EX. 1.

Evidenţierea costului de achiziţie al stocurilor achiziţionate de la furnizor extern (se

vor lua exemple atât pentru operaţiunile de import cât şi pentru achiziţii intracomunitare, avăndu-
se în vedere şi modul de înregistrare în contabilitatea financiară) și de la intern.

a) Import
O societate a achiziţionat 100 de buc de profile pwp de la furnizorul extern la un preţ de 100
euro /bax, intr-un bax fiind 50 de profile. Cursul de schimb la data achiziţiei este de 4.7 lei ⁄ €.
Taxa vamală este de 10%, iar comisionul vamal este de 5%. Pentru a aduce marfa în entitate,
societatea primeşte de la o altă societate de transport o factură în valoare de 200 lei (din care
TVA 19%).

Costul de achizitie al unui profil:

 Preţ de achiziţie 2 baxuri x 50 profile⁄ bax=100x2x4.7=940 lei

 Taxa vamală 940x 10% =94 lei
 Comision vamal 2185 x 5% =47 lei
 Cheltuieli de transport 200* 100/119= 168 lei
 Cost de achiziţie total 940 + 94+ 47+ 168=1249 lei

Conform IAS 2 costul de achiziţie pentru un profil wpr va fi de 1249 /100 = 12.49 lei ⁄ profil

Se inregistreaza achizitia de materii prime:

301 „materii prime = % 1249
401”furnizori” 940
401”furnizori” 168
446 „alte impozite” 141

b) Achizitie intracomunitara

O societate a achiziţionat 100 de buc de profile pwp de la furnizorul extern la un preţ de 100
euro /bax, intr-un bax fiind 50 de profile. Cursul de schimb la data achiziţiei este de 4.7 lei ⁄ €.
Taxa vamală este de 10%, iar comisionul vamal este de 5%. Pentru a aduce marfa în entitate,
societatea primeşte de la o altă societate de transport o factură în valoare de 200 lei (din care
TVA 19%).

Costul de achizitie al unui profil:

(+) Preţ de achiziţie 4 baxuri x 50 profile⁄ bax=100x2x4.7=940 lei

(+) Cheltuieli de transport 300* 100/119= 168 lei
Cost de achiziţie total 940 + 168=1108 lei

Conform IAS 2 costul de achiziţie pentru un profil wpr va fi de 1108/100 = 11.08 ⁄ profil
 Se inregistreaza achizitia de materii prime
301 „materii prime” = % 1108
401”furnizori” 940
401”furnizori” 168

c) Intern
Acceasi societate cumpara de la un furnizor intern inca 2 categorii de materii prime si
angajeaza un transportator sa le livreze. La receptie vor fi 2 facturi distincte, una pentru materiile
prime si cealalta pentru serviciul de transport.

Nr crt Denumire Unitatea cantitate Pret Valoare

marfa de masura unitar
1 Polistiren Metru 500 25 12500
C1 liniar
2 Profil pwp buc 200 103 20600
Total 0

Pentru repartizarea cheltuielilor de transport(1500 lei) pe cele 2 categorii de marfa

cumparata, folosim ca si criteriu de repartizare valoarea la pret de cumparare.

Nr DenumireValoare la Cheltuieli de Cantitat Cost de Cost de

crt marfa pret de transport repartizate e achizitie achizitie
cumparare total unitar
1 Profil pwp 20600 20600x(1500/33100) 200 933,53 4,66
2 Polistiren 12500 12500x(1500/33100) 500 566,46 1,13
C1
total 0

