cursul exerciţiului financiar la o rata medie a dobânzii.
Valoarea de randament=(dividendul distribuit pe o acţiune + cota parte din profit pe acţiune
încorporată în rezerve) : rata medie a dobânzii
Exemplu: Dividendul pe o acţiune este de 10 lei, partea din profit încorporata în rezerve este
de 2 lei pe acţiune, iar rata dobânzii este de 20% pe an.
Valoarea de randament=(10+2) : 20/100 = 60 lei.
- valoarea contabilă sau bilanţieră se calculează ca un raport între activul net contabil şi
numărul de titluri; activul net contabil = activ total – datorii – active fictive sau activul net
contabil = capitaluri proprii – active fictive
Exemplu: SC MARA SRL prezintă următoarea situaţie a patrimoniului:
ACTIV SUME PASIV SUME
Imobilizări corporale 2.500 Capital social (1000 acţiuni) 3.000
Stocuri 800 Rezerve 500
Creanţe 300 Profit 1.000
Disponibilităţi 1.000 Furnizori 200
Active de regularizare 400 Credite bancare 300
TOTAL 5.000 TOTAL 5.000
1
-valoarea nominală: 3.000/1.000= 3 lei;
-valoarea contabilă: (5.000 – 500 – 400)/1.000= 4,1 lei.
2. Operaţiuni privind constituirea capitalului social
a) Formarea capitalului la societăţile de persoane

Exemplu: Se constituie o microîntreprindere sub forma unei socieăţi în nume colectiv cu un
capital social subscris de 3.000 lei, vărsat integral înainte de înmatriculare astfel:
- numerar depus la bancă: 1.500 lei;
- un utilaj evaluat la: 1.400 lei;
- materii prime evaluate la valoarea de: 100 lei.
% = 1012 3.000
5121 1.500
2131 1.400
301 100
b) Formarea capitalului la SRL

Exemplu: Se constituie o întreprindere mică sub forma unei SRL cu un capital social subscris
de 1.000 lei, vărsat la bancă integral înainte de înmatricularea societăţii la Registrul
Comerţului.
5121 = 1012 1.000
c) Formarea capitalului la societăţile de capitaluri

Exemplu: Se constituie o întreprindere mijlocie sub forma unei SA cu un capital subscris de
20.000 lei divizat in 20.000 acţiuni. La înfiinţare s-a depus la bancă contravaloarea a 12.000
acţiuni şi s-au adus aporturi în natură sub forma unui depozit evaluat la suma de 5.000 lei,
pentru care s-au acordat 5.000 acţiuni. Restul capitalului social s-a depus în contul bancar în
termen de 12 luni de la înfiinţare.
- subscrierea capitalului
456 = 1011 20.000
- vărsarea capitalului în momentul înfiinţării

% = 456 17.000
5121 12.000
212 5.000
- trecerea capitalului subscris nevărsat la capital subscris vărsat

1011 = 1012 17.000
- vărsarea ulterioară a capitalului

5121 = 456 3.000
2
1011 = 1012 3.000
d) Formarea capitalului cu primă de emisiune

Exemplu: Se emit 1.000 acţiuni noi cu valoarea de emisiune de 7 lei şi valoarea nominală de
5 lei, care se încasează în numerar.
- emisiunea acţiunilor
456 = % 7.000
1011 5.000
1041 2.000
- se încasează în numerar valoarea acţiunilor

5311 = 456 7.000

1011 = 1012 5.000
e) Formarea capitalului la SA, prin subscrieri mixte în lei şi în valută

Exemplu: Se constituie o întreprindere sub forma unei SA cu un capital subscris de 500.000
lei divizat în 50.000 acţiuni. La înfiinţare s-a depus la bancă contravaloarea a 20.000 acţiuni
în lei şi contravaloarea a 10.000 acţiuni în euro.
456 = 1011 500.000
- vărsarea capitalului în momentul înfiinţării

% = 456 300.000
5121 200.000
5124 100.000

1011 = 1012 300.000
3. Operaţiuni privind majorarea capitalului social
CREŞTEREA CAPITALULUI PRIN ATRAGEREA DE NOI RESURSE STRĂINE

EXTERIOARE UNITĂŢII
a) Majorarea capitalului prin emisiunea de noi acţiuni

Exemplu: Adunarea generală extraordinară a acţionarilor hotărăşte ajorarea capitalului social
prin emisiunea unui nou pachet de 5.000 acţiuni cu valoarea nominală de 1 lei, care se vor
achita ulterior în numerar.
- subscrierea acţiunilor 5.000 * 1 = 5.000 lei
456 = 1011 5.000
- efectuarea vărsămintelor de către acţionari

5311 = 456 5.000
3
1011 = 1012 5.000
b) Majorarea capitalului prin aporturi în natură

Exemplu: Adunarea generală extraordinară a acţionarilor hotărăşte majorarea capitalului
social prin acceptarea unui nou aport în natură concretizat într-un camion evaluat la valoarea
de 50.000 lei.
- subscrierea aportului în natură
456 = 1011 50.000
- intrarea în patrimoniu a aportului subscris

2133 = 456 50.000

1011 = 1012 50.000
CREŞTEREA CAPITALULUI PRIN IMOBILIZAREA UNOR RESURSE INTERNE
a) Majorarea capitalului prin încorporarea rezevelor, a profitului, a rezervelor din reevaluare

şi a primelor de capital
Exemplu: O întreprindere decide majorarea capitalului social prin încorporarea unor
elemente de capitaluri proprii astfel:
% = 1012 10.000
1068 1.000
129 2.000
117 5.000
105 1.000
1041 500
1042 500
b) Majorarea capitalului social prin emisiune de drepturi de atribuire (DA) şi acţiuni gratuite
CREŞTEREA CAPITALULUI PRIN CONVERSIA UNOR DATORII ÎN ACŢIUNI
a) Majorarea capitalului social prin conversia datoriilor ordinare ale furnizorilor

Exemplu: Se hotărăşte majorarea capitalului social cu suma de 4.000 lei prin compensarea
unei datorii faţă de un furnizor
401 = 1012 4.000
b) Majorarea capitalului prin conversia unor credite pe termen lung

Exemplu: Se majorează capitalul prin încorporarea unui credit bancar pe termen lung în
valoare de 20.000 lei
1621 = 1012 20.000
c) Majorarea capitalului social prin conversia unor obligaţiuni emise în acţiuni
4
Exemplu: Se majorează capitalul social prin conversia a 5.000 obligaţiuni cu valoarea
nominală de 6 lei, în 4.000 acţiuni cu valoare nominală de 7 lei.
161 = % 30.000
1022 28.000
1044 2.000
d) Majorarea capitalului prin conversia dividendelor în acţiuni

Exemplu: Se repartizează la dividende profitul reportat din anii precedenţi in sumă de 2.000
lei. Din acestă sumă 1.000 lei sunt încorporaţi pentru majorarea capitalului social.
- repartizarea rezultatului la dividende
117 = 457 2.000
- majorarea capitalului social

457 = 1012 1.000
4. Operaţiuni privind reducerea capitalului social
a) Reducerea capitalului social în caz de pierdere

Exemplu: Se hotărăşte diminuarea capitalului social cu 2.000 lei în vederea acoperirii unor
pierderi reportate din exerciţiile precedente
1012 = 117 2.000
b) Răscumpărarea propriilor acţiuni

Exemplu: În vederea reducerii capitalului social, o societate răăscumpără cu numerar 1.000
acţiuni cu preţul de 4,5 lei bucata, pe care ulterior le anulează. Valoarea nominală a acţiunilor
este de 5 lei.
- răscumpărarea acţiunilor proprii
502 = 5311 4.500
- anularea acţiunilor răscumpărate

1012 = % 5.000
502 4.500
768 500
c) Reducerea capitalului social prin rambursarea unei părţi către asociaţi

Exemplu: Un asociat se retrage din afacere şi i se restituie în numerar contravaloarea
aportului social în sumă de 5.000 lei.
- suma achitată asociatului care se retrage
456 = 5311 5.000
- diminuarea capitalului social

1012 = 456 5.000
d) Contabilitatea amortizării capitalului
5
CONTABILITATEA UNOR CAPITALURI PROPRII TEMPORARE
5. Operaţiuni privind contabilitatea primelor legate de capital
a) Subscrierea acţiunilor cu prime(de emisiune, de aport, de fuziune, de conversie a

obligaţiunilor emise în acţiuni)
Exemplu 1: Se emit 500 de acţiuni noi cu valoare de emisiune de 2 lei şi valoarea nominală
de 1,5 lei, care se încasează în bancă. Ulterior, primele de emisiune se încorporează în
capitalul social.
- emisiunea acţiunilor
456 = % 1.000
1011 750
1041 250
- incasarea valorii acţiunilor

5121 = 456 1.000

1011 = 1012 750
- încorporarea primei de emisiune la capitalul social

1041 = 1012 250
Exemplul 2: O SRL hotărăşte majorarea capitalului printr-un aport reprezentat de un utilaj

evaluat la valoarea de 20.000 lei, care este remunerat cu 18 părţi sociale cu valoarea de 1.000
lei fiecare.
456 = % 20.000
1011 18.000
1043 2.000
- depunerea capitalului subscris

2131 = 456 20.000

1011 = 1012 18.000
Exemplul 3: În urma fuziunii, societatea comercială absorbantă preia activul societăţii

absorbite reprezentat de maşini şi utilaje evaluate la suma de 30.000 lei şi disponibilităţi
băneşti în conturile bancare de 2.000 lei. Se hotărăşte ca în schimbul activului preluat să se
emită 3.000 actiuni cu valoarea nominală de 10 lei. Prima de fuziune se integrează ulterior în
capitalul social.
- valoarea contabilă a activelor preluate: 32.000 lei
- valoarea nominală a acţiunilor: 30.000 lei
- prima de fuziune: 32.000 – 30.000 = 2.000 lei.
6
456 = % 32.000
1011 30.000
1042 2.000
- preluarea activelor aduse prin fuziune

% = 456 32.000
2131 30.000
5121 2.000
- regularizarea capitalului
1011 = 1012 30.000
- încorporarea primei de fiziune la capitalul social

1042 = 1012 2.000
Exemplul 4: Se majorează capitalul social prin conversia a 5.000 obligaţiuni cu valoarea

nominală de 6 lei, în 4.000 acţiuni cu valoare nominală de 7 lei.
161 = % 30.000
1022 28.000
1044 2.000
b) Încorporarea primelor la capital sau rezerve

Exemplu 1: Se încorporează la capital primele de fuziune şi de conversie în valore de 1.000
lei, respectiv 1.500 lei
% = 1012 2.500
1042 1.000
1044 1.500
Exemplul 2: Se încorporează la alte rezerve primele de emisiune şi de aport în valoare de 500

lei, respectiv 350 lei.
% = 1068 850
1041 500
1043 350
6. Operaţiuni privind contabilitatea rezervelor din reevaluare
a) Constatarea diferenţei rezultate în urma reevaluării diferitelor active imobilizate

Exemplu: În exerciţiul financiar 2001 se reevaluează un utilaj la valoarea justă de 9.000 lei,
ţinându-se seama de gradul de uzură fizică şi morală al acestuia. Valoarea de intrare a
utilajului este de 8.000 lei, iar valoarea amortizării cumulate (expresia valorică a uzurii şi
morale) este de 2.000 lei.
- valoarea contabilă netă: valoarea contabilă – amortizarea calculată = 8.000 – 2.000=
6.000 lei:
7
- rezerva din reevaluare: valoarea justă – valoarea contabilă netă = 9.000 – 6.000 =
3.000 lei
2131 = 105 3.000
b) Încorporarea la capital a acestor diferenţe din reevaluare

105 = 1012 3.000
7. Operaţiuni privind contabilitatea rezervelor
a) Constituirea rezervelor (rezerve legale, rezerve statutare sau contractuale, rezerve pentru
acţiuni proprii, alte rezerve)
Exemplul 1: O întreprindere constituie rezerve legale pe baza următoarelor informaţii extrase
din evidenţa contabilă de la sfârşitul exerciţiului financiar:
- capital social: 1.000 lei;
- venituri obţinute: 2.000 lei;
- cheltuieli efectuate: 1.200 lei.
Profitul brut: 2.000 – 1.200 = 800 lei

Rezerva legala repartizată din profitul brut: 800 * 5%= 40 lei
129 = 1061 40
Exemplul 2: Se constituie din profitul net al exerciţiului curent, respectiv din profitul reportat
rezerve statutare în sumă de 200 lei, respectiv 300 lei.
% = 1063 500
129 200
117 300
Exemplul 3: Adunarea generală extraordinară hotărăşte răscumpărarea a 500 acţiuni proprii.

Dobândirea acestora se face cu plata în numerar, la preţul de 2 lei acţiunea. Sursa de
procurare a acţiunilor este profitul distribuibil acţionarilor.
- răscumpărarea în numerar a acţiunilor proprii
502 = 5311 1.000
- constituirea rezervelor pentru acţiuni proprii din profitul exerciţiului curent, în sumă egală
cu valoarea acţiunilor proprii răscumpărate
129 = 1062 1.000
Exemplul 4: Se constituie alte rezerve prin încorporarea unei părţi din profitul net al
exerciţiului curent în sumă de 500 lei şi a primelor de emisiune în valoare de 200 lei.
% = 1068 700
129 500
1041 200
8
b) Utilizarea acestor rezerve
Exemplul 1: Se utilizează rezerve legale pentru acoperirea unor pierderi reportate în valoare
de 40 lei.
1061 = 117 40
Exemplul 2: Se utilizează rezerve statutare pentru acoperirea unei pierderi din exerciţiul
precedent în suma de 200 lei, iar diferenţa de 100 se încorporează la capitalul social.
1063 = % 300
121 200
1012 100
Exemplul 3: Se disponibilizează rezervele pentru acţiuni proprii prin transferarea acestora la

rezltatul reportat.
1062 = 117 1.000
Exemplul 4: Se majorează capitalul social prin încorporarea altor rezerve în sumă de 400 lei.
1068 = 1012 400
8. Operaţiuni privind contabilitatea rezultatelor
a) Utilizarea contului 121 „Profit şi pierdere”

Exemplu: Pe baza datelor din balanţa SC MARA SRL, realizez următoarele note contabile:
- închiderea conturilor de cheltuieli
121 = % 16.000
607 10.000
658 5.000
666 1.000
- închiderea conturilor de venituri
% = 121 20.000
707 15.000
768 5.000
- repartizarea profitului net pe destinaţii
129 = % 3.360
117 1.500 pierdere reportată din anii precedenţi
1061 500
1063 500
117 860 profit reportat pentru exerciţiul următor
- regularizarea conturilor la începutul exerciţiului următor privind profitul repartizat la
sfârşitul exerciţiului precedent
121 = 129 3.360
b) Utilizarea contului 129 „Repartizarea profitului”

- repartizarea profitului net pe destinaţii
129 = % 3.360
117 1.500 pierdere reportată din anii precedenţi
1061 500
9
1063 500
117 860 profit reportat pentru exerciţiul următor
- regularizarea conturilor la începutul exerciţiului următor privind profitul repartizat la
sfârşitul exerciţiului precedent
121 = 129 3.360
c) Utilizarea contului 117 „Rezultatul reportat”

Exemplu: Se acoperă din profitul net al exerciţiului curent pierderea de 500 lei, iar diferenţa
de 1.700 lei se reportează pentru exerciţiul viitor. În anul următor se repartizează dividende
de 800 lei, iar pentru salariaţi 500 lei.
- repartizarea profitului din exerciţiul curent
129 = % 2.200
117 500 pierdere reportată
117 1.700 profit reportat
- acordarea de dividende şi stimulente salariaţilor
117 = % 1.300
457 800
424 500
9. Operaţiuni privind contabilitatea subvenţiilor pentru investiţii
a) Evidenţierea primirii subvenţiilor de la bugetul statului

b) Evidenţierea plusului constatat la inventarierea imobilizărilor
c) Evidenţierea virării la venituri a subvenţiei
Exemplu: O societate comercială primeşte în contul bancar o subvenţie de 3.000 lei pentru
procurarea unui utilaj. După achiziţionarea utilajului în valoare de 5.000 lei, plus TVA se
achită factura prin bancă. Drata normală de utilizare a utilajului este de 5 ani.
- înregistrarea subvenţiei de primit
445 = 131 3.000
- primirea subvenţiei
5121 = 445 3.000
- achiziţionarea utilajului
% = 404 5.950
2131 5.000
4426 950
- plata datoriei faţă de furnizorul de imobilizări

404 = 5121 5.950
- amortizarea lunară a utilajului

6811 = 2813 83,33
- trecerea la venituri a parţii corespunzătoare subvenţiei
131 = 7584 50
10
10. Operaţiuni privind contabilitatea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli
a) Provizioane pentru litigii

Exemplu: O societate comercială constituie un provizion în sumă de 1.000 lei pentru
penalităţile probabile care vor fi suportate în exerciţiul următor, ca urmare a neachitării la
termen a unor datorii. În exerciţiul următor riscul survine, fiind achitate cu ordin de plată
penalităţi în sumă de 800 lei.
- constituirea provizionului
6812 = 1511 1.000
- achitarea penalitaţilor
6581 = 5121 800
- anularea provizionului
1511 = 7812 1.000
b) Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor

Exemplu: O societate comercială livrează în cursul exerciţiului produse finite în valoare de
4.000 lei plus TVA, pentru care acordă garanţii pe o perioadă de 1 an. Cota medie de
cheltuieli cu remedierile produselor în perioada de garanţie realizată în exerciţiul precedent
este de 4%.
- constituirea provizionului 4.000*4%=160 lei
6812 = 1512 160
- anularea provizionului la expirarea perioadei de garanţie

1512 = 7812 160
11. Operaţiuni privind contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate
a) Utilizarea contului 161 „Împrumuturi din emisiune de obligaţiuni”

Exemplu: O societate comercială emite un pachet de 1.000 obligaţiuni care se vând la
valoarea nominală de 10 lei bucata. Dobânda anuală este de 25%. După doi ani obligaţiunile
se răscumpără la valoarea nominală şi se anulează.
- emisiunea de obligaţiuni
461 = 161 10.000
- încasarea în numerar a valorii nominale a obligaţiunilor

5311 = 461 10.000
- cheltuielile cu dobânda aferente celor doi ani

666 = 1681 2.500 an 1
666 = 1681 2.500 an 2
- achitarea prin bancă a dobânzilor aferente celor 2 ani

1681 = 5121 5.000
11
- răscumpărarea în numerar a obligaţiunilor la scadenţă
505 = 5311 10.000
- anularea obligaţiunilor răscumpărate

161 = 505 10.000
b) Utilizarea contului 169 ”Prime privind răscumpărarea obligaţiunilor”

Exemplu: O societate comercială emite un pachet de 1.000 obligaţiuni cu valoarea nominală
de 3,5 lei, care se vând prin bancă la preţul de 3 lei. La scadenţă împrumutul se rambursează,
iar primele de rambursare se amortizează.
- valoarea nominală a obligaţiunilor: 1.000*3,5 = 3.500
- valoarea de emisiune (rambursare): 1.000 * 3 = 3.000
- emisiunea de obligaţiuni cu primă de rambursare
% = 161 3.500
461 3.000
169 500
- încasarea valorii de vânzare a obligaţiunilor

5121 = 461 3.000
- rambursarea împrumutului
161 = 5121 3.500
- amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor

6868 = 169 500
12. Operaţiuni privind contabilitatea creditelor bancare pe termen lung şi a dobânzilor

aferente
a) Operaţiuni privind primirea creditelor de la bănci

b) Operaţiuni privind dobânzile aferente acestor credite
c) Operaţiuni privind transferarea ratelor la credite restante (utilizarea contului 1622)
d) Operaţiuni privind rambursarea creditelor şi dobânzilor aferente
Exemplu: O întreprindere mijlocie contractează şi primeşte în contul de disponibil un credit

pe 4 ani, ân sumă de 24.000 lei, care se rambursează în tranşe lunare egale. Dobânda anuală
este de 30%, se calculează şi se achită lunar. Se înregistrează în contabilitate operaţiile
efectuate în primele 2 luni.
- încasarea creditului
5121 = 1621 24.000
- calcularea şi înregistrarea dobânzii în prima lună 24.000*30%/12 luni = 600 lei

666 = 1682 600
12
- rambursarea primei rate lunarea
1621 = 5121 500
- calcularea şi înregistrarea dobânzii în luna a doua 23.500*30%/12 luni=587,50 lei

666 = 1682 587,50
- achitarea ratei şi a dobânzii în luna a doua

% = 5121 1087,50
1621 500
1682 587,50
- în cea de a treia lună creditul devine restant

1621 = 1622 500
13. Operaţiuni privind datoriile ce privesc imobilizările financiare
a) Operaţiuni privind încasarea sumelor ce privesc împrumuturile primite de la societăţi la

care întreprinderea este acţionară
b) Operaţiuni privind dobânzile aferente acestor împrumuturi
c) Operaţiuni privind rambursarea sumelor şi a dobânzilor datorate
Exemplu: O filială primeşte de la societatea mamă un împrumut în sumă de 8.000 lei, care se
restituie după 18 luni, când se achită şi dobânda în sumă de 1.500 lei.
- primirea împrumutului
5121 = 1661 8.000
- dobânda datorată de filială
666 = 1685 1.500
- achitarea dobânzii şi a împrumutului
% = 5121 9.500
1661 8.000
1685 1.500
14. Operaţiuni privind contabilitatea altor împrumuturi şi datorii asimilate
a) Operaţiuni privind preluarea în locaţie de gestiune a unui mijloc fix din categoria –
Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii
b) Operaţiuni privind redevenţele anuale datorate
c) Operaţiuni privind achitarea prin bancă a redevenţei anuale şi a dobânzilor aferente
d) Operaţiuni privind restituirea mijlocului fix la expirarea contractului
Exemplu: O societate de leasing încheie cu un agent economic un contract de leasing
financiar pentru un autocamion care are preţul de cumpărare de 36.000 lei plus TVA şi durata
13
de funcţionare de 6 ani. Durata contractului este de 4 ani, iar dobânda medie interbancară
stabilită este de 36% pe an. La expirarea contractului utilizatorul restituie autocamionul.
- primirea autocamionului
2133 = 167 36.000
- dobânzile totale datorate

