Contabilitatea Financiara

Contabilitate financiara
Contabilitatea financiara
Capitolul 1. Organizarea contabilitatii financiare
1. Cadrul conceptual si organizational al contabilitatii financiare

2. Intreprinderea, sfera de actiune a contabilitatii. Organizarea contabilitatii financiare intr-o
societate comerciala
3. Normalizarea contabilitatii
Capitolul 2. Contabilitatea capitalurilor
1. Structura si delimitari privind capitalurile

2. Contabilitatea capitalului social. Primelor de capital
3. Contabilitatea rezervelor intreprinderii
4. Contabilitatea rezultatului reportat si a rezultatului exercitiului
5. Contabilitatea subventiilor
6. Contabilitatea provizionelor
7. Contabilitatea imprumuturilor pe termen mediu si lung
Capitolul 3. Contabilitatea imobilizariilor
1. Evaluarea imobilizariilor
2. Contabilitatea imobilizariilor necorporale
3. Contabilitatea imobilizariilor corporale
4. Contabilitatea imobilizariilor financiare
5. Abordari internationale privind tratamente contabile pentru raportarea imobilizariilor
Capitolul 4. Contabilitatea stocurilor
1. Delimitari si structurari privind stocurile

2. Evaluarea stocurilor, referitor IAS 2
3. Caracterizarea generala a metodelor de reflectare in contabilitate a stocurilor si a operatiuniilor
cu stocuri
4. Contabilitatea stocurilor in metoda inventarului permanent
5. Contabilitatea stocurilor in metoda inventarului intermittent
6. Contabilitatea stocurilor in conditiile reduceriile pe preturi comerciale si financiare
7. Particularitati privind operatii cu stocuri
Capitolul 5. Contabilitatea decontariilor cu terti
1. Contabilitatea decontariilor cu furnizori

2. Contabilitatea decontariilor cu clientii
3. Operatiile privind efectele comerciale
4. Contabilitatea decontariilor cu Personalul si statul si organisme publice
5. Contabilitatea decontariilor cu debitorii si creditorii
6. Contabilitatea decontariilor cu actionarii
7. Contabilitatea decontariilor in asocierea de participatiune
Capitolul 6. Contabilitatea trezoreriei
1. Caracterizarea trezoreriei
1
2. Contabilitatea titlurilor de plasamente

3. Contabilitatea operatiunilor incasari si plati prin viramente
4. Contabilitatea operatiunilor incasari si plati in numerar
5. Particularitati privind incasariile si plati in valuta
6. Contabilitatea creditelor pe termen scurt
7. Contabilitatea altor valori
Capitolul 7. Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor, rezultaturilor
1. Delimitari si structurari a cheltuielilor si a veniturilor

2. Contabilitatea cheltuielilor din exploatare, financiare, extraordinare
3. Contabilitatea veniturilor din exploatare, financiare, extraordinare
4. Determinarea rezultatului contabile si fiscal si a impozitului pe profit. Regularizarea lui la
inchiderea exercitiului
Capitolul 8. Situatii de raportare financiar- contabile
1. Utilizatorii de informatiuni. Structura situatiei de raportare si trasaturile lor calitative

2. Intocmirea, prezentarea, auditarea si aprobarea bilantului contabil
3. Contul profit si pierderea. Analiza performantei pe baza lui
4. Situatia modificari capitalurilor propria si tabloul fluxurilor de trezoreriei
Bibliografie:
1. Legea contabilitatii 82/1991 cu toate completariile si modificarile la zi
2. O.G. 306/2001 privind armonizarea contabilitatii romanesti cu directive 4 cu directive UE
3. O.G. 94/2002 privind armonizarea contabilitatii romanesti cu standardele internationale ale

contabilitatii
4. Codul fiscal. Titluri: Impozit pe profit, TVA
5. Contabilitatea financiara a intreprinderii, Ristea Mihai, editura Economica, 2004
6. Contabilitatea in comert si turism, Magdalena Negrutiu, editura Maxima, 2002
7. Contabilitatea firmei
2
In patrimonial unei societati figureaza urmatoarele elemente:
 Cladire 100 000 A

 Confectii fabricate 25 000 A
 Confectii achizitionate ptr revanzare 10 000 A
 Utilaje 40 000 A
 Cheltuieli de const. 4 000 A
 Amortizariile cladirilor 15 000 P
 Provizioane ptr deprecierea caldirilor 3 000 P
 Furnizori 18 000 P
 Avansuri achitate furnizoriilor 6 000 A
 Impozit pe profit datorate 8 000 P
 Impozit pe salarii platite in plus 2 000 A
 Capital social 30 000 P
 Rezerve 4 000 P
 Credite pe TS 10 000 P
 Imprumuturi din emisiunile de
obligatiuni in termen 18 luni 20 000 P
 Disponibil in banca 150 000 A
 Actiuni achizitionate ptr revanzare
in termen de un an 8 000 A
 Actiuni participare la alte societati 22 000 A
Determinati rezultatul exercitiului. Intocmiti bilantul.

10 operatii de facut.
3
ACTIV PASIV
Cladiri 82 000 Furnizori 18 000
Utilaje 40 000 Impozit pe profit 8 000
Cheltuieli de constituire 4 000 CS 30 000
Act. participare la CS altei soc 22 000 Rezerve 4 000
Valoarea imobilizarii 148 000 Credite pe TS 10 000
Activele circulante Imprumuturi din emis.oblig. 20 000
Confectii fabricate 25 000
Confectii ach. ptr revanzare 10 000
Valoarea activelor circulante 35 000
Creante:
Furnizori debitori 6 000
Impozit pe sal.platite in plus 2 000
Valoarea creantelor 8 000
Disponibil in banca 150 000
Plasamente 8 000
Valoarea trezoreriei 158 000
TOTAL ACTIV 349 000 TOTAL PASIV 90 000
1)NO: achizitionare materii prime in valoare de 5 000

+A creste valoarea MP, ct “Materii prime”, ct de A cu +A, se D
+P cresc datoriile fata de fz, ct ”Furnizori”, ct de P cu +P, se C
301 = 401 5000
2) NO: restituirea creditelor bancare in val.de 100 000

-P scad datoriile, ct ”credite bancare”, de P cu –P, se D
-A scad disponibilitatiile, ct “CCB”, de A cu –A, se C
1621 = 5121 100 000
3) NO: vanzarea actiunilor in valoare de 8 000

+P cresc veniturile, ct ”Venituri din plasamente”, de P cu +P, se C
+A cresc creantele, ct “Debitori divers”, de A cu +A, se D
764 = 461 8 000
4) NO: vanzarea PF, TVA 19% 30 000
PV 30 000
TVA 19% 5 700
TOTAL de incasat 35 700
+P cresc veniturile, ct “Venituri din vanzarea PF”, ct de P cu + P, se C

+A cresc creante, ct ”Clienti”, ct de A cu +A, se D
+P creste TVA, ct “TVA colectata”, de P cu +P, se C
411 = % 35 700
701 30 000
4
4427 5 700
5) NO: incasarea creante clienti prin virament in valoare de 35 700

-A scad creantele, ct “Clienti”, ct de P cu –P, se C
+A creste disponibilul, ct “CCB”, ct de A cu +A, se D
5121 = 411 35 700
6) NO: majorarea CS din reserve cu valoarea 2000

-P scad rezervele, ct “Rezerve”, de P cu –P, se D
+P creste CS, ct “CS”, de P cu +P, se C
106 = 101 2000
7) NO: incasarea dividendelor din titlurile de participare in valoare 3000

-A scad creante terti, ct “Debitori diversi”, ct de A cu –A, se C
5121 = 764 3000
8) NO: achitarea datoriei fata de furnizori in valoare de 5000

-A scade disponibilul, ct “CCB”, ct de A cu –A, se C
-P scade datorita fata de furnizori, ct “Furnizori”, ct de P cu –P, se D
401 = 5121 5000
9) NO: primirea avansului achitat furnizori in valoare de 4000

-A scad creantele, ct “Furnizori debitori”, ct de A cu –A, se C
5121 = 409 4000
10) NO: inregistrarea amortizarii mijloacelor fixe (utilajelor) in val.de 10 000

+A cresc cheltuielile cu amortizarile, ct “Cheltuieli cu amortizarea MF”,ct de A cu +A,se D
+P creste amortizarea, ct “Amortizarea MF”, ct deP cu +P, se C
6811 = 2812 ??? 10 000
Materii prime Furnizorii CCB
(1) 5 000 (8) 5 000 (1) 5 000 (5) 35 700 (2) 100 000
(7) 3 000 (8) 5 000
(9) 4 000
Credite pe TS Debitori diversi Ven. din vanz. plasma.
(2) 100 000 (3) 8 000 (7) 3 000 (3) 8 000
Clienti V.din vanz.PF TVA colectat
(4) 35 700 (5) 35 700 (4) 30 000 (4) 5 700
Rezerve CS Furnizori debitori
5
(6) 2 000 (6) 2 000 (9) 4 000
Amortizarea MF Chelt.amortiz. MF
(10) 10 000 (10) 10 000
Capitolul 1
1.1. Cadrul conceptual al contabilitatii
Organizarea si tinerea contabilitatii este reglementata de legea 82/1991, cu toate completariile si

modificariile la zi. Contabilitatea cade in sarcina directiei economice sau persoane imputernicite de aceasta, in
sitatia in care intreprinderea are organizat un dep.al contabilitatii. Daca nu se poate organiza si tine de o
persoana fizica sau juridica depend.de organizatii nationale profesionale.
Corpul expertiilor contabile si contabile autorizate din Romania (CECCAR) sau camera auditului
financiar din Romania (CAFR). Cea de-a doua e recunoscut pe plan international. O parte a contabilitatii este
normalizata respectiv contabilitatea financiara, iar alta nestandardizata (de gestiune intern, manageriala)
Contabilitatea financiara are la baza ei un cadru conceptual reprezentat de un ansamblu de
obiective:
 Principii
 Reguli si metode
 Proceduri care stau la baza prelucrariilor informatiei
 Prezenta lor, utilizarea finala
Obiectivul principiului este redarea unei imagini fidele, reale a pozitiei financiare a intreprinderii
si a performantei sale prin rezultat.
Pentru a realiza acest lucru este necesara respectarea unor principii (vezi Bazele contabilitatii):
 Principiul independentei exercitiului
 Principiul intangibilitatii bilantiere
 Principiul permantei metodelor
 Principiul noncompensarii
 Principiul costului istoric
 Principiul prudentei
 Principiul sinceritatii sau regaularitatii
 Principiul realismului monetary, etc.
Pentru a respecta principiile s-au formulat regului si metode ca de exemplu: metode de contabilizarea a
stocurilor si miscarea lor (metoda inventarierii permanente/intermitente), regularilea pentru calculul amortizarii
6
si metoda de calculul (liniara, degresiva, acc.), regula si metoda in evaluarea elementelor patrimoniale. Pentru a
respecta Regulile si metodele fiecare intreprindere aplica proceduri detaliate:
 Tabloul amortizarii
 Situatia stocurilor
 Situatia creante si datorii etc.
Cadrul conceptual al contabilitatii se refera NU numai la organizarea si tinerea contabilitatii, ci sila intocmirea
si prezentarea bilantului contabile si a contului de Profit si Pierdere.
Din acest punct de vedere s-au enuntat trasaturile calitative ale situatiei financiare, s-au definit in activ, datori si
capitaluri propria si criterii de recunoastere a lor in bilant, si in contul de Profit si Pierdere, si obiectivul
principiului al situatiei financiare.
Redarea pozitiei financiare a intreprinderii prin bilant si a performantei prin contul Profit si Pierdere.
Componentele ale cadrului conceptual sunt inscrise in legea contabilitatii, O.G. 306/2001 al MF privind
armonizarea directivei romanesti cu cele europene si O.G. 94/2002 privind armonizarea contabilitatii romanesti
cu standardele internationale. La baza lui stau standarde internationale emise si revizuite periodic de CIASC.
Organizarea contabilitatii si tinerea acesteia este obligatorie pentru toate persoanel fizice si juridice care
efectueaza acte de comert:
 Societati comerciale
 Companii nationale
 Regii autonome
 Organizatii contabile
 Institutii publice
 Persoane independente
 Asociati fondatori
Acestea pot fi denumite unitati patrimoniale sau entitati economice.
1.2. Intreprinderea ca sfera de actiune si organizare a contabilitatii
Orice intreprindere e titulara de patrimoniu. In aceasta calitate detine bunuri economice si intra in
relatie de drept si obligatiuni cu valoarea economica cu persoane terte. Intre cele 3 componente se creeaza o
relatie de echilibru exprimate prin ecuatia:
Bunuri economice = (Drepturi + Obligatiuni) cu valoare economica
Din aceasta reiese pozitia financiara respectiv independenta, autonomia intreprinderii exprimate
prin capitalurile propria sau situatie neta la un moment dat.
Capitaluri propria = Activ – Obligatiuni
Capitaluri proprii se definesc ca interes rezidual al acesteia in Activ unitatii dupa acoperirea
tuturor datoriilor. Procesele interioare transform din cadrul intreprinderii sunt in acest timp consumatoare de
resurse si generate de rezultate.
Reiese din a doua ecuatie specifica contabilitatii:
Cheltuieli + - Venituri = Rezultat
Prin imbinarea ecuatiilor specifice contabilitatii este relatia sa fundamentala:
Activ + Cheltuieli = Pasiv + Venituri
Operatiuniile economico-financiare si tranzactiile effectuate de orice unitati patrimoniale se pot structura in
functie de scop in:
 Operatia de finatare: - se refera la crearea de resurse pentru investirea in imobilizarii.
Finantariile pot fi asigurate de actionarii prin aportul lor la CS sau prin propria activitate
a intreprinderii generate de profit
 Operatia de investitii: - privesc utilizarea res. in achizitie sau obtinerea in regie proprie a
imobilizariilor, bunurilor economice aflate la dispozitie durabila a intreprinderii
 Operatia de exploatare: - achizitionarea, producerea si vanzarea de bunuri, lucruri,
servicii sau cumpararea si revanzarea de marfuri
Intreprinderea care deruleaza toata aceasta gama de operatiuni poate fi clasificat dupa mai multe criterii:
1. forma juridica, intreprinderea in comandita….. in care comandita raspundere solidara si
nelimitata, participare la administratie patrimoniale iar comandita raspunderea in aceasta
limita Nu au voie sa administreze patrimoniul:
 intreprinderea in comanduita pe actiuni care se deosebeste de prima prin
emisiunea titlurilor de valoare negociabila
7
 intreprinderea pe actiuni, carei Cs se sub impune in actiuni si care raspund in

fata tertilor cu intreprinderea sau patrimoniu, iar actiunile in limita aportului la
CS
 societatea cu raspunderea limitat, la care CS se imparte in partile societatii, nu
se tranzactioneaza, iar raspunderea este aceasta ca la societatea pe actiuni
2. in functie de caracterul societatii distingem:
 intreprinderea proprietatea de stat
 intreprinderea proprietatea privata
 intreprinderea proprietatea mixta
3. dupa ab de activitate:
 intreprinderea producatoare
 intreprinderea prestat de servicii
 intreprinderea cu activitatiile de comert
 intreprinderea constructiilor de montaj
 intreprinderea transportului
 intreprinderea asigurariilor
 intreprinderea financiar – bancare etc.
Orice intreprindere dispune de o structura organizationala, care in ierarhia ei se prezinta astfel:
Structura de conducere : AGA,