Operatiuni financiare:
Se inregistreaza achizitia de marfa de la furnizor conform facturii nr1.
% = 401”furnizori” 39389lei
301.01 „materii prime” 20600lei
301.02 „materii prime” 12500lei
4426”tva deductibila” 6289lei
Se inregistreaza factura pentru transportul marfii, nr.2
% = 401”furnizori” 1785lei
628”alte cheltuieli cu seviciile executate de terti” 1500lei
4426”tva deductibila” 285lei
Se inregistreaza plata facturilor de achizitie si de transport conform extrasului de cont
401”furnizori” = 5121”conturi la banci in lei” 39389 lei
401”furnizori” = 5121”conturi la banci in lei” 1785 lei
 EX. 2. Evaluarea stocurilor şi recunoaşterea acestora în situaţiile financiare anuale
(exemplificarea a cel puţin 2 exemple relevante)

Evaluarea elementelor de stocuri se realizeaza dupa principii si tehnici distincte in

functie de momentul la care se face evaluarea,si anume:
 la data intrarii in patrimoniu
 cu ocazia inventarierii
 la incheierea exercitiului
 la iesirea din patrimoniu.

La data intrarii in patrimoniu,elementele de stocuri se evalueaza si se inregistraza in

contabilitate la valoarea de intrare,denumita si valoare contabila,care se stabileste in functie
de cum intra ele in patrimoniu:cu titlu gratuit,cu titlu oneros(cost de achizitie),din productie
proprie(cost de productie).
Evaluarea stocurilor se face la valoarea cea mai mica dintre cost si valoare realizabila
neta,conform IAS 2.

O societate a achiziţionat marfuri pentru care se consideră următoarele cheltuieli:

- preţ de cumparare facturat de furnizor ...........................................................1000 lei
- cheltuieli de transport pe parcurs intern............................................................372
lei( inclusiv TVA)
- cheltuieli cu verificarea calitatii marfurilor.......................................................100 lei
- cheltuieli de manipulare......................................................................…………50 lei
- prima de asigurare platită unei societati pentru marfa asigurată impotriva calamitatilor.
….100 lei
- diferenta de curs valutar rezultata din plata furnizorului extern.........................15 lei
Întreprinderea estimeaza ca marfurile vor fi vandute la preţul de 2.500 lei., iar in vederea
vanzarii vor fi necesare următoarele costuri:
- costuri cu evaluarea marfii ...................300 lei
- costuri cu pregătirea vanzarii.................250 lei
- costuri cu vanzarea efectiva...................150 lei

Conform IAS 2 “Contabilitatea stocurilor” stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai
mică dintre cost si valoarea realizabila neta.

Costul de achiziţie =
+ preţ de cumparare
+ taxe de import şi alte taxe (cu excepţia celor pe care firma le poate recupera de la
autoritatile fiscale)
+ costuri de transport
+ costuri de manipulare
+ alte costuri
 COSTUL DE ACHIZITIE:= 1000+300+50+100+50=1500lei

Valoarea realizabila neta este preţul de vanzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul
desfasurarii normale a activitatii mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului si a
costurilor necesare vanzarii.

VALOAREA REALIZABILA NETA = 2500-300-250-150=1800 lei

Conform IAS 2, minimul dintre costul stocurilor (costul de achiziţie) de 1500 lei si valoarea
realizabilă neta de 1800 lei este de 1500 lei. Această valoare va fi valoarea cu care stocurile vor
fi recunoscute in situatiile financiare.

EX. 3. Determinarea costului de producţie al stocurilor (costul prelucrării) la intrarea în

gestiune (avându-se în vedere trei situaţii privind capacitatea reală de producţie, pentru a se
formula concluziile corespunzătoare)

In costul de productie se includ doua mari categorii de cheltuieli:

-cheltuieli directe de productie-se identifica direct pe produsul obtinut
-materii prime
-materiale consumabile directe
-salarii directe
-cheltuieli indirecte de productie-se localizeaza fie la nivelul sectiei , fie la nivelul mai
multor tipuri de produse
-cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor(amortizari, intretinere, energie, gaz,
salarii)
-cheltuieli generale ale sectiei(iluminat,incalzire, amortizarea constructiilor din
sectie, salariile persoanelor care urmaresc mai multe produse)

Exemplu
a) La fabricarea in 2010 a 800 metri de teava tip A s-au efectuat urmatoarele cheltuieli:
- Cheltuieli directe=800 lei
- Cheltuieli indirecte=70 lei
- Cheltuieli fixe=50 lei
- Cheltuieli variabile=20 lei
-cheltuieli generale=60lei
-cheltuieli dedesfacere=30lei
Capacitatea normala de productie a sectiei pentru acest tip de teava este de 1100 metri.