471 = 1687 51.840
- evidenţierea extrabilanţieră a imobilizării, inclusiv a dobânzilor

8036 = 87.840
- primirea facturii de la locator pentru redevenţa lunară

% = 404 1675
167 500
1687 1080
4426 95
- diminuarea extrabilanţieră a redevenţelor lunare facturate

= 8036 1.580
- amortizarea lunară a autocamionului

6811 = 2813 500
- includerea în cheltuieli a dobânzii facturate

666 = 471 1080
- achitarea facturii privind redevenţa lunară

404 = 5121 1675
- restituirea camionului după cei patru ani

167 = 2133 12.000
- soldarea contului extrabilanţier

= 8036 12.000
14
II. OPERAŢIUNI PRIVIND CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR
1. Operaţiuni privind contabilitatea imobilizărilor necorporale
a) Operaţiuni privind intrarea în patrimoniu a imobilizărilor necorporale

- achiziţie pe bază de factură
Exemplu: Se achiziţionează un teren cu vad comercial bun.
% = 404 47.600
2111 30.000
207 10.000
4426 7.600
- obţinute din producţia proprie

Exemplu: Se realizează cu cheltuieli proprii un studiu pentru îmbunătăţirea procesului de
producţie şi se recepţionează în cursul exerciţiului la o valoare de 5.000 lei.
203 = 721 5.000
- primirea ca aport la capitalul social

Exemplu: Se primeşte ca aport un program informatic evaluat la valoarea de 6.000 lei.
- subscriere la capital
456 = 1011 6.000
- aport efectiv
208 = 456 6.000
1011 = 1012 6.000
- primirea cu titlu gratuit (donaţii)

Exemplu: Se primeşte prin donaţie un brevet în estimat la valoarea de 10.000 lei
205 = 131 10.000
b) Operaţiuni privind ieşirea din patrimoniu a imobilizărilor necorporale

- scoaterea din funcţiune (casare) a acestor imobilizări complet amortizate
Exemplu: Se scot din evidenţă cheltuieli de constituire complet amortizate în valoare de
1.500 lei.
2801 = 201 1.500
- cesiunea (vânzarea sau cedarea cu titlu gratuit) a imobilizărilor parţial amortizate

- creanţa din vânzarea imobilizărilor necorporale
Exemplu: Se vinde către un terţ o marca comercială amortizată în proporţie de 30%, cu o
valoare de 5.500 lei, valoarea contabila de 6.000 lei.
- înregistrarea facturii de vânzare
461 = % 6.545
7583 5.500
4427 1.045
- descarcarea marcii din evidenţa contabilă
15
% = 205 5.500
2805 1,650
6583 3.850
- încasarea valorii facturii prin virament bancar
5121 = 461 6.545
c) Operaţiuni privind deprecierea activelor necorporale

- deprecierea ireversibilă (definitivă) sub forma amortizării
6811 = % 5.000
2801 1.000
2803 1.000
2805 1.000
2807 1.000
2808 1.000
- deprecierea reversibilă sub forma provizioanelor pentru depreciere
- constituirea provizioanelor
6813 = 290 1.500
290 = 7813 1.500
2. Operaţiuni privind contabilitatea imobilizărilor corporale
a) Operaţiuni privind intrarea în patrimoniu a imobilizărilor corporale
- achiziţie pe bază de factură

Exemplu: Se achiziţionează un utilaj de la un furnizor extern
2131 = 404 50.000
- obţinute prin producţie proprie

Exemplu: Se realizează cu forţe proprii o clădire care se recepţionează in anul curent în
valoare de 100.000, având în vedere că în exerciţiile precedente s-a recepţionat o valoare de
85.000 lei.
212 = % 100.000
231 85.000
722 15.000
- primirea ca aport la capitalul social

Exemplu: Un asociat aduce ca aport la capitalul societăţii un camion evaluat la valoarea de
40.000 lei, pentru care primeşte un număr de 3.800 acţiuni cu valoarea nominală de 10 lei.
- subscrierea la capital
456 = % 40.000
1011 38.000
1043 2.000
- aportarea efectivă
2133 = 456 40.000
16
1011 = 1012 38.000
- primirea cu titlu gratuit

Exemplu: Se primeşte ca donaţie un teren evaluat la suma de 20.000 lei
2111 = 131 20.000
b) Operaţiuni privind ieşirea din patrimoniu a imobilizărilor corporale
- scoaterea din funcţiune a unei imobilizări complet amortizate

Exemplu: Se casează un utilaj complet amortizat , valoare de intrare 15.000 lei
2813 = 2131 15.000
- cesiunea imobilizărilor parţial amortizate

- creanţa din vânzarea imobilizărilor corporale
* vânzarea către un terţ a unui autoturism la valoarea de 8.000 lei, plus TVA, cu valoarea de
intrare de 10.000 lei, amortizare calculată şi înregistrată de 3.500 lei.
- înregistrarea facturii de vânzare
461 = % 9.520
7583 8.000
4427 1.520
- descărcarea gestiunii contabile
% = 2133 10.000
2813 3.500
6583 6.500
* cedarea cu titlu gratuit a unui teren ce are valoarea contabilă de 25.000 lei
- înregistrarea donaţiei
6582 = 2111 25.000
- imobilizări corporale distruse de calamităţi

Exemplu: Se înregistrează scoaterea din evidenţă a unui depozit distrus de inundaţii care are
valoarea contabilă de 6.000 lei, amortizare cumulată de 2.000 lei.
% = 212 6.000
2812 2.000
671 4.000
c) Operaţiuni privind deprecierea activelor corporale

- deprecierea ireversibilă (definitivă) sub forma amortizării
Exemplu: La o societate în cursul unei luni se înregistrează amortizare pentru imobilizările
corporale din patrimoniu astfel:
6811 = % 6.500
2812 4.200
2813 2.300
17
- deprecierea reversibilă sub forma provizioanelor pentru depreciere
* constituirea provizionului
6813 = 291 800
* anularea provizionului
291 = 7813 800
3. Operaţiuni privind imobilizările în curs
a) Operaţiuni privind imobilizările corporale în curs

Exemplu: O întreprindere hotărăşte construirea în regie proprie a unei magazii. În prima lună
înregistrează cheltuieli cu materiale auxiliare în suma de 3.000 lei şi cheltuieli cu salariile de
2.600 lei. În a doua lună mai cheltuieşte 1.000 cu materiale, după care lucrarea se
recepţionează.
- cheltuieli cu materiale auxiliare
6021 = 3021 3.000
- cheltuieli cu salarii
641 = 421 2.600
- recepţia lucrării la sfârşitul primei luni

231 = 722 5.600
- cheltuielile cu materiale în a doua lună

6021 = 3021 1.000
- recepţia lucrării
212 = % 6.600
231 5.600
722 1.000
b) Operaţiuni privind avansurile acordate pentru imobilizări corporale

Exemplu: O societate a achitat un avans pentru procurarea unui autoturism în valoare de
8.000 lei. Factura finală conţine o valoare de 15.000 lei plus TVA.
- acordarea avansului
232 = 5121 8.000
- înregistrarea facturii
% = 404 17.850
2133 15.000
4426 2.850
- plata facturii şi regularizarea avansului
404 = % 17.850
232 8.000
5121 9.850
18
c) Operaţiuni privind imobilizările financiare în curs
Exemplu: O societate comercială realizează cu forţe proprii un proiect de inginerie
tehnologice, efectuându-se cheltuieli materiale de 1.500 lei şi cu resursele umane de 1.300
lei, în prima lună. În a doua lună se finalizează proiectul cheltuinduţse încă 500 lei pentru
materiale.
- consumul de materiale auxiliare
6021 = 3021 1.500
- cheltuieli salariale
641 = 421 1.300
- recepţia proiectului după prima lună
233 = 721 2.800
- cheltuieli materiale în luna a doua
6021 = 3021 500
- recepţia finală a proiectului
203 = % 3.300
721 500
233 2.800
d) Operaţiuni privind avansurile acordate pentru imobilizări necorporale

Exemplu: O firma acordă un avans pentru achiziţionarea unui program informatic în sumă de
2.000 lei. Factura finală conţine o valoare de 3.570 lei, inclusiv TVA.
- acordarea avansului
234 = 5311 2.000
- primirea facturii
% = 404 3.570
208 3.000
4426 570
- plata facturii şi regularizarea avansului
404 = % 3.570
5311 1.570
234 2.000
4. Operaţiuni privind imobilizările financiare
a) Operaţiuni privind intrarea în patrimoniu a imobilizărilor financiare

Exemplu 1: O societate mamă achiziţionează de la o filială din cadrul grupului 20.000
acţiuni cu preţul de 1 leu bucata. Se achită suma de 15.000 prin virament bancar, restul sumei
se va achita ulterior.
- achiziţionarea titlurilor
261 = % 20.000
5121 15.000
269 5.000
- achitarea ulterioară a vărsămintelor neefectuate
269 = 5121 5.000
19
Exemplu 2: O societate mama acordă unei filiale din cadrul grupului la care se deţin titluri de
participare un împrumut de 10.000 lei pe o durată de 2 ani cu o dobândă preferenţială de 10%
pe an.
- acordarea împrumutului prin bancă
2671 = 5121 10.000
- încasarea dobânzii în primul an

5121 = 763 1.000
- rambursarea primei rate a împrumutului

5121 = 2671 5.000
Exemplul 3: O societate comercială virează prin bancă o garanţie la DISTRIGAZ în sumă de

1.000 lei.
2678 = 5121 1.000
b) Operaţiuni privind ieşirea din patrimoniu a imobilizărilor financiare

Exemplul 1: O societate care a beneficiat de un împrumut de la societatea mama nu-l poate
rambursa. În contabilitatea societăţii mamă se va înregistra:
- includerea la pierderi a dobânzii nerecuperate
663 = 2672 500
- includerea la pierderi a ratei nerecuperate
663 = 2671 5.000
Exemplul 2: Se restituie în numerar garanţia depusă la DISTRIGAZ.

5311 = 2678 1.000
Exemplul 3: Se încasează prin bancă contravaloarea împrumutului şi a dobânzii aferente,

acordate unui terţ.
5121 = % 6.000
2673 4.500
2674 1.500
20
III. OPERAŢIUNI PRIVIND CONTURILE DE STOCURI ŞI
PRODUCŢIA ÎN CURS DE EXECUŢIE
1. Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor privind materiile prime şi materialele
a) Reflectarea în contabilitatea a operaţiunilor în cazul utilizării inventarului permanent

- Materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar
evaluate la cost de achiziţie;
- Materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar
evaluate la cost (preţ) standard (prin reflectarea conturilor de diferenţe de preţ
aferente) ;
- Modalităţi de intrare şi ieşire de materii prime, materiale consumabile, materiale de
natura obiectelor de inventar în şi din gestiunea unităţii patrimoniale (pentru
evaluarea elementelor de stocuri aferente la ieşirea din patrimoniu să se utilizeze
metodele : CMP, FIFO, LIFO)
Exemplul 1: O întreprindere care ţine evidenţa stocurilor la cost de achiziţie prezintă
următoarele date privind materiile prime :
 stoc iniţial evaluat la costul de achiziţie de 8 lei/kg : 200 kg ;
În cursul lunii se efectuează următoarele operaţiuni privind materiile prime :
 cumpărare de materii prime : 600 kg la preţul de facturare de 10 lei/kg plus
TVA, achitate prin bancă ;
 cheltuieli de transport : 600 lei plus TVA, care se achită în numerar ;
 consum de materii prime : 700 kg, evaluat după metoda LIFO
- achiziţionarea de materii prime conform facturii fiscale:

% = 401 7.140
301 6.000
4426 1.140
- cheltuieli de transport conform facturii de transport:
% = 401 714
301 600
4426 140
- calculul costului de achiziţie unitar al materiilor prime cumpărate:
(6.000 + 600) : 600 = 11 lei/kg
- achitarea cu ordin de plată a contravalorii materiilor prime:
401 = 5121 7.140
- achitarea pe bază de chitanţă a facturii de transport:
401 = 5311 714
- consum de materii prime confom bonului de consum: 600 kg x 11 + 100 kg x 8
601 = 301 7.400
Exemplul 2 : O întreprindere care ţine evidenţa stocurilor la preţ standard preintă la începutul
lunii următoarea siruaţie privind materialele auxiliare :
 stoc iniţial de materiale, evaluate la preţul standard de 2 lei/kg : 200kg ;
 diferenţe de preţ aferente stocului iniţial : 20 lei ;
În cursul lunii se efectuează următoarele operaţiuni privind materialele auxiliare :
21
 cumpărare cu plata în numerar de materiale, conform facturii : 500 kg cu
preţul de facturare de 2,10 lei/kg plus TVA ;
 consum de materiale : 600 kg
- achiziţionarea de materiale auxiliare, conform facturii fiscale înregistrate la preţul
standard de 2 lei/kg :
% = 401 1.249,50
3021 1.000
308 50
4426 199,50
- achitarea cu numerar a facturii, conform chitanţei înregistrate în registrul de casă :
401 = 5311 1.249,50
- consum de materiale înregistrate la preţ standard, conform bonului de consum :
6021 = 3021 1.200
- calculul coeficientului privind diferenţele de preţ: K=(Si308+Rd308)/
(Si302+Rd302)= = 70/1400=0,005
- repartizarea diferenţelor de preţ asupra consumului de materiale : 1.200 x 0,05
6021 = 308 60
Exemplul 3 : O întreprindere care ţine evidenţa stocurilor la preţ standard precare ţine
evidenţa stocurilor la preţ standard prezintă la începutul lunii următoarea situaţie privind
materiile prime :
 stoc iniţial de materii prime, evaluate la preţul standard de 2 lei/kg : 200 kg ;
 diferenţe de pret aferente stocului iniţial : 20 lei;
În cursul lunii se efectuează următoarele operaţiuni privind materiile prime :
 cumpărare de materii prime, conform facturii fiscale : 500 kg cu preţul de
facturare de 1,80 lei/kg plus TVA, achitate prin virament bancar;
 consum de materii prime : 600 kg
- achiziţionarea de materii prime, înregistrate la preţul standard de 2 lei/kg :
% = 401 1.071
301 1.000
308 100
4426 171
- achitarea cu ordin de plată a facturii :
401 = 5121 1.071
- consum de materii prime, înregistrate la preţ standard : 600 kg x 2 lei/kg
601 = 301 1.200
- calcularea coeficientului privind diferenţele de preţ:
K = (Si308+Rd308)/(Si301+Rd301)= -80/1.400= - 0,571
- repartizarea diferenţelor de preţ aferente consumului de materii prime :-0.0571 x
1.200
601 = 308 68,52
Exemplul 4 : Se achiziţionează 10 aparate de măsură cu preţul de facturare de 400 lei/bucata
plus TVA, care se achită dintr-un avans de trezorerie. Cheltuielile de transport sunt de 200 lei
plus TVA şi se achită cu numerar. Se dau în folosinţă 4 aparate. După uzura lor completă se
22
casează, rezultând piese de schimb evaluate la suma de 100 lei. Evidenţa obiectelor de
inventar se ţine la cost de achiziţie.
- achiziţionarea obiectelor de inventar achitate din avansul de trezorerie, conform
facturii fiscale şi decontului de cheltuieli:
% = 542 4.760
303 4.000
4426 760
- cheltuieli de transport achitate cu numerar conform facturii fiscale şi chitanţei din
registrul de casă:
% = 5311 238
303 200
4426 38
- determinarea costului de achiziţie unitar al unui aparat de măsură: 4.200/10=420 lei
- darea în folosinţă a aparatelor de măsură pe bază de proces verbal:
603 = 303 1.680
- evidenţa extrabilanţieră a aparatelor de măsură date în folosinţă:
8039 = 1.680
- scoaterea din evidenţa extracontabilă a aparatelor de măsură casate:
= 8039 1.680
- recuperarea pieselor de schimb din procesul de dezmembrare:
3024 = 7588 100
Exemplul 5: Se achiziţionează echipament de lucru cu preţul de facturare de 2.000 lei plus

TVA, care se achită cu ordin de plată. Echipamentul se distribuie salariaţilor, care vor suporta
50% din costul de achiziţie, care se va reţine din salarii. Evidenţa materialelor de natura
obiectelor de inventar se ţine la cost de efectiv.
- achiziţionarea echipamentului:
% = 401 2.380
303 2.000
4426 380
- achitarea facturii cu ordin de plată evidena facturii cu ordin de plată evideţiat în
extrasul de cont:
401 = 5121 2.380
- distribuirea echipamentului de lucru către salariaţi:
% = 303 2.000
603 1.000
4282 1.000
- TVA aferentă valorii echipamentului suportată de salariaţi:
4282 = 4427 190
- reţinerea din salarii a creanţei faţă de salariaţi:
421 = 4282 1.190
Exemplul 5: Întreprinderea ‘A’ donează întreprinderii ‘B’ materii prime în valoare de 200 lei.
Întreprinderea ‘B’ utilizează bunurile primite ca materiale auxiliare.
- în contabilitatea întreprinderii ‘A’
6582 = 301 200
23
- în contabilitatea întreprinderii ‘B’
3021 = 7582 200
Exemplul 6: La inventariere se constată un minus de materii prime în valoare de 100 lei care
se impută gestionarului la valoarea actuală de 120 lei plus TVA. Suma imputată se încasează
în numerar.
- înregistrarea minusului de materii prime:
601 = 301 100
- imputarea minusului de materii prime la valoarea actuală:
4282 = % 142,80
7581 120
4427 22,80
- încasarea cu numerar a creanţei faţă de gesionar:
5311 = 4282 142,80
b) Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor în cazul utilizării inventarului intermitent
Exemplul 1: O întreprindere care ţine evidenţa stocurilor la cost de achizi O întreprindere

care ţine evidenţa stocurilor la cost de achiziţie, cu ajutorul inventarului intermitent,
efectuează în cursul lunii următoarele operaţiuni privind combustibilii:
 stoc iniţial de combustibili, evaluat la costul de achiziţie, care se include în
cheltuieli: 250 lei;
 cumpărare de combustibili: 500 lei plus TVA, cu plata prin bancă.
La inventarierea de la sfârşitul lunii se constată un sold de combustibili de 100 lei.
- includerea în cheltuieli a soldului iniţialde combustibili, pornind de la premisa că se

vor consuma în cursul lunii:
6022 = 3022 250
- achiziţionarea de combustibili, în baza facturii fiscale
% = 401 595
6022 500
4426 95
- achitarea combustibilului prin virament bancar
401 = 5121 595
- înregistrarea stocului final de combustibil stabilit la inventariere
3022 = 6022 100 sau
6022 = 3022 100
Exemplul 2: O microîntreprindere care ţine evidenţa stocurilor la cost de achiziţie, cu ajutorul

inventarului intermitent, efectuează în cursul lunii următoarele operaţiuni privind materiile
prime:
 stoc iniţial de materii prime, evaluate la costul de achiziţie de 9 lei/litrul: 400
litri, care se include în cheltuieli;
 cumpărare de materii prime: 600 litri la preţul de facturare de 10 lei/litrul plus
TVA, achitate dintr-un avans de trezorerie ;
 cheltuieli de transport: 100 lei plus TVA, care se achită în numerar.
24
La inventarierea de la sfârşitul lunii se constată un stoc de materii prime de 200 litri, care se
evaluaează potrivit metodei costului mediu ponderat.
- stornarea soldului iniţial de materii prime:
601 = 301 3.600
- recepţia materiilor prime achitate dintr-un avans de trezorerie:
% = 542 7.140
601 6.000
4426 1.140
- cheluieli de transport achitate în numerar
% = 5311 357
601 300
4426 57
- costul efectiv unitar al materiilor prime intrate: 6.300/600=10,50 lei/litrul
- costul unitar mediu ponderat: (3.600+6.300)/1.000 litri=9,90 lei/litru
- înregistrarea stocului final de materii prime stabilit la inventariere: 200 x 9,90 =1.980
301 = 601 1.980 sau
601 = 301 1.980
2. Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor privind produsele şi producţia în curs de
execuţie
a) Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor în cazul utilizării inventarului permanent

- Produse (semifabricate, produse finite, produse reziduale) evaluate la cost de
producţie;
- Produse (semifabricate, produse finite, produse reziduale) evaluate la cost standard
(prin reflectarea conturilor de diferenţe de preţ aferente);
- Modalităţi de intrare şi ieşire de produse (semifabricate, produse finite, produse
reziduale) în şi din gestiunea unităţii patrimoniale;
- Producţia în curs de execuţie evaluată la cost de producţie (prin evidenţierea
stocurilor de produse, lucrări şi servicii în curs de execuţie existente la sfârşitul
perioadei).
b) Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor în cazul utilizării inventarului intermittent
Exemplul 1: O întreprindere are la începutul lunii un stoc de produse finite de 200 bucăţi
înregistrate la costul de producţie de 10 lei/buc. În cursul lunii s-au mai fabricat 500 de
bucăţi, efectuându-se în acest scop următoarele cheltuieli:
 cu materiile prime: 3.000 lei;
 cu materialele auxiliare: 1.500 lei;
 cu colaboratorii: 600 lei;
 cu energia electrică facturată de către furnizor: 400 lei, plus TVA achitată cu
numerar.
Se livrează 600 de bucăţi cu preţul de vânzare de 15 lei/bucată plus TVA, creanţa încasându-
se prin bancă. Scoaterea din evidenţă a produselor livrate se face folosind metoda FIFO.
A. Unitatea utilizează metoda inventarului permanent

- cheltuieli cu materiile prime
601 = 301 3.000
25
- cheltuilei cu materialele auxiliare
6021 = 3021 1.500
- chletuieli cu colaboratorii
621 = 401 600
- cheltuieli cu energia achitată în numerar
% = 401 476
605 400
4426 76
- obţinerea de produse finite evaluate la cost de producţie efectiv
cost de producţie total: 3.000+1.500+600+400=5.500
cost unitar: 5.500/500=11 lei/bucata
345 = 711 5.500
- livrarea produselor finite către clienţi în baza facturii fiscale
4111 = % 10.710
701 9.000
4427 1.710
- scoaterea din evidenţă a produselor finite: 200 x 10 + 400 x 11 = 6.400
711= 345 6.400
- încasarea contravalorii produselor vândute
5121 = 4111 10.710
- închiderea conturilor de cheltuilei la sfârşitul lunii:
121 = % 5.500
601 3.000
6021 1.500
605 400
621 600
- închiderea contului de venituri din vânzarea produselor:
701 = 121 9.000
- închiderea contului de vnituri din producţia stocată:
RD-RC=6.400-5.500=900 lei, care reprezintă sold debior, de aceea contul se închide
precum conturile de cheltuieli
121 = 711 900
B. Unitatea utilizează metoda inventarului intermittent

- scoaterea din gestiune a produselor aflate în stoc la începutul lunii:
711= 345 2.000
- vânzarea produselor
4111 = % 10.710
701 9.000
4427 1.710
- încasarea contravalorii produselor vândute
5121 = 4111 10.710
- stabiliea prin inventariere a stocului final de produse finite: 100 buc x 11 lei/buc
Producţia obţinită: SF + IEŞIRI – SI = 100 +600 -200 = 500 bucăţi
345 = 711 1.100
26
Exemplul 2: O firmă are la începutul lunii un stoc de produse finite de 300 kg evaluate la
preţul standard de 6lei/kg, diferentele de preţ aferente stocului iniţial fiind de 200 lei. În
cursul lunii unitatea fabrică 700 kg produse finite, efectuându-se în acest scop următoarele
cheltuieli:
 cu materialele auxiliare: 700 lei;
 cu salariile: 1.330 lei.
Se livrează 800 kg produse finite la preţul de vânzare de 10 lei/kg plus TVA, factura
încasându-se prin bancă.