Consiliul de adm(intre 2 adunari generale)
Se intruneste lunar
Consiliul directorlilor (conditie zilnica)
Structura functionala Departamente
Servicii
Birouri exemplu: RU, Fin – Ctb, Marketing
Structura operationala Intreprinderea producatoare sectii de baza

(se desfasoara activ de sectii auxiliare
exploatare) ateliere
Intreprinderea comerciale depozite

magazie
restaurante
Intreprinderea constructii santiere
Intreprinderea transport. autobaze
autocoloane
1.3. Organizarea contabilitatii
Are in vedere urmatoarele factori:

 Marimea intreprinderii
 Dispersarea teritoriala a unitati ei
 Dotari cu technica de calcul
 Informatica, care doresc de echipaj managerial
Organizare se poate face centralizat sau descentralizat.Cont organizational centralizat este specific
IMM-urilor si cu unitate. Structurari putine aflate la acest sediu. Pentru aceasta e necesar un serviciu si/sau
birou de con….. la care se primesc toate documentele primare, fie intocmite de intreprindere, fie prima de la
terti. Aici se intocmeste documentul centralizat si se efectueaza inregistrarea cronologica si sistematica obtinute
balanta de verificare.
Intreprinderea mare cu unitati dispersate teritoriale si cu valuare de activitate isi organizeaza
contabilitatea descentralizat. Vor avea 1 birou de contabilitate la fiecare unitate care va primi documente
primare intocmite local si primite de la terti pentru operatiuni derulate de ea si le va prelucra pana la balanta de
verificare.
8
La sediul central la departamente financiar – contabile se tine evidenta operatiunilor effectuate de

sectia administrativa pana la balanta de verificare si se centralizeaza cu toate balantele primite din teritoriu.
Balanta de verificare centralizat este valabil pentru intreprindere.
In org….cont…. legea 82/1991 prevede tinerea unor register obligatorii.
1. registrul jurnal: inregistrarea cronologica a operatiunilor, se intocmeste lunar totalul sau
trebuie sa fie egala cu TRC din balanta
2. registrul carte mare: inregistrarea sistematica (in conturi) a tuturor operatiuniilor si se
calculeaza rulajele lunii, si SF. Pe baza ei se intocmeste balanta de verificare. Poate fi
inlociutorul fisei sintetice sah de D si C pentru fiecare cont in parte
3. registrul inventar: 31 decembrie si evidentiaza toate stocurile si soldurile faptice din
interiorul intreprinderii. Se intocmeste pe baza listelor de inventar si a confiramrii de sold
primite de la terti
4. jurnalul de cumparare si vanzarea pentru platitori de TVA, TVA aferenta cumparariilor
respectiv vanzariilor
5. registrul de evidenta salariatilor, salariile de incadrare si toate modificariile supuse de
aceasta in perioada de angajare. Se pastreaza pe toata durata de viata a intreprinderii si la
lichidare. Arhivele nationale ale statului.
6. registrul fiscal: obligatiuni pentru platit de impozite pe perioada, trimestrial si annual
calculate impozite
7. registrul unic de control: inscriu organizatia administrativa de stat cocluzii controlului
efectuat
Contabilitatea financiara are la baza planul de conturi general si Regulile de functie ale conturilor.
Capitolul 2
Contabilitatea capitalurilor
Capitalurile sunt surse de finantare atat o investitie cat si o exploatare si in functie de persoane de
la care provin:
 capitaluri proprii: provin de la actionarii sau asociati unui patrimoniu si prin autofinantare
din propria sa activitate generate de rezultate. Daca V > Ch rezulta profit, care
majoreaza capitalul propria, iar in situatie in care Ch > V rezulta o pierdere care
diminueaza capitalul proprii
o Capitaluriile propria se pot determina prin 2 modilatiti:
 Insumarea elementelor componente
 Capitalurile propria = Activul bilantiere-Toata datoria
o Elemenetele capitalurilor proprii sunt:

 Capitalul social
 + Prime de capital
 + Rezerve
 +/- Rezerve di reevaluare
 +/- Rezerve reprtate
 +/- Rezervele exercitiului
 - Repartizarea profitului
= Capitaluri proprii
In contabilitatea europena capitalurile propria se determina scazand din Activ real datoriile, sunt
exduse Active fictive ca de exemplu Cheltuile de constituire sau primele de ramburs a obligatiuni.
Capitaluriile propria reprezinta intersul residual al actiunilor in Activ unitatea dupa acoperirea
datoriile.Dupa acoperarea tuturor datoriilor A ramas se poate partaja intre actiuni fie retragerea lor din
societatea fie lichiditatea acestora.
9
 capitaluri straine: provine de la persoane terte si semnifica datorii. Dupa perioada

inauntrul caruia se contracreaza sa calsifica in:
o datorii pe TS
o datorii pe TM
o datorii pa TL
Dupa natura datoriei exista:
 datorii comerciale
 datorii bancare
 datorii salariale
 datorii sociale
 datorii fiscale
 datorii fata de actionarii
Apar in ptrimoniul societatii si 2 elemente cu contra….:
 subventii
 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Dupa opinia unor autori s-ar asimila capitalurile propria, iar dupa altii datoriilor.
Avand in vedere perioada in care stau la dispozitie intreprinderii pot fi:
 Capitaluri permanente
 Capitaluri temporare
Se considera permanente CS si reprezinta intreprinderea din cele propria si datorii pe termen mai mare de 1 an,
din cele straine restul sunt toate temporare.
2.1. Contabilitatea capitalului social
Capitalul social are un caracter avansabil. El este subsris de actionari/asociati la constituirea

societatii si este aportat la termenul prevazut prin legislatie.
Constituirea societatii se efectueaza pe baza reglementariilor legei 31/90 privind societatea
comerciala cu toate completariile si modificariile la zi.
Constituirea are loc pe baza hotararii adunarii generale (AGA) a actionariil si a actului constitutive urmata toata
procedeele legislatiei in vigoare.
In functiune de forma juridica a societatii se impune limita minima a CS in prezent 200 RON la SRL, si 2500
RON la SA, si subinscrie la ……. in parti societatii la SRL, si actiuni la SA.
SRL-urile sunt societati de persoane, partile societatii nu sunt exprimate prin Titluri negociabile si nu se
transfera
SA-urile, actiuniile pot fi nematerializate cu inscriere doar in Regulile actionariilor sau materializate prin Titluri
de valoare negociabile.
Actiuniile pot fi:
 Normative: circulatia actiunilor normative este restrictionat prin clause din actul
constitutive si urmeaza procedeele in vigoare
 La purtator: circulatia actiunilor la purtator nu au restrictii. Are in fractiune a CS daca
este materializat inscrie:
o Denumirea societatii
o Codul de inregistrarea
o CS total
o Nr de actiuni si valoarea nominala a unei actiuni
o Data constituirii societatii
o Durata ei
o Nr de ordin al actiunilor
In functie de dividende cuvantul actiune pot fi:
 Preferentiale (in dreptul saxon + privilegiate)
 Comune (in dreptul saxon ordinare)
Actiuniile preferintiale dau drept la un dividend, suma fixa, membru fondator ai societatii inainte de calcularea
profitului.
Actiuniiile commune dau drept la dividende fluctuant in functie de profit.
10
Evaluarea capitalului social
Capitalul social se evaluează la valoarea nominala care este înscrisa pe acţiune si prevăzuta in actul
constitutive pentru părţile sociale. Valoarea nominala e egala cu capitalul social pe număr de acţiuni sau părţi
sociale.
Vn = CS / Nr. Acţiuni
Fiind titluri de valoare, valorii nominale i se mai asociază si alte valori:

valoarea de – emisiune
- rentabilitate
- matematica contabila
- lichidare
- piaţa
Valoarea de emisiune este preţul la care se emit acţiunile si care urmează a fi plătite de acţionari
ulterior subscrierii la capitalul social.
Valoarea de emisiune se cuprinde intre valoarea nominala ca limita minima si valoarea matematica
contabila ca limita maxima.
Diferenţa dintre valoarea nominal si valoarea de emisiune poarta denumirea de prima de capital sau
prima de emisiune.
In afara primei de emisiune mai întâlnim prima de difuziune, in cazul fuziunii a doua sau mai multe
societăţi, ca prima de aport, in cazul aportului in natura (ca diferenţa intre valoarea bunului aportat si capitalul
social subscris in natura).
Valoarea de piaţa este preţul la care se vând acţiunile pe piaţa fiind stabilit in funcţie de raportul
cerere-oferta pe piaţa de capital.
Preţul de piaţa e denumit si cotaţie. Preţul de piaţa e determinat de factori ca stabilitatea financiara a
societăţii, activul sau patrimonial, dividendul pe care-l aşteaptă acţionarii, rata medie a dobânzii pe piaţa. Ca
regula generala, se ia in calcul rata medie pentru titluri cu un venit fix (obligaţiuni).
Daca rata medie a dobânzii e mare, investitorii nu accepta riscuri pe piaţa si ca urmare nu vor fi tentaţi
sa achiziţioneze acţiuni. Ei vor apela la plasamente de trezorerie (mai avantajos).
Daca rata medie a dobânzii e mai mica se vor îndrepta către investirea in titluri de participare.
Valoarea de randament se subîmparte in valoare financiara si valoarea de rentabilitate. Se determina
in funcţie de rezultatul activităţii.
Valoarea financiara = Dividendul pe acţiune =2000 = 10.000

Rata medie a dobânzii 20%
In cazul valorii de rentabilitate se in calcul întregul rezultat.
Val. de rentabilitate = Rez.(profit) = Divid./ acţionari + Rez. incorp in rezerve= 11000

Rata medie a dobânzii Rata medie a dobânzii
Valoarea matematica contabila e o componenta a valorii patrimoniale. Ea tine seama de activul net
contabil, respectiv de capitalurile proprii.
In timp ce in tarile europene se ia in considerare activul real, in România calculul se face pe baza
activului bilanţier.
Valoarea matematica contabila = Activ net contabil = Activ bilanţier – Datorii = Capitaluri proprii
11
Nr. acţiuni Nr. acţiuni Nr. acţiuni
Daca societatea are capital social 20.000, rezerve 4000, un rezultat reportat pierdere 2000 si rezultatul
exerciţiului profit 8000 atunci capitalurile proprii sunt 30.000. Daca numărul de acţiuni e 5000, valoarea
matematica contabila e 30.000 / 5000 = 6
O a doua componenta a valorii patrimoniale e valoarea materiala intrinseca.
Valoarea materiala intrinseca = Activul net contabil + Provizioane nejustificate – CS nevărsat

Acţiuni
Valoarea de lichidare e valoarea l acre se vând acţiunile in mod forţat (datorita falimentului) intr-o
perioada scurta de timp.
Operaţiile la care e supus capitalul social sunt:
- Constituirea
- Majorarea
- Diminuarea
- Amortizarea (sub forma dividendului)
Constituirea capitalului social e face la înfiinţarea societăţii prin actul constitutiv al acesteia, moment
in care acţionarii sau asociaţii subscriu la capitalul social. Subscrierea la capitalul social poate fi:
 nominativă
 publică - Subscrierea publica presupune existenta unui număr de membri fondatori ai
societăţii care constituiţi in Asociaţia Generala de constituire emit prospectul de emisiune in
care se cuprind denumirea societăţii, număr acţiuni, valoare nominala, preţul de emisiune,
sediu, durata, naţionalitate, obiect activitate etc.
Prospectul de emisiune e pus in circulaţie iar potenţialii acţionari subscriu la capitalul social. La data limita
prevăzuta se convoacă Adunarea Generala, moment in care se constata daca a fost subscris întregul capital sau
s+a depăşit limita acestuia. Cu aceasta ocazie, acţionarii hotărăsc fie limitarea capitalului social la cel din
prospect, diminuarea sau majorarea, in funcţie de numărul de subscrieri.
Rezulta paşii succesivi in constituirea capitalului social:
1. neapelarea capitalului social (capital social neapelat)
2. apelare si nevarsare (capital social apelat si nevarsat)
3. apelare si vărsare (capital social apelat si vărsat)
Pe plan european, exista conturi specifice celor 3 paşi succesivi.

In România contul capital social se subîmparte corespunzător numai in 2 paşi succesivi deoarece
subscrierile sunt nominative:
1011 - capital social subscris nevarsat

1012 - capital social subscris vărsat
Contul 1011 - Capital social subscris nevărsat e un cont de capitaluri proprii de pasiv.
Se creditează la subscrierea de capital social si majorarea prin noi subscrieri se debitează cu
transformarea capitalului social nevărsat in capital social vărsat pe măsura primirii aportului.
Poate avea sold final creditor reflectând capitalul social nevărsat încă.
Se dezvolta in analitic pe fiecare acţionar in parte.
Contul 1012 - Capital social subscris vărsat e un cont de capitaluri proprii de pasiv.
Se creditează la transformarea capitalului social nevărsat in capital social vărsat si la majorarea
capitalului din surse interne (incorporarea unor parţi din profit sau rezerve in capital social).
Se debitează la diminuarea capitalului social fie pentru acoperirea unor pierderi din activitatea
societăţii, fie la retragerea unor acţionari din societate.
Are sold final creditor reflectând capital social vărsat aflat la dispoziţia societăţii.
Se dezvolta in analitic pe fiecare acţionar in parte.
12
Contul 456 - Decontări cu acţionarii privind capitaluri e cont de terţi bifuncţional.