Costul de productie=cheltuieli directe+cheltuieli indirecte

Conform IAS 2 “Contabilitatea stocurilor”, cheltuielile indirecte cuprind regia de producţie,
fixă şi variabilă.
 Regia fixă de producţie (RFP) cuprinde amortizarea, întreţinerea secţiilor şi utilajelor.
Regia variabilă include costurile indirecte cu materialele şi forţa de muncă.
Alocarea regiei fixe asupra costului de producţie se face pe baza capacităţii normale de
producţie.
În cazul unei producţii scăzute sub capacitatea normală, valoarea regiei fixe pe unitatea de
produs nu se majorează, regia nealocată fiind contabilizată ca o cheltuială a perioadei.

Costul subactivitatii= =50x(1-800/1100)=13.65

RFP=regia fixa de productie=13.65

RFI=regia fixa incorporabila in costul stocului=RFT-RFP=50-13.65=36.35
CPT=costul de productie total=cheltuieli directe+cheltuieli indirect fixe(incorporabile)
+cheltuieli indirecte variabile=800+70=870
CPU=costul de productie unitar=CPT/Q ; Q=cantitatea obtinuta

CPUa=870lei/800metri=1.08 lei/metru

b) Consideram ca se fabrica 1200 metri de teava tip A

RPF=50x(1-1200/1100)= - 4.5
RFI=RFT+4.5=54.5
CPT=870
CPUb=CPT/Q=870/1200=0.72lei/metru

c) In cazul In care nivelul real al activitatii este egal cu nivelul normal, costul subactivitatii
este 0.
In concluzie, nivelul costului unitar de productie creste pe masura ce scade nivelul
productiei sub nivelul normal si scade cand volumul productiei creste peste capacitatea normal
de productie

EX. 4. Evidenţierea metodelor de evaluare a stocurilor la ieşirea din gestiunea entităţii

economice (CMP cu cele două variante - după fiecare intrare şi la sfârşitul perioadei, FIFO,
LIFO, preţul standard – exemplificarea se va face în documentul Fişa stocului, exemplificând
avantajele şi dezavantajele fiecărei metode pe exemplul luat în studiu, realizând de altfel şi o
analiză comparativa între metode). Pornind de la o societate comercială (denumire completă) se
va preciza obiectul de activitate, specificandu-se principalele fluxuri de operaţiuni economico-
financiare, iar in situația evidențierii mișcărilor în cursul perioadei, intrări/ieșiri se va specifica
exact ce înseamnă intrare-ieșire (prin particularizarea distinctă a categoriei de stoc). Pentru
exemplificarea acestor metode se vor lua două situaţii, respectiv una aferentă creşterii de costuri
(cost de achizitie) în cursul perioadei, iar cealaltă, având în vedere scăderea costurilor în cursul
unei perioade, mai exact situația creșterii prețurilor pentru stocurile de materii prime si respectiv
situația scăderii prețurilor pentru stocurile de mărfuri.

In cursul lunii aprilie 2018 S. C. FeroTrans SRL inregistreaza operatiunile:

- pe 01.04.2018, entitatea detinea ca stoc initial 25 topuri de hartie X 20 lei/top;
- pe 03.04.2018 entitatea achizitioneaza 20 topuri X 19,5 lei/top;
 - pe 07.04.2018 are loc o iesire de 20 topuri;
- pe 10.04.2018 entitatea achizitioneaza 40 topuri X 21 lei/top;
- pe 20.04.2018 entitatea achizitioneaza 100 topuri X 18 lei/top;
- pe 22.04.2018 are loc o iesire de 80 topuri;
- pe 25.04.2018 entitatea achizitioneaza 120 topuri X 19lei/top;
- pe 29.04.2018 entitatea achizitioneaza 50 topuri X 22,5 lei/top;
- pe 30.04.2018 are loc o iesire de 200 topuri, iar tot la aceasta data se produce iesirea din gestiune a
entitatii pentru luna aprilie 2018.