601 = 301 2.500
6021 = 3021 700
- chletuieli cu salariile
641 = 421 1.330
- obţinerea de produse finite la preţul standard de 6 lei/kg: 700x6=4.200
345 = 711 4.200
- diferenţele de preţ aferente producţiei obţinute: cost de producţie-cost standard
4.530 – 4.200 = 330 lei
348 = 711 330
- vânzarea produselor finite: 800 kgx10 lei/kg=8.000
4111 = % 9.520
701 8.000
4427 1.520
- scoaterea din evidenţă a produselor livrate la preţ standard: 800 x 6 lei/kg
711= 345 4.800
- determinarea coeficientului de repartizare a diferenţelor de preţ
K = (Si348+Rd348)/(Si345+Rd348)=530/6.000=0,0883
- diferenţele de preţ aferente producţiei livrate: valoarea la preţ standard a produselor
livrate x K= 4.800 x 0,0883=423,84
711= 348 423,84
- încasarea facturii
5121 = 4111 9.520
Exemplul 3: O societate comercială are la începutul lunii un stoc de semifabricate de 100

bucăţi evaluate la costul standard de 8 lei/bicata, diferenţele de preţ aferente stocului iniţial
fiind de 100 lei. În cursul lunii unitatea a produs 800 de bucăţi de semifabricate, efectuându-
se în acest scop următoarele cheltuieli:
 cu materialele auxiliare: 1.500 lei;
 cu colaboratorii: 1.100 lei.
Se livrează terţilor 400 bucăţi d semifabricate la preţul de vânzare de 10 lei/bucata plus TVA,
factura încasându-se prin bancă.
27
601 = 301 3.500
6021 = 3021 1.500
- cheltuieli cu colaboratorii
621 = 401 1.100
- obţinerea de semifabricate evaluate la preţul standard: 800 buc x 8 lei/bucata
341 = 711 6.400
- diferenţele de preţ aferente producţiei obţinute: 6.100 – 6.400 = -300
348 = 711 300
- vânzarea semifabricatelor
4111 = % 4.760
702 4.000
4427 760
- scoaterea din evidenţă a semifabricatelor livrate: 400 x 8
711= 341 3.200
- coeficientul de repartizare a diferenţelor de preţ: K=(Si348+Rd348)/(SI341+Rd341)=
=-200/7.200=-0,0277
- diferenţele de preţ aferente producţiei vândute: -0,0277x3.200=-88,64
711= 348 88,64
5121 = 4111 4.760
Exemplul 4: Se obţin semifabricate evaluate la costul de producţie efectiv de 800 lei.

Ulterior, se eliberează pentru prelucrare în alte secţii, semifabricate în valoare de 700 lei.
- recepţia semifabricatelor obţinute din producţie proprie
341 = 711 800
- eliberarea de semifabricate pentru prelucrarea acestora în alte secţii
711 = 341 700
Exemplul 5: Din procesul de producţie rezultă materiale recuperabile (deşeuri, rebuturi)

evaluate la suma de 400 lei. Ulterior, acestea se vând cu preţul de 500 lei plus TVA, încasarea
făcându-se în numerar.
- recepţia produselor reziduale
346 = 711 400
- valorificarea produselor reziduale prin vânzare
4111 = % 595
703 500
4427 95
- descărcarea gestiunii de produsele reziduale vândute
711 = 346 400
- încasarea în numerar a facturii cu produsele reziduale vândute
5121 = 4111 595
Exemplul 6: La inventariere se constată un minus de produse finite de 80 lei care se impută

magazionerului la valoarea actuală de 100 lei plus TVA. Suma se încasează ulterior în
numerar.
28
- minusul de produse finite constatat la invetariere
711 = 345 80
- imputarea pagubei gestionarului
4282 = % 119
7581 100
4427 19
- încasarea imputaţiei în numerar
5311 = 4282 119
Exemplul 7: Se înregistrează în contabilitate următoarele operaţii:

- produse finite în valoare de 400 lei, oferite gratuit
6582 = 345 400 sau
711 = 345 400 şi
6582 = 701 400
- produse finite acordate salariaţilor ca plată în natură în sumă de 50 lei
421 = 345 50 sau
711 = 345 50 şi
421 = 701 50
635 = 4427 9,50
- produse finite în valoare de 300 lei transferate la magazinul propriu
371 = 345 300 sau
711 = 345 300
371 = 701 300
- produse reziduale în valoare de 60 lei distruse de inundaţii
671 = 346 60 sau
711 = 346 60 şi
671 = 703 60
Exemplul 8: La inventarierea de la sfârşitul lunii se constată în secţiile de bază produse în

curs de execuţie evaluate la costul efectiv de 500 lei.
- înregistrarea producţiei în curs de execuţie stabilite la finele lunii
331 = 711 500
- stornarea la începul lunii următoare a stocului de producţie neterminată
711 = 331 500
3. Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor privind stocurile aflate la terţi
a) Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor privind stocurile aflate la terţi (materii şi

materiale, produse, animle, mărfuri, ambalaje aflate la terţi)
- Stocuri achitate şi lăsate în custodia furnizorului

- Stocuri date spre prelucrare (reparare) la terţi
- Stocuri predate terţilor pentru vânzare în consignaţie
- Stocuri trimise pentru depozitare temporară la terţi(în vederea trimiterii la o expoiţie)
29
- Stocuri aflate în curs de aprovizionare, fiind achitate, dar nesosite sau stocuri sosite, dar
nerecepţionate
Exemplul 1: O întreprindere de prelucrarea lemnului trimite la terţi pentru fasonare lemn

rotund în valoare de 1.000 lei. Preţul prelucrării materiei prime ese de 50 lei plus TVA.
Ulterior, materiile prime prelucrate se returnează.
- trimiterea materiilor prime pentru prelucrare pe bază de aviz de însoţire a mărfii
351 = 301 1.000
- costul prelucrării conform facturii
% = 401 59,50
301 50
4426 9,50
- reîntoarcerea de la prelucrarea materiilor prime
301 = 351 1.000
Exemplul 2: Se achiziţionează, conform facturii, materiale consumabile în sumă de 400 lei

plus TVA, care din motive obiective nu se pot recepţina imediat. Ulterior se face recepţia
lotului de materiale intrate.
- sosirea materialelor
% = 401 476
351 400
4426 76
- recepţia materialelor
301 = 351 400
Exemplul 3: Se trimite la terţi pentru reparare un aparat de măsură în valoare de 300 lei aflat
în depozit. Ostul reparaţiei achitat cu un avans de trezorerie este de 60 lei plus TVA. După
reparare, aparatul este adus în unitate.
- trimiterea aparatului de măsură la reparat
351 = 303 300
- achitarea reparaţiei
% = 542 71,40
611 60
4426 11,40
- aducerea aparatului reparat
303 = 351 300
Exemplul 4: Datorită lipsei spaţiilor de depozitare se trimit la terţi pentru depozitare

temporară produse finite în valoare de 500 lei. Chiria percepută este de 20 lei plus TVA şi se
achită cu numerar. Ulterior, produsele sunt aduse în unitate.
- trimiterea la terţi a produselor finite
354 = 345 500
- achitarea chiriei
% = 5311 23,80
612 20
4426 3,80
30
- aducerea produselor în unitate
345 = 354 500
Exemplul 5: O fermă achiziţioneză, conform facturii, porci pentru îngrăşat în valoare de

15.000 lei, plus TVA, care se lasă o perioadă în custodia furniorului, după cae se aduc în
unitate.
- achiziţionarea porcilor şi lăsarea acestora în custodia furnizorului
% = 401 17.850
356 15.000
4426 7.850
- aducerea animalelor de la furnizor
361 = 356 15.000
Exemplul 6: Se trimite un lot de produse finite înregistrat la costul de producţie de 200 lei
pentru a fi vândut în consignaţie la valoarea de 300 lei. După vânzarea produselor, se trimite
factura şi se încasează în numerar.
- trimiterea produselor în consignaţie pe bază de aviz de însoţire a mărfii
354 = 345 200
- trimiterea facturii după vânzarea produselor
4111 = % 357
701 300
4427 57
- scoaterea din evidenţă a produselor vândute
711 = 345 200
5311 = 4111 357
Exemplul 7: Se ahiziţionează un lot de mărfuri în valoare de 2.000 li plus TVA, care se

expediază cu trenul. Se înregistrează factura privind mărfurile în curs de aprovizionare.
Ulterior se înregistrează sosirea mărfurilor în unitate.
- înregistrarea mărfurilor în curs de aprovizionare
% = 401 2.380
357 2.000
4426 380
- sosirea şi recepţionarea mărfurilor
371 = 357 2.000
Exemplul 8: Se trimit unei unităţi neplătitoare de TVA ambalaje în valoare de 100 lei pentru a
fi recondiţionate. Costul recondiţionării în valoare de 10 lei se achită în numerar. Ulterior,
ambalajele reintră în unitate.
- trimiterea ambalajelor pentru recondiţionare
358 = 381 100
- achitarea costului recondiţionării
611 = 5311 10
- reîntoarcerea ambaljelor recondiţionate
381 = 358 100
31
4. Reflecarea în contabilitate a operaţiunilor privind contabilitatea animalelor
a) Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor privind intrarea şi ieşirea în şi din

gestiune a animalelor (animale tinere de orice fel –viţei, miei, purcei, mânji ş.a. -
animale la îngrăşat, destinate sacrificării sau vânzării, animale pentru producţie –
lână, lapte, blană, ouă, colonii de albine
- Animale achiziţionate de la furnizori, evaluate la cost de achiziţie
- Animale achiziţionate de la furnizori evaluate la preţ standard (prin reflectarea
conturilor de diferenţe de preţ aferente)
- Animale pentru îngrăşat obţinute din producţia proprie la cost efectiv de producţie
- Animale din producţia proprie, evaluate la cost standard (prin reflectarea conturilor de
diferenţe de preţ aferente)
- Colonii de albine achiziţionate în vederea obţinerii de miere (mierea fiind un produs
finit)
b) Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor privind creşterea lunară în greutate
(înregistrarea sporului lunar de creştere în greutate)
- Creşterea în greutate evaluată la cost de producţie
- Creşterea în greutate evaluată la cost standard
Exemplul 1: Se achiziţionează de la furnizori animale pentru îngrăşat la costul de achiziţie

de 10.000 lei plus TVA, care se achită prin ordin de plată. Creşterea lunară în greutate se
înregistrează la costul de producţie de 2.000 lei. După trei luni se vând ca animale vii cu
preţul de vânzare de 20.000 lei plus TVA, factura încasându-se prin bancă.
- achiziţionarea animalelor
% = 401 11.900
361 10.000
4426 1.900
- achitarea facturii
401 = 5121 11.900
- sporul lunar de creştere în greutate
361 = 711 2.000
- livrarea animalelor vii
4111 = % 23.800
701 20.000
4427 3.800
- descărcarea gestiunii de animale vândute
costul de achiziţie: 10.000; sporul total de greutate: 3 x 2.000
% = 361 16.000
606 6.000
711 10.000
5121 = 4111 23.800
Exemplul 2: Se obţin din producţie proprie animale pentru îngrăşat înregistrate la costul de
producţie efectiv de 10.000 lei. Sporul lunar în greutate este calculat la costul de producţie de
32
1.000 lei. După 12 luni, animalele sunt sacrificate, iar produsele obţinute sunt trecute la
magazinul propriu de desfacere.
- obţinerea de animale pentru îngrăşat
361 = 711 10.000
- sporul lunar de creştere în greutate
361 = 711 1.000
- trecerea produselor rezultate după sacrificare la magazinul propriu
371 = 361 22.000 sau
711= 361 22.000 şi

371 = 701 22.000
Exemplul 3: Se achiziţionează o familie de albine la preţul de 500 lei plus TVA, care se
achită din avansuri de trezorerie. În cursul lunii se obţine miere la costul de producţie de 25
lei, care se livrează la preţul de vânzare de 40 lei plus TVA, care se încasează în numerar.
- achiziţionarea albinelor
% = 542 595
361 500
4426 95
- obţinerea produselor finite
345 = 711 25
- vânzarea mierii
4111 = % 47,60
701 40
4427 7,60
- descărcarea gestiunii d produsele vândute
711= 345 25
5311 = 4111 47,60
Exemplul 4: Se obţin din producţie proprie 4 animale pentru îngrăşat, înregistrate la preţul
standard de 500 lei/bucata, costul efectiv fiind de 560 lei. Sporul lunar de creştere în greutate
este de 40 lei/bucata la preţ standard, respectiv 50 lei/bucata la cost efectiv. După zece luni se
vând 3 animale cu preţul de 1.500 lei plus TVA.
- animale nou-născute înregistrate la preţ standard: 4 x 500 = 2.000
361 = 711 2.000
- diferenţe de preţ aferente animalelor nou-născute: 4 x 60 = 240
368 = 711 240
- sporul lunar de creştere în greutate la preţ standard: 4 x 40 = 160
361 = 711 160
- diferenţe de preţ aferente sporului lunar în greutate: (50 – 40) x 4 = 40
368 = 711 40
- vânzarea animalelor
4111 = % 5.355
701 4.500
4427 855
33
- descărcarea din gestiune a animalelor vândute
preţul standard: (500 + 40 x 10 luni) x 3 animale = 2.700
711= 361 2.700
- coeficientul diferenţelor de preţ: K = (Si 368 + Rd 368)/(Si361 + Rd361) = (240+40 x
10)/(2.000 + 160 x 10)=640/3600=0,1777
- difernţele de preţ aferente animalelor vândute: 2.700 x 0,1777=479,79
711= 368 479,79
Exemplul 5: Se obţin din producţie proprie viţei, care se evaluează la costul de producţie de
15.000 lei. Ulterior, se înregistrează creşterea în greutate în sumă de 10.000 lei. La
maturitate, animalele se transferă în categoria imobilizărilor corporale, fiind utilizate ca
animale de reproducţie.
- obţinerea de animale din producţia proprie
361 = 711 15.000
- sporul de creştere în greutate
361 = 711 10.000
- transferarea animalelor în categoria imobilizărilor corporale
2134 = 361 25.000 sau
711= 361 25.000 şi

2134 = 701 25.000
5. Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor privind mărfurile
a) Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor în cazul utilizării inventarului permanent

- Mărfuri evaluate la cost de achiziţie
- Mărfuri evaluate la preţ de vânzare cu amănuntul (atât pentru unităţi plătitoare de TVA
cât şi pentru cele neplătitoare de TVA)
- Mărfuri vândute cu plata în rate (cu reflectarea înregistrărilor atât în contabilitatea
furnizorului cât şi în contabilitatea clientului)
- Operaţiuni privind importul şi exportul de mărfuri
- Operaţiuni privind comerţul în consignaţie (mărfuri aflate şi vândute în consignaţie cu
reflectarea înregistrărilor în contabilitatea deponentului şi în contabilitatea
consignaţiei)
- Alte modalităţi de intrare şi ieşire de mărfuri în şi din patrimoniu
- Reflectarea reducerilor comerciale şi financiare primite în cazul cumpărărilor de
mărfuri
b) Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor în cazul utilizării inventarului intermitent
Exemplul 1: O societate comercială care ţine evidenţa mărfurilor la cost de achiziţie

achiziionează un lot de mărfuri în valoare de 3.000 lei plus TVA, care se achită cu ordin de
plată. În cursul lunii se livrează mărfuri în valoare de 2.000 lei plus TVA, la preţ de vânzare,
încasarea făcându-se cu ordin de plată. Costul de achiziţie al mărfurilor livrate este de 1.500
lei.
- înregistrarea facturii privind mărfurile achiziţionate
34
% = 401 3.570
371 3.000
4426 570
401 = 5121 3.570
- livrarea mărfurilor
4111 = % 2.380
707 2.000
4427 380
- scoaterea din gestiune a mărfurilor vândute
607 = 371 1.500
5121 = 4111 2.380
Exemplul 2: O întreprindere mică prezintă la începutul lunii un sold de marfă evaluat la

preţul de vânzare cu amănuntul de 1.428 lei (1.000 lei preţul de facturare, 200 lei adaosul
comercial, 228 lei TVA neexigibilă). Se achiziţionează mărfuri la preţ de cumpărare de 2.000
lei plus TVA, care se achită prin bancă. Cota de adaos comercial este de 30% din preţul de
cumpărare. Se vând în numerar mărfuri în valoare de 2.142 lei, inclusiv TVA colectată. Se
scot din evidenţă mărfurile livrate.
Recepţia mărfurilor pe baza NIR-ului
% = 401 2.380
371 2.000
4426 380
- înregistrarea adaosului comercial şi a TVA neexigibile
Adaosul comercial: 2.000 x 30% = 600 lei
TVA neexigibilă: (2.000 + 600) x 19% = 494 lei
371 = % 1.094
378 600
4428 494
- achitarea facturii către furnizor
401 = 5121 2.380
- încasări în numerar din vânzarea mărfurilor
venituri: 2.142 x 100/119 = 1.800
TVA colectată: 2.142 x 19/119 = 342
5311 = % 2.142
707 1.800
4427 342
- determinarea coeficientului de repartizare a diferenţelor de preţ: K=(Si378+Rc378)/
(Si371+Rd371-Si4428-Rc4428)=800/3800=0,2105
- descărcarea gestiunii de mărfurile vândute
adaosul comercial: 1.800 x 0,2105 = 378,90
cheltuieli privind mărfurile: 1.800 – 378,90 = 1421,10
TVA neexigibilă: 342
35
% = 371 2.142
607 1.421,10
378 378,90
4428 342
Exemplul 3: O întreprindere mijlocie deţine la începutul lunii un sold de marfă evaluat la