Se debitează cu creanţele fata de acţionari din subscrierea de capital social si cu micşorarea
datoriilor fata de acţionari la retragerea din societate.
Se creditează cu micşorarea creanţelor la primirea aportului sau creşterea datoriilor fata de
acţionari la diminuarea capitalului social.
Poate avea sold final debitor sau sold final creditor reflectând creanţele nestinse sau datoriile
neachitate.
Se dezvolta in analitic pe fiecare acţionar.
Exerciţiu 18.10.2005
1. Presupunem ca la înfiinţarea societăţii, acţionarii subscriu la capitalul social 50.000 din care in bani
20.000 si intr-un utilaj 30.000.
2. La un prim termen de scadenta se primeşte un aport in bani 5000 si utilajul a cărui valoare stabilita de
un evaluator autorizat este 33.000.
3. Din prima de capital cu respectarea procedurii legale, se măreşte capitalul social cu 2000 si se
incorporeaza in rezerve 1000
4. In cursul exerciţiului, cu ocazia retragerii, unui acţionar i se restituie aportul in bani 2000
5. La închiderea exerciţiului, acţionarii hotărăsc in Adunarea Generala majorarea capitalului social astfel:
din profit 7000 si din rezerva 1000
Se cere: înregistrarea operaţiilor, stabilirea capitalului social la finele exerciţiului, stabilirea capitalurilor
proprii si a creanţelor/ datoriilor fata de acţionari.
Rezolvare problema:
1. NO: subscrierea la CS
+P creste CS, ct “CSSN”, ct 1011, se C
+A cresc creantele fata de actionarii, ct “Actionari”, ct 456, se D
456 = 1011 50 000

2. NO: primirea aportului in bani
+A creste disponibilul in banca, ct 5121, se D
-A scad creantele fata de actionarii, ct 456, se C
5121 = 456 5 000

3. NO: concomitent CSSN se transforma in CSSV
-P scade CSSV, ct 1011, se D
+P creste CSSN, ct 1012, se C
1011 = 1012 5 000

4. a, NO: primirea aportului in natura (utilaj)
+A creste valoarea utilajului, ct 2131 “Echipamente tehnice”, se D
-A scad creantele fata de actionarii, ct 456, se C
+P cresc primele de capital, ct 1043 “Prime de capital”, se C
2131 = % 33 000
456 30 000
1043 3 000
b, NO: concomitant CSSN se transforma in CSSV
1011 = 1012 30 000

5. NO: majorarea CS din prima de capital
13
-P scad primele, ct 1043, se D

+P creste CS, ct 1012, se C
1043 = 1012 2 000

6. NO: incorporarea primei ramase in rezelvele intreprinderii
-P scade prima de capital, ct 1043, se D
+P cresc rezervele, ct 1068 “Alte rezerve”, se C
1043 = 1068 1 000

7. NO: diminuarea CS din retragerea unui actionar di intreprindere
-P scade CSSV, ct 1012, se D
+P cresc creantele, ct 456, se C
1012 = 456 2 000

8. NO: restituirea aportului catre actionarii
-P scad datoriile fata de actionarii, ct 456, se D
-A scade disponibilul, ct 5121, se C
456 = 5121 2 000
9. NO: repartizarea profitului pentru majorarea CS
+P creste CSSV, ct 1012, se C
+A cresc sumele repartizate din profit, ct 1129 “Repartizarea profitului”, se D
1129 = 1012 7 000

10. NO: incorporarea unei rezerve in CS
-P scad rezervele, ct 1068, se D
+P creste CS, ct 1012, se C
1068 = 1012 1 000
456 1011 1012

(1) 50 000 (2) 5 000 (3) 5 000 (1) 50 000 (7) 2 000 (3) 5 000
(8) 2 000 (4) 30 000 (4b)30 000 (4) 30 000
(7) 2 000 (9) 7 000
(10) 1 000
(5) 2 000
RD 52 000 RC 37 000 RD 35 000 RC 50 000 RD 2 000 RC 45 000
T∑D 52 000 T∑C 37 000 T∑D 35 000 T∑C 50 000 T∑D 2 000 T∑C 45000
SFD 15 000 SFC 15 000 SFC 43 000
1043 1068
(5) 2 000 (4) 3 000 (6) 1 000
(6) 1 000
RD 3 000 RC 3 000 RD ------ RC 1 000
T∑D 3 000 T∑C 3 000 T∑D ----- T∑C 1 000
═ SFC 1 000
14
Majorarea capitalului social
Majorarea CS ser poate face:

 Din surse externe prin noi subscrieri la CS
Se poate face fie prin mentinerea numarului de actiuni si cresterea valori nominale a lor, caz in care
subscrierea se face numai de catre vechi actionarii cu pastrarea echilibrului intre ei.
Prin mentinerea valori nominale si emisiunea de noi actiuni, in acest caz subscrierea poate fi facuta
de vechi si/sau noi actionarii. In acest caz se pune problema pretului de emisiune al actiunilor. Aceasta
situeaza intre valoarea nominala ca limita minima si valoarea matematica contabila ca limita maxima.
Daca pretul de emisiune este mai mica ca valoarea matematica ctb a vechilor actiuni se produce o pierdere
pentru vechii actionarii care subscriu la majorare. Pentru a compensa aceasta pierdere se procedeaza la
emiterea unor titluri de evaluare la aparitate cu vechile actionarii, denumite Drepturi de subscriere (DS-uri)
valoarea lor marind se calculeaza ca diferenta intre valoarea matematica ctb noua si valoarea matematica
contabila veche.
VM Ctb Noua – VM Ctb Veche = Drept de subscriere
Exemplu: O societatea dispune de un CS 2 000 lei, echivalent de un numar de actiuni de 20 si o rezerva de

400 lei.
CS 2 000 20 act.
Rezerve 400
Total capital proprii 2 400
2 000
VN/act = 20 = 100 lei/act
2 400
VM Ctb Veche= = 120 lei/act
20
Adunarea generala hotareste majorarea CS prin emisiunea a 50 de actiuni noi.

50*100= 5 000
Pret (Pr) de emisiune = 110 lei/act
Val de emisiune 50 de act *110= 5 500
O prima de emisiune de 500lei
Componenta valoarei de capitaluri proprii:
CS inainte de majorare 2 000

Majorarea CS 5 000
Rezerve 400
Prima de emisiune 500
Total capital proprii 7 900
7 900
VM Ctb Noua= = 112,85
50+20
15
Depturi de subscriere = 20/50= 2,5 /1

1DS= VM Ctb Veche – VM Ctb Noua = 120- 112,85= 7,15
7,15*2,5= 17,88 valoarea pe care trebuie sa primeasca
NO: majorarea CS
+A cresc creantele fata de actionarii
+P creste CSSN
+P creste prime de emisiune
456 = % 5 500
1011 5 000
1041 500
2 400 + 5 000 = 7 400 : 20 act = 370 lei/ act (VM Ctb Noua)
 Din surse interne prin incorporarea in CS

Cresterea poate avea loc prin mentinerea numarului de actiuni si cresterea valorii nominale, caz in
care averea societatii nu se modifica (capitalurile proprii totale raman aceleasi )
Crearea unei noi titluri de valuare care se atribuie in mod gratuit vechilor actiuni sau contraplata
unor noi actionarii. In aceasta din urma caz de Protectia financiara a vechilor actionarii se realizeaza prin titluri
de valoare unei……………. drepturi de atribuire (DA).
Valoarea unei DA se determina ca diferenta intre VM Ctb veche si VM Ctb noua a vechilor actiuni.
Exemplu: presupunem ca o societate dispune de:
CS 20 000 000 (este subimpartit in 20 000 de actiuni)

Rezerve 4 000 000
Capitalul proprii 24 000 000
VM Ctb veche= 24 000 000/ 20 000= 1 200 lei/act

Adunarea generala hotareste incorporarea a 50% din rezerve in CS cu emisiunea a 2 000 de actiuni.
CS 20 000 000
Majorare 2 000 000
Rezerve 2 000 000
Capital proprii 24 000 000
2 000 000/ 1 000= 2 000 act noi

-P scad rezervele
-P scad primele
-P scade profitul repartizat
% = 1012
106
104
117
VM Ctb noua = 24 000 000/22 000= 1 091
1DA= 1 200 – 1 091= 109 lei/act
Paritatea: 20 000/2 000=10/1
10/1 - plateste caruia detin act vechi (multiplu 10)
- pentru o actiune 10 DA-uri sau multiplul acestuia
- 10 DA-uri pentru 1 actiune
Micsorarea capitalului social
16
Este prevazuta de articolul 231/98 privind societatea comerciala din care se degajeaza:
 CS poate fi micsorat prin
o reducerea valorii nominale al actiunilor, sau partilor sociale,
o scaderea numarului de actiuni
o rascumpararea unor actiuni urmata de anularea lor
o restituirea catre actionari care se retrag din societatea a aporturilor lor
o primele doua situatii intervin atunici cand se impune acoperirea unor pierderi din Activul
societatii din CS
In cazul acoperirii pierderiilor se procedeaza succesiv la utilizarea:
 profitului reportat
 profitului current
 reducerea CS
In situatia rascumpararii actiunilor existente la persoane terte legea 31, impune urmatoarele
prevederi:
 nu se pot rascumpara mai mult de o treime din valoarea CS
 nu se pot retine actiuni proprii o perioada mai mare de 60 de zile de la data rascumpararii lor
 nu se pot rascumpara decat actiunile varsate integral
Sunt situatii in cadrul societatii in care majorarea si micsorarea CS au loc simultan. Se procedeeaza
mai intai la majorarea CS, de regula prin noi subscrieri, dupa carea se micsoreaza CS in vederea acoperarii
contabile. Acest lucru este obligatoriu in situatia in care CS este mai mica sau egala de 50% din pierderea
contabila.
Amortizarea CS
Este o operatie specifica acestuia, dar care nu-i modifica marirea.

Prin amortizare intelegem rambursarea unor parti din CS subforma dividendelor.
Pe plan European acest lucru se reflecta in contabilitate prin utilizarea unui cont analytic al contului
1012 CSSV, respect capital varsta amortizat si varsta neamortizat. Cele doua conturi ofera informatii
actionariilor asupra parti recuperate din investitia lor.
Exemplu: 200 de act* 1000= 200 000
Profit 80 000
Adunarea generala distribuie dividende 50 000.
Scade CSSV neamortizat
Creste CSSV amortizat
1012 / neam =1012 / am
In Romania nu prevede evidenta capitalului amortizat.
Contabilitatea rezervelor
Rezervele societatii se clasifica in rezerve:

1. din reevaluare:
 provin din reevaluarea activelor imobilizate
 se reflecta in contabilitate cu ajutorul contului 105- rezerve din reeval.
 Este un cont de capital proprii de PASIV
 Se C la majorarea rezervei
 Se D la micsorarea sau utilizarea rezervei (schimbarea destinatia ei)
 Poate avea SFC reflectand rezervele la dispozitia societatii
 Se dezvolta in analitic pe fiecare activ imobilizat, care a fost reevaluat(deoarece,
amortizarea aferenta, diferenta din reevaluare este nedeductibila fiscal)
 Reevaluarea activelor imobilizate s-a efectuat in Romania conform legislatiei in
vigoare (ultima lege 403/2001) sau conform IAS 16, Active imobilizate corporale si
IAS 18, Imobilizari necorporale. Din practica societatii s-a procedat numai la
reevaluarea imobilizarii corporale. Reevaluarea se poate efectua in 2 moduri:
 Reevaluarea valori brute a imobilizarii corporale - in situatia in care se
reevalueaza valoarea bruta, se va reevalua diferenta intre valoarea noua si
valoarea veche.
17
o Diferenta care se inregistreaza in Creditul contului 105 se va

recalcula amortizarea si diferenta dintre amortizarea noua si
amortizarea veche.
o Diferenta care se inregistreaza in Debitul contului 105.
 Reevaluarea valori nete a imobilizarii corporale
Exemplu: Presupunem ca intreprinderea achizitioneaza in exercitiul N un utilaj in valoare de 10 000 000, cu o

durata de serviciu nominala 5 ani. In exercitiul N+2 procedeaza la reevaluare utilajului, cunoscand, ca valoarea
sa de piata la acel moment este 15 000 000.
Se cere inregistrarea diferentei din reevaluare.
Vi= 10 000 000
DVU = 5 ani
Am.anuala= 10 000 000/5ani= 2 000 000
2131-Echipamente technice
2813-Amortizarea echipamentelor technice
Valoare noua= 15 000 000
Valoare veche= 10 000 000
Diferenta de val = 5 000 000
15 000 000 / 10 000 000 = 1,5 ori
Creste prin urmare de la 10 la 15.
+A creste valoarea utilajului, se D
+P creste dif din reevaluarea, se C
2131 = 105 2 000 000
4 000 000 * 1,5 = 6 000 000

Am utilajului 4 000 000 / diferenta de amortizare 2 000 000
-P scade 105, se D
+P creste amortizarea, se C
105 = 2813 2 000 000

Vneta ctb= 15 000 000 – 6 000 000 = 9 000 000
9 000 000 / 3 = 3 000 000
2131 2813 105
Vi 10 mil I 2 mil 2 mil 5 mil

5 mil II 2 mil
15 mil 4 mil SFC 3 mil

2 mil
6 mil
In functie de modalitate de constituire si destinatia lor distingem:

2. legale: - se constituie si utilizeaza potrivit codului fiscal in vigoare
 Aceasta precizeaza constituirea lor din profitul impozabil in proportia de 5% pana se
ajunge la 1/5 din CS
 In calcularea profitului impozabil rezerva legala o deducere fiscala
 Codul fiscal destui rezerve legale e acoperirea pierderilor din activitatea
intreprinderii
 Ulterior se va proceda la reconstituirea rezervelor pana la limita legala dar numai din
profitul net dupa impozitare
3. statutare: - se constituie potrivit activelor constitute al societatii numai din profitul net
18
 poate fi utilizatpentru acoperirea pierderii contabile si/sau majorarea CS, dar numai
dupa inregistrarea si achitarea impozitului pe dividende
4. facultative/alte rezerve: - se constituie potrivit hotararea adunarii generale din profitul net
sau din alte resurse pe seama facilitatilor fiscale prevazute la un moment dat. Are aceasta
distingem cu rezerva statutara.
Rezervele intreprinderii se reflecta in contabilitate cu ajutorul conturilor:

106 – Rezerve, se dezvolta in conturi sintetice de grad II
1061 - Rezerve legale
1063 - Rezerve statutare
1068 - Alte rezerve
Sunt conturi de capitaluri proprii de PASIV.