1. Metoda FIFO
Data Intrare Iesire Stoc
Q Cu V Q Cu V Q Cu V
01.04 - - - - - - (I) 25 20 500
03.04 20 19,5 390 - - - (I) 25 20 500
(II)20 19,5 390
45 - 890
07.04 - - - 20 (I) 20 400 (I) 5 20 100
- (II) 19,5 - (II) 20 19,5 390
20 - 400 25 - 890
10.04 40 21 840 - - - (I) 5 20 100
(II)20 19,5 390
(III)40 21 840
65 - 1330
20.04 100 18 1800 - - - (I)5 20 100
(II)20 19,5 390
(III)40 21 840
(IV)100 18 1800
165 - 3130
22.04 - - - 5 (I) 20 100 (I) - -
20 (II) 19,5 390 (II) - -
40(III) 21 840 (III) - -
15 (IV) 18 270 (IV) 85 18 1530
80 - 1600 85 18 1530
25.04 120 19 2280 - - - (I) - - -
 (II) - - -
(III) - - -
(IV) 85 18 1530
(V) 120 19 2280
205 - 3810
29.04 50 22,5 1125 - - - (I) - - -
(II) - - -
(III) - - -
(IV) 85 18 1530
(V) 120 19 2280
(VI) 50 22,5 1125
255 - 4935
30.04 - - - - (I) - - (I) - - -
- (II) - - (II) - - -
- (III) - - (III) - - -
85 (IV) 18 1530 (IV) - - -
115 (V) 19 2185 (V) 5 19 95
- (VI) 22,5 - (VI) 50 22,5 1125
200 - 3715 55 - 1220

Total 330 - 6435 300 - 5715 55 - 1220

AVANTAJE:
-e simpla si usor de aplicat;
-stocurile finale sunt evaluate la cele mai recente valori si sunt, deci, mai apropiate de
realitatea economica;

DEZAVANTAJE:
-iesirile din stoc sunt subevaluate in perioadele de inflatie, ceea ce conduce la o minimizare
a cheltuielilor si supraevaluare a rezultatelor finale.
-iesirile din stoc sunt supraevaluate intr-o perioada de scadere a preturilor, deci conturile se
coreleaza cu intarziere cu variatia de pret.

2. Metoda LIFO
Data Intrare Iesire Stoc
Q Cu V Q Cu V Q Cu V
01.04 - - - - - - 25 20 500
03.04 20 19,5 390 - - - (I) 25 20 500
(II)20 19,5 390
45 - 890
07.04 - - - - (I) - - (I) 25 20 500
20 (II) 19,5 390 (II) - - -
20 - 390 25 20 500
10.04 40 21 840 - - - (I) 25 20 500
(II) - - -
(III)40 21 840
65 - 1340
20.04 100 18 1800 - - - (I)25 20 500
(II) - - -
(III)40 21 840
(IV)100 18 1800
165 - 3140
22.04 - - - - (I) - - (I)25 20 500
- (II) - - (II) - - -
-(III) - - (III)40 21 840
80 (IV) 18 1440 (IV) 20 18 360
80 18 1440 85 18 1700
25.04 120 19 2280 - - - (I)25 20 500
(II) - - -
(III)40 21 840
(IV) 20 18 360
(V) 120 19 2280
205 - 3480
29.04 50 22,5 1125 - - - (I)25 20 500
(II) - - -
(III)40 21 840
 (IV) 20 18 360
(V) 120 19 2280
(VI) 50 22,5 1125
255 - 4605
30.04 - - - - (I) - - (I) 25 20 500
- (II) - - (II) - - -
10 21 210 (III) 30 21 630
(III)
20 (IV) 18 360 (IV) - - -
120 (V) 19 2280 (V) - - -
50 (VI) 22,5 1125 (VI) - - -
200 - 3975 55 - 1130