preţul de vânzare cu amănuntul de 7.140 lei (5.000 lei preţul de facturare, 1.000 lei adaosul
comercial, 1.140 lei TVA neexigiblă). Cheltuielile de transport aferente stocului iniţial sunt
de 100 lei. Se achiziţionează mărfuri la preţul de cumpărare de 15.000 lei plus TVA.
Cheltuielile de transport aferente intrărilor de mărfuri şi facturate de cărăuş sunt de 300 lei
plus TVA. Cota de adaos comercial este de 30%. Se vând în numerar mărfuri în valoare de
9.520 lei, inclusiv TVA. Unitatea utilizează conturi analitice distincte pentru evidenţa
mărfurilor şi a cheltuielilor de transport-aprovizionare şi anume, contul 371.1 ‘Mărfuri’ şi
371.2 ‘Cheltuieli de transport privind mărfurile’.
Recepţia mărfurilor
% = 401 17.850
371.1 15.000
4426 2.850
- înregistrarea adaosului comercial şi a TVA neexigibile
Adaos comercial: 15.000 x 30%= 4.500 lei
Tva neexigibilă: (15.000 + 4.500) x 19%=3.705
371.1 = % 8.205
378 4.500
4428 3.705
- cheltuieli de transport facturate de către o unitate
% = 401 357
371.2 300
4426 57
- încasări în numerar din vânzarea mărfurilor, conform monetarelor
venituri: 9.520 x 100/119 = 8.000
TVA colectată: 9.520 – 8.000 = 1.520
5311 = % 9.520
707 8.000
4427 1.520
- coeficienul K=5.500/25.500=0,2156
adaosul comercial: 8.000 x 0,2156=1.724,80
cheltuieli privind mărfurile: 8.000 – 1.724,80 = 6.275,20
% = 371.1 9.520
607 6.275,20
378 1.724,80
4428 1.520
- coeficientul cheltuileilor de transport: K=400/20.000=0.02
cheltuieli de transport aferente mărfurilor livrate: 0,02 x 6.275,20=125,504
607 = 271.2 125,504
36
Exemplul 4: O unitate de desfacere a mărfurilor are un sold iniţial de mărfuri evaluate la
preţul de vânzare fără TVA de 1.200 lei (1.000 lei preţul de cumpărare + 200 lei adaos
comercial). În cursul lunii se recepţionează un lot d mărfuri la preţul de facturare de 2.000 lei
plus TVA. Cota de adaos comercial este de 20%. Se vând în numerar mărfuri la preţul de
vânzare de 1.600 lei. UNITATEA NU ESTE PLATITOARE DE TVA.
Recepţia mărfurilor
- înregistrarea mărfurilor la cost de achiziţie, în care se include TVA facturată de către
furnizor, care este plătitor de TVA: 2.000+380=2.380
371 = 401 2.380
- înregistrarea adaosului comercial: 2.380 x 20%=476
371 = 378 476
- vânzarea mărfurilor în numerar
5311 = 707 1.600
- coeficientul de repartizare a diferenţelor de preţ: K=676/4.056=0,1666
adaosul comercial: 1.600 x 0,1666 = 266,56
cheltuieli privind mărfurile: 1.600 – 266,56 = 1.333,44
% = 371 1.600
607 1.333,44
378 266,56
Exemplul 5: Un întreprinzător livrează la începutul lunii unei firme un lot de mărfuri cu plata
în patru rate lunare în valoare de 2.000 lei plus TVA, la preţ de vânzare. Costul de achiziţie al
mărfurilor este de 1.800 lei. Dobânda lunară este de 2%. Decontările se fac cu ordin de plată
la sfârşitul fiecărei luni. Adaosul comercial al cumpărătorului este de 25%.
a) În contabilitatea furnizului
- livrarea mărfurilor cu plata în rate
dobânda cuvenită: 2.000 x 2% + 1.500 x 2% + 1.000 x 2% + 500 x 2%=100 lei
4111 = % 2.480
707 2.000
4428 380
472 100
- scoaterea din evidenţă a mărfurilor vândute
607 = 371 1.800
- încasarea primei rate: 2.380/4 + 2.000 x 2%=635
5121 = 4111 635
- TVA aferentă ratei încasate, care devine exigibilă (coëectată): 380/4=95
4428 = 4427 95
- Includerea în venituri a dobânzii încasate în prima lună
472 = 766 40
b) În ontabilitatea cumpărătorului
- recepţia mărfurilor achiziţionate cu plata în rate
% = 401 2.480
371 2.000
4428 380
37
471 100
- adaosul comercial aferent mărfurilor intrate: 2.000 x 25%=500
371 = 378 500
- TVA neexigibilă aferentă mărfurilor intrate: 2.500 x 19%=475
371 = 4428 475
- achitarea primei rate:
401 = 5121 635
- TVA aferentă primei rate achitate, care devine exigibilă
4426 = 4428 95
- Trecerea la cheltuieli a dobânzii incluse în rata plătită
666 = 471 40
Exemplul 6: O întreprindere care are ca obiect de activitate comercializarea mărfurilor cu

ridicata importă mărfuri la preţul extern de 1.000 euro la cursul de 3,40 lei/euro. Taxele
vamale sunt de 10%, iar comisionul vamal de 0,50% din preţul extern al mărfurilor. Taxele
vamale, comisionul şi TVA se achită prin virament bancar, în lei. Mărfurile se evaluează la
costul de achiziţie. Mărfurile se achiă prin bancă la costul de achiziţie.
Recepţia mărfurlior importate
- preţul extern: 1.000 euro x 3,40 = 3.400
371 = 401 3.400
- taxele vamale: 3.400 x 10%= 340
371 = 446 340
- comisionul vamal: 3.400 x 0,50% = 17
371 = 446 17
- TVA achitată prin bancă: (3.400+340+17) x 19%=713,83
4426 = 5121 713,83
- Achitarea accizelor şi a comisionului vamal
446 = 5121 357
- Achitarea mărfurilor la cursul de 3,50 lei/euro
% = 5124 3.500
401 3.400
665 100
Exemplul 7: O întreprindere care are ca obiect de activitate comercializarea mărfurilor cu

ridicata achiziţionează mărfuri în valoare de 1.500 lei plus TVA, pe care ulterior le exportă la
preţul extern de 1.000 euro la cursul de 3,50 lei/euro. La acelaşi curs se achită în numerar
asigurarea pe parcursul extern de 40 euro şi transportul pe parcurs extern de 60 euro. Factura
privind mărfurile se încasează prin bancă la cursul de 3,55 lei/euro. TVA deductibilă achitată
furnizorului se recuperează de la buget.
- Recepţia mărfurilor
% = 401 1.785
371 1.500
4426 285
- Achitarea prin bancă a mărfurilor cumpărate în lei
401 = 5121 1.785
- Achitarea în valută a asigurării
38
613 = 5314 140
- Achitarea în valută a transportului
624 = 5314 210
- Livrarea la eport a mărfurilor
Preţul extern: 1.000 euro x 3,50=3.500
Asigurarea + transportul: 140+210=350
4111 = % 3.850
707 3.500
708 350
- Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute
607 = 371 1.500
- Incasarea în valută a creanţei externe
5124 = % 3.960
4111 3.850
765 110
- Regularizarea contului de TVA la sfârşitul lunii
4424 = 4426 285
- Recuperarea de la buget a TVA achitată furnizorului
5121 = 4424 285
Exemplul 8: O persoană fizică depune pentru a fi vândute în consignţie mărfuri din

patrimoniul personal în valoare de 100 lei. Comisionul practicat de consignaţie este de 10%.
După vânzare se achită deponentului contravaloarea mărfurilor.
- Primirea mărfurilor în consignaţie înregistrate la preţul deponentului
8033 = 100
- Vânzarea în numerar a mărfurilor primite în consignaţie
5311 = % 111,90
462 100
708 10
4427 1,90
- Achitarea în numerar a măfurilor vândute
462 = 5311 100
- Scoaterea din evidenţă a mărfurilor vândute
= 8033 100
Exemplul 9: UN comerciant cu ridicata trimite un lot de mărfuri în valoare de 1.000 lei

evaluate la cost de achiziţie pentru a fi vândute în consignaţie la valoarea de vânzare de 1.200
lei plus TVA. Comisionul practicat de consignaţie este de 20%. După vânzarea în numerar a
mărfurilor, comerciantul cu ridicata emite factura, care se încasează de la consignaţie prin
bancă.
a) În contabilitatea deponentului
- depunerea mărfurilor în consignaţie
357 = 371 1.000
- emiterea facturii după ce consignaţia a vândut mărfurile
39
4111 = % 1.428
707 1.200
4427 228
607 = 357 1.000
- încasarea facturii privind mărfurile vândute în consignaţie
5121 = 4111 1.428
b) În contabilitatea consignaţiei
- primirea mărfurilor în consignaţie la preţul deponentului
8033 = 1.200
- vânzarea mărfurilor
5311 = % 1.713,60
707 1.440
4427 273,60
- înregistrarea intrării scriptice în gestiune a mărfurilor
% = 401 1.428
371 1.200
4426 228
- evidenţa comisionului consignaţiei
371 = % 513,60
378 240
4428 273,60
% = 371 1713,60
607 1.200
378 240
4428 273,60
- scoaterea din evidenţa extrabilanţieră a mărfurilor vândute
= 8033 1.200
- achitarea în numerar a mărfurilor vândute
- 401 = 5121 1.428
Exemplul 10: Se înregistrează o donaţie de mărfuri la costul de achiziţie de 200 lei, în

condiţiile în care adaosul commercial practica este de 20%.
- înregistrarea în cazul unui comerciant ce ţine evidenţa mărfurilor la cost de achiziţie
6582 = 371 200
- o unitate neplătitoare de TVA, care ţine evidenţa mărfurilor la preţul cu amănuntul
% = 371 240
6582 200
378 40
- o unitate plătitoare de TVA care ţine evidenţa mărfurilor la preţul cu amănuntul
% = 371 285,60
6582 200
378 40
4428 45,60
40
Exemplul 11: Se înregistrază primirea sub formă de donaţie a unor mărfuri în valoare de 300
lei.
371 = 7582 300
Exemplul 12: O întreprindere înregistrează o lipsă de mărfuri la inventariere, evaluate la

preţul de vânzare cu amănuntul de 476 lei, care se impută gestionarului la suma de 500 lei,
plus TVA. Adaosul comercial practicat de unitate este de 20% din costul de achiziţie.
 TVA neexigibilă aferentă mărfurilor lipsă: 476 x 19/119=76
 Transfomarea cotei de adaos în cotă de rabat: (20x100)/
(20+100)x100=16,67%
 Adaosul comercial aferent mărfurilor lipsă: (476-76)x16,67%=66,68
 Cheltuieli privind mărfurile: 400-66,68=333,32
% = 371 476
607 333,32
378 66,68
4428 76
- imputarea pagubei vânzătorului
4282 = % 595
7581 500
4427 95
- reţinerea debitului pe statul de salarii
421 = 4282 595
6. Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor privind ambalajele

În cazul utilizării inventarului intermitent
a) Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor privind ambalajele achiziţionate evaluate la
cost de achiziţie şi la cost standard, reflectând diferenţele de preţ aferente
- ambalaje de transport care circulă după principiul restituirii, reflectate în contabilitate
furnizorului şi în contabilitatea clientului
- ambalje de transport care circulă după principiul vânzării – cumpărării
- ambalaje de transport care circulă în regim de consignatare (regim prin decontare),
reflectate în contabilitatea furnizorului (vânzătorului) şi în contabilitatea clientului
- ambalje de transport care se consignatează unui client contra unei garanţii, reflectate
în contabilitatea furnizoruilui şi în contabilitatea clientului
- ambalaje specifice achiziţionate care se vând odată cu produsele finite complexe,
reflectate în contabilitatea furnizorului şi în contabilitatea clientului
b) Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor privind ambalajele obţinute din producţie
proprie evaluate la cost de producţie şi la cost standard, reflectând diferenţele de preţ
aferente
- ambalaje specifice obţinute din producţie care se vând odată cu produsele finite
complexe reflectate în contabilitatea furnizorului şi în contabilitatea clientului
c) Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor privind materialele de ambalat folosite în
desfacerea mărfurilor vândute cu amănuntul către consumatorul final
- materiale de ambalat al căror cost se suportă de către unitatea patrimonială
- materiale de ambalat al căror cost se suportă de către consumator
41
d) Reflectarea în contabilitate a altor operaţiuni privind intrările şi ieşirile în şi din
gestiunea unităţii patrimoniale
e) Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor aferente inventarului intermitent la
ambalaje
Exemplul 1: Se recepţionează ambalje înregistrate la costul de achiziţie de 500 lei plus TVA,
achitate din avansuri de trezorerie. Ulterior, se vând ambalaje la costul de achiziţie de 200 lei,
încasarea făcându-se cu ordin de plată. Ambalajele vândute se scot din evidenţă.
- achiziţionarea ambalajelor
% = 542 595
381 500
4426 95
- vânzarea ambalajelor
4111 = % 238
708 200
4427 38
- scoaterea din evidenţă a ambalajelor vândute
608 = 381 200
- încasarea creanţei
5121 = 4111 238
Exemplul 2: Se achiziţionează materii prime la costul efectiv de 600 lei plus TVA, ambalte în
lăzi, care se facturează distinct în valoare de 20 lei plusTVA. Factura se achită cu ordin de
plată. Ulterior, ambalajele se casează, rezultând produse reziduale evaluate la 10 lei, care se
vând în numerar.
- achiziţionarea materiilor prime şi a ambalajelor
% = 401 737,80
301 600
381 20
4426 117,80
401 = 5121 737,80
- casarea ambalajelor şi transferul acestora la produse reziduale
608 = 381 20
346 = 711 10
- vânzarea produselor reziduale
5311 = % 11,90
703 10
4427 1,90
- descărcarea gestiunii de produsele reziduale vândute
711 = 346 10
Exemplul 3: Se livrează mărfuri (băuturi răcoritoare) în valoare de 1.000 lei plus TVA. Pe un
aviz de însoţire a mărfii se înregistrează ambalajele aferente, care circulă în sistem de
restituire, în valoare de 40 lei. Clientul reţine pentru sine ambalaje în valoare de 10 li, pe care
furnizorul le facturează ulterior.
42
În conabilitatea furnizrului
- livrarea mărfurilor, împreună cu ambalajele
4111 = % 1.190
707 1.000
4427 190
4111 = 419 40
358 = 381 40
- restituirea ambalajelor de către client
419 = 4111 30
381 = 358 30
- facturarea ambalajelor nerestituite
419 = 708 10
4111 = 4427 1,90
- scoaterea din evidenţă a ambalajelor nerestituite
608 = 358 10
În contabilitatea clientului
- achiziţionarea mărfurilor şi ambalajelor
% = 401 1.230
371 1.000
4426 190
409 40
8033 = 40
- restituirea ambalajelor
401 = 409 30
= 8033 30
- primirea facturii privind ambalajele nerestituite
381 = 409 10
4426 = 401 1,90
= 8033 10
Exemplul 4: Se obţin din producţie proprie ambalaje înregistrate la costul de producţie de

90 lei, care ulterior se vând cu 100 lei, împreună cu mărfurile livrate.
- obţinerea de ambalaje din producţie proprie
381 = 711 90
- vânzarea ambalajelor
4111 = % 119
708 100
4427 19
43
- scoaterea din evidenţă a ambaljelor vândute
711 = 381 90
Exemplul 5: Se achiziţionează materiale pentru ambalat (pungi de plastic) în valoare de 40

lei, plus TVA, care se achită din avansuri de trezorerie. Materialele se utilizează integral
pentru ambalarea mărfurilor vândute cu amănuntul. Se înregistrează operaţiilr în două
variante:
Costul materialelor de ambalat se suportă de către unitate
- achiziţionarea materialelor de ambalat achitate dintr-un avans de trezorerie
- consumul de materiale utilizate pentru ambalarea mărfurilor
6023 = 3023 40
Costul materialelor de ambalat se suportă de către cumpărători
- achiziţionarea materialelor de ambalt achitate dintr-un avans de trezorerie
% = 542 47,60
3023 40
4426 7,60
- încasarea de la cumpărător a valorii materialelor pentru ambalat
5311 = % 47,60
708 40
4427 7,60
- consumul de materiale utilizate pentru ambalarea mărfurilor
6023 = 3023 40
7. Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor privind ajustările pentru deprecierea

stocurilor
a) Înregistrări privind ajustările pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de
execuţie
Exemplul 1: Se achiziţionează materii prime în cantitate de 1.000 kg înregistrate la costul de

achiziţie de 2lei/kg plus TVA. În cursul anului se dau în consum 400 kg. La sfârşitul anului se
constată că preţul materiilor prime respective a scăzut la 1,80 lei/kg. Ulterior, preţul
materiilor prime creşte la 2,50 lei/kg.
- recepţia materiilor prime
% = 401 2.380
301 2.000
4426 380
- consum de materii prime în anul curent
601 = 301 800
- constituirea unui provizion pentru deprecierea materiilor prime
6814 = 391 120
- anularea provizionului datoriă creşterii preţurilor
391 = 7814 120
Exemplul 2: Se achiziţonează cu plata în numerar materiale de natura obiectelor de inventar

înregistrate la preţul de facturare de 400 lei plus TVA. La sfârşitul anului se constată că preţul
de pe piaţă al obiectelor de inventar aflate în depozit a scăzut la 360 lei. La inventarierea de
44
la sfârşitul anului următor preţul materialelor a scăzut în continuare la 350 lei. În următorul
an se dau în folosinţă obiectele de inventar.
- cumpărarea mateialelor de natura obiectelor de inventar
% = 5311 476
303 400
4426 76
- constituirea provizionului la finele primului an
6814 = 392 40
- Majorarea provizionului la finele anului următor
6814 = 392 10
- Eliberarea obiectelor de inventar din depozit pentru exploatare
603 = 303 400
- Anularea provizionului, care rămâne fără obiect
392 = 7814 50
- evidenţa extrabilanţiară a obiectelor de inventar
8039 = 400
Exemplul 3: Se cumpără ambalaje la preţul de 200 lei plus TVA, achitate din avansuri de
trezorerie. La inventarierea de la sfârşitul anului se constată că preţul ambalajelor este de 160
lei. La sfârşitul anului următor, preţul ambalajelorera de 190 lei. Ulterior ambalajele de vând
cu numerar la preţul de vânzare de 180 lei plus TVA.
- cumpărarea ambalajelor
% = 542 238
381 200
4426 38
- constituirea provizionului la sfârşitul primului an
6814 = 398 40
- diminuarea provizionului la sfârşitul anului al doilea
398 = 7814 30
- vânzarea cu încasarea în numerar a ambalajelor
5311 = % 214,20
708 180
4427 34,20
- descărcarea gestiunii cu ambalajele vândute
608 = 381 200
398 = 7814 10
45
IV. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERŢII
1. Operaţii privind contabilitatea decontărilor cu furnizorii
- Cumpărări de stocuri pe credit comercial clasic (reflectarea conturilor 401 şi 404)
Exemplu: Întreprinderea „A” livrează întreprinderii „B” semifabricate (pentru furnizor),

respectiv materii prime (pentru client) la preţul de 5.000 lei plus TVA, factura încasându-se
ulterior cu ordin de plată. Preţul de înregistrare la furnizor al semifabricatelor livrate este de
3.000 lei.
 Înregistrările din contabilitatea clientului (întreprinderea „B”)

* achiziţionarea materiilor prime
% = 401 5.950
301 5.000
4426 950
* achitarea datoriei
401 = 5121 5.950
- Cumpărări de stocuri pe credit cambial (reflectarea conturilor 403 şi 405)
Exemplu: Întreprinderea „A” livrează pe bază de factură întreprinderii „B” produse finite
(pentru furnizor), respectiv materiale auxiliare (pentru client) la preţul de 4.500 lei, exclusiv
TVA. Furnizorul acceptă ca decontarea să se facă pe baza unui bilet la ordin întocmit de
client. După primirea efectului comercial, furnizorul îl depune în bancă şi se încasează la
scadenţă. Preţul de înregistrare la furnizor al produselor finite livrate este de 2.800 lei.
 Înregistrările din contabilitatea clientului (întreprinderii „B”)

* achiziţionarea materialelor auxiliare
% = 401 5.355
3021 4.500
4426 855
* emiterea biletului la ordin
401 = 403 5.355
* achitarea efectului comercial
403 = 5121 5.355
Exemplu: O societate comercială achiziţionează un autoturism în valoare de 25.000 lei,

exclusiv TVA, pentru care emite o filă cec, acceptată de furnizor. La scadenţă se decontează
efectul de comerţ.
* achiziţionarea autoturismului pe bază de factură fiscală
46
% = 404 29.750
2133 25.000
4426 4.750
* emiterea filei cec
404 = 405 29.750
* decontarea la scadenţă
405 = 5121 29.750
- Cumpărări de bunuri şi servicii pe bază de aviz de însoţire a mărfii – cumpărări de

bunuri pentru care nu s-a primit factura (conturile 408 şi 4428)
Exemplu: Întreprinderea „A” livrează întreprinderii „B”, pe bază de aviz de însoţire a mărfii,
produse finite (pentru furnizor), respectiv piese de schimb (pentru client) la preţul de 1.000
lei plus TVA. În luna următoare se întocmeşte, se trimite şi se deconteză factura prin bancă.
Preţul de înregistrare al produselor finite livrate este de 650 lei.