 Se C cu constituirea, respectiv majorarea rezervelor
 Se D la utilizarea lor pe destinatia data
 Pot avea SFC reflectand rezervele la dispozitie intreprinderii
 Nu este necesara dezvoltarea lor in analitic
Exemplu: Presupunem ca o societate are un:

CS 80 000
Rezerve de constit.: 2 000
In CS exercitiul current societatii a realizat venit in suma de 500 000 iar cheltiuieli aferente acestora 450 000.
Se cere determinarea si inregiatrarea in contabilitate a rezervelor legale (la inchiderea exercitiului financiar).
Venit 500 000

Cheltuiala 450 000 D 1061 C
Profit 50 000 Si 2 000

5% 2 500 2 500
SFC 4 500
1/5 * 80 000 = 16 000

NO: constituirea rezervei legale
+A cresc sumele repartizate din profit, ct 129 – Repartizare profit, se D
+P cresc rezervele, ct 106 – Rezerve legale, se C
129 = 1061 2 500
Presupunem ca la inchiderea exercitiul N+! intreprinderea obtine o pierdere de 4 000 lei, din care fiscal 1 000
lei. Se cere acoperirea ei din rezerve legale.
NO: acoperirea pierderii fiscale din rezerve legale
-P scad rezervele legale, ct 1061, se D
-A scad pierderiile, ct 121, se C
1061 = 121
NO: raportarea pierderii
1I N+1 -A scad pierderiile, ct 121, se C
+A cresc pierderiile reportate, ct 117 – Rezultat reportat, se D
117 = 121 4 000
19
NO: acoperirea pierderii fiscale din rezerve legale

-P scade rezerva legala, ct 1061, se D
-A scad pierderile reportate, ct 117, se C
1061 = 117 1 000

NO: acoperirea pierderii prin repartizarea rezultatului
129 = 117 4 000

1I N+1 121 = 129 4 000
Contabilitatea rezultatului si rezultatului reportat
Contabilitatea subventiilor
Subventiile pot fi subscrise de stat

Sau de persoane terte, urmate sa fie aportate
intreprinderii.
La subscrierea subventiei, prin contracte incheiate sa precizeaza obtinerea acestuia si conditiile
impuse intreprinderii in utilizarea subventiilor.
Pot fi acordate pentru activitate de exploatare
investitii
Statul acorda subventii pentru exploatare cand impune intreprinderea Pretul vanzarii maxime
situate sub costul productiei sau in cazul creerii de aceasta a noi locuri de munca.
In activitatea de investire el acorda subventii pentru investirea de interes national sau strategic.
Contabilitatea subventiilor este guvernata in process de contabilizarea a contabilitatii romane cu
standarde internationale de IAS 20- subventii, care precizeaza metodologia de …….. a subventiilor si calculul
sumelor de restituit in situatii nerespectarea conditilor.
Pentru reflectare in contabilitate a subventiilor pentru investitie se utilizeaza conturile:
131 – Subventii - Este cont de capitaluri de PASIV
- Se C la subscrierea subventiei
- Se D la trecerea subventiei pe Venit proportionat cu Cheltuieli
inregistrate
- Poate avea SFC reflectand subventia netrecuta inca pe Venituri
- Se dezvolte in analitic pe fiecare subventie in parte
445 – Subventii de primit – este un cont de creante de ACTIV
- Se D cu creanta de a primi subventia
- Se C la primirea ei
- poate avea SFD reflectand creanta nestinsa inca
- se dezvolta in analitic pe fiecare persoana care a subscris la
subventie
Exemplu: Presupunem ca statul subscrie o subventie in suma de 6 000 000 lei pentru achizitionarea unui utilaj
de 10 000 000. Intreprinderea primeste subventia la scadenta. Achizitioneaza utilajul, deconteaza datoria
integral prin virament si hotaraste durata de utilizare normala de 4 ani. Se cere inregistrarea operatiunilor in
exercitiul N.
1. NO: subscrierea subventiei

+A cresc creantele fata de stat, ct 445, se D
+P creste sursa de finantare, ct 131, se C
445 = 131 6 000 000
2. NO: primirea subventiilor

-A scad creantele, ct 445, se C
+A creste disponibilul, ct 5121, se D
20
5121 = 445 6 000 000
3. NO: achizitionarea utilajului

+A creste valoare utilajului, ct 2131, se D
-A scad datoriile fata de furnizori, ct 404, se C
2131 = 404 10 000 000
4. NO: achitarea datoriei

-A scad CCB, ct 5121, se C
-P scad datoriile fata de furnizori, ct 404, se D
404 = 5121 10 000 000
5. NO: inregistrarea amortizarii

Am anuala = 10 000 000 / 4 = 2 500 000
din care amortizarea aferenta subventiilor = 6 000 000 / 4 = 1 500 000
6811 = 2831 2 500 000
6. NO: trecerea subventiilor pe venituri

-P scad subventiile, ct 131, se D
+P cresc veniturile, ct 741, se C
131 = 741 1 500 000

Contul 131- se va solda dupa trecerea de 4 ani
Contabilitate provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli
Provizioanele sunt prerezerve, care se constituie pe seama cheltuielilor atunci cand apar riscuri
previzibile fara a se cunoaste cu certitudine cvantumul lor si data aparitiei.
Intre Rezerve si Provizioane exista urmatoarele diferente:
 Rezerva se constituie numai cand dupa calculul rezultatului si daca exista profit
 Provizionul se constituie inainte de calcula rezultatului indiferent care va fi aceasta
 Rezerva are un caracter ireversibil
 Provizionul are un caracter reversibil, se reia in rezultat pe seama veniturilo, atunci cand are loc riscul
sau cand isi pierde obiectul
 Rezerva se constituie in suma certa, exacta
 Provizionul se constituie in suma estimativa
 Rezerva se constituie fara sa existe un risc
 Provizionul numai la previzionarea unui risc. Provizioanele se constituiesc atat pentru riscuri viitoare
cat si pentru cheltuieli estimate a se efectua intr-o perioada viitoare (remedierea unor defectiuni la
vanzarea produsului cu garantie, planificarea unor reparatii la capitale, utilaje in 3,5 ani )
Pentru constituire provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli sunt necesare 3 tipuri de conturi:
1. Contul de provizioane:
 Sunt conturi assimilate capitalurilor proprii, fie datorii
 Au functie contabila de PASIV
 Se C la constituirea sau majorarea provizioanelor
 Se D la utilizarea sau micsorarea provizionului
 Pot avea SFC reflectand provizionul existent la dispozitie societatii
21
 Se dezvolte in analitic pe tipuri de provizioane:

 Pentru garantii acordate clientilor
 Creante incasate
 Cheltuieli viitoare
2. Contul de cheltuieli cu provizioane:
 Sunt conturi de ACTIV
 Se D la constituirea sau majorarea lui
 Se C la inchiderea exercitiului prin repartizarea cheltuielilor asupra rezultatului, sold
reduse
3. Contul de venituri cu provizioane:
 Sunt conturi de PASIV
 Se C la reluarea provizioanelor in rezultat (trecerea pe Venit)
 Se D la inchiderea exercitiului prin incorporarea veniturilor in profit, sold induse
Exemplu: 1) Presupunem ca societatea isi propune efectuarea unei reparatii unei capital in exercitiul N+2,
costul estimate al acesteia 300 000. dupa efectuarea reparatiei in exercitiul N+2 se primeste factura in suma de :
a) 280 000, TVA 19%

b) 330 000, TVA 19%
Se cere inregistrarea operatiunilor din cele 3 exercitii:
Cost estimate 300 000 / 3 = 100 000
Ex. N NO: constituirea provizionului

+A cresc cheltuielile, ct 6811, se D
+P cresc provizioanele, ct 151, se C
6811 = 151 100 000
NO: repartizarea cheltuielilor asupra rezultatului

-A scad cheltuielile, ct 6811, se C
-P scad profitul, ct 121, se D
121 = 6811 100 000

6811 151
(1) 100 000 200 000 100 000

(3) 100 000 100 000
(4) 280 000
121/ N 121/ N+1
350 000 600 000 700 000 1 000 000

100 000 100 000
SFC 150 000 SFC 200 000
Ex. N+1 6811 = 151 100 000

121 = 6811 100 000
a) NO:inregistrarea facturii de reparatie
tarif 280 000
TVA 19 % 53 200
333 200
+A cresc cheltuielile, ct 611, se D
22
+A creste taxa de cumparare, ct 4426, se D

+P cresc datoriile comerciale, ct 4011, se C
% = 4011 333 200 121

611 280 000
4426 53 800 500 000 800 000
280 000 200 000
121 = 611 280 000
SFC 220 000
b) NO: reluarea provizionului in rezultat

-P scad provizioanele, ct 151, se D
+P creste venitul, ct 7811 – Venituri din provizioane, se C
151 = 7811 200 000

B) 330 000, TVA 19%
Tarif 330 000
TVA 19% 62 700
Total de plata 392 700
+A cresc cheltuielile cu reparatii, ct Chelt. Cu reparatii, se D

+A creste TVA deductibil, se D
+P cresc datoriile fata de furnizori, ct Furnizori, se C
392 700 % = Furnizori

330 000 Cheltuieli cu reparatii
62 700 TVA deductibil
N+2 +A cresc Cheltuielile, ct 611, se D

+A creste taxa la cupmarare, ct 4426, se D
+P creste datoria comerciala, ct 4011, se C
% = 4011 392 700

611 330 000
4426 62 700
121 = 611 330 000

b) NO: reluarea provizionului in rezultat
151= 7811 200 000

7811= 121 200 000
Exemplu: 2) Presupunem ca societatea efectueaza o lucrare de constructii la un tarif de

1 mil, TVA 19%. Lucrarea se efectueaza cu o garantie de 10%.
Se cere inregistrarea tuturor operatiunilor rezultate din tranzactia.
Tarif lucrare 1 000 000 190 000

Garantie 10% - 100 000 -19 000
Total de incasat 900 000 171 000
1) NO: inreg. op.

+A cresc creantele, ct 4111, se D
+P cresc veniturile, ct 704 – Venituri din servicii, se C
+P creste taxa colectata, ct 4427, se C
4111 = %1 190 000

704 1 000 000
23
4427 190 000

2) NO: inregistrarea garantiei
100 000 461 = 4111 119 000
4427 19 000
3) NO: constituirea provizionului pentru garantie
+P cresc provizioanele, ct 151, se C
+A cresc cheltuielile, ct Cheltuieli cu provizioane, se D
6811 = 151 100 000

a) presupunem ca in perioasa de garantie nu apar defectiuni
-P scade provizionul, ct 151, se D
-A scad creantele fata de clienti, ct 461, se C
151 = 461 100 000
b) in perioada de garantie pentru remedierea defectiunii, se inregistreaza salariu 60 000

1, +A cresc cheltuielile, ct 641 – Cheltuieli cu salarii, se D
+P cresc datoriile salariale, ct 421 – Pers. rem. dat., se C
641 = 421 60 000
2, NO: achitarea salarii

-P scad datoriile salariale, ct 421, se D
421 = 5121 60 000
Contabilitatea imprumuturilor
Imprumurturile pot lua forme variate precum:

1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni/ Imprumuturi obligatorii:
 Persoana care-l acorda este OBLIGATAR
 Este o forma de finantare specifica societatii pe actiuni, care imbraca forma unor
titluri de valoare
 Legea 39/90 privind societati comerciale prevede:
a. Suma reprezentand imprumut din emisiuni de obligatiuni nu poate
depasi 3/ 4din CSSV
b. Valoarea nominala a unei obligatiuni nu se poate situa sub 2,5 lei
RON
c. Subscribtorii au obligatia sa verse integral suma subscrisa
d. Valoarea nominala a obligatiunilor care se vor converti in actiuni
trebuie sa fie egala cu valoare nominala unei actiuni
e. O obligatiune poate fi:

a. Nominala
b. Sau la purtator
f. Poate avea forma:

a. Materializata
b. Dematerializata cu inscriere in cont
g. Valoarea nominala a unei obligatiuni este valoarea de referinta
inscrise pe titlu de valoare si in raport de care se calculeaza fie
dobanda nominala (stabilita prin prospectul de emisiune) fie
dobanda reala (calculate in raport cu rata dobanzii pe piata)
24
h. Valoarea de emisiune este reprezentata de ∑ la care se subscriu si

vand obligatiunile
i. Teoretic ea poate fi ═, mai mica sau mai mare decat valoarea
nominala.
j. In Romania pentru ca imprumutul sa fie atractiv pentru subcribtori
pretul de emisiune se situeaza sub valoarea nominala.
Pretul de emisiune═ imprumutul / (1+r)n , unde r ═ rata dobanzii
n ═ durata imprumutului
Exemplu: Pentru un imprumut de 100 000 pe o durata de 5 ani cu o rata de dobanda 10%.
100 000 100 000 100 000 100 000
Pe = + + +……+
(1+10%)1 (1+10%)2 (1+10%)3 (1+10%)5
Evidenta imprumuturilor se realizeaza cu ajutorul conturilor:
161- Imprumuturi din emisiune de obligatiuni:

► este un cont de datorii de PASIV
► se C la primirea imprumutului
► se D la restituirea imprumutului
► are SFC relactand imprumutul restituit
► se dezvolte in analitic pe fiecare imprumut in parte
1681- Dobanda la Imprumuturi din emisiune de obligatiuni:

► este un cont de datorii de PASIV
► se C cu dobanda datorata
► se D cu plata dobanzii
► are SFC reflectand dobanda neachitata inca
► se dezvolte in analitic pe fiecare imprumut in parte
606- Cheltuieli cu dobanda:

► este un cont de cheltuieli cu dobanda de ACTIV
► se D la inregistrarea dobanzii (la data scadentei ei)
► se C la inchiderea exercitiului cu imputarea cheltuieli asupra emisiunii si valori
nominale→prima de rambursare a obligatiunilor→ asupra rezultatului
► sold induse
► Valoare de emisiune− Valoarea nominala ═ Prima de rambursare a obligatiunilor
169- Prime de emisiune:

► Teoretic este un cont bifuncţional.
►In Romania functioneaza un cont de ACTIV
► se D cu discountul acordat la emisiune de obligatiuni sau cu prima de rambursare
► se C prin amortizarea sumelor inregistrate pe toata perioada imprumutului
►are SFD reflectand sumele neamortizate inca
Exemplu: Preupunem ca societatea emite 500 de obligatiuni.

VN= 1 000 lei
Pe = 980 lei
Valoarea umprumutului 1 000 * 500 = 500 000
∑ incasata 980 * 500 = 490 000
10 000 (discount)
1, NO: subscriere la imprumut
+A cresc creantele fata de subscribtori, ct 461, se D
+P creste datoria, ct 161 - Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni, se C
+A cresc primele din emisiune de obligatiuni,, ct 169, se D
25
% = 161 500 000

461 490 000
169 10 000
2, NO: incasarea creantei

+A creste disponibilul, ct 5121, se D
-A scad creantele fata de subscribtori, ct 461, se C
5121 = 461 490 000
169 161
10 000 100 000 500 000

2 500 200 000
Cheltuielile generate de emisiunea de obligatiuni constau in:

 Publicitate si reclama
 Emiterea in prospect de emisiune si impartirea lui persoanelor interesate
 Comisioane bancare, generate de Operatiile effectuate de banca
Modalitatea de inregistrarea a cheltuielilor este diferenta in functie de legislatie si statutul agentului economic.
Initial in Romania aceste cheltuieli au fost capitalizate (inregistrate cu ajutorul contului 201- Cheltuieli de
constituire). In prezent agentul economic, care aplica standarde internationale de contabilitate conform IAS 32 –
intrumente
IAS 39 – instrumente derivate include toate aceste
cheltuieli in costul oblitiunilor. Ceilalti agent economici care aplica reguli de armonizarea a contabilitatii
romanesti cu directive europene, le considera cheltuieli in avans.(Contul 471- Cheltuieli in avans) si le
actualizeaza lunar pe toata durata imprumutului.
Rambursarea imprumutului:
Se poate face prin urmatoarele modalitati:
 Rambursarea globala – integrala la data expirarii imprumutului
 Rambursarea prin tragere la sorti – pe transe, prin tragere la sorti pe durata
imprumutului cand sunt nominali
 Rambursarea anuala, cunoscuta si sub denumirea de anuitate a imprumutului.
Anuitatea poate fi→Constanta sau
Variabila – in acest caz rata
imprumutului poate fi constanta si dobanda variabila, sau rata variabila si dobanda constanta.
Anuitatea se calculeaza pe baza formulei:
Imprumutul * rata
Amortizarea =
1 – (1+r)-n
 Rascumpararea de obligatiuni, caz in care pretul de rascumparare poate fi egala

sau mai mare decat valoare nominala.
 Obligatiunile cumparate se anuleaza
Exemplu: Presupunem la un prim termen de scadenta se rascumpara 100 de obligatiuni.