Total 330 - 6435 300 - 5805 55 - 1130

Avantaje:
-iesirile din stoc sunt evaluate la costurile cele mai recente si respectiv in perioada de inflatie
consumurile sunt supraevaluate in comparatie cu metoda FIFO, ceea ce conduce la o majorare a
cheltuielilor si la o diminuare a rezultatului financiar, micsorarea impozitului pe profit.
Dezavantaje:
-costurile se coreleaza cu variatia de pret, dar stocul e subevaluat in caz de depreciere
monetara..

3. Metoda costului standard sau prestabilit

S. C.FeroTrans SRL foloseste metoda costului standard la sfarsitul perioadei pentru gestiunea
stocurilor sale si considera costul standard al topului de hartie de 19,5 lei.

Considerand costul standard de 19,5 lei/top:

D 301 C
1.04 SID=25 * 19,5 = 487,5

3.4 20 * 19,5 = 390

20 * 19,5 = 390 7.04
10.04 40 * 19,5 = 780
20.04 100 * 19,5 = 1950
80 * 19,5 = 1560 22.04
25.04 120 * 19,5 = 2340
29.04 50 * 19,5 = 975
 200 * 19,5 = 3900 30.04
RD = 6435 RC = 5850
TSD = 6935 TSC = 5850
SFD = 1085

D 308 C
1.04 SID = 25 * (20 -19,5) = 12,5

3.04 20* (19,5 – 19,5) = 0

10.04 40 * (21 -19,5) = 60
20.04 100 * (18 -19,5) = 150
25.04 120 * (19 – 19,5) = 60
29.04 50 * (22,5 - 19,5) = 150
RD = 0
TSD = 12,5

Coeficientul de repartizare K se calculeaza astfel:

SI 308  RD308 12,5  0 12,5

K    0,0018
SI 301  RD301 500  6435 6935 .

Cota parte a diferentelor de pret aferente iesirilor de materii prime este:

c = RC308 = K * RC301 = 0,0018 * 5850 = 10,53 lei.

Soldul final debitor al contului 308 va fi:

SFD308 = TSD308 – TSC308 = 12,5 – 10,53 = 1,97 lei.

INTRARI (I) IESIRI (E) STOCURI (S)

Cantitate Cost Valoare Cantitate Cost Valoare Cantitate Cost Valoare
DAT
A
01.04 - - - - - - 25 20 500
(Si)
03.04 20 19,5 390 - - - 20 19,5 390
07.04 - - - 20 19,5 390 - - -
10.04 40 21 840 - - - 40 19,5 780

20.04 100 18 1800 - - - 140 19,5 2730

22.04 - - - 80 19,5 1560 60 19,5 1170
25.04 120 19 2280 - - - 180 19,5 3510
29.04 50 22,5 1125 - - - 230 19,5 4485
30.04 - - - 200 19,5 3900 30 19,5 585
330 - 6435 300 - 5850 30 - 1085
TOTAL
 Avantaje:
-costurile prestabilite servesc atat la inregistrarea iesirilor cat si a intrarilor in stoc, ceea ce
simplifica calculatia si reducerea volumului de munca;
-costurile sunt cunoscute pe toata durata unui exercitiu, ele ramanand fixe;
-valoarea stocurilor la sfarsitul perioadei de gestiune va fi cunoscuta foarte repede;
-costurile prestabilite sunt baza controlului gestionar si a evaluarii rezultatelor.
Dezavantaje:
-costurile utilizate nu sunt costuri reale;
-la sfarsitul exercitiului trebuie sa se faca calcule suplimentare pentru alinierea contabilitatii
analitice la cea financiara cu scopul de a corecta diferenta de evaluare a costurilor.