* achiziţionarea pieselor de schimb pe baza avizului de însoţire a mărfii
% = 408 1.190
3024 1.000
4428 190
* primirea facturii fiscale
408 = 401 1.190
4426 = 4428 190
401 = 5121 1.190
- Cumpărări de bunuri pe credit comercial în valută
Exemplu: Se importă materii peime în valoare de 5.000 euro, la cursul de 3,5220 lei/euro.
Decontarea se face la cursul de 3,5380 lei/euro. TVA se achită prin virament bancar.
* achiziţionarea materiilor prime: 5.000 euro*3,5220
301 = 401 17.610
* achitarea TVA aferentă materiilor prime importate: 17.610lei*19%
4426 = 5121 3.345,90
47
* achitarea datoriei externe
- valoarea actuală a datoriei: 5.000*3,5380 = 17.690 lei
- valoarea nominală a datoriei: 5.000*3,5220= 17.610 lei
- cheltuieli din diferenţe de curs valutar: 80 lei
% = 5124 17.690
401 17.610
665 80
- Cumpărări de bunuri având la bază practica avansurilor comerciale ( contul 409)
Exemplu: Conform contractului, clientul acordă furnizorului un avans cu ordin de plată în

sumă de 2.380 lei, iar în termen de trei zile furnizorul emite şi trimite factura aferentă
avansului primit. Ulterior, furnizorul livrează clientului mărfuri, respectiv combustibili în
valoare 5.000 lei plus TVA. Preţul de înregistrare la furnizor al mărfurilor este de 3.800 lei.
Decontarea facturii se face prin bancă, ţinându-se seama de avansul acordat
 Înregistrările din contabilitatea clientului (Întreprinderii „B”)

* acordarea avansului
409 = 5121 2.380
*primirea facturii privind avansul acordat şi înregistrarea TVA aferentă avansului:
4426 = 409 380

Dacă factura se întocmeşte în momentul acordării avansului se înregistrează:
% = 5121 2.380
409 2.000
4426 380
* achiziţionarea combustibililor
% = 401 5.950
3022 5.000
4426 950
* achitarea datoriei, mai puţin avansul acordat anterior
401 = 5121 3.570
* regularizarea avansului acordat anterior
401 = % 2.380
409 2.000
4426 380
48
- Cumpărarea de bunuri împreună cu ambalaje care circulă în sistem de restituire
(contul 409)
Exemplu: Se livrează mărfuri (băuturi răcoritoare) în valoare de 1.000 lei, exclusiv TVA. Pe
un aviz de însoţire a mărfii se înregistrază ambalajele aferente, care circulă în sistem de
restituire, în valoare de 100 lei. Clientul reţine pentru sine ambalaje în valoare de 30 lei, pe
care furnizorul le facturează ulterior.
 Înregistrările în contabilitatea clientului

* achiziţionarea mărfurilor şi ambalajelor
% = 401 1.190
371 1.000
4426 190
409 = 401 100
8033 = 100
* restituirea ambalajelor
401 = 409 70
= 8033 70
* primirea facturii privind ambalajele nerestituite
381 = 409 30
4426 = 401 5,70
= 8033 30
2. Operaţii privind contabilitatea decontărilor cu clienţii
- Livrări de bunuri şi servicii pe credit comercial clasic (contul 4111)
Exemplu: Întreprinderea „A” livrează întreprinderii „B” semifabricate (pentru furnizor),

respectiv materii prime (pentru client) la preţul de 5.000 lei plus TVA, factura încasându-se
ulterior cu ordin de plată. Preţul de înregistrare la furnizor al semifabricatelor livrate este de
3.000 lei.
 Înregistrările din contabilitatea furnizorului (întreprinderea „A”)

* livrarea semifabricatelor pe bază de factură fiscală
49
4111 = % 5.950
701 5.000
4427 950
* descărcarea gestiunii de semifabricatele vândute
711 = 341 3.000
* încasarea creanţei
5121 = 4111 5.950
- Livrări de bunuri şi servicii pe credit cambial (contul 413)
Exemplu: : Întreprinderea „A” livrează pe bază de factură întreprinderii „B” produse finite
(pentru furnizor), respectiv materiale auxiliare (pentru client) la preţul de 4.500 lei, exclusiv
TVA. Furnizorul acceptă ca decontarea să se facă pe baza unui bilet la ordin întocmit de
client. După primirea efectului comercial, furnizorul îl depune în bancă şi se încasează la
 Înregistrările din contabilitatea furnizorului (întreprinderii „A”)

* livrarea produselor finite pe bază de factură fiscală
4111 = % 5.355
701 4.500
4427 855
* descărcarea gestiunii de produsele finite vândute
711 = 345 2.800
* acceptarea biletului la ordin
413 = 4111 5.355
* primirea efectului comercial şi depunerea acestuia la bancă pentru încasare
5113 = 413 5.355
* încasarea efectului comercial la scadenţă
5121 = 5113 5.355
- Livrări de bunuri care au determinat ulterior apariţia de creanţe incerte (contul

4118)
50
Exemplu: Se livrează produse finite în sumă de 2.000 lei plus TVA, la preţ de vânzare, care
au fost înregistrate în contabilitate la costul de producţie de 1.100 lei. Ulterior creanţa nu se
mai poate încasa din cauza insolvabilităţii clientului.
* livrarea produselor finite pe bază de factură fiscală
4111 = % 2.380
701 2.000
4427 380
711 = 345 1.100
* separarea creanţei incerte
4118 = 4111 2.380
* constituirea unui provizion pentru deprecierea creanţelor
6814 = 491 2.000
* scoaterea din activ a creanţei incerte
% = 4118 2.380
654 2.000
4427 380
* anularea provizionului pentru deprecierea creanţelor
491 = 7814 2.000
- Livrări de bunuri şi servicii pentru care nu s-au întocmit facturi (conturile 418 şi
4428)
produse finite (pentru furnizor), respectiv piese de schimb (pentru client) la preţul de 1.000
lei plus TVA. În luna următoare se întocmeşte, se trimite şi se deconteză factura prin bancă.
Preţul de înregistrare al produselor finite livrate este de 650 lei.
* livrarea produselor finite pe bază de aviz de însoţire a mărfii
418 = % 1.190
701 1.000
4428 190
51
711 = 345 650
* emiterea facturii fiscale
4111 = 418 1.190
4428 = 4427 190
5121 = 4111 1.190
- Livrări de bunuri având la bază practica avansurilor comerciale (pentru avansurile

primite de la clienţi – contul 419)
Exemplu: Conform contractului, clientul acordă furnizorului un avans cu ordin de plată în

sumă de 2.380 lei, iar în termen de trei zile furnizorul emite şi trimite factura aferentă
avansului primit. Ulterior, furnizorul livrează clientului mărfuri, respectiv combustibili în
valoare 5.000 lei plus TVA. Preţul de înregistrare la furnizor al mărfurilor este de 3.800 lei.
Decontarea facturii se face prin bancă, ţinându-se seama de avansul acordat

* încasarea avansului de la client
5121 = 419 2.380
* emiterea facturii privind avansul primit şi înregistrarea TVA aferentă avansului
419 = 4427 380

Dacă factura se întocmeşte în momentul primirii avansului se înregistrează:
5121 = % 2.380
419 2.000
4427 380
* livrarea mărfurilor pe bază de factură fiscală
4111 = % 5.950
707 5.000
4427 950
* descărcarea gestiunii de mărfurile vândute
52
607 = 371 3.800
* încasarea creanţei, mai puţin avansul primit anterior
5121 = 4111 3.570
* regularizarea avansului primit anterior
% = 4111 2.380
419 2.000
4427 380
- Livrări de bunuri pe credit comercial în valută
Exemplu: Se exportă produse finite în valoare de 10.000 euro, la cursul de 3.4960 lei/euro.
Decontarea se face la cursul de 3,5155 lei/euro. Exportatorul a înregistrat produsele livrate la
preţul de 22.500 lei.
* livrarea produselor finite pe bază da factură fiscală: 10.000*3,4960
4111 = 701 34.960
711 = 345 22.500
* încasarea creanţei externe

- valoarea actuală a creanţei: 10.000*3,5155 = 35.155 lei
- valoarea nominală a creanţei: 10.000*3,4960 = 34.960 lei
- venituri din diferenţe de curs valutar: 195 lei
5124 = % 35.155
4111 34.960
765 195
- Livrări de bunuri împreună cu ambalajele care circulă în sistem de restituire

(contul 419)
Exemplu: Se livrează mărfuri (băuturi răcoritoare) în valoare de 1.000 lei, exclusiv TVA. Pe
un aviz de însoţire a mărfii se înregistrază ambalajele aferente, care circulă în sistem de
restituire, în valoare de 100 lei. Clientul reţine pentru sine ambalaje în valoare de 30 lei, pe
care furnizorul le facturează ulterior.
 Înregistrările din contabilitatea furnizorului

* Livrarea mărfurilor, împreună cu ambalajele
53
4111 = % 1.190
707 1.000
4427 190
4111 = 419 100
358 = 381 100
* restituirea ambalajelor de către client
419 = 4111 70
381 = 358 70
* facturarea ambalajelor nerestituite
419 = 707 30
4111 = 4427 5,70
* scoaterea din evidenţă a ambalajelor nerestituite
608 = 358 30
3. Operaţii privind contabilitatea decontărilor cu personalul şi cu asigurările sociale
- Efectuarea calculelor privind cheltuielile şi reţinerile salariale precum şi impozitul

pe salarii (atât cele ale unităţii cât şi cele ale salariatului)
54
STAT DE SALARII PENTRU LUNA APRILIE 2006
Nume şi prenume Salariul de Sporuri Salariul brut CAS 9,5% Fond de şomaj 1% CASS 6,5% Deduceri Venit impozabil Impozit Avans Rest de
încadrare plata
Mitrofan Gelu 500 100 600 57 5 39 250 249 40 200 259
Marian Silvia 550 120 670 64 6 44 450 106 17 200 339
Popovici Iuliana 450 50 500 48 5 33 350 64 10 150 254
Reuţ Mircea 800 800 76 8 52 250 414 66 300 298
TOTAL 2300 270 2570 245 24 168 1300 833 133 850 1150
Datoriile angajaţilor Datoriile angajatorului

- CAS 9,5% - 245 - CAS 19,75% - 508 (2.570 X 19,75%)
- ŞOMAJ 1% - 24 - ŞOMAJ 2,5% - 64 (2.570 x 2,5%)
- CASS 6,5% - 168 - CASS 7% - 180 (2.570 X 7%)
- IMPOZIT – 133 - FOND DE RISC 1,145% - 29 (2.570 X 1,145%)
- FNUASS 0,75% - 19 (2.570 X 0,75%)
- COMISION ITM 0,75% - 19 (2.570 X 0,75%)
55
- Operaţii privind cheltuielile salariale suportate de către întreprindere
* înregistrarea fondului de salarii realizat
641 = 421 2.570
* înregistrarea contribuţiei unităţii la asigurările sociale
6451 = 4311 508
* înregistrarea contribuţiei unităţii la fondul de şomaj
6452 = 4371 64
* înregistrarea contribuţiei unităţii la asigurările sociale de sănătate
6453 = 4313 180
* înregistrarea comisionului datorat Inspectoratului Teritorial de Muncă
622 = 447.1 19
* înregistrarea contribuţiei unităţii pentru accidente de muncă şi boli profesionale
635 = 447.2 29
* înregistrarea contribuţiei unităţii la fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate
635 = 447.3 19
- Operaţii privind reţinerile din salarii suportate de către salariaţi
* plata avansului chenzinal
425 = 5311 850
* înregistrarea contribuţiei personalului la asigurările sociale
421 = 4312 245
* înregistrarea contribuţiei personalului la fondul de şomaj
421 = 4372 24
* înregistrararea contribuţiei angajaţilor la asigurările sociale de sănătate
56
421 = 4314 168
* înregistrarea impozitului pe venituri de natura salariilor
421 = 444 133
* înregistrarea avansurilor reţinute
421 = 425 850
* achitarea în numerar a restului de plată
421 = 5311 1.150
* achitarea contribuţiilor aferente salariilor
% = 5121 1.389
4311 508
4312 245
4313 180
4314 168
4371 64
4372 24
444 133
447.1 19
447.2 29
447.3 19
- Operaţii privind decontările cu personalul angajat pe bază de convenţei (statele de

salarii şi plata datoriilor privind colaboratorii)
Exemplu: În tabelele de mai jos sunt redate informaţii despre colaboratorii unei societăţi
comerciale:
Numele şi prenumele Drepturi băneşti Avans primit Alte reţineri
Sârbu Ionel 450 200 80
Vlad Mihai 260
Statul de plată pe luna aprilie 2006 pentru colaboratori:
Nemele şi Drepturi Venit CASS Venit Impozit Avans Alte Rest de

prenumele în bani brut 6,5% impozabil reţineri plată
Sârbu Ionel 450 450 29 421 67 200 80 74
Vlad Mihai 260 260 17 243 39 204
TOTAL 710 710 46 664 106 200 80 278
57
* înregistrarea plăţii avansului acordat colaboratorilor
425 = 5311 200
* înregistrarea veniturilor brute datorate colaboratorilor
621 = 401 710
* înregistrarea contribuţiei unităţii la asigurările sociale de sănătate: 710x7%= 50
6453 = 4313 50
* înregistrarea contribuţiei colaboratorilor la asigurările sociale de sănătate
401 = 4314 46
* înregistrarea impozitului datorat
401 = 444 106
* înregistrarea avansului acordat colaboratorilor
401 = 425 200
* înregistrarea altor reţineri
401 = 427 80
401 = 5311 278
* achitarea contribuţiilor şi reţinerilor din sumele datorate colaboratorilor
% = 5121 282
4313 50
4314 46
444 106
427 80
- Operaţii privind statu de plată al unui salariat aflat în concediu de incapacitate

temporară de muncă pentru o lună (concediu medical) şi achitarea contribuţiilor aferente
58
Exemplu: Se întocmeşte statul de salarii pentru un salariat aflat în luna aprilie 2006 în concediu
medical pentru incapacitate temporară de muncă. Concediul medical calculat este de 270 lei,
salariul de încadrare este de 350 lei şi are o persoană în întreţinere. Indemnizaţia se suportă 105
lei de către întreprindere, iar diferenţa din bugetul asigurărilor sociale de sănătate.
Nume şi Salariu de Indemnizaţii Venit CAS Somaj CASS Deduceri Venit Impozit Rest de
prenume încadrare Brut 9,5% 1% 6,5% Impozabil plată
Martin Andreea 350 270 270 31 4 0 350 0 0 235
* îregistrarea indemnizaţiei suportate de către unitate
6458 = 423 105
* indemnizaţia suportată din bugetul asigurarilor sociale de sănătate (din contribuţia la

FNUASS)
447 = 423 165
* înregistrarea contribuţiei la buget asigurărilor sociale (9,5%x330)
423 = 4312 31
* înregistrarea contribuţiei la fondul de şomaj
423 = 4372 4
423 = 5311 235
* achitarea contribuţiilor aferente indemnizaţiei
% = 5121 35
4312 31
4372 4
- Operaţii privind participarea personalului la profit (contul 424)
Exemplu: Adunarea generală a asociaţilor hotărăşte acordarea celor trei salariaţi a unor premii
de câte 500 lei, având ca sursă profitul net.
Statul de plată privind premiile acordate
Nr. crt Numele Venit brut Impozitul 16% Rest de plată
1. Miron Cornelia 500 80 420
2. Iosif Lidia 500 80 420
3. Marcu Marius 500 80 420
TOTAL 1.500 240 1.260
59
* repartizarea profitului pentru stimulentele acordate
129 = 117 1.500
* întocmirea documentelor pentru acordarea stimulentelor din profit
117 = 424 1.500
* impozitul reţinut
424 = 444 240
* achitarea în numerar a premiilor
424 = 5311 1.260
* vărsarea către bugetul de stat a impozitului
444 = 5121 240
- Operaţii privind drepturile de personal neridicate (contul 426)
Exemplu: Un salariat al unei întreprinderi nu-şi ridică la termen chenzina a 2-a în sumă de 350
lei.
* drepturi de personal neridicate în termen legal
421 = 426 350
* achitarea ulterioară a salariului
426 = 5311 350
* sau prescrierea salariului neridicat de către angajat
426 = 7588 350
- Operaţii privind avantajele în natură acordate salariaţilor (contul 421)
Exemplu: O întreprindere acordă lunar salariaţilor săi avantaje în natură reprezentând produse
finite la preţul de vânzare de 2.000 lei, plus TVA, preţul de înregistrare în contabilitate fiind de
1.400 lei.
* cheltuieli salariale privind avantajele acordate salariaţilor în natură
641 = 421 2.000
60
* diminuarea datoriilor salariale cu valoarea avantajelor în natură acordate
421 = 701 2.000
* TVA aferentă
635 = 4427 380
* descărcarea gestiunii de produsele acordate ca avantaje în natură
711 = 345 1.400
- Operaţii privind alte creanţe în legătură cu personalul (contul 4282)
Exemplu: Un salariat a închiriat un spaţiu dezafectat din întreprinderea în care lucrează, plătind
o chirie lunară de 300 lei plus TVA.
* înregistrarea creanţei privind chiria de încasat
4282 = % 357
706 300
4427 57
* încasarea în numerar a creanţei
5311 = 4282 357
* sau reţinerea pe statul de plată a creanţei
421 = 4282 357
- Operaţii privind alte datorii şi creanţe sociale (conturile 4281, 4381, 4382)
Exemplu: La sfârşitul exerciţiului N se înregistrează indemnizaţii pentru concedii de odihnă

neefectuate în sumă de 1.500 lei.
În exerciţiul N se înregistrează:
* indemnizaţii pentru concedii de odihnă neefectuate
641 = 4281 1.500
* contribuţia unităţii la bugete
61
% = 4381 468
6451 296
6452 38
6453 105
635 28
În exerciţiul N+1 se înregistrează

* includerea indemnizaţiilor în statul de salarii în luna în care se plătesc
4281 = 421 1.500
* includerea contribuţiilor aferente indemnizaţiilor în obligaţiile lunii curente
4381 = % 468
4311 296
4371 38
4313 105
447 38
Exemplu: Se constată că în exerciţiul precedent s-au vărsat în plus contribuţii ale unităţii la
fondul de asigurări de sănătate în sumă de 500 lei.
* înregistrarea creanţelor privind contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate
4382 = 7588 500
* compensarea creanţelor cu datoriile privind contribuţia unităţii la asigurările sociale de

sănătate
4313 = 4372 500
4. Operaţii privind contabilitatea decontărilor cu bugetul statului
- Operaţii privind impozitul pe profit (contul 441)
Exemplu: În trimestrul I al anului 2006 s-au înregistrat următoarele cehltuieli şi venituri:

- cheltuieli privind mărfurile: 8.000 lei;
- cheltuieli de sponsorizare: 400 lei;
- cheltuieli privind penalitaăţile de întârziere: 100 lei;
- venituri din vânzarea mărfurilor: 13.000 lei;
- venituri din titluri de participare: 300 lei.
Pierderea fiscală din exerciţiul precedent este de 400 lei.
Determinarea rezultatului impozabil:
- rezultatul contabil = venituri – cheltuieli = 13.300 – 8.500 = 4.800 lei;
- cheltuieli nedeductibile de sponsorizare = 400 – (13.300 – 8.100)x2% = 296 lei;
- cheltuieli nedeductibile totale = 296 + 100 = 396 lei
62
- deduceri fiscale = 300 + 400 = 700 lei;
- rezultatul impozabil = 4.800 + 396 -700 = 4.496 lei
Determinarea impozitului pe profit: 4.496 x 16% = 719 lei
* înregistrarea impozitului pe profit datorat pentru trimestrul I
691 = 441 719
* virarea către buget a impozitului datorat
441 = 5121 719
Exemplu: O micrîntreprindere a înregistrat venituri impozabile în valoare de 10.000 lei.