VN = 1 000 100 * 1 000 = 100 000
Pr rasc = 1 025 100 * 1 025 = 102 500
Pr rascump = 2 500
1, NO: rascumpararea obligatiuni
26

+A cresc obligatiunile, ct 505 – Obligatiuni, se D
+A creste pretul rascumpararii, ct 169, se D
102 500 % = 5121 102 500 505

100 000 505
2 500 169 (1)100 000 (2) 100 000
2, NO: anularea obligatiunilor

-P scad imprumuturile, ct 161, se D
-A scad obligatiunile, ct 505, se C
161 = 505 100 000
→ covertirea obligatiunile in actiuni cu acordul obligatorlului de a deveni actionarul al societatii.

Presupunem ca 200 de obligatiuni se convertesc in actiuni
-P scade imprumutul, ct 161, se D
+P creste CS, ct 1012, se C 200 * 1 000 = 200 000
161 = 1012 200 000

Este forma de rambursare favorabila societatii pentru ca nu necesita lichiditati.
3, NO: inregistrarea dobanzii

+A creste cheltuiala cu dobanda, ct 666, se D
+P creste dobanda datorata, ct 1681 – Dobanda aferenta imprumuturilor, se C
666 = 1681
4, NO: plata dobanzii
-P scade dobanda datorata, ct, 1681, se D
1681 = 5121
6816 = 169 12 500
n
2. credite bancare: se acorda de Bancile comerciale, sunt purtatoare de dobanda si se reflecta in

contabilitate cu ajutorul contului:
162 – Credite bancare pe TM,TL
Respectiv 1682 – Dobanzi la credite.
 Sunt conturi de datorii financiare de PASIV
 Se C – primul la primirea imprumutului
- al II-lea la inregistrarea dobanzii (la termenul de scadenta poate
coincide sau nu cu termenul de efectuare a plati)
 Se D la restituirea imprumutului respectiv plata dobanzii
 Are SFC care reflecta datorii neachitate inca
 Se dezvolta in analitic pe fiecare credit in parte, iar in situatia neachitarea
datoriei la scadenta ∑ in cauza se transfera intr-un cont distinct credite
nerambursate la scadenta.
 Inregistrarea in contabilitate:
 Primirea creditului: 5121 = 162
 Creste CCB
 Cresc datoriile
 Inregistrarea dobanzii: 666 = 1682

27
 Cresc cheltuielile
 Creste datoria
 Restituirea si plata dobanzii: % = 5121
162
1682
 Scad datoriile
 Scade disponibilul
 In situatia in care dobanda se achita inainte de scadenta se va inregistra ca o
Cheltuiala in avans, care se actualizeaza la data scadentei.
3. leasingul: a fost reglementat prin OG 51/97 completata si modificata la zi.

 OG 51/97 defineste opratiile de leasing ca un ansamblu de operatiuni prin care o parte
denumita locator, sau finantator transmita pe o perioada de timp determinata, dreptul de
folosinta asupra unui bun contra unei plati periodice denumita rata de leasing. La
sfirsitul perioadei de leasing finantatorul trebuie sa ia in consideratie dreptul de optiune al
locatarului sau utilizatorului de-a deveni proprietarul bunului. Ca regula generala
contractul de leasing care ca obiectul bunuri de folosinta indelungata, ca de exemplu
Cladiri, utilaje, mijloace fixe. Ordonanta defineste urmatorii termeni:
 valoare de intrare este valoarea care finantatorul a achizitionate bunul
predat in leasin
 valoarea totala a contractului este formata din valoarea totala a ratelor
de leasing la care se adaugam valoarea reziduala a obiectului in
contract de leasing
 valoarea reziduala este valoarea la care se face transferal dreptului de
proprietatea de la locator - finantator la locator – utilizator asupra
bunului la expirarea duratei de leasing. (In cadrul leasingului financiar
sau chiria in cazul leasingului operational.)
 Leasingul financiar este operatia care indeplineste una sau mai multe din urmatoarele
conditii:
 Riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietatea trec asupra
locatorului in momentul incheierii contractului de leasing
 S-a prevazut in mod expres in contractul de leasing transferat dreptului
de proprietatea asupra bunului catre locator la data expirarii duratei de
leasing
 Utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului iar pretul de
cumparare (Pc) va reprezenta cel mult 50% din valoare de intrare
(valoarea de piata) pe care bunul o are la data exprimarii optiunii.
 Perioada de folosire a bunului in sistemul leasing acoperi cel putin 75%
din durata de folosinta normala a bunului, chiar daca dreptul de
proprietatea nu se transfera.
 Leasingul operational este leasingul care nu indeplineste nici una din aceste conditii.
Din punct de vedere al armonizarii contabilitatea operationala de leasing sunt
reglementate de IAS 17 Contabilitatea de leasing.
o Contractul prin care se cedeaza dreptul de folosinta a bunului si odata cu
aceasta majoritatea riscurilor si a beneficiilor de la finantator la utilizator.
o Datorita principiului prevalentei economicului asupra juridicului, care impune
inregistrarea unei tranzactiinu numai din punct de vedere al formei juridice ci si
a continutului economic, contractul de leasing se inregistreaza pe de o parte ca
bun primit si existent in patrimoniu la o valoarea ═ cu ∑ imprumutului sau a
datoriei.
o Pentru aceasta se utilizeaza contul 167 – Alte Imprumuturi:

 este un cont de datorii financiare de PASIV
 se C cu valoarea imprumutului ═ cu valoare bunului primit
28
 se D la data primirii facturii pentru ratele de leasing prin

transformarea datoriei financiare in datorie comerciala
 Conform reglementarii OG 57/97 dobanda la leasing se inregistreaza la data contractului
ca o cheltuiala in avans si o datorie financiara.
 Conform IAS 17 se inregistreaza numai la data scadentei in ∑ devenita scadenta.
 Cheltuiala recunoscuta in contractul de leasing financiar este reprezentata de amortizarea
lunara a bunului primit conform duratelor normale de serviciu impuse de Codul fiscal si
legea 15/97 privin amortizarea, completata si modificata la zi.
Exemplu: Presupunem ca s-a incheiate un contract de leasing pentru un utilaj pentru care secunosc:
Valoare totala a contractului: 15 613 €
Rate de leasing: 12 749€
Dobanda: 2 193€
Valoare reziduala: 671€
Cursul € la data contractului 35 000 lei
Taxa de administrare a contractului, care se achita la sumarea acestuia: 260 €
Perioada de leasing: 36 de luni
Avans achitat: 2 600€
Rata de leasing: 360€
Factura pentru prima rata contine:
- rata de leasing, reprezentand cap. 250€ si dobanda 110€
Se cere inregistrarea contractului de leasing si primei rate. Avand in vedere:
 contractul de leasing este extern si se deruleaza in valuta, cursul € la data primei
facturi 35 200 la 31 dec – 36 000.
 Contractul este intern incheiate in valuta, dar cu decontare in lei.
Val.tot.a contractului: 15 613€
Rate de leasing: 12 749€
Valoare reziduala: 671€
13 420 €– valoare de intrare a bunului
Dobanda: 2 193€
Taxa de management: 260€
Rata: 360 € 250€ (rata propriu-zisa)
110€
I factura la data facturii 35 200lei/€;cursul € 35 000
lei/ €
1, NO: inregistrarea contractului de leasing

13 420 * 35 000 = 469 700 000
558 943 000 % = 167 558 943 000

469 700 000 2131
89 243 000 4428
2, NO: inregistrarea dobanzii

2 193 * 35 000 = 76 755 000
471 = 1687 76 755 000
Presupunem durata de serviciu 5ani.

Am lunara = 469 700 000 / 5 ani * 12 = 7 828 334
3, NO: rata de actualizat a dobanzii = 76 755 000 / 36 = 2 132 083 * 9 152 000/36 = 254 222
Achitarea taxei de management 260 € * 35 200 = 9 152 000
29
471 = 5121 9 152 000
4, NO: achitarea avansului

35 000 * 2 600€ = 91 000 000
232 = 5124 (Disponibil in valuta) 91 000 000

TVA 17 290 000
5, NO: actualizarea TVA-ului (TVA deductibil)
4426 = 4428 17 290 000

6, NO: compensarea datoriei cu avansul achitat
167 = 232 91 000 000
7, NO: inregistrarea facturii pentru prima rata

35 200 * 250 € = 8 800 000
TVA 19% 1 672 000
10 472 000
35 000 * 250€ = 8 750 000

TVA 19% 1 662 500
10 412 500
10 472 000 % = 404 10 472 000

10 412 500 167
9 500 4426
50 000 665
8, NO: diferenta de curs (cheltuiala)

9, NO: actualizare TVA aferenta
47,5 * 35 000 = 1 662 500
4426 = 4428 1 662 500
10, NO: inregistrarea dobanzii 110€

110 € * 35 200 = 3 872 000
110 € * 35 000 = 3 850 000
Diferenta de curs: 22 000.
3 872 000 % = 404 3 872 000

3 850 000 1678
22 000 667
11, NO: actualizare cheltuieli cu dobanda
666 = 471 2 152 000
12, NO: inregistrarea amortizarii
6811 = 2813 7 828 334
13, NO: actualizare taxei de management
628 = 471 354 220

Se face plata facturii cursul fiind 34 800.
30
4. alte forme de Imprumuturi

Indiferent de forma imbracata este o regula este purtator de dobanda.
Contabilitatea imobilizariilor
Imobilizariile sunt bunuri aflate la dispozitia durabila a societatii, care isi recupereaza valoarea in
mod treptat, parte cu parte, sub forma amortizarii. Exceptie fac imobilizariile financiare. Dupa forma pe care o
imbraca distingem:
 imobilizari necorporale:
o sunt acoperite de IAS 18 – Contabilitatea imobilizariilor necorporale cu exceptia
imobilizariilor necorporale acoperite de alte standarde
o Activelor financiare necorporale le corespund IAS 32 – Instrumente financiare
IAS 39 – Instrumente derivate
o Activelor necorporale rezultate din contractile detinatorii de polita de asigurare.
o Activele necorporale aflate in contracte de leasing acoperite de IAS 17,
o IAS 18, CARE DEFINESTE Activele necorporale astfel:
 Resurse controlate de societate, care pot avea un support material generate
de evenimente trecute si de la care se aşteaptă beneficii viitoare
o Prin urmare pentru a fi recunoscut un activ necorporal poate fi identificabil , sa aiba un cost
au o valoare evaluate in mod credibil. Sa determine intrarea de beneficii catre
intreprindere.
o Orice activ care corespunde definitiei, dar nu indeplineste criteriile de recunoastere ca
ACTIV,(nu poate fi identificat, nu I se poate atasa un cost sau o valoare distincta), va fi
recunoscuta ca o Cheltuiala in contul Profit si Pierdere.
 De exemplu: societatea achizitioneaza un soft de contabilitate si licenta
pentru utilizarea lui in valoare totala de 2 500€.
 La cheltuieli recunoastere – Profit si Pierdere
o Activele necorporale: pot fi achizitionate de la persoane terte sau obtinute de catre
intreprindere in regie proprie.
1, Activele necorporale achizitionate de la terti se evalueaza la costul de achizitie,
format din Pretul de cumparare+ toate Cheltuielile din procesul achizitionarii
(pana la momentul utilizarii lor)
2, Activele necorporale realizate in regie proprie se evalueaza la costul de
productie format din ∑ Cheltuielilor atribuite in mod direct activului obtinut
o Ca regula generala pentru activele obtinute de intreprindere se diferentiaza in 2 faze:
 Faza de cercetare – reprezinta o investigatie originala si
planificate in vederea obtinerii unei cunostinte noi
 Faza de dezvoltarea – reprezinta aplicarea practica a rezultatul
cercetarii in scopul producerii de noi bunuri, sau aplicarii noi
technologii in obtinerea lor
o IAS 18, indica toate criteriile necesare a fi indeplinite pentru recunoasterea celor 2 faze ca
active
o Activele necorporale se structureaza in Cheltuieli de:
 Cercetare – dezvoltarea
 Brevete
 Licente
 Marci si alte valori asimilate
 Programe informatice
 Fond comercial, la aceasta
structura contabila in Romania se
adaugam Cheltuielile de constituire
o Se reflecta in contabilitate cu ajutorul conturilor:
 201 – Cheltuieli de constituire
31
 203 – Cheltuieli de cercetare – dezvoltarea

 205 – Concesiuni, brevete, licente,…
 206 – Fond comercial
 207 – Alte imobilizari necorporale
o Sunt conturi de imobilizari de ACTIV.
 Se D la intrarea in patrimoniu, cu un pret de inregistrare prin:
 Achizitionare
 Constructie in regie proprie
 Primire cu titlu gratuit
 Aport la CS
 Se C cu iesirea lor din patrimoniu, la pretul de inregistrare prin
scaderea din evidenta la completarea lor de:
 Amortizare
 Vanzare
 Cedare cu titlu gratiut
 Au SFD care reflecta imobilizarile necorporale la pretul
inregistrat existente in patrimoniu
 Se pot dezvolta in analitic pe fiecare imobilizare in functie de
natura ei
o Avand in vedere faptul ca recuperarea valoriilor se face cu amortizare, aceasta se refleca in
contabilitate cu ajutorul conturilor:
 2801 – Amortizarea cheltuielilor de constituire
 2803 – Amortizarea cheltuielilor de cercetare-dezv
 2805 – Amortizarea cheltuielilor de concesiune
 2806 – Amortizarea fondului comercial
 2807 – Amortizarea altor imobilizari
o Sunt conturi rectificative de imobilizari de PASIV.
 Se C amortizarea lunara a imobilizarii necorporale
 Se D cu amortizarea imobilizariile scazute din evidenta
 Are SFC care reflecta amortizarea necorporale existente in
patrimoniu
 Nu se dezvolta in analitic
o Recunoasterea imobilizariilor in bilantul contabil se face la valoarea neta contabila =
valoarea de intrare – amortizarea cumulate pana la data bilantului
o Este tratamentul de baza indicat de IAS 18, permite ca tratamentul alternative,
recunoasterea la valoarea reevaluata – amortizare cumulate.
o In Romania nu se aplica tratamentul alternative.
o In situatia in care imobilizariile necorporale inregistrate deprecieri in bilantul contabil se
vor scadea provizioanele pentru deprecierea din valoare de intrare – amortizariile sau
valoarea reevaluata – amortizarea
o Beneficiile care se asteapta de la imobilizari necorporale se pot exprima prin beneficii
obtinute prin utilizarea lor, reduceri de costuri datorita costurilor, beneficii obtinute prin
inchiderea sau vanzarea imobilizariilor necorporale
Exemplu: Presupunem ca constituirea unei societatii au loc urmatoarele operatiuni economico-financiare:

a) Inregistrarea facturii pentru emisiunea si distribuirea prospectului de emisiune1 000
b) Tiparirea actiunilor 4 000
c) Onorarii de avocet 500
d) Taxe la registrul comertului si Monitorul Oficial 1 200
AGA hotareste amortizarea lor la 2 exercitii:
2) se achizitioneaza un brevet de intretinere in valoare de 500 €, la un curs de 36 000, si instructiuniile pentru
utilizarea lui 100 €, achizitionarea s-a facut pentru o perioada de 2 ani, posibilitatea vanzarii lui la sfarsitul
duratei de viata
3) se reevalueaza in exercitiul N+1 brevetul achizitionate valoarea de intrare a unui actiuni similar fiin 600 €.
Brevetul reevaluat se vinde la pretul de vanzare 650 €, cursul la data vanzarii 36 500.
4) se achizitioneaza:
32
a. Un program informatic in valoare de 1 400 lei, TVA 19% si licentele de

utilizarea lui 600 lei,TVA 19%,durata de utilizare 3ani
b. Un al II-lea program si licente la program in valoare totala 2 200 lei, DVU 4 ani
5) la ambele programe se efectueaza o schimbarea a structurii lor care conduce la micsorarea duratei a obtinerii
a informatiilor.
Factura primita este in suma de 300 lei, TVA 19%.
Se cere inregistrarea operatiuniilor effectuate in exercitiul N si pe toata durata existentei in patrimoniu.
Calculand la fiecare exercitiu valoarea neta contabila a lor.
1, NO: inregistrarea facturii : a) tiparirea prospect 1 000

b) tiparirea actiunilor 4 000
c) onorarii avocet 500
d) taxe la Reg. Com si MO 1 200
a) NO: inregistrarea cheltuielilor de constituire
+A cresc cheltuielile de constituire, ct 201, se D
+P cresc datoriile fata de furnizori, ct 404, se C
-A scad creantele fata de persoane terte,ct 542 – Trezorerie de avansuri,se C
201 = % 6 700
404 5 500
542 1 200
2) NO: inregistrarea amortizarii
+P creste amortizarea, ct 2801 – Amortizarea privind cheltuielile de const., se C
+A cresc cheltuielile cu amortizarea, ct 6811, se D
6811 = 2801 3 350
3) NO: inregiatrarea brevetului de intentie

500 € * 36 000 = 18 000 000
Intructi. 100 € * 36 000 = 3 600 000
+A creste brevetul, ct 203, se D
+P cresc datoriile fata de furnizori de imobilizari, ct 404, se C
203 = 404 21 600 000

a) NO: amortizarea brevetului
6811 = 2803 10 800 000
b) NO: reevaluarea valorii nete/ anularea amortizarii inreg.