4. Metoda costului ponderat

 La sfarsitul perioadei
Data Intrare Iesire Stoc
Q Cu V Q Cu V Q Cu V
01.04 - - - - - - 25 20 500
03.04 20 19,5 390 - - - 45 - -
07.04 - - - 20 - - 25 - -
10.04 40 21 840 - - - 65 - -
20.04 100 18 1800 - - - 165 - -
22.04 - - - 80 - - 85 - -
25.04 120 19 2280 - - - 205 - -
29.04 50 22,5 1125 - - - 255 - -
30.04 - - - 200 - - 55 - -
Total 330 6435 300 19,54 5862 55 19,51 1073

Avantaje:
-de a nivela variatiile de cost in cazul fluctuatiilor de curs si respectiv de a simplifica
calculele de evaluare a stocurilor.
Dezavantaje:
-nu permite evaluarea fiecarei iesiri din stoc, ci numai evaluarea lor globala la sfarsitul
perioadei de gestiune, ceea ce este in contradictie cu principiul de baza a inventarului permanent;
-valoarea stocurilor finale vor fi minimizate in perioada de crestere a preturilor si
supraevaluata in perioada de scadere a preturilor.

 Dupa fiecare intrare

Data Intrare Iesire Stoc
 Q Cu V Q Cu V Q Cu V
01.04 - - - - - - 25 20 500
03.04 20 19,5 390 - - - 45 - -
07.04 - - - 20 19,78 395,6 25 19,78 494,5
10.04 40 21 840 - - - 65 20,53 1334,5
20.04 100 18 1800 - - - 165 19 3134,5
22.04 - - - 80 19 1520 85 19 1615
25.04 120 19 2280 - - - 205 19 3895
29.04 50 22,5 1125 - - - 255 19,68 5018,4
30.04 - - - 200 19,68 3936 55 19,68 1083,4
Total 330 - 6435 300 - 5851,6 55 19,69 1083,4

Avantaje:
-valoarea stocului si a iesirilor din stoc sunt cunoscute in permanenta si respectiv valoarea
iesirilor calculate astfel sunt mai aproape realitatii economice din acel moment.
Dezavantaje:
-datorita complexitatii sale, utilizarea acestei metode/variante de calcul este dificila mai ales
pentru ciclurile de exploatare in care miscarile de stocuri sunt foarte numeroase.

EX. 6. Exemplificarea procedeelor de repartizare a cheltuielilor indirecte (procedeul clasic

cu cele 3 variante: varianta coeficient unic, varianta coeficienţilor diferenţiaţi, varianta
coeficienţilor selectivi, procedeul cifrelor relative de structură. Se va avea în vedere aceeaşi
entitate luată în studiu la începutul efectuării temelor.

1. Procedeul suplimentarii – forma clasica- varianta coeficientului unic

S. C. FeroTrans fabrica trei produse industriale A, B, si C.

In cursul exercitiului financiar 2018, obtinerea produselor a generat cheltuieli indirecte de
productie in suma de 6000 lei. Se alege pentru repartizarea lor pe obiecte de calculatie o baza ale
carei valori sunt:
la produsul A 2000 lei, la produsul B 3000 lei si la produsul C 5000 lei.

Solutie:
Etape:
a) Alegerea bazei de repartizare, care deja e consemnata in datele problemei:
 A = 2000 lei;
B = 3000lei;
C = 5000 lei.

b) Determinarea coeficientului de repartizare (suplimentare):

C hr 6000 6000
K= 3
= = =0,6
2000+3000+ 5000 10000
∑ cj
j=1
Calculul cotelor de cheltuieli indirecte ce revin pe fiecare produs in parte:

c A =K A∗b A =2000∗0,6=1200lei .
c B =K B∗b B=3000∗0,6=¿1800 lei
c C =K C∗bC =5000∗0,6=¿ 3000 lei..