* calcularea şi înregistrarea impozitului pe venit
10.000 x 3% = 300 lei
698 = 441 300
* virarea către buget a impozitului
441 = 5121 300
- Operaţii privind taxa pe valoare adăugată (reflectarea conturilor 4423, 4424, 4426,
4427, 4428)
Exemplu: O întreprindere plătitoare de TVA achiziţionează materii prime în valoare de 1.000

lei plus TVA. În cursul lunii se livrează produse finite la preţul de vânzare de 3.000 lei plus
TVA. Preţul de înregistrare al produselor vândute este de 2.100 lei. La sfârşitul lunii se face
regularizarea TVA.
* achiziţionarea de materii prime
% = 401 1.190
301 1.000
4426 190
* livrarea produselor finite
4111 = % 3.570
701 3.000
4427 570
* scoaterea din evidenţă a produselor vândute
711 = 345 2.100
63
* regularizarea TVA la sfârşitul lunii
4427 = % 570
4426 190
4423 380
* achitarea TVA de plată
4423 = 5121 380
Exemplu: O întreprindere plătitoare de TVA achiziţionează materiale auxiliare în valoare de

500 lei plus TVA, achitate dintr-un avans de trezorerie. În cursul lunii facturează servicii în
valoare de 300 lei plus TVA. În luna următoare se calculează TVA de plată în sumă de 60 lei.
La sfârşitul fiecărei luni se face regularizarea TVA.
* achiziţionarea materialelor auxiliare
% = 401 595
3021 500
4426 95
* facturarea serviciilor efectuate
4111 = % 357
704 300
4427 57
* regularizarea TVA la sfârşitul lunii
% = 4426 95
4427 57
4424 38
* compensarea la sfârşitul lunii următoare a TVA de recuperat cu TVA de plată
4423 = 4424 38
* achitarea în numerar a TVA rămasă de plată
4423 = 5311 22
produse finite (pentru furnizor), respectiv piese de schimb (pentru client) la preţul de 1.000 lei
plus TVA. În luna următoare se întocmeşte, se trimite şi se deconteză factura prin bancă. Preţul
de înregistrare al produselor finite livrate este de 650 lei.
64
* achiziţionarea pieselor de schimb pe baza avizului de însoţire a mărfii
% = 408 1.190
3024 1.000
4428 190
* primirea facturii fiscale
408 = 401 1.190
4426 = 4428 190
401 = 5121 1.190
Exemplu: Se importă materii peime în valoare de 5.000 euro, la cursul de 3,5220 lei/euro.
Decontarea se face la cursul de 3,5380 lei/euro. TVA se achită prin virament bancar.
* achiziţionarea materiilor prime: 5.000 euro*3,5220
301 = 401 17.610
* achitarea TVA aferentă materiilor prime importate: 17.610lei*19%
4426 = 5121 3.345,90

- valoarea actuală a datoriei: 5.000*3,5380 = 17.690 lei
- valoarea nominală a datoriei: 5.000*3,5220= 17.610 lei
- cheltuieli din diferenţe de curs valutar: 80 lei
% = 5124 17.690
401 17.610
665 80
- Operaţii privind subvenţiile de primit (contul 445)
Exemplu: O întreprindere produce şi comercializează produse pentru care se acordă subvenţii

pentru acoperirea diferenţei de preţ dintre costul efectiv (mai mare) şi preţul de vânzare (mai
mic). Din documentaţia depusă la organele competente rezultă o creanţă în sumă de 4.000 lei.
Ulterior subvenţia se încasează prin bancă.
* subvenţia de exploatare de primit
445 = 741 4.000
65
5121 = 445 4.000
- Operaţii privind datoriile din alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (impozitul
pe dividende, accizele, imozitele şi taxele locale – contul 446)
* se înregistrează în contabilitate accize în valoare de 500 lei, care intră în costul de achiziţie al
materiilor prime importate
301 = 446 500
* achitarea cu ordin de plată a accizelor
446 = 5121 500
* înregistrarea impozitului pe clădiri
635 = 446 200
* achitarea în numerar a impozitului pe clădiri
446 = 5311 200
Exemplu: Pe baza procesului verbal întocmit în urma unui control al organelor fiscale se
înregistrează majorări în sumă de 100 lei pentru neplata la termen a impozitului pe profit şi
diminuări de penalităţi în sumă de 60 lei privind TVA de plată, care au fost calculate şi vărsate
în anul precedent.
* majorări de întârziere pentru neplata la termen a impozitului pe profit
6581 = 4481 100
* creanţe privind diminuarea penalităţilor
4482 = 7581 60
5. Operaţii privind contabilitatea decontărilor în cadrul grupului şi cu asociaţii
- Operaţii privind decontările în cadrul grupului (conturile 4511, 4518)
Exemplu: Societatea mamă acordă unei filiale din cadrul grupului un ajutor financiar pe 6 luni
în sumă de 10.000 lei, cu o dobândă lunară de 1%, care se decontează în exerciţiul financiar
următor.
66
 În contabilitatea societăţii mamă
* acordarea ajutorului financiar
4511 = 5121 10.000
* înregistrarea dobânzilor de încasat 10.000 x 1% x 6 luni = 600 lei
4518 = 766 600
* încasarea împrumutului şi a dobânzilor aferente
5121 = % 10.600
4511 10.000
4518 600
 În contabilitatea filialei
* primirea ajutorului financiar
5121 = 4511 10.000
* înregistrarea dobânzilor de plătit
666 = 4518 600
* achitarea împrumutului şi a dobânzilor aferente
% = 5121 10.600
4511 10.000
4518 600
- Operaţii aferente decontărilor privind interesele de participare (conturile 4521, 4528)
Exemplu: Societatea comercială „A” acordă societăţii comerciale „B” un ajutor financiar,
incluzând un interes de participare în sumă de 5.000 lei, cu o dobândă de 8% pe an. După un an
se încasează prin virament bancar dobânzile şi se converteşte împrumutul în acţiuni sub formă
de interese de participare, emise de către societatea comercială „B”.
 În contabilitatea societăţii „A”
* acordarea ajutorului financiar
4521 = 5121 5.000
* înregistrarea dobânzilor de încasat: 5.00 x 8% = 400 lei
4528 = 766 400
* încasarea dobânzilor
67
5121 = 4528 400
* conversia ajutorului financiar în acţiuni sub formă de interese de participare
263 = 4521 5.000
 În contabilitatea societăţii „B”

* primirea ajutorului financiar
5121 = 4521 5.000
* înregistrarea dobânzilor de plătit
666 = 4528 400
* achitarea dobânzilor
4528 = 5121 400
* conversia ajutorului financiar în acţiuni
4521 = 1012 5.000
- Operaţii privind decontările cu asociaţii (conturile 4551, 4558, 456, 457)
Exemplu: Un asociat împrumută societatea cu un numerar de 4.000 lei pentru efectuarea unor
plăţi către furnizori. După 6 luni asociatului i se restituie suma în numerar, împreună cu
dobânda de 300 lei.
* sume depuse de asociat şi lăsate temporar la dispoziţia unităţii
5311 = 4551 4.000
* dobânzi aferente sumelor depuse de asociat
666 = 4558 300
* restituirea sumelor către asociat şi achitarea dobânzilor aferente
% = 5311 4.300
4551 4.000
4558 300
Exemplu: Se constituie o întreprindere sub forma unei societăţi comerciale cu răspundere

limitată cu un capital subscris de 3.000 lei, care se varsă astfel:
- teren evaluat la valoarea de 1.500 lei;
68
- numerar depus la bancă: 1.500 lei.
Ulterior se retrage un acţionar şi i se achită în numerar suma de 500 lei, reprezentând
contravaloarea părţilor sociale depuse.
* subscrierea capitalului
456 = 1011 3.000
* vărsarea capitalului social
% = 456 3.000
2111 1.500
5121 1.500
* regularizarea capitalului
1011 = 1012 3.000
* suma achitată asociatului care se retrage
456 = 5311 500
* diminuarea capitalului social
1012 = 456 500
Exemplu: Se repartizează la dividende profitul reportat din anii precedenţi în sumă de 1.000
lei. După reţinerea şi virarea impozitului pe dividende cu ordin de plată, dividendele nete se
lasă temporar de către asociat la dispoziţia unităţii.
* repartizarea rezultatului reportat la dividende
117 = 457 1.000
* reţinerea impozitului pe dividende
457 = 446 50
* virarea cu ordin de plată a impozitului pe dividende
446 = 5121 50
* dividende nete lăsate de asociaţi la dispoziţia unităţii
457 = 4551 950
69
- Operaţii privind asocierile în participaţie (conturile 4581, 4582)
Exemplu: Două întreprinderi se asociază pentru cumpărarea şi desfacerea în comun a unui lot
de marfă. Cota de participare a fiecărui asociat este de 50%. Fiecare participant achită prin
bancă asociaţiei suma de 3.000 lei. Se achiziţionează mărfuri în valoare de 6.000 lei, plus TVA,
care se achită cu ordin de plată. Mărfurile se livrează la valoarea de 8.000 lei plus TVA,
încasarea făcându-se cu ordin de plată. Asociaţia transmite asociaţiloe pe bază de decont cota-
parte din veniturile şi cheltuielile aferente afacerii. Asociaţia restituie asociaţilor prin bancă
sumele încasate iniţial şi achită profitul brut.
 În contabilitatea asociaţiei
* încasarea sumelor de la asociaţi
5121 = % 6.000
4581/A 3.000
4581/B 3.000
* achiziţionarea mărfurilor
% = 401 7.140
371 6.000
4426 1.140
* plata furnizorului
401 = 5121 7.140
* livrarea mărfurilor
4111 = % 9.520
707 8.000
4427 1.520
* scoaterea din evidenţă a mărfurilor livrate
607 = 371 6.000
5121 = 4111 9.520
* transmiterea cheltuielilor către asociaţi pe bază de decont: 6.000/2 = 3.000 lei
% = 607 6.000
4581/A 3.000
4581/B 3.000
70
* transmiterea veniturilor către asociaţi pe bază de decont: 8.000/2 = 4.000 lei
707 = % 8.000
4581/A 4.000
4581/B 4.000
* restituirea sumelor primite anterior şi plata profitului brut către asociaţi
% = 5121 8.000
4581/A 4.000
4582/B 4.000
 În contabilitatea asociatului „A”

* achitarea sumelor către asociaţie
4582 = 5121 3.000
* primirea cheltuielilor prin transfer
607 = 4582 3.000
* primirea veniturilor prin transfer
4582 = 707 4.000
* primirea sumelor restituite anterior şi a profitului brut
5121 = 4582 4.000
6. Operaţii privind contabilitatea decontărilor cu debitorii şi creditorii diverşi
Exemplu: O societate comercială achiziţionează 100 de acţiuni cu preţul de 2 lei/acţiune.

Ulterior vinde 20 acţiuni cu preţul de 2,50 lei/acţiune. Decontările se fac prin bancă.
* achiziţionarea titlurilor de plasament 100 x 2 = 200 lei
503 = 462 200
* achitarea datoriei privind acţiunile achiziţionate
462 = 5121 200
* vânzarea acţiunilor
71
461 = % 250
503 200
7642 50
* încasarea creanţelor din vânzarea acţiunilor
5121 = 461 250
7. Operaţii privind contabilitatea conturilor de regularizare
- Operaţii privind cheltuielile înregistrate în avans (contul 471)
Exemplu: O întreprindere achită cu numerar în decembrie anul 2005 un abonament la revista

„Economistul” pentru anul 2006 în valoare de 120 lei plus TVA. În anul 2006 se include lunar
în rezultat cota+parte din valoarea abonamentului
 În contabilitatea întreprinderii:
* achitarea abonamentului
% = 5311 130,80
471 120
4426 10,80
* includerea lunară în rezultat a unei părţi din valoarea abonamentului
628 = 471 10
- Operaţii privind veniturile înregistrate în avans (contul 471)
 În contabilitatea redacţiei:3
* încasarea abonamentului
5311 = % 130,80
472 120
4427 10,80
* includerea lunară în rezultat a unei părţi din valoarea abonamentului
472 = 701 10
- Operaţii privind evidenţa sumelor în curs de clarificare (contul 473)
Exemplu: Se constată o lipsă de materii prime în valoare de 100 lei din motive încă
neclarificate. Ulterior se stabileşte că răspunderea pentru această lipsă revine unei societăţi de
72
transport, căreia i se impută valoarea actuală a metriilor prime de 110 lei plus TVA. Creanţa se
încasează în numerar.
* lipsuri de materii prime din cauze neclarificate
473 = 301 100
* includerea în cheltuieli a materiilor prime lipsă:
601 = 473 100
* suma imputată societăţii de transport
461 = % 130,90
7581 110
4427 20,90
* încasarea creanţei în numerar
5311 = 461 130,90
Exemplu: Se încasează în mod eronat în contul bancar suma de 400 lei. Ulterior, suma se
restituie destinatarului.
* încasarea din eroare a sumei în contul banca
5121 = 473 400
* restituirea sumei
473 = 5121 400
8. Operaţii privind contabilitatea decontărilor în cadrul unităţii
- Operaţii privind decontările între unitate şi subunităţi
Exemplu: O unitate trimite unei subunităţi piese de schimb în valoare de 50 lei şi ăi

virează cu ordin de plată suma de 200 lei. Ulterior, subunitatea achită unităţii un numerar de
100 lei.
 În contabilitatea unităţii
* transferul pieselor de schimb şi a sumei de bani
481 = % 250
3024 50
5121 200
* încasarea sumei
73
5311 = 481 100
 În contabilitatea subunităţii
* primirea valorilor materiale şi băneşti
% = 481 250
3024 50
5121 200
* achitarea numerarului
481 = 5311 250
- Operaţii privind decontările între subunităţi (contul 482)
Exemplu: Subunitatea „A” transmite subunităţii „B” mărfuri în valoare de 320 lei şi suma de
90 lei achitată în numerar. Ulterior, subunitatea „B” restituie subunităţii „A” suma de 350 lei cu
ordin de plată.
 În contabilitatea subunităţii „A”
* transferul mărfurilor şi a sumelor de bani
482 = % 410
371 320
5311 90
* încasarea sumei
5121 = 482 350
 În contabilitatea subunităţii „B”

* primirea valorilor materiale şi băneşti
% = 482 410
371 320
5311 90
* achitarea sumei
482 = 5121 350
74
9. Operaţiuni privind contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea creanţelor
- Operaţiuni privind provizioanele pentru deprecierea creanţelor – clienţi (contul 491)
Exemplu: O societate comercială livrează produse finite la preţul de vânzare de 600 lei plus
TVA, preţul de înregistrare al acestora fiind de 400 lei. O hotărâre judecătorească declară starea
de faliment a clientului. În urma hotărârii judecătoreşti definitive care atestă imposibilitatea
încasării creanţei, aceasta este scoasă din activ. Ulterior se recuperează în numerar 25% din
valoarea creanţei.
4111 = % 714
701 600
4427 114
* scoaterea din evidenţă a produselor finite livrate
711 = 345 400
* transferul creanţei la clienţi incerţi
4118 = 4111 714
* constituirea provizionului pentru deprecierea creanţei
6814 = 491 600
* înregistrarea pierderii din creanţe
% = 4118 714
654 600
4426 114
* anularea provizionului care rămâne fără obiect
491 = 7814 714
* urmărirea în continuare a creanţei până la prescripţie
8034 = 714
* reactivarea a 25% din valoarea iniţială a creanţei
75
461 = % 178,50
754 150
4427 28,50
* încasarea în numerar a creanţei
5311 = 461 178,50
* scoaterea din evidenţa extrabilanţieră a creanţei încasate
= 8034 178,50
- Operaţii privind provizioanele pentru deprecierea creanţelor – decontări în cadrul

grupului şi cu asociaţii (contul 495)
Exemplu: Societatea mamă acordă unei filiale din cadrul grupului un ajutor financiar în sumă
de 5.000 lei. Din cauza insolvabilităţii filialei, creanţa se află în situaţia probabilă de a nu mai
putea fi încasată. Ulterior, situaţia financiară a filialei se redresează, iar creanţa este încasată.
Decontările se fac prin bancă.
* acordarea împrumutului
4511 = 5121 5.000
6864 = 495 5.000
5121 = 4511 5.000
* anularea provizionului
495 = 7864 5.000
- Operaţii privind provizioanele pentru deprecierea creanţelor – debitori diverşi

(contul 496)
Exemplu: Se vinde un depozit cu preţul de 40.000 lei, exclusiv TVA. Valoarea contabilă a
depozitului este de 30.000 lei, iar amortizarea cumulată este de 15.000 lei. Creanţa devine
incertă din cauza situaţiei financiare precare a debitorului. O instanţă judecătorească declară
76
imposibilitatea încasării creanţei din cauza falimentului debitorului. Ulterior creanţa se
recuperează, încasându-se cu ordin de plată.
* vânzarea depozitului
461 = % 47.600
7583 40.000
4427 7.600
* scoaterea din evidenţă a depozitului vândut
% = 212 30.000
2812 15.000
6583 15.000
6814 = 496 40.000
* înregistrarea pierderii din creanţe
% = 461 47.600
654 40.000
4426 7.600
* anularea provizionului care rămâne fără obiect
496 = 7814 40.000
* urmărirea în continuare a creanţei, până la prescripţie
8034 = 47.600
* rectivarea creanţei
461 = % 47.600
754 40.000
4427 7.600
5121 = 461 47.600
* scoaterea din evidenţă a creanţei încasate
= 8034 47.600
77
V. CONTABILITATEA TREZORERIEI
1. Operaţii privind contabilitatea investiţiilor pe termen scurt
- Operaţii privind titlurile de plasament (conturile 501, 502, 503, 505, 506, 508, 509)
a) Cumpărarea sau răscumpărarea titlurilor de plasament

b) Vânzarea titlurilor de plasament la un preţ mai mare decât preţul de cumpărare
c) Anularea acţiunilor proprii răscumpărate la un preţ mai mic decăt valoarea
nominală
d) Vânzarea titlurilor de plasament la un preţ mai mic decât preţul de cumpărare
e) Anularea acţiunilor proprii răscumpărate la un preţ mai mare decât valoarea
nominală
f) Anularea obligaţiunilor emise şi răscumpărate
Exemplul 1: O filială achiziţionează în scop speculativ un pachet de 500 acţiuni emise de către
o altă filială din cadrul aceluiaşi grup la costul de achiziţie de 2 lei/acţiunie, pe care le achită
prin bancă. Ulterior se vând în numerar 400 de acţiuni cu preţul de 2,50 lei/acţiune şi 100
acţiuni cu preţul de 1,80 lei/acţiune.
* achiziţionarea acţiunilor: 500 x 2 = 1.000 lei
501 = 509 1.000
* achitarea acţiunilor
509 = 5121 1.000
* vânzarea cu câştig a acţiunilor: 400 x 2,50 = 1.000 lei
5311 = % 1.000
501 800
7642 200
* vânzarea cu pierdere a acţiunilor: 100 x 1,80 = 180 lei
% = 501 200
5311 180
6642 20
Exemplul 2: În vederea reducerii capitalului social se răscumpără prin intermediul unei

societăţi de valori mobiliare (SVM) un pachet de 1.000 de acţiuni proprii cu preţul de 1
lei/bucata, care se anulează. Comisionul SVM este de 1% din valoarea tranzacţiei.
Varianta I: Valoarea nominală a acţiunilor este de 0,90 lei/bucata;
Varianta II: Valoarea nominală a acţiunilor este de 1,10 lei/bucata.
78
* răscumpărarea acţiunilor proprii
502 = 5121 1.000
* achitarea comisionului datorat SVM: 1.000 x 1% = 10 lei
627 = 5121 10
* Varianta I: anularea acţiunilor răscumpărate
% = 502 1.000
1012 900
668 100
* Varianta II: anularea obligaţiunilor răscumpărate
1012 = % 1.100
502 1.000
768 100
Exemplul 3: Se cumpără cu numerar 500 de acţiuni cu preţul de 10lei/bucata. Ulterior se vând

100 de acţiuni cu preţul de 12 lei/bucata şi 50 de acţiuni cu preţul de 9 lei/bucata. Încasarea
creanţelor se face prin bancă.
* achiziţionarea cu numerar a acţiunilor
503 = 5311 5.000
* vânzarea cu câştig a acţiunilor
461 = % 1.200
503 1.000
7642 200
* vânzarea cu pierdere a acţiunilor
% = 503 500
461 450
6642 50
* încasarea prin bancă a acţiunilor vândute
5121 = 461 1.650
Exemplul 4: Se contractează un împrumut din emisiuni de obligaţiuni în valoare de 6.000 lei,

care de vând în numerar. La scadenţă se răscumpără în numerar obligaţiunile emise la valoarea
nominală.
79
* subscrierea împrumutului
461 = 161 6.000
* vânzarea obligaţiunilor emise
5311 = 461 6.000
* răscumpărarea obligaţiunilor emise
505 = 5311 6.000
* anularea obligaţiunilor emise
161 = 505 6.000
Exemplul 5: Se achiziţionează 600 de obligaţiuni cu preţul de 5 lei/bucata. 200 de obligaţiuni

se achită imediat cu numerar, restul se vor achita prin bancă. Pentru obligaţiunile deţinute,
unităţii i se cuvine o dobândă de 200 lei, care se încasează în numerar. Ulterior se vând cu
numerar 300 de obligaţiuni cu preţul de 6 lei/bucata şi 100 de obligaţiuni cu preţul de 4
lei/bucata.
* achiziţionarea obligaţiunilor
506 = % 3.000
5311 1.000
509 2.000
* achitarea celor 400 de obligaţiuni
509 = 5121 2.000
* înregistrarea dobânzii cuvenite
5088 = 762 200
* încasarea dobânzii
5311 = 5088 200
* vânzarea cu câştig a obligaţiunilor
5311 = % 1.800
506 1.500
7642 300
* vânzarea cu pierdere a obligaţiunilor
80
% = 506 500
5311 400
6642 100
2. Operaţii privind contabilitatea valorilor de încasat
- Operaţii privind cecurile de încasat (contul 5112)

a) Facturarea de bunuri
b) Primirea de cecuri de încasat
c) Încasarea cecurilor
- Operaţii privind efectele de încasat primite de la clienţi (contul 5113)
a) Facturarea de bunuri
b) Acceptarea unui bilet la ordin de către furnizor
c) Primirea şi depunerea efectului comercial la bancă
d) Încasarea la scadenţă a biletului la ordin
- Operaţii privind efectele remise spre scontare (contul 5114)
a) Primirea unui efect de comerţ şi depunerea acestuia spre scontare
b) Scontarea propriu-zisă a efectului de comerţ
Exemplul 1: Întreprinderea „A” efectuează pentru întreprinderea „B” lucrări de reparaţii în

valoare de 2.000 lei, plus TVA. Decontarea facturii se face pe baza unui cec emis de către
societatea „B”.
* emiterea facturii privind lucrările efectuate
4111 = % 2.380
704 2.000
4427 380
* primirea cecului şi depunerea lui la bancă pentru încasare
5112 = 4111 2.380
* încasarea cecului
5121 = 5112 2.380
Exemplul 2: O întreprindere livrează produse finite la preţul de 5.000 lei plus TVA, pe bază de
factură. Furnizorul acceptă ca decontarea să se facă pe baza unui bilet la ordin întocmit de
client. După primirea efectului comercial, furnizorul îl depune la bancă şi se încasează la
* livrarea produselor finite pe bază de factură
81
4111 = % 5.950
701 5.000
4427 950
711 = 345 3.500
* acceptarea biletului la ordin de către furnizor
413 = 4111 5.950
* primirea şi depunerera efectului comercial la bancă
5113 = 413 5.950
* încasarea biletului la ordin la scadenţă
5121 = 5113 5.950
Exemplul 3: O societate deţine un bilet la ordin în valoare de 1.500 lei cu o scadenţă de 30zile.
Societatea optează pentru scontarea efectului de comerţ contra unei taxe de scont de 30 lei.
* remiterea biletului la ordin spre scontare
5114 = 5113 1.500
* încasarea biletului la ordin înainte de scadenţă, mai puţin taxa de scont
% = 5114 1.500
5121 1.470
666 30
3. Operaţii privind contabilitatea încasărilor şi plăţilor efectuate prin conturile bancare
- Operaţii privind conturile curente la bănci