-P scade amortizarea , ct 2803, se D
-A scade valoarea brevetului, ct 203, se C
2803 = 203 10 800 000

Valoarea reevaluarii: 600 € * 36 500 = 21 900 000
10 800 000
11 100 000
203 = 105 11 100 000
c)1) NO: vanzarea brevetului
+A creste creanta fata de debitori diversi, ct 461, se D
+P creste venitul din cedarea activului, ct 7583, se C
461 = 7583 23 750 000
650 € * 36 500 = 23 750 000

c) 2) 6583 = 203 21 900 000
4) NO: achizitionare un program informatic
Val: 1 400
33
TVA 19 % 266
Total de plata: 1 666
+A creste valoarea programului informatic,208 –Alte imobilizari necorporale,se D

+A creste valoarea licentelor, ct 205, se D
+A creste TVA, ct 4426, se D
+P creste datoria fata de furnizori, ct 404, se C
%= 404 2 380
208 1 400
205 600
4426 380
a) NO: amortizarea programului 1 400 / 3 = 466

i. Amortizare 205 = 600 / 3 = 200
6811 = % 666
2805 200
2808 466
b) NO: inregistrarea al doilea program

+A Cresc cheltuielile de exploatare, ct 658, se D
+P Cresc datoriile fata de imobil., ct 404, se C
658 = 404 2 200
5) NO: rentabilitate mai mare, cresc beneficiile

→ reducere de cost aducand beneficii
→ cheltuiala este identificabila, are valoare, etc.
→ creste valoarea programului informatic, ct 658, se D
→ cresc datoriile fata de furnizori de imobilizari, ct 404, se C
→crescte TVA deductibil, ct 4426, se D
%= 404 357
658 300
4426 57
 imobilizari corporale:
o contabilitatea imobilizariilor corporale:
 Este generata de IAS 16 – Terenuri si Mijloace fixe
 Principala problema o reprezinta momentul de a recunoaste a activului corporal.
 Terenurile si mijloace fixe sunt detinute de agentul economic pentru a fi utilizate in
procesul de exploatare, pentru a fi inchiriate tertilor sau folosite in scop administrativ.
 Amortizarea reprezinta alocarea sistematica a valorii activului pe intreaga sa durata de
viata utila (DVU)
 DVU este perioada inauntrul careia este utilizat activul amortizabil sau numarul de unitati
naturale estimate a fi obtinute cu ajutorul activului.
 De exemplu:DVU unui mijloc de transport poate fi exprimate in ken.
Estimatia a fi pe parcursi.
 Cu privire la un activ corporal putem defini:
 Costul activului: reprezinta ∑ platita in numerar sau echivalente de numerar
sau valoarea justa a contraprestatii effectuate in vederea achizitionarii unui
activ la data achizitionarii
34
 Valoarea reziduala: reprezinta valoarea estimate a se obtine la sfarsitul

DVU prin cedarea activului. Aceasta valoare se scade din costul actual,
daca este semnificativa.
 Valoarea justa: este suma pentru care un activ poate fi schimbat de
bunavoie intre doua parti aflate in cunostiinte de cauza, in cadrul unei
tranzactii in care pretul este determinat obiectiv.
 Deprecierea: este diferenta dintre valoarea contabila si valoarea
recumpararii a activului. Poate fi ireversibila, caz in care este exprimate
prin amortizare, sau reversibila,caz in care necesita construirea unui
provision.
 Schimbul de active in Romania nu este recunoscuta.
 El se trateaza ca 2 tranzactii distincte, respectiv vanzarea si achizitionarea celui primit in
schimb.
 In tarile Europei schimbul de active se recunoaste numai la valoarea cea mai mica
comparand valoarea celor 2 active. Diferenta de valoare se va inregistra ca o valoare
distincta.
o Evaluarea activelor corporale:
 Se face la intrare in patrimoniu la inventar, la inchiderea exercitiului si la iesirea din
patrimoniu.
 Evaluarea imobilizariilor corporale la intrare in patrimoniu se face in functie de calea
de intrare.
 Generic este denumita valoarea de intrare sau valoare contabila, este exprimate de:
 Costul de achizitie – in cazul achizitionarii, cumpararii (intrate cu titlu
oneross): este ═ cu Pretul de cumparare din factura furnizorului la care se
adaugam toate cheltuielile din procesul aprovizionarii pana la punerea in
functiune a imobilizariilor corporale:
o Cheltuieli de transport
o Asigurarea pe timpul transportului
o Incarcare, descarcare
o Taxe si comisioane vamale
o Accizele
o Alte taxe nerecuperabile
o Cheltuieli cu montarea / cu probe technice/ cu amenajarea
spatiului pentru montarea lui
o Cheltuieli cu onorarii ale specialistiilor
o Cheltuielile estimate cu demontarea si refacerea mediului
 Aceste cheltuieli iau forma unor provizioane care se
recunosc pe toata DVU a activului sub forma
amortizarii.
 Exemplu: Calculati costul de achizitie a unui utilaj:

 Cheltuieli de turnare unui postament in montarii 500
 Pretul de cumparare
1 000 €
 Cheltuieli de transport pe parcursul extern: 200 €
 Cheltuieli de transport din vama pana la intreprindere100
 Taxe vamale 10%
 Comision vamal 0,5%
 TVA in vama 19%
 Cheltuieli de Lansarea a I productie 800
 Cheltuieli cu paza utilajului din sectie 400
 Pierderi la incercarea obtinerii I.lor produse 600
 Cheltuieli cu montarea 600
 Cheltuieli cu probe technice 200
35
 Cheltuieli estimate cu demontarea 400
 Costul de productie – in cazul activului obtinute in regie proprie: sunt tinute

in regie proprie de intreprindere se face la:
o Costul de productie = Costul de achizitie a materiei prime + Cheltuielile directe
de prelucrare + Cota din regia sectiunii de fabricatie
 Sunt cheltuieli directe de prelucrare, care se identifica pe activul fabricat,
de regula salariile personalului direct productivi si contributiile
intreprinderii la aceste salarii.
 In cota regiei a sectiei prelucratoare se cuprind cota parte din cheltuieli ca :
o Salariul personalului auxiliar
o Contributia la salariul acestora
o Amortizarea utilajelor
o Servicii prestate de terti
o Cheltuieli de curatenie si intretinere
 Nu se cuprind in costul de productie:
o Cota din regia generala a intreprinderii
o Cheltuieli cu Lansarea primei productii
o Rebuturile obtinute la prima lansare
o Nici un fel de alte cheltuieli care nu au directa legatura cu
fabricarea activului
 Se pot cuprinde conform IAS 23, costurile indatorarii: Cheltuielile cu
dobanda la Credite, dacafinantarea fabricatiei se face din credite si diferente
nefavorabile de curs in situatia in care Creditul este in valuta.
 Ca si in cazul costului de achizitie si in costul de productie se introduce
cheltuieli estimate cu demontarea si refacerea amplasamentului la finalul
DVU.
 Valoarea actuala – in cazul activelor primite gratuit (donatii): se evalueaza

la valoarea actuala, denumita si valoarea venala
o Se determina pe baza pretului pietii pentru un activ similar sau
asemanator corectat in functie de starea activului si utilitatea pentru
intreprindere
o La inventar evaluarea activului corporal se face la valoarea actuala
denumita si valoarea de inventar, luand in consideratie :
 Pretul pietii
 Starea si utilitatea activului
 Amplasamentul
o Daca data inventarului coincide cu data inchiderii exercitiului,

evaluarea activului corporal(evaluat de bilant) se face la valoarea cea
mai mica, rezulta din comparatia Valoare de intrare → Valoarea
actuala. In ambele cazuri luand in considerare si amortizare. Daca:
 Valoarea actuala > valoarea de intrare, iar politica
intreprinderii este de reevaluare a activului se va proceda la
inregistrarea diferentei de evaluare.
 Valoarea actuala < valoarea de intrare se va constitui un
provision pentru deprecierea activului, daca intr-o perioada
anterioara nu a fost reevaluata.in caz in care da, se anuleaza
diferenta din reevaluare si eventual se constituie provizion
pentru ∑ ramasa.
 In bilantul contabil conform IAS 16, Activul corporal, Tratamentul de baza impune: VN
Ctb = Vi – (Amort. cumulate + Proviz. ptr depreciere)
 Tratamentul alternativ impune:
36
VN Ctb = Val.reevaluata–(Amort. Recalculate+ Proviz. ptr depreciere)
o La iesirea din patrimoniu activul corporal se evalueaza la valoarea de intrare, posibil de identificat,
deoarece activul corporal au atribute numarului de inventar la intrarea in patrimoniu, numere
inscrise in Registrul Mijloacelor Fixe.
o Operatii cu activele corporale:
 Intrari de activ: au loc pe urmatoarele cai:
 Achizitionare →*
 Fabricarea in regie proprie→*
→* ambele tipuri de operatiuni sunt activitati de investitii
a intreprinderii
 Obtinerea cu titlu gratuit
 + la inventar
 La intrarea activului corporal se procedeaza la o receptie preliminara si/sau definitive cu
care ocazie se intocmeste proces verbal de receptie.
 Se completeaza Registrul Mijloacelor Fixe cunoscand ca un numar de inventar atribuit
intr-un an nu se mai acorda altiu mijloc fix, chiar daca primul a iesit din patrimoniu.
 Se mai intocmeste fisa Mijlocului Fix, care se va complecta si cu informatii viitoare.
Acesta cuprinde:
 Denumire
 Caracterizari technice principale
 Data intrarii in patrimoniu
 Valoare de intrare
 Data punerii in functiune
 DVU
 Amortizarea lunara
 Codul de clasificatie
 Eventualele modernizari si reparatii
 IAS 16 precizeaza ca modernizariile sunt reprezentate de schimbari structurale care
maresc performantele activului sau reduce costurile de utilizare, prin urmare orice
modernizare adaugam o valoarea a mijlocului fix(MF)
 Reparatiile sunt operatiuni care determina mentinerea Functionarii mijlocului fix la
aceeasi parametrii, prin urmare ∑ reprezentate sunt Cheltuieli curente.
 Pentru reparatii capitale planificate de regula dupa o perioada de timp se vor constitui
provizioane ptr cheltuieli viitoare
 In cuantumul estimate prin antecalculatia este ═ calculatie de devizie.
 In situatia in care activul corporal se transfera dintr-o sectie in alta se va completa un Bon
de miscare a MF.
 mijloace fixe care fac obiectul unui contract de leasing financiar se va inregistra tot ca o
intrare in patrimoniu la valoare ═ cu datoria din ratele de leasing.
 Iesirea din patrimoniu: se poate face pe urmatoarele cai:
 Scoaterea din functiune (casare): are loc fie cand MF si-a indeplinit DVU si
este complet amortizata, fie cand e partial amortizat, dar este defect. Si:
o Reparatia este neeconomicoasa sau
o Nu se gasesc piese de schimb pentru
reparatii
 La casare se intocmeste proces verbal de necesitate a incasari si process verbal
de incasare, aceasta din urma cuprinde valoariile recuperate din casare si
cheltuielile effectuate cu casarea.
 La iesire prin vanzare, legislatia in vigoare precizeaza ca se impune obligatiuni
licitatiei. Nerespectarea acesteia are ca urmare considerarea valoarea ramasa
neamortizata pana la data vanzarii ca o cheltuiale nedeductibila fiscal.
 Cu ocazia vanzarii se procedeeaza la anuntarea licitatiei, intocmirea procesului
verbal de licitatie, si a facturii de vanzare.
 In situatia vanzarii de Cladiri, Codul fiscal precizeaza, daca cumparatorul este
platitori de TVA si are drept de deducere, nu se va factura TVA la vanzare.
37
 Eliberarea cu titlu gratuit: se poate face fie:

→ aport la capital in natura
→ sau donatie
 Lipsuri la inventar
 Calculul si inregistrarea amortizarii Codul fiscal permite utilizarea a 3 metode
de amortizare:
o Amortizare lineara:
 Presupunem ca amortizarea in cote lunare ═ pe toata DVU a activului corporal
 Amortizare lineara ═ valoare de intrare / DVU
 De exemplu: Vi ═ 10 000 000
DVU ═ 5 ani
Amortizarea anuala(Am an.) este ═ 2 000 000
 Acest lucru se mai poate calcula determinand rata amortizarii(Ra) ca raport 100
si DVU si aplicand rezultatul la valoare de intrare
 Am an. ═ Vi * Ra ═ 10 000 000* 20%═ 2 000 000
o Amortizare degresiva:
 Presupunem utilizarea unor coeficienti de multiplicare a ratei amortizarii. Acesti
coeficienti se stabilesc prin Codul fiscal in functie de obiectivele urmarite in
dezvoltarea economiei, stimularea sau franarea procesului investitional.
 In prezent acesti coeficienti sunt:
 1,5 - MF cu DVU pana la 5ani
 2 - MF cu DVU intre 5 si 10 ani
 2,5 – MF cu DVU peste 10 ani.
 Metoda de calcul a amortizarii degresive este:
 Se determina amortizarea lineara si VN Ctb pe baza acesteia
 Se stabileste rata amortizarii si se multiplica cu coeficientul de
multiplicare
 Se aplica coeficientul de multiplicat la VN Ctb, calculate
anterior pana cand valoarea ramasa de amortizare supra
numarului de ani ramase de amortizarea pe parcurs este mai
mica decat amortizarea lineara. Din acel moment se trece la
amortizarea lineara. In calculul amortizarii degresive se poate
lua sau nu si uzura morala.
Plan de amortizare
coef demult.2 20*2 = 40
Exe. Vi Am. lin. VN Ctb Am. degr. Am.derogatorie
N 10 000 000 2 000 000 10 000 000 4 000 000 2000000 (+)
N+1 10 000 000 2 000 000 8 000 000 3 200 000 1 200 000 (+)
N+2 10 000 000 2 000 000 6 000 000 933 333 1 066 667 (─)
N+3 10 000 000 2 000 000 4 000 000 933 333 1 066 667 (─)
N+4 10 000 000 2 000 000 2 000 000 933 333 1 066 667 (─)
2 800 000 / 3 = 933 333