Verificare: 1200 lei + 1800 lei + 3000 lei = 6000 lei.

2. Procedeul suplimentarii – forma cifrelor relative de structura

S. C. FeroTrans fabrica trei produse industriale A, B, si C.
In cursul exercitiului financiar 2018, obtinerea produselor a generat cheltuieli indirecte de
productie in suma de 6000 lei. Se alege pentru repartizarea lor pe obiecte de calculatie o baza ale
carei valori sunt:
la produsul A 2000 lei, la produsul B 3000 lei si la produsul C 5000 lei.

Solutie:
Etape:
a) Alegerea bazei de repartizare, care deja e consemnata in datele problemei:

A = 2000 lei;
B = 3000lei;
C = 5000 lei.

b) Calculul ponderea bazei de repartizare corespunzatoare unui obiect de calculatie fata de

total baza

bj
Pj=
∑ bj
.
BA = pA = 2000 lei;
BB = pB = 3000lei;
BC = pC = 5000 lei.
 Deci:

P A =2000/(2000+ 3000+5000)=2000/10000=¿ 0,2 .

PB =3000 ∕ 〖 2000+3000+5000 〗=3000/10000=0,3

PC =5000 /(2000+3000+5000)=5000 /10000=0,4
c) Calculul cotelor de cheltuieli indirecte ce revin fiecarui produs:
C A=P A∗¿ S = 0,2 * 6000 lei = 1200 lei.
C B=P B∗S=¿ 0,3 * 6000 lei = 1800 lei.
C C =PC∗S=¿ 0,4 * 6000 lei = 2400 lei.

Verificare: 1200 lei + 1800 lei + 2400 lei = 6000 lei.

3. Procedeul suplimentarii – forma clasica – varianta coeficientilor diferentiati:

S. C. FeroTrans , pentru stabilirea cheltuielilor cu intretinerea si functionarea utilajelor sale

pe sectii, furnizeaza urmatoarea situatie:
- amortizarea cladirii in care functioneaza sectiile S1, S2 si S3 e in valoare de 8.000 lei, iar
suprafetele celor trei sectii sunt: S1 = 80 m2, S2 = 70 m2 , iar S3 = 50 m2;
- energia electrica consumata indicate de contor este KWh = 10.000 KWh, in vreme ce puterea
instalata a motoarelor electrice este: P1 = 75 KW, P2 = 50 KW si P3 = 35 KW.
Sa se repartizeze pe sectii cheltuielile cu amortizarea si energia electrica consumata.

Solutie:

a) Calculul coeficientilor de suplimentare pentru amortizarea sectiilor:

8 . 000lei 8 . 000
K s= = =40 .
(80+70+50 )m 200 m2
2

b) Calculul coeficientilor de suplimentare pentru consumul de energie electrica:

10 .000 KW 10 . 000
Ks = = =62 , 5 .
en (75+50+35 )KW 160
c) Determinarea formei de repartizat de cheltuieli de repartizat pe fiecare sectie in ce
priveste amortizarea:
C s1 =S 1∗K s1 =80∗40=3200 lei.
C s2 =S 2∗K s2 =70∗40=2800 lei.
C s3 =S 3∗K s3 =50∗40=2000 lei.
Verificare: 3.200 lei + 2.800 lei + 2.000 lei = 8.000 lei.
 d) Determinarea formei de repartizat de cheltuieli ce revine pe sectii in ce priveste consumul
de energie electrica:
C S =P1∗K s =75∗62 ,5=4687 , 5
I en KW.
C S =P 2∗K sen =50∗62 , 5=
II 3125 KW.
C S =P 3∗K s =35∗62 , 5=
III en 2187,5 KW.
Verificare: 4687,5 KW + 3125 KW + 2187,5 KW = 10.000 KW.