a) Operaţii privind conturile la bănci în lei (contul 5121)
b) Operaţii privind conturile la bănci în valută (contul 5124)
c) Operaţii privind sumele în curs de decontare (contul 5125)
d) Operaţii privind dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor băneşti aflate în
contul de disponibil (contul 5187) şi dobânzile de plătit băncii pentru creditele de
trezorerie primite prin contul curent (contul 5186)
Exemplul 1: Se exportă produse finite în valoare de 10.000 USD la cursul de 2,9510 lei/USD.
Decontarea se face la cursul de 2,9635 lei/USD. Exportatorul a înregistrat produsele livrate la
preţul de 23.000 lei. La sfârşitul lunii în care s-a încasat factura, cursul era de 2.9750 lei, când
82
se calculează diferenţele de curs valutar. Se consideră aceleaşi date şi în cazul unui importator
de materii prime.
 În contabilitatea exportatorului
4111 = 704 29.510
* descărcarea gestiunii de produsele finite livrate
711 = 345 23.000
* încasarea creanţei în valută
5124 = % 29.635
4111 29.510
765 125
* diferenţele de curs valutar la sfârşitul lunii: 10.000 USD x (2,9750 – 2,9635) = 115
5124 = 765 115
 În contabilitatea importatorului
* achiziţionarea materiilor prime
301 = 401 29.510
* achitarea TVA în vama
4426 = 5121 5.606,90
* achitarea datoriei în valută
% = 5124 29.635
401 29.510
665 125
Exemplul 2: O societate comercială expediază prin poştă mărfuri în valoare de 1.000 lei, plus
TVA, costul de achiziţie al acestora fiind de 750 lei. Se primeşte mandatul poştal care atestă
decontarea creanţei, însă suma nu a intrat în contul bancar. Ulterior suma este consemnată în
extrasul de cont.
* livrarea mărfurilor
4111 = % 1.190
707 1.000
4427 190
83
* descărcarea gestiunii de mărfurile livrate
607 = 371 750
* primirea mandatului poştal
5125 = 4111 1.190
* intrarea sumei în contul bancar
5121 = 5125 1.190
Exemplul 3: Se virează suma de 1.500 lei într-un cont distinct în vederea cumpărării de euro.
Se cumpără 400 euro la cursul de 3,5520 lei/euro, comisionul achitat fiind de 25 lei. Suma
rămasă se transferă în contul de disponibil în lei. La sfârşitul lunii cursul era de 3,5850 lei/euro,
când se înregistrază diferenţe de curs valutar.
* virarea sumei într-un cont distinct
5125 = 5121 1.500
* cumpărarea valutei: 400 x 3,5520 = 1.420,80 lei
5124 = 5125 1.420,80
* achitarea comisionului
627 = 5121 25
* virarea în contul de disponibil a sumei rămase
5121 = 5125 79,20
* diferenţe de curs valutar la sfârşitul lunii: 400 EUR x (3,5850 – 3,5520) = 13,20
5124 = 765 13,20
Exemplul 4: Se înregistrează în contabilitate următoarele operaţii privind dobânzile aferente

soldului debitor sau creditor al contului 5121.
* dobânzi achitate în sumă de 100 lei, conform extrasului de cont
666 = 5121 100
* dobânzi datorate, dar neachitate în luna curentă în sumă de 50 lei
666 = 5186 50
84
* achitarea dobânzilor restante
5186 = 5121 50
* dobânzi încasate în sumă de 40 lei, conform extrasului de cont
5121 = 766 50
* dobânzi de încasat aferente lunii curente în sumă de 20 lei, neapărute în extrasul de cont până
la sfârşitul lunii
5187 = 766 20
* dobânzi aferente lunii precedente, apărute în extrasul de cont în luna curentă
5121 = 5187 20
- Operaţii privind creditele bancare pe termen scurt

a) Operaţii privind creditele bancare pe termen scurt acordate şi rambursate sau
transferate la credite restante (contul 5191)
b) Operaţii privind creditele bancare pe termen scurt nerambursate la scadenţă precum
şi cele restante rambursate (contul 5192)
c) Operaţii privind dobânzile aferente creditelor bancare pe termen scurt datorate şi
cele achitate băncii (contul 5198)
Exemplul 1: Se primeşte un credit bancar pe 2 luni în sumă de 9.000 lei, care trebuie rambursat
în două rate lunare egale. Dobânda este de 20% pe an şi trebuie achitată lunar. Din cauza unor
dificultăţi financiare, rata şi dobânda aferente ultimei luni se achită în luna următoare.
* primirea creditului pe 2 luni în sumă de 9.000 lei
5121 = 5191 9.000
* achitarea dobânzii în prima lună: 9.000 x 20% /12 luni = 150
666 = 5121 150
* rambursarea primei rate a creditului
5191 = 5121 4.500
* dobânzi neachitate la scadenţă aferente ultimei luni 4.500 x 20%/12 luni = 75
666 = 5198 75
* înregistrarea creditului restant
85
5191 = 5192 4.500
* achitarea în luna următoare a dobânzii restante şi a creditului restant
% = 5121 4.575
5198 75
5192 4.500
4. Operaţii privind contabilitatea decontărilor în numerar
- Operaţii privind decontările în numerar în lei – încasări şi plăţi (contul 5311)

- Operaţii privind decontările în numarar în valută – încasări şi plăţi (contul 5314)
Exemplu: Se exportă semifabricate în valoare de 1.000 EUR la cursul de 3,5350 lei/EUR.

Decontarea se face în numerar la cursul de 3,5110 lei/EUR, iar suma se depune în contul
bancar. Exportatorul a înregistrat produsele livrate la preţul de 2.650 lei. Se iau în considerare
aceleaşi date pentru a înregistra un import de mărfuri.
 În contabilitatea exportatorului
* livrarea semifabricatelor
4111 = 702 3.535
* descărcarea gestiunii de semifabricatele livrate
711 = 345 2.650
* încasarea în numerar a creanţei externe
% = 4111 3.535
5314 3.511
665 24
* depunerea la bancă a numerarului în valută

581 = 5314 3.511
5124 = 581 3.511
 În contabilitatea importatorului
* achiziţionarea mărfurilor
371 = 401 3.535
* achitarea în numerar a datoriei externe

401 = % 3.535
5314 3.511
765 24
86
5. Operaţii privind contabilitatea altor valori de trezorerie
- Operaţii privind achiziţionarea şi consumarea (utilizarea) timbrelor fiscale şi poştale

(contul 5321)
- Operaţii privind achiziţionarea şi consumarea (utilizarea) biletelor de tratament şi
odihnă (contul 5322)
- Operaţii privind achiziţionarea şi consumarea (utilizarea) tichetelor şi biletelor de
călătorie (conul 5323)
- Operaţii privind achiziţionarea şi consumarea (utilizarea) tichetelor de masă,
bonurilor valorica şi a altor valori (contul 5328)
Exemplul 1: Se achiziţionează în numerar timbre poştale în valoare de 30 lei, care ulterior se

utilizează pentru trimiterea corespondenţei.
* cumpărarea timbrelor poştale
5321 = 5311 30
* utilizarea timbrelor
626 = 5321 30
Exemplul 2: Se achiziţionează bonuri de combustibili în valoare de 100 lei, plus TVA, achitate
cu numerar. Bonurile se utilizează pentru cumpărarea de combustibili, care ulterior se dă în
consum.
* achiziţionarea bonurilor de combustibil
% = 5311 119
5328 100
4426 19
* utilizarea bonurilor pentru cumpărarea de combustibil
3022 = 5328 100
* consumul combustibililor
6022 = 3022 100
Exemplul 3: Se achiziţionează bilete de tratament achitate în numerar în valoare de 300 lei,

care se repartizează unor salariaţi ce vor urma un tratament.
* achiziţionarea biletelor de tratament
5322 = 5311 300

* utilizarea biletelor
6458 = 5322 300
87
Exemplul 4: Se achiziţionează tichete de masă cu valoarea nominală de 500 lei, costul
imprimatelor fiind de 50 lei plus TVA, care se achită prin bancă. Tichetele se acordă
salariaţilor. Ulterior se restituie tichete cu valoarea nominală de 30 lei. Tichetele neutilizate se
returnează unităţii emitente, decontarea facturii facându-se în numerar.
* achiziţionrea tichetelor de masă
% = 401 559,50
5328 500
628 50
4426 9,50
* decontarea facturii
401 = 5121 559,50
* includerea în cheltuieli a valorii nominale a tichetelor
604 = 5328 500
* restituirea de către salariaţi a tichetelor neutilizate
5328 = 7588 30
* returnarea către unitatea emitentă a tichetelor neutilizate
461 = 5328 30
* încasarea cu numerar a creanţei
5311 = 461 30
6. Operaţii privind contabilitatea acreditivelor
- Operaţii privind acreditivele în lei (contul 5411)

a) Operaţii privind deschiderea acreditivelor în lei
b) Operaţii privind achitarea datoriilor din acreditivul deschis
c) Operaţii privind virarea în contul de disponibil a acreditivului neutilizat (retragerea
acreditivului neutilizat)
- Operaţii privind acreditivele în valută (contul 5412)
a) Operaţii privind deschiderea acreditivelor în valută
b) Operaţii privind achitarea datoriilor din acreditivul deschis
c) Operaţii privind virarea în contul de disponibil a acredituvului neutilizat (retragerea
acreditivului neutilizat)
88
Exemplul 1: O societate comercială deschide un acreditiv în sumă de 1.000 lei, din care se fac
plăţi către furnizori în valoare de 950 lei. Acreditivul neutilizat se virează în contul de
disponibil.
* deschiderea acreditivului
581 = 5121 1.000
5411 = 581 1.000
* achitarea datoriilor faţă de furnizori
401 = 5411 950
* retragerea acreditivului neutilizat
581 = 5411 50
5121 = 581 50
Exemplul 2: O societate comercială încheie un contract pentru un import de mărfuri în valoare

de 2.000 euro. Pentru achitarea datoriei se deschide un acreditiv în valoare de 2.000 euro, la
cursul de 3,5560 lei/euro. Mărfurile se importă la cursul de 3,5110 lei/euro. Accizele în cotă de
10% din valoarea mărfurilor, precum şi TVA se achită cu ordin de plată, în lei. Plata datoriei se
face la cursul de 3,5610 lei/euro.
* deschiderea acreditivului în valută
581 = 5124 7.112
5412 = 581 7.112
* achiziţionarea mărfurilor din import: 2.000 EUR x 3,5110 = 7.022
371 = 401 7.022
* înregistrarea accizelor datorate
371 = 446 702,20
* achitarea TVA şi a accizelor
% = 5121 2.169,80
4426 1.467,60 (7.022 + 702,20) x 19%
446 702,20
89
% = 5412 7.122
401 7.022
665 100
* diferenţa de curs valutar aferentă acredituivului la data utilizării acestuia
5412 = 765 10 2000 eur x (3,5610 – 3,5560)
7. Operaţii privind contabilitatea avansurilor de trezorerie
- Operaţii privind acordarea avansurilor de trezorerie

- Operaţii privind achitarea diferitelor cheltuieli din avansul de trezorerie
- Operaţii privind restituirea avansului neutilizat
Exemplul 1: Se acordă un avans de trezorerie unui salariat în sumă de 250 lei, din care se
achită următoarele:
- materiale consumabile: 100 lei, plus TVA
- bilete CFR: 35,70 lei, TVA inclus
- cheltuieli cu cazarea: 50 lei plus TVA
- cheltuieli cu diurna: 10 lei.
* acordarea avansului
542 = 5311 250
* achitarea materialelor consumabile
% = 542 119
302 100
4426 19
* achitarea biletelor de transport
% = 542 35,70
625 30
4426 5,70
* achitarea cazării
% = 542 59,50
625 50
4426 9,50
* cheltuieli cu diurna
625 = 542 10
90
* restituirea avansului neutilizat
5311 = 542 25,80
8. Operaţii privind contabilitatea viramentelor interne (contul 581)
- Operaţii privind sumele virate dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie
- Operaţii privind sumele intrate într-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie
Se înregistrează atât în extrasele de cont, cât şi în registrul de casă formulele contabile privind
următoarele operaţii:
* ridicarea de la bancă a sumei de 100 lei şi depunerea la casierie
EXTRASUL DE CONT DE DISPONIBIL REGISTRUL DE CASĂ
581 = 5121 100 5311 = 581 100
* ridicarea de la casierie a sumei de 500 lei şi depunerea ei la bancă
EXTRASUL DE CONT DE DISPONIBIL REGISTRUL DE CASĂ
5121 = 581 500 581 = 5311 500
* deschiderea unui acreditiv în sumă de 10.000 lei
EXTRASUL DE CONT DE DISPONIBIL EXTRASUL DE CONT DE ACREDITIV
581 = 5121 10.000 5411 = 581 10.000
* se restituie în contul de disponibil un acreditiv în sumă de 500 lei
EXTRASUL DE CONT DE DISPONIBIL EXTRASUL DE CONT DE ACREDITIV
5121 = 581 500 581 = 5411 500
9. Operaţii privind contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea conturilor de

trezorerie
- Operaţii privind constituirea şi majorarea, respectiv anularea şi diminuarea

provizioanelor pentru deprecierea investiţiilor la societăţi din cadrul grupului
(contul 591)
provizioanelor pentru deprecierea acţiunilor proprii (contul 592)
91
provizioanelor pentru deprecierea acţiunilor (contul 593)
provizioanelor pentru deprecierea obligaţiunilor emise şi răscumpărate (contul 595)
provizioanelor pentru deprecierea obligaţiunilor (contul 596)
Exemplu: La sfârşitul exerciţiului financiar N se constituie provizioane pentru deprecierea

investiţiilor financiare pe termen scurt, care sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Investiţii financiare pe termen scurt Valori de Valori actuale Minusuri de

intrare valoare
Investiţii financiare la societăţi din 2.500 1.500 1.000
cadrul grupului
Acţiuni proprii răscumpărate 3.500 3.000 500
Acţiuni emise de către terţi 6.000 4.500 1.500
Obligaţiuni proprii răscumpărate 7.500 7.400 100
Obligaţiuni emise către terţi 3.000 2.800 200
* constituirea provizioanelor
6864 = % 3.300
591 1.000
592 500
593 1.500
595 100
596 200
În exerciţiul N+1 au loc următoarele operaţiuni
* se vând cu numerar investiţiile financiare la societăţi din cadrul grupului pentru suma de
1.800 lei, ocazie cu care se anulează provizioanele aferente
% = 501 2.500
5311 1.800
6642 700
591 = 7864 1.000
* se anulează acţiunile proprii care au fost anterior răscumpărate la valoarea nominală şi se

anulează provizionul pentru deprecierea acţiunilor proprii
1012 = 502 3.500
592 = 7864 500
92
* se vând prin bancă acţiunile emise de către terţi la suma de 6.500 lei şi se anulează
provizionul pentru deprecierea acţiunilor
5121 = % 6.500
503 6.000
7642 500
593 = 7864 1.500
* se anulează obligaţiunile emise şi răscumpărate, concomitent cu anularea provizionului

aferent acestor obligaţiuni
161 = 505 7.500
595 = 7864 100
* la sfârşitul exerciţiului financiar N+1 valoarea de piaţă a obligaţiunilor emise de către terţi şi
păstrate în portofoliul unităţii este de 3.500 lei, ocazie cu care se anulează provizionul aferent
acestor obligaţiuni.
596 = 7864 200
93
VI. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR, VENITURILOR ŞI
PREZENTAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE
SC MARA SRL este o microîntreprindere ce a luat fiinţă la sfârşitul anului 2004. A

fost înregistrată la Registrul Comerţului din Suceava sub numărul J33/1088/2004, iar codul
fiscal este R 16788901. Societatea are sediul în comuna Volovăţ, judeţul Suceava. Obiectul
principal de activitate îl constituie furnizarea de lacuri şi adezivi marca profesionala „Bona”,
pentru întreţinerea parchetului.
Situaţia iniţială a societăţii la începutul lunii decembrie 2005 se prezintă astfel:

ACTIV PASIV
Cheltuieli de constituire 800,56 Capital social 200,00
Mijloace de transport 23.799,07 Amortizarea 662,00
imobilizărilor
Mărfuri 5.198,33 Diferenţe de preţ la 1102,00
mărfuri
TVA de recuperat 828,08 Personal – remuneraţii 55,00
datorate
Conturi la bănci în lei 155,40 Contribuţii salariale 37,00
Casa în lei 18,31 Impozite 13,00
TVA neexigibilă 829,93
Asociaţi – conturi 33.099,07
curente
Decontări din operaţii 1,50
în curs de clarificare
Profit şi pierdere - 5.199,75
Total 30.799,75 Total 30.799,75
În cursul lunii decembrie 2005 au avut loc următoarele operaţiuni economico-financiare:

- pe data de 02.12.2005 se vînd lacuri în valoare de 1.584,10 lei plus TVA;
- pe data de 03.12.2005 se încaseză contravaloarea lacurilor cu numerar;
- în data de 06.12.2005 se achită cu numerar comisionul de 3 lei către ITM
Suceava;
- în data de 19.12.2005 se achită cu numerar contribuţiile aferente salariilor lunii
noiembrie, în valoare de 48 lei;
- în data de 20.12.2005 se achită salariul aferent lunii noiembrie;
- în data de 21.12.2005 se livrează către un client lacuri în valoare de 1798,06 plus
TVA; se facturează transport în valoare de 50,42 lei plus TVA
- în data de 22.12.2005 se încasează cu numerar contravaloarea facturii;
- în data de 23.12.2005 se achită taxa privind mijloacele de transport în valoare de
86,20 lei şi se percep dobânzi şi penalităţi de întârziere de 9,80 lei;
- în data de 23.12.2005 se înregistrează cheltuielile cu salariile;
- în data de 28.12.2005 se încheie asigurarea RCA în valoare de 267,84 lei;
94
- în data de 29.12.2005 se achiziţionează pe bază de factură fiscala lacuri în valoare
de 184,88 lei, plus TVA. Decontarea se face cu numerar pe data de 30.12.2005;
- în data de 30.12.2005 asociatul unic retrage din împrumutul adus suma de 3.000
lei;
- în data de 30.12.2005 se facturează către un client lacuri în valoare de 2.060 plus
TVA şi transport de 2.000 lei, plus TVA;
- în data de 31.12.2005 se primeşte extrasul de cont de la bancă şi se înregistrează
dobânda şi comisionul;
- se înregistrează amortizarea aferentă mijlocului de transport deţinut de firmă;
- se analizează cheltuielile cu asigurarea şi se constată că sunt aferente exerciţiului
următor;
- se închid conturile de venituri şi cheltuieli;
- se regularizeză TVA;
- se calculează şi se înregistrează impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.
SC MARA SRL
(UNITATEA)
REGISTRUL – JURNAL
Nr. Data Document Explicaţii Simbol conturi Sume

crt. înregistrării (fel, nr., dată) Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
1. 02.12.2005 Fact. 7122602 Vânzare 4111 % 1885,08

mârfuri 707 1584,10
4427 300,98
2. 03.12.2005 Chit. 7402701 Încasare 5311 4111 1885,08 1885,08
3. 06.12.2005 Chit. 27527 Plată comis. 4473 5311 3,00 3,00
4. 19.12.2005 Chit. 3605052 Plată datorii % 5311 48,00
salariale 4311 17,00
4312 7,00
4313 5,00
4314 5,00
4371 2,00
4372 1,00
444 10,00
4471 1,00
5. 20.12.2005 DP nr. 17 Salariu Nov 421 5311 55,00 55,00
6. 21.12.2005 Fact. 7122603 Vânzare 4111 % 2199,69
mărfuri + 707 1798,06
transport 704 50,42
4427 351,21
7. 22.12.2005 Chit. 7402702 Încasare 5311 4111 2199,69 2199,69
8. 23.12.2005 Chit. 2854 Taxa mijloc % 5311 96,00
transport şi 635 86,20
penalităţi 6581 9,80
9. 23.12.2005 Stat de salarii Drepturi 641 421 78,00 78,00
salariale
10. 23.12.2005 Stat de salarii CAS 22% 6451 4311 17,00 17,00
11. 23.12.2005 Stat de salarii CASS 7% 6453 4313 5,00 5,00
95
12. 23.12.2005 Stat de salarii SOMAJ 3% 6452 4371 2,00 2,00
13. 23.12.2005 Stat de salarii Impozit salrii 421 444 10,00 10,00
14. 23.12.2005 Stat de salarii CASS 6,5% 421 4314 5,00 5,00
15. 23.12.2005 Stat de salarii CAS 9,5% 421 4312 7,00 7,00
16. 23.12.2005 Stat de salarii Somaj 1% 421 4372 1,00 1,00
17. 23.12.2006 Stat de salarii Comision 622 4473 1,00 1,00
18. 23.12.2005 Stat de salarii Fond risc 635 4471 1,00 1,00
19. 28.12.2005 Chit. 7888604 RCA 613 5311 267,84 267,84
20. 29.12.2005 Fact. 4711600 Cumpărare % 401 220,01
mărfuri 371 184,88
4426 35,13
21. 30.12.2005 Chit. 2623333 Achitare 401 5311 220,01 220,01
22. 30.12.2005 DP nr. 18 Retras aport 4551 5311 3000,00 3000,00
23. 30.12.2005 Fact. 7122609 Vânzare 4111 % 4831,40
mărfuri şi 707 2060,00
transport 704 2000,00
4427 771,40
24. 31.12.2005 Extras de cont Dobânda 5121 766 0,03 0,03
25. 31.12.2005 Extras de cont Comision 627 5121 3,69 3,69
26. 31.12.2005 Nota contabilă Descărcare % 371 5198,33
gestiune 607 3266,40
378 1102,00
4428 829,93
27. 31.12.2005 Nota contabilă Amortizare 6811 2813 331,00 331,00
28. 31.12.2005 Nota contabilă Regularizare 471 613 2638,74 2638,74
cheltuieli
29. 31.12.2005 Nota contabilă Regularizare 4427 % 1423,59
TVA 4426 35,13
4423 560,68
4424 828,08
30. 31.12.2005 Nota contabilă Regularizare 473 7588 1,50 1,50
473
31. 31.12.2005 Nota contabilă Închidere 121 % 1430,19
conturi chelt 607 3266,40
613 -2370,90
622 1,00
627 3,69
635 87,20
641 78,00
6451 17,00
6452 2,00
6453 5,00
6581 9,80
6811 331,00
32. 31.12.2005 Nota contabilă Închidere % 121 7494.11
conturi 704 2050,42
venituri 707 5442,16
758 1,50
766 0,03
33. 31.12.2005 Nota contabilă Impozit 698 441 225,00 225,00
microîntrepri
nderi
34. 31.12.2005 Nota contabilă Închidere 121 698 225,00 225,00
cont 698
De reportat 34198,32 34198,3
96
REGISTRUL CARTEA - MARE
D 121 „Profit şi pierdere” C D 2813 ”Amortizare” C