38
o Amortizare accelerata:
 Presupunem inregistrarea ca amortizare a 50% din valoarea MF in primul an de
functie, dupa care se trece pe durata ramasa la amortizare lineara.
 Vi = 10 000 000
 Am I an 10 000 000 * 50% = 5 000 000
 VN Ctb = 10 000 000 – 5 000 000 = 5 000 000
 Am. lin. = 5 000 000 / 4 = 1 250 000
 Din punct de vedere fiscal, Codul fiscal mai permite:
 La construirea unei cladiri de la fundatia→
 In cazul utilajelor→
 →luarea in calcul cheltuielile deductibile a 20% din valoarea activului
mentionat la data punerii lor in functiune, pentru valoarea ramasa aplicand apoi
amortizarea lineara
 Este necesara hotararea AGA in care sa se precizeze metoda de amortizare cu
respectarea reglementariilor fiscale. De exemplu amortizarea accelerate este
permisa numai utilajelor si calculatoarelor.
o Pentru reflectarea in contabilitate a operatiunilor specifice MF se utilizeaza conturile:
 211 – Terenuri
 2111 – Amenajari terenuri (nu se amortizeaza la teren,dar
amenajariile se amortizeaza pe max10 ani)
 2112 – Constructii
 213 – Alte instalatii, utilaje si mobilier
 2131 – Mobilier si aparatura birotica
 2132 – Echipamente de protectie
 2123 – Mijloace de transport
 214 – Birotica, investitii gospodaresti
 2811 – Amortizarea amenajarii terenurilor si constr.
 2813 – Amortizarea mobilierului si altor imob.corp.
o Sunt conturi de active corporale sunt conturi de ACTIV.
 Se D cu intrarea activului in patrimoniu la pretul inregistrat
 Se C cu iesirea activului din patrimoniu la pretul inregistrat
 Au SFD care reflecta activul existent inca in patrimoniu la pretul inregistrat.
 Evidenta analitica este prezentata de Fisa Mijlocului Fix pe fiecare activ in parte
o Conturile de amortizari sunt conturi rectificative de imobilizari de PASIV.
 Se C cu amortizarea lunara a imobilizariilor
 Se D cu amortizarea imobilizarii la iesirea din patrimoniu
 Au SFC care reflecta amortizarea cumulate a imobilizarii din patrimoniu
o Contul de provizioane pentru deprecieresunt conturi rectificative de PASIV.
 Se C la constituirea provizionului.
 Se D la anularea lui.
 Au SFC reflactand provizionul necumulat
o In grupa conturilor de activelor corporale se mai inscriu conturile:
 231 – Imobilizari corporale in curs → val. investitiei nepusa inca in functie
 232 – Avansuri acordate pentru comenzi de imob.corp → ∑ achitate in avans furnizoriilor
de imobilizari
Exemplu: Presupunem ca la deschiderea exercitiului, societatea are urmatoarea situatie:
 Utilaje 100 000
 Amortizarea cumulate a utilajului 60 000
 Birotica si mobilier 50 000
 Amortizare inregistrata 30 000
In CS se intamplat urmatoarele operatii:
1. Primire ca aport la CS 10 calculatoare,suma subscrisa este 20 000, valoarea
efectiva 22 000
2. Se achizitioneaza un mijloc de transport pentru care se cunosc:
39

Pretul cumpararii = 30 000

ChelT. cu combustibilul (furnizori→sediu) 100, TVA 19%
3. Se importa un utilaj pentru care se cunsosc:
 Pret de cumparare 800 €
 Chelt. Cu transp. pe parcursul extern 150 €
 Chelt.cu asig. pe timpul transportului 50 €
 CS la data DVU 3,5
 Chelt. de transport intern 200 €
 Taxe vamale 10%
 Comision vamal 0.5, TVA 19%
 Chelt. cu montarea,achitare in numerar 500 lei, TVA 19%
4. Se fabrica un utilaj in regie proprie pentru care se efectueaza urmatoarele
cheltuieli:

Se dau in consum materii prime 20 000

Se inregistreaza salarii astfel:
 personal directiv productiv 4 000
 personal auxiliar in sectie 1 000
 personal economic al intrepr. 2 000
 contributie la asigurare sociala 22 %

Cheltuieli cu intretinere si functia sectiei1 500

Regia generala a intreprinderii 5 000

Amortizarea MF din sectie 800

Amortizarea cladiri a sectiei 2 000→

→suprafata product. de 1 000m2 , din care atelierul 200 m2

Energia electrica 600 lei →

→numarul locurilor de iluminat→20, din care in sectia prelucrarii a
utilaj→ 4

Cheltuieli de reclama pentru noile productii fabricate de utilaj
300

Cheltuieli cu platforma utilajului 500
 La sfarsitul lunii se inregistreaza imobilizari neterminate inca, iar in luna
urmatoare se mai efectueaza:

Cheltuieli cu salarii 1 000 lei

Contributia pentru personalul productiv 22%

Si se da in functia utilajului DVU de 4ani
5. Se vinde mobilier birou pentru care se cunoaste:
 pretul vanzarii 2 000, TVA 19%
 Vi 3 000→
 →amortizare inregistrata pana la data vanzarii 1 800
6. Societatea participa la capitalul altei societati pentru care primeste 1 000 actiuni
la Valoare nominala = 2 000 lei/actiune
 Se elibereaza aportul la CS la un prim termen de scadenta pentru un
utilaj nou in valoare de 15 000
7. Se caseaza:
 Mobilier complet amortizat 1 500
 Calculator – Vi → 1 700
 Amortizarea inregistrata 1 300
8. Societatea inlocuieste un carburetor la un mijloc de transport pentru care
primeste factura 2 000,TVA 19% si un sasiu
400,TVA 19%
9. Se inregistreaza amortizarea lunara a activului corporal cunoscand ca pentru cele
existente la inceputul perioada de amortizarea este:

Echipamente technice 6 000

Mobilier si investi gospodaresti 4 000
Pentru cele intrate in functie se aplica amortizarea lui la cele cumparate si degresive la fabricate.
40
 imobilizari financiare
Contabilitatea stocurilor
Stocurile sunt bunuri economice, care participa al un singur process de exploatare transmitandusi
integral valoarea si necesitand pentru reluarea activului, inlocuirea lor cu altele noi, dar de aceeasi speta. Dupa
importanta si destinatia lor in procesul de exploatare se clasifica in:
→ materii prime
→ materii consumabile
→ semifabricate
→ productie in curs (neterminata)
→ produse finite
→ produse reziduale
→ marfuri
→ ambalaje
Stocurile pot proveni din: → achizitionare

→ productie proprie
→ cu titlu gratuit
→ din prelucrare effectuate de terti
→ alte operatii specifice
Ca regula generala sunt supuse Consumului: → materii prime, consumabile, semifabricate
Vanzarii: → produse finite, marfa
Eliberarii cu titlu gratuit
Trimiterii la terti prin prelucrare sau reconditionare.
De o deosebita importanta evaluarea stocurilor consta in comensurarea marimii valorice a lor, si exprimarea ei
in etalon banesc, monetar.
Ca si la imobilizari evaluarea se face in 4 momente:
1. la intrare
2. la inventar
3. la inchiderea exercitiului
4. la iesirea din patrimoniu
1. La intrare intervin aceelasi principii si reguli ca si in cazul activelor de imobilizari. Valoarea de intrare,
denumita si VN Ctb, costul de azhizitie oneross (Ca), costul de productie(Cp) pentru cele fabricate si valoarea
actuala (Va) pentru cele primite gratuit.
Ca este format din : →Pretul de cumparare + Cheltuieli de aprovizionare pana la momentul stocarii: →
Cheltuieli de transport (incarcare, descarcare, manipulari)
→ Cheltuieli de asigurari pe timpul transportului
→ Taxe si comisioane vamale la importul stocului
→ Eventuale taxe nerecuperabile (accize si TVA in cazul neplatitorului de TVA)
Cp= Ca al materiei prime + Chelt. directe din prelucrare + Cota din regia sect. prelucratoare
Nu se include in costul stocului: → regia generala a intreprinderii

→ deseurile din prelucrare
→ costul rebuturilor
→ pierderiile technologice (le scad din materia prima)
41
Valoarea actuala se determina pe baza valoarea de piata a unor stocuri similare sau asemenatoare, starea in care
se afla stocul si utilitatea lui pentru intreprindere.
4. Evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu:
→ In cazul stocurilor nefungibile, si care se diferentieaza prin caracteristicile technice ale lor se
utilizeaza metoda identificarii specifice, astfel incat la iesirea din patrimoniu prin consum sau vanzare, stocul se
evalueaza la valoare lui de intrare. De exemplu la importul de bijuterii legea oblige agentul economic sa execute
un marcaj al bijuteriei si sa atribuie un cod.
→ In cazul stocurilor fungibile, asemanatoare intre ele in cadrul aceelasi sortiment de stocuri se
va utiliza la iesirea din patrimoniu cu o valoare medie de intrare, deoarece aceelasi tip de stoc a intrat in
patrimoniu in perioada diferite, cai diferite si la preturi diferite.
Legea contabilitatii si IAS 2 – Contabilitatea stocurilor permite utilizarea pentru calculului medii de
intrare a 2 procedee:
1)procedeul costului mediu ponderat
2)procedeul epuizarii succesuve a stocurilor
Fiecare dintre procedee cunoaste 2 variabile de aplicare:
1) Se aplica in variantele:
a) cost mediu ponderat global (CMPG)
b) cost mediu ponderat pe loturi (CMPL)
IAS 2 considera procedeeul 1) ca tratament de baza.
2) Cunoaste urmatoarele variante:
c) primul intrat primul iesit – FIFO (tratament de baza)
d)ultimul intrat primul iesit – LIFO (tratament alternativ)
In plan international care aplica evaluarea la iesire NIFO – urmatorul intrat primul iesit.
1) Procedeul costului mediu ponderat in varianta CMPG
CMPG ═ (Val.initiala + Val. intrata) / (Q initiala + Q intrata)
Prezinta dezavantajul, ca nu se poate calcula decat la sfarsitul perioadei cand se cunosc

toate intrariile din perioada. In Romania se determina la sfarsitul fiecarei luni pe baza valorii si
cantitatii (Q) aflate la inceput de luna si intrariilor in luna. Prin urmare descarcarea gestiunii pentru
stocurile consummate/ vandute se face o singura data la sfarsitul lunii, pentru toate iesiriile din luna.
Exemplu: Presupunem ca o societate are in stoc o marfa “X” 4000 buc, la un cost de achizitie de 80 lei/buc, in
cursul perioadei au loc urmatoarele operatiuni:
1) cumparare de marfuri 2 000 buc la un cost de achizitie = 90 lei/buc
2) vanzarea de marfuri 5 000 buc la un Pv = 160 lei/buc
3) cumparare marfa 4 000 buc, cost de achizitie = 100 lei/buc
4) vanzarea 3 000 buc, Pv = 170 lei/buc
Se cere determinarea costului de achizitie pentru marfa vandute si a profitului din vanzare, cunoscand ca ∑
cheltuielilor de desfacere este 200 000 lei.
Fisa de conturi analitice a contului 371 "Marfuri" / Marfa "X"
Data Explicatie Documentul Cantitate Valori Ca

Fel Numar Intrare Iesire stoc D C SF
1.10. Stoc initial Fisa ct 4 000 320 000 80
8.10. Cump. MF N. de rec 105 2 000 6 000 180 000 500 000 90
15.10. Vanzare Factura 5 000 1 000
25.10. Cumparare N. de rec 106 4 000 5 000 400 000 100
30.10. Vanzare Factura 531 3 000 2 000
6 000 8 000 2 000 580 000 72000 180 000
42
I. Pv = 160 lei/ buc 5 000 * 160 = 800 000

3000 * 170 = 510 000
Valoare la Pv = 1 310 000 (venituri din vanzari)
CMPG = (320 000 + 580 000) / (4 000 + 6 000) = 900 000 / 10 000 = 90 lei/buc
8 000 * 90 = 720 000 ( Valoarea vanzarii la cag, Cheltuieli cu marfa)
- adios comercial – marja bruta din vanzare = 1 310 000 – 720 000 = 590 000
- imi acopar Cheltuielile de desfacere 200 000
Profit din vanzare 390 000
Ca/ lot = (Val. Preced + Val.intrare) / (Q preced + Q de intrare)

CMPL se calculeaza ori de cate ori la intrarea unei iesiri s-a schimbat valoarea de intrare fata de intrarea
precedenta. Reluand datele de mai sus.

1.10. Stoc initial Fisa dec 4 000 320 000 80
8.10. Cump. MF N. de rec 105 2 000 6 000 180 000 500 000 90
15.10. Vanzare factura 5 000 1 000 416 500 83 500
25.10. Cumparare N. de rec 106 4 000 5 000 400 000 483 500 100
30.10. Vanzare factura 531 3 000 2 000 290 100 193 400
6 000 8 000 2 000 580 000 706 600 180 000
Ca / lot = (320 000 + 80 000) / (4 000 + 2 000) = 500 000 / 6 000 = 83,3
Ca / lot = (83 500 + 400 000) / (1 000 + 4 000) = 483 500 / 5 000 = 96,7
Pv 800 000 PvMv 1 310 000
510 000 CaMv 706 600
1 310 000 MB din vz 603 400 –
200 000
Profit 403 400
Metoda este mai dificila din punct de vedere al calculului, dar permite cunoasterea in orice moment a
cheltuielilor cu marfa si a marjei brute din vanzare. Totodata descarcarea gestiunii se poate face la fiecare
vanzare a marfii.
2) c) FIFO → evaluarea iesirii se face la preturile de la intrare in ordinea cronologica a datelor de intrare.
Cantitatea iesita se evalueaza astfel:
→ o cantitatea la costul primului lot intrat, completata cu cantitatea cu costul de lot de intrat pana
se ajunge la nivelul cantitatii iesite.
Reluand datele din exercitiul anterior rezulta:

8.10. Cump. MF N. de rec 105 2 000 6 000 180 000 500 000
43
15.10. Vanzare factura 5 000 1 000 410 000 90 000

25.10. Cumparare N. de rec 106 4 000 5 000 400 000 490 000
30.10. Vanzare factura 531 3 000 2 000 290 000 200 000
580 000 700 000
2 000 * 90 = 180 000 (4 000 * 80) + (1 000 * 90) = 410 000

4 000 * 100 = 400 000 4 000 * 800 = 320 000
(4 000 * 80) + (2 000 * 90) = 500 000
1 000 * 90 = 90 000
(1 000 * 90) + (4 000 * 100) = 490 000
2 000 * 100 = 200 000
MBDU =800 000+510 000 = 1 310 000 – 700 000 = 610 000 – 200 000 = 410 000(Pr.din vz)
Concluzii: iesirea se evalueaza la profitul cel mai vechi, iar stocul la pretul cel mai mare. In conditiile
de influenteaza majoreaza artificial profitul si determina un impozit pe profit mai mare, dar inlocuirea stocurilor
cu altele noi se face la pretul pietei, care fiind mai mare poate conduce la lipsa de lichiditati. Prin urmare nu se
recomanda la o inflatie crescuta.
2) d) LIFO → conform acestei valori, se face la pretul de intrare in Ordinea inverse a datelor de intrare.
Cantitatea iesita se evalueaza astfel:
→ cantitatea la pretul ultimului lot intrat completata cu o Q la pretul penultimului intrat
pana se ajunge la nivelul Q iesite.