Si 5199,75 Si 662,00
607 3266,40 704 2050,42 6811 331,00
613 -2370,90 707 5442,16
622 1,00 758 1,50
627 3,69 766 0,03
635 87,20
641 78,00
6451 17,00
6452 2,00
6453 5,00
6581 9,80
6811 331,00
698 225,00
1655,19 7494,11 331,00

SFC 639,17 SFC 993,00
D 371 „Mărfuri” C D 378 „Dif. preţ la mf” C

Si 5198,33 Si 1102,00
401 184,88 378 1102,00 371 1102,00
4428 829,93
607 3266,40
184,88 5198,33 1102,00

SFD 184,88 0,00 0,00
97
D 401 „Furnizori” C D 4111 „Clienţi” C
5311 220,01 371 184,88 4427 1423,59 5311 4084,77

4426 35,13 704 2050,42
707 5442,16
220,01 220,01 8916,17 4084,77

0,00 0,00 SFD 4831,40
D 421 „Personal rem datorate C D 4311 „ CAS unitate” C

SI 55,00 SI 17,00
4312 7,00 641 78,00 5311 17,00 6451 17,00
4314 5,00
4372 1,00
444 10,00
5311 55,00
78 78 17,00 17,00
98
SFC 55,00 SFC 17,00
D 4312 „CAS Angajaţi” C D 4423 „TVA de plată” C

SI 7,00
5311 7,00 421 7,00 4424 828,08 4427 1388,46
7,00 7,00 828,08 1388,46

SFC 7,00 SFC 560,38
D 4427 „TVA colectată” C D 5311 „Casa în lei”

SI 18,31
4423 1388,46 4111 1423,59 4111 4084,77 401 220,01
4426 35,13 421 55,00
4311 17,00
4312 7,00
4313 5,00
4314 5,00
4371 2,00
4372 1,00
444 10,00
4471 1,00
4473 3,00
4551 3000,00
613 267,87
635 86,20
6581 9,80
1423,59 1423,59 4084,77 3689,85

0,00 0,00 SFD 413,23
99
SC MARA SRL
BALANŢA DE VERIFICARE 31.12.2005
Simbol cont Denumire cont Rulaje precedente Rulaje curente Total sume Solduri finale
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
1012 Capital vărsat 0,00 200,00 0,00 0,00 200,00 200,00 0,00 200,00
121 Profit şi pierdere 5200,97 1,22 1655,19 7494,11 6856,16 7495,33 0,00 639,17
201 Cheltuieli de constit. 800,56 0,00 0,00 0,00 800,56 0,00 800,56 0,00
2133 Mijloace de transp. 23799,07 0,00 0,00 0,00 23799,07 0,00 23799,07 0,00
2813 Amortizarea 0,00 662,00 0,00 331,00 0,00 993,00 0,00 993,00
371 Mărfuri 5198,33 0,00 184,88 5198,33 5383,21 5198,33 184,88 0,00
378 Dif. preţ la mărfuri 0,00 1102,00 1102,00 0,00 1102,00 0,00 0,00 0,00
401 Furnizori 5217,80 5217,80 220,01 220,01 5437,81 5437,81 0,00 0,00
4111 Clienţi 0,00 0,00 8916,17 4084,77 8916,17 4084,77 4831,40 0,00
421 Personal-salarii dat. 819,09 874,09 78,00 78,00 897,09 952,09 0,00 55,00
4311 Contrib. unit la asig 174,50 191,50 17,00 17,00 191,50 208,50 0,00 17,00
4312 CAS personal 73,99 80,99 7,00 7,00 80,99 87,99 0,00 7,00
4313 CASS unitate 53,89 58,89 5,00 5,00 58,89 63,89 0,00 5,00
4314 CASS personal 51,47 56,47 5,00 5,00 56,47 61,47 0,00 5,00
4371 Somaj unitate 22,52 24,52 2,00 2,00 24,52 26,52 0,00 2,00
4372 Somaj personal 9,35 10,35 1,00 1,00 10,35 11,35 0,00 1,00
441 Impozit micro 0,00 0,00 0,00 225,00 0,00 225,00 0,00 225,00
4423 TVA de plată 0,00 0,00 828,08 1388,46 828,08 1388,46 0,00 560,38
4424 TVA de recuperat 828,08 0,00 0,00 828,08 828,08 828,08 0,00 0,00
4426 TVA deductibilă 828,08 828,08 35,13 35,13 863,21 863,21 0,00 0,00
4427 TVA colectată 0,00 0,00 1423,59 1423,59 1423,59 1423,59 0,00 0,00
4428 TVA neexigibilă 0,00 829,93 829,93 0,00 829,93 829,93 0,00 0,00
444 Impozit pe salarii 104,49 114,49 10,00 10,00 114,49 124,49 0,00 10,00
4471 Fond de risc 9,66 10,66 1,00 1,00 10,66 11,66 0,00 1,00
4473 Comision ITM 7,48 9,48 3,00 1,00 10,48 10,48 0,00 0,00
4551 Asociaţi – ct. curent 0,00 33099,07 3000,00 0,00 3000,00 33099,07 0,00 30099,07
471 Chelt. înreg avans 0,00 0,00 2638,74 0,00 2638,74 0,00 2638,74 0,00
473 Decontări din oper 1,09 2,59 1,50 0,00 2,59 2,59 0,00 0,00
5121 Conturi la bănci lei 4101,22 3945,82 0,03 3,69 4101,25 3949,51 151,74 0,00
5311 Casa în lei 5400,00 5381,69 4084,77 3689,85 9484,77 9071,54 413,23 0,00
100
5314 Casa în devize 23799,07 23799,07 0,00 0,00 23799,07 23799,07 0,00 0,00
604 Chelt mat nestocate 25,32 25,32 0,00 0,00 25,32 25,32 0,00 0,00
607 Chelt mărfuri 0,00 0,00 3266,40 3266,40 3266,40 3266,40 0,00 0,00
613 Chelt prime asigurar 2370,90 2370,90 -2370,90 -2370,90 0,00 0,00 0,00 0,00
622 Chelt comisioane 8,63 8,63 1,00 1,00 9,63 9,63 0,00 0,00
623 Chelt protocol 42,80 42,80 0,00 0,00 42,80 42,80 0,00 0,00
626 Chelt poştale 266,15 266,15 0,00 0,00 266,15 266,15 0,00 0,00
627 Chelt serv bancare 58,79 58,79 3,69 3,69 62,48 62,48 0,00 0,00
628 Alte chelt serv 369,69 369,69 0,00 0,00 369,69 369,69 0,00 0,00
635 Chelt alte impozite 246,69 246,69 87,20 87,20 333,89 333,89 0,00 0,00
641 Chelt salarii persona 874,09 874,09 78,00 78,00 952,09 952,09 0,00 0,00
6451 Contrib unit asig soc 191,50 191,50 17,00 17,00 208,50 208,50 0,00 0,00
6452 Contib unit somaj 24,52 24,52 2,00 2,00 26,52 26,52 0,00 0,00
6453 Contrib angaj sanat 58,89 58,89 5,00 5,00 63,89 63,89 0,00 0,00
6581 Despag, amenzi 1,00 1,00 9,80 9,80 10,80 10,80 0,00 0,00
6811 Chelt amortizare 662,00 662,00 331,00 331,00 993,00 993,00 0,00 0,00
698 Alte chelt cu impoz 0,00 0,00 225,00 225,00 225,00 225,00 0,00 0,00
704 Ven servicii prestate 0,00 0,00 2050,42 2050,42 2050,42 2050,42 0,00 0,00
707 Ven vânzare mf 0,00 0,00 5442,16 5442,16 5442,16 5442,16 0,00 0,00
7588 Alte ven expl 0,00 0,00 1,50 1,50 1,50 1,50 0,00 0,00
755 Ven din dobânzi 1,22 1,22 0,03 0,03 1,25 1,25 0,00 0,00
TOTAL GENERAL 105501,97 105501,97 34198,32 34198,32 139700,29 139700,29 32819,62 32819,62
DIRECTOR, CONTABIL ŞEF,

FLOREA MARA SANDU VIORICA
101
Judetul: 33--SUCEAVA
Persoana juridica: SC MARA SRL
Adresa: localitatea VOLOVAT, str. SAT VOLOVAT, nr. 209A, tel. 527494
Numar din registrul comertului: J33/1088/2004

Forma de proprietate: 35--Societati comerciale cu raspundere limitata
Activitatea preponderenta (cod si denumire clasa CAEN): 6024--Transporturi rutiere de
marfuri
Cod de identificare fiscala: 16788901 Tipul sit.financiare: MI -

Microintreprindere
BILANT
la data de 31.12.2005
Formularul 10 - lei -
______________________________________________________________________________________
| Denumirea indicatorului |Nr.| SOLD LA |
| |rd.|_______________________________|
| | | 01.01.2005 | 31.12.2005 |
|__________________________________________________|___|_______________________________|
| A | B | 1 | 2 |
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|A. ACTIVE IMOBILIZATE | | | |
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|I. IMOBILIZARI NECORPORALE | 01| 0| 800|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|II. IMOBILIZARI CORPORALE | 02| 0| 22806|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|III.IMOBILIZARI FINANCIARE | 03| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 01 la 03) | 04| 0| 23606|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|B. ACTIVE CIRCULANTE | | | |
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|I. STOCURI | 05| 0| 185|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|II. CREANTE | 06| 0| 4831|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|III.INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT | 07| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|IV. CASA SI CONTURI LA BANCI | 08| 0| 565|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 05 la 08) | 09| 0| 5581|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|C. CHELTUIELI IN AVANS | 10| 0| 2639|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|D. DATORII CE TREBUIE PLATITE | 11| 0| 30987|
|INTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN | | | |
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV | 12| 0| -22767|
|DATORII CURENTE NETE (rd. 09+10-11-18) | | | |
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE | 13| 0| 839|
|(rd. 04+12-17) | | | |
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O | 14| 0| 0|
|PERIOADA MAI MARE DE UN AN | | | |
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI | 15| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|I. VENITURI IN AVANS (rd. 17+18), din care: | 16| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
| - subventii pentru investitii | 17| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
| - venituri inregistrate in avans | 18| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|J. CAPITAL SI REZERVE | | | |
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|I. CAPITAL (rd. 20 la 22), din care: | 19| 0| 200|
102
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
| - capital subscris nevarsat | 20| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
| - capital subscris varsat | 21| 0| 200|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
| - patrimoniul regiei | 22| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|II. PRIME DE CAPITAL | 23| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|III.REZERVE DIN REEVALUARE ------- Sold C | 24| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
| ------- Sold D | 25| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|IV. REZERVE | 26| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|V. REZULTATUL REPORTAT ------- Sold C | 27| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
| ------- Sold D | 28| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|VI.REZULTATUL EXERCITIULUI ------- Sold C | 29| 0| 639|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
| FINANCIAR ------- Sold D | 30| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|Repartizarea profitului | 31| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|CAPITALURI PROPRII - TOTAL | 32| 0| 839|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|Patrimoniul public | 33| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|CAPITALURI - TOTAL (rd. 32+33) | 34| 0| 839|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
ADMINISTRATOR, INTOCMIT,
Numele si prenumele Numele si prenumele (calitatea)
FLOREA MARA FLOREA MARA
(3--raspunderea administratorului)
Semnatura Semnatura
Stampila unitatii
103
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
la data de 31.12.2005
Formularul 20 - lei -
______________________________________________________________________________________
| |Nr.| REALIZARI AFERENTE |
| |rd.| PERIOADEI DE RAPORTARE |
| DENUMIREA INDICATORULUI | |_______________________________|
| | | 31.12.2004 | 31.12.2005 |
|__________________________________________________|___|_______________________________|
| A | B | 1 | 2 |
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|1. Cifra de afaceri neta (rd. 02 la 04) | 01| 0| 7492|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|Productia vanduta | 02| 0| 2050|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|Venituri din vanzarea marfurilor | 03| 0| 5442|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|Venituri din subventii de exploatare aferente | 04| 0| 0|
|cifrei de afaceri nete | | | |
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|2. Variatia stocurilor ------- Sold C | 05| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
| ------- Sold D | 06| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|3. Productia imobilizata | 07| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|4. Alte venituri din exploatare | 08| 0| 2|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL | 09| 0| 7494|
|(rd. 01+05-06+07+08) | | | |
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|5. a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele| 10| 0| 0|
|consumabile | | | |
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|Alte cheltuieli materiale | 11| 0| 25|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
| b) Alte cheltuieli din afara(cu energie si apa)| 12| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
| c) Cheltuieli privind marfurile | 13| 0| 3266|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|6. Cheltuieli cu personalul (rd. 15+16), din care:| 14| 0| 1251|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
| a) Salarii | 15| 0| 952|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
| b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia | 16| 0| 299|
|sociala | | | |
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|7. a) Amortizari si provizioane pentru deprecierea| 17| 0| 993|
|imobilizarilor corporale si necorporale (rd.18-19)| | | |
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
| a.1) Cheltuieli | 18| 0| 993|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
| a.2) Venituri | 19| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
| b) Ajustarea valorii activelor circulante | 20| 0| 0|
|(rd. 21-22) | | | |
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
| b.1) Cheltuieli | 21| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
| b.2) Venituri | 22| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 24 la 26) | 23| 0| 1096|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
| 8.1. Cheltuieli privind prestatiile externe | 24| 0| 751|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
| 8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si | 25| 0| 334|
|varsaminte asimilate | | | |
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
104
| 8.3. Cheltuieli cu despagubiri, donatii si | 26| 0| 11|
|activele cedate | | | |
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si | 27| 0| 0|
|cheltuieli (rd. 28-29) | | | |
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
| - Cheltuieli | 28| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
| - Venituri | 29| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL | 30| 0| 6631|
|(rd. 10 la 14+17+20+23+27) | | | |
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|REZULTATUL DIN EXPLOATARE - Profit (rd. 09-30) | 31| 0| 863|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
| - Pierdere (rd. 30-09) | 32| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|9. Venituri din interese de participare | 33| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
| - din care, in cadrul grupului | 34| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|10. Venituri din alte investitii financiare si | 35| 0| 0|
|creante care fac parte din activele imobilizate | | | |
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|11. Venituri din dobanzi | 37| 0| 1|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|Alte venituri financiare | 39| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd. 33+35+37+39) | 40| 0| 1|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare | 41| 0| 0|
|si a investitiilor financiare detinute ca active | | | |
|circulante (rd. 42-43) | | | |
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
| - Cheltuieli | 42| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
| - Venituri | 43| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|13. Cheltuieli privind dobanzile | 44| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|Alte cheltuieli financiare | 46| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd. 41+44+46) | 47| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|REZULTATUL FINANCIAR - Profit (rd. 40-47) | 48| 0| 1|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
| - Pierdere (rd. 47-40) | 49| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|14. REZULTATUL CURENT - Profit (rd. 09+40-30-47)| 50| 0| 864|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
| - Pierdere (rd. 30+47-09-40)| 51| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|15. Venituri extraordinare | 52| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|16. Cheltuieli extraordinare | 53| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|17. REZULTATUL EXTRAORDINAR - Profit (rd. 52-53)| 54| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
| - Pierdere (rd. 53-52)| 55| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|VENITURI TOTALE (rd. 09+40+52) | 56| 0| 7495|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|CHELTUIELI TOTALE (rd. 30+47+53) | 57| 0| 6631|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|18. REZULTATUL BRUT - Profit (rd. 56-57) | 58| 0| 864|
105
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
| - Pierdere (rd. 57-56) | 59| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|19. IMPOZITUL PE PROFIT | 60| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|20. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar in | 61| 0| 225|
|elementele de mai sus | | | |
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
|21. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI FINANCIAR | | | |
| - Profit (rd. 58-59-60-61) | 62| 0| 639|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
| - Pierdere (rd. 59+60+61-58) | 63| 0| 0|
|__________________________________________________|___|_______________|_______________|
ADMINISTRATOR, INTOCMIT,
Numele si prenumele Numele si prenumele (calitatea)
FLOREA MARA FLOREA MARA
(3--raspunderea administratorului)
Semnatura Semnatura
Stampila unitatii
106
107

Proiect Contabilitate Financiara

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Contabilitate Financiara

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT CONTABILITATE FINANCIARĂ

I. OPERAŢIUNI PRIVIND CONTABILITATEA CAPITALURILOR

1. Reflectarea modalităţilor de evaluare a capitalului social

2. Operaţiuni privind constituirea capitalului social

a) Formarea capitalului la societăţile de persoane

b) Formarea capitalului la SRL

5121 = 1012 1.000

c) Formarea capitalului la societăţile de capitaluri

- vărsarea capitalului în momentul înfiinţării

- trecerea capitalului subscris nevărsat la capital subscris vărsat

- vărsarea ulterioară a capitalului

- trecerea capitalului subscris nevărsat la capital subscris vărsat

d) Formarea capitalului cu primă de emisiune

- se încasează în numerar valoarea acţiunilor

- trecerea capitalului subscris nevărsat la capital subscris vărsat

e) Formarea capitalului la SA, prin subscrieri mixte în lei şi în valută

- vărsarea capitalului în momentul înfiinţării

- trecerea capitalului subscris nevărsat la capital subscris vărsat

3. Operaţiuni privind majorarea capitalului social

CREŞTEREA CAPITALULUI PRIN ATRAGEREA DE NOI RESURSE STRĂINE

a) Majorarea capitalului prin emisiunea de noi acţiuni

- efectuarea vărsămintelor de către acţionari

b) Majorarea capitalului prin aporturi în natură

- intrarea în patrimoniu a aportului subscris

- trecerea capitalului subscris nevărsat la capital subscris vărsat

CREŞTEREA CAPITALULUI PRIN IMOBILIZAREA UNOR RESURSE INTERNE

a) Majorarea capitalului prin încorporarea rezevelor, a profitului, a rezervelor din reevaluare

CREŞTEREA CAPITALULUI PRIN CONVERSIA UNOR DATORII ÎN ACŢIUNI

a) Majorarea capitalului social prin conversia datoriilor ordinare ale furnizorilor

b) Majorarea capitalului prin conversia unor credite pe termen lung

c) Majorarea capitalului social prin conversia unor obligaţiuni emise în acţiuni

d) Majorarea capitalului prin conversia dividendelor în acţiuni

- majorarea capitalului social

4. Operaţiuni privind reducerea capitalului social

a) Reducerea capitalului social în caz de pierdere

b) Răscumpărarea propriilor acţiuni

- anularea acţiunilor răscumpărate

c) Reducerea capitalului social prin rambursarea unei părţi către asociaţi

- diminuarea capitalului social

d) Contabilitatea amortizării capitalului

5. Operaţiuni privind contabilitatea primelor legate de capital

a) Subscrierea acţiunilor cu prime(de emisiune, de aport, de fuziune, de conversie a

- incasarea valorii acţiunilor

- trecerea capitalului subscris nevărsat la capital subscris vărsat

- încorporarea primei de emisiune la capitalul social

Exemplul 2: O SRL hotărăşte majorarea capitalului printr-un aport reprezentat de un utilaj

- depunerea capitalului subscris

- trecerea capitalului subscris nevărsat la capital subscris vărsat

Exemplul 3: În urma fuziunii, societatea comercială absorbantă preia activul societăţii

- preluarea activelor aduse prin fuziune

- încorporarea primei de fiziune la capitalul social

Exemplul 4: Se majorează capitalul social prin conversia a 5.000 obligaţiuni cu valoarea

b) Încorporarea primelor la capital sau rezerve

Exemplul 2: Se încorporează la alte rezerve primele de emisiune şi de aport în valoare de 500

6. Operaţiuni privind contabilitatea rezervelor din reevaluare

a) Constatarea diferenţei rezultate în urma reevaluării diferitelor active imobilizate

2131 = 105 3.000

b) Încorporarea la capital a acestor diferenţe din reevaluare

7. Operaţiuni privind contabilitatea rezervelor

Profitul brut: 2.000 – 1.200 = 800 lei

Exemplul 3: Adunarea generală extraordinară hotărăşte răscumpărarea a 500 acţiuni proprii.