8.10. Cump. MF N. de rec 105 2 000 6 000 180 000 500 000
15.10. Vanzare factura 5 000 1 000 420 000 80 000
25.10. Cumparare N. de rec 106 4 000 5 000 400 000 480 000
30.10. Vanzare factura 531 3 000 2 000 300 000 180 000
580 000 720 000
2 000 * 90 = 180 000

4 000 * 100 = 400 000
(2 000 * 90) + (3 000 * 80) = 420 000
3 000 * 100 = 300 000
1 000 * 80 = 80 000
(1 000 * 80) + (4 000 * 100) = 480 000
(1 000 * 80) + (1 000 * 100) = 180 000
800 000 + 510 000 = 1 310 000 – 720 000 = 590 000 – 200 000 = 390 000 (Profit din vanz)
Metoda evaluarii iesiriile la pretul cel mai mare si stocul ramas in patrimoniu la pretul cel mai vechi.
Avantajeaza in conditii de inflatie, deoarece Pc mai nou este real, la care se face si inlocuirea stocului vandute
cu altul nou. De remarcat faptul ca metodele de evaluare la iesire modifica rezultatul si in acelasi timp valoarea
44
stocului raman in patrimoniu. Pentru a nu denature cei doi indicatori este necesar respectarea principiului
permanentei metodelor, care impune libertatea alegerii metodei, dar mentinerea pe cat posibile pe o perioada
mai mare durata de timp.
Iesirea stocurilor poate avea loc prin consum. Pe langa evaluarea lor le iesirea este necesar sa
cunoastem si structura pretului de vanzare. (Pvz). Se formeaza diferite la bunurile fabricate (semifabricate si
produse finite) fata de cele achizitionate pentru revanzare (marfuri).
PvzPF ═ Cp + Marja profit
Marja adaugata la cost trebuie sa fie sufficient de mare incat sa asigure acoperirea cheltuielilor
neincluse in cost (regia generala a intrprinderii) si obtinerea de profit.
PvzMfv═ CaMV + Marja bruta (Mb)
Marja bruta (Mb) are ca scop acoperirea cheltuielilor de desfacere si obtinerea profitului. Prin
urmare, intr-o intreprindere de comert:
Profit din vz ═ Mb – Chelt. desfacere ═ PVMV – Ca MV – Chelt. desfacere
In practica deseori notiunea de marja bruta este inlocuit eronat cu adaos comercial. Daca avem in
vedere modul de calcul al preturilor am putea afirma ca cele 2 concepte au aceeasi semnificatie. Ambele se + la
un cost pentru a determinarea unui pret. Daca avem in vedere sfera de cuprindere a lor afirmatia e eronata.
Inainte de ’89, Pv pentru marfa vandute(Mfv):
PvMv ═ Pc + Adaos comercial →avea drept scop acoperirea cheltuielilor de circulatie = cheltuieli de
aprovizionare si cheltuieli de desfacere si sa asigura profit:
CaMV ═ Pc + Ch aprovizionare
Caracteristicile marjei brute
Marja bruta se poate determina:

a) procentual: ∑ absoluta a marjei se calculeaza aplicand % costul de achizitie (Ca) al
marfii
Exemplu: Presupunem ca intreprinderea achizitioneaza 1 000 bucati de marfa a 80 lei/buc
Cheltuieli de transport 20 000, TVA 19%. Sa se determine Pv al marfii stiind ca Mb ═ 20%.
Pc ═ 1 000 * 80 ═ 80 000 Pv ═ Ca + Mb
Chelt transport 20 000 Ca ═ 100 000
Mb 20 %═ 20 000
Ca 100 000
TVA 19 % 19 000 Pv 120 000 / 1 000 = 120 lei/buc
In situatia in care se cunoaste Pv si procentul de Mb si se doreste determinarea Ca este necesar sa se determine

un % de Marja reduse. Aceasta se calculeaza folosind procedeul sutei majorarii in %.
Mb →Mbr ═ 20 * 100 ═ 2 000 ═ 16,6
100 + 20 120
Pv 120 000
Mbr 16% 20 000
Ca 140 000
Cand se determina in ∑ absoluta aceasta este specificata cantitativ de marfa. Regulile se aplica in comertul cu
legumele si fructe → Mb se exprima in ∑ absoluta la tona de marfa.
Mb exprimate % difera in functie de forma de comert practic:
→ comert cu ridicata / en-gros:
 Aprovizionarea cu marfa in cantitatea foarte mari de la producatori sau import si
vanzarea marfii in cantitatea relativ mari catre comertul cu amanuntul.
→ comert cu amanuntul prin unitati cu amanuntul:
45
 Aprovizionarea cu marfa in cantitati relativ mari si formeaza sortiment solicitat

si vanzare sortimente catre populatie
→ comert cu amanuntul prin unitate publica:
Comertul prin unitate de alimentatie publica: → caracteristici prin imbinarea procesului de productie cu cel de
desfacere si existenta unor unitati specificate :
 Unitatea de productie → achizitionarea marfii subforma de materii prime si
prelucrare → produse finite → patiserii, cofetarii, etc.
 Unitatea de desfacere → achizitionarea marfii si o vand in situatii initiale
(netransformate)→ cofeterii fara laborator, baruri, etc
 Unitate mixta→care achizitioneaza marfuri si le vand in situatie initiala,
achizitionarea marfii si le transfera in preparate culinare si organizarea
consumului pe loc al acestuia in unitati proprii
Deoarece cheltuielile de desfacere difera de la o forma la alta → % de Mb e diferite. Mai mic in
comert cu ridicata, cresterea in comert cu amanuntul si este maxima in unitati de alimentatie publica.
% de Mb se poate stabili intr-o cota unica pentru sortimente din unitate sau in cote differentiate pe grad
si sortimente de marfuri. Corecta e cea de-a doua deoarece si cheltuielile de desfacere difera de la un sortiment
la altul.
Factori care influenteaza Pv:
1) conditii de ambalare ale stocului:
 Daca avem in vedere modalitatiile in care circula si se recupereaza, ambalajulele
se pot structura in:
a. Ambalaje care circula cu stoc de la furnizor la client si se restituie goale furnizorului de la care
au pornit → nu influenteaza pretul stocului. Pot circula la schimbarea ambalajelor goale contra
celor cu stoc sau se pot factura cu stoc / goale la retur in primul caz → o pozitie distincta in
factura
b. Ambalajele care circula impreuna cu stocul dar nu se mai restituie goale pentru ca:
 Restituirea lor este economicoasa
 Deterioreaza calitatea unei noi nif ambala in ele(?)
 Dauneaza sanatatii omului
 Se vand impreuna cu stocul consumatorului final
Costul lor influenteaza Pv al marfii prin majorare. Furnizorii marfii va include in Pv si pretul
ambalajului.
2) Conditii de transport:
 → semnifica locul in care se face transferul de proprietatea de la
furnizor la client si odata cu el a cheltuielilor si riscurilor
 Principile conditii de transport:
 loco/franco–gara,autogara,port expeditor
 loco/franco –gara,autogara,port destinantar
 loco/franco - cumparator
 Pana la locul de transfer toate cheltuielile sunt suportate de furnizori.
La calcularea Pv el va avea in vedere cuantumul acestei cheltuieli
 De la locul de transfer pana la destinatia toate cheltuielile le suporta
clientul. El le adaugam la Pc pentru a-si stabili Ca
 In practica exista cazuri in care furnizori efectueaza plata cheltuielilor
care cad in sarcina clientului dar in conturi si numele acestuia → el nu
va inregistra ∑ ca o cheltuiala si nu va deduce TVA. Va intocmi o
factura de decontare la care anexeaza copia documentului de transport
iar in propria contabilitate inregistreaza o creanta fata de client si o
datorie fata de furnizorul de transport.
 In situatia in care cu acest mijloc de transport ………………………
sau mai multe sortimente al acestui tip de stoc, pentru a determina Ca
pe fiecare sortiment este necesar sa se procedeze la repartizarea
cheltuielilor de transport. Aceasta se face pe baza unui coefficient
calculat:
46
K transp ═ ∑ cheltuieli de transport

Valoarea stocului transportat
Cheltuieli transport/sortiment ═ Ktransp * Valoarea sortiment
Exemplu: Presupunem ca ne aprovizioneaza cu un stoc → mf “X”

2 000m * 80 = 160 000
Mf “Y” 1 000 buc *140 = 140 000
TOTAL Mf 300 000

Ch transp 150 000
TOTAL factura 450 000
TVA 19% 59 850
TOTAL de PLATA 509 850
Se cere determinarea Ca a fiecarui sortiment.

15 000
K═ ═ 0,05
160 000 + 140 000
Chelt de transp “X” → 0,05 * 160 000 ═ 8 000

“Y” → 0,05 * 140 000 ═ 7 000 / 15 000 ═ 0,4666
3) Reducerile de preturi se subimpart in :

→ reduceri comerciale:
 Au directa legatura cu tranzactia comerciala de vanzare – cumparare a
stocului.
 Se cunosc urmatoarele reduceri:
 Bonificatia → reduceri de pret acordata de furnizori clientului
pentru micile defecte de calitate ale stocului, dar care nu-l fac
nevandabil/neconsumabil. Se mai acorda la vanzarea stocului la o
data foarte apropiata de termenul de garantie.
→ Se exprima in %, furnizorul aplicand % de reducere la Pv si scazand
∑ obtinute din aceasta → pret redus
→ Se poate acorda la momentul vanzarii stocului in aceasta factura sau
la o data ulterioara prin facture suplimentare. Atat furnizorul cat si
clientul la acord reduce prin aceasta factura cu stoc pot inregistra Pret
redus.
→ Daca insa doresc sa cunoasca pe o anumita perioada de timp
reducerea in mod distinct vor inregistra pretil initial si in mod distinct
reducerea.
 Ca o reducere a valorii din vanzarea furnizorului
 Ca o cheltuiala cu stocul clientului
→ la factura distincta se procedeaza prin reducerea veniturile din
vanzarea la furnizor si reducerea cheltuieli cu stoc la cumparare.
 Remiza → reducere acordata de furnizor clinetului pentru
cantitatea mari de stoc cumparat de aceasta (remiza de Q) sau
pentru rolul de revanzare al clientului (remiza de revanzare)
→ Calculul si inregistrariile sunt asemanatoare bonificatiei.
 Risturna → reducere de pret acordat de furnizor clientului la
valoarea tuturor tranzactiilor dintr-o perioada de timp determinata
in care s-a depasit valoarea contractata a vanzariilor catre acest
client.
→ % de risturna se aplica la intreaga valoare a vanzariilor si de regula se
factureaza la ulteriorul vanzarii sau distinct
→ valoarea reprezinta o reducere a valorii din vanzarea furnizorului si fie
un valoare din exploatare, fie o reducere a cheltuielilor cu stocul la client
47
→ reduceri financiare
 Nu au legatura cu tranzactia comerciala, ci cu decontariile dintre cei doi
parteneri →scontul
 Scontul: → este o reducere acordata de furnizor clientului pentru
incasarea creantei inainte de scadenta.
→ este echivalentul cu o dobanda pe care o cedeaza
furnizorul clientului pentru utilizarea ∑ de bani intre data – incasare –
scadenta
 Conform Codului fiscal la toate reduceriile de pret se reduce si TVA-ul.
 Scontul este o cheltuiala financiara:
 667 – Cheltuieli cu sconturi acordate – FURNIZOR
 767 – Venit din sconturi primite – CLIENT (un venit financiar)
4) Elemente de fiscalitate care pot influenta pretul:

 Accizele datorate de importatori si productii de marfuri accizate
(bauturi, cafea, bijuterii, parfumuri) incluzand Pv, iar importat in Ca
 TVA-ul pentru platitorii de TVA → inclus la cumparare stoc in Ca
Evaluarea la inventar se face la valoarea actuala a stocului luand in consideratia:

 Pretul pietei pentru stocuri sau produse asimilate
 Starea lor
 Utilitatea
 Amplasamentul
Daca data inventarului ═ data inchiderii exercitiului → evaluarea de bilant,
Pentru aceasta se compara valoarea de intrare a stocului cu valoarea actuala alegandu-se pentru
reflectarea in bilant valoarea cea mai mica conform principiul prudentei.
Val actuala > Val intrare + valoarea nu se inregistreaza in contabilitate (stocul nu se reevalueaza niciodata).
Daca valoarea cea mai mica este cea actuala → provision pentru deprecierea stocului.
In bilant aceasta se scade din valoarea de intrare a stocului care ramas inregistrarea la valoare actuala.
b) in suma absoluta
c) ca diferenta intre Pv si Ca cand se cunosc ambii
Contabilitatea stocurilor
Preupunem operatii cu stocuri:

 Cumpararea:
 La cumparare presupunem documentele intocmite sunt:
 La furnizor→avizul de insotire si factura care are ca rol:
 Efect receptiei la client
 Inregistrarea vanzarii la furnizor si decarcarea gestiunii
 Decontari dintre parteneri
 Clientul procedeaza la receptie marfului din punct de vedere cantitativ, calitativ
urmatoarele verificare valorice,
 Pentru receptia Q→ nume, cantar, masuri, si compararea Q receptionate (faptice) cu
cea din factura (scriptice)
 Din punct de vedere calitativ se fac analize de laborator sau se verifica daca stocul
corespunde standardelor in vigoare.
 Se compara apoi calitativ efectiva cu cea in scriptica in factura
 Din punct de vedere valoric se verifica pretul din factura cu cel din contract
 Cu ocazia receptiei → nota intrare receptiei (NIR)
 In urma acestor operatiuni se pot constata diferente la receptie
 Fabricarea
 Vanzarea
48
Solutionarea diferentelor la receptia stocurilor
+ acceptate furnizori
Cantitativ-valorice neacceptate imputabile carans
Diferenta la ─ solutionate delegate propriu
receptia stocului
neimputabile perisabilitati
calamitati
nesolutionate
acceptate
Calitativ - valorice
neacceptate
pret eronat (+/-)

Valorice
Erori de calcul (+/-)
Diferentele cantitativ - valorice:

+ cantitativ :→ acceptate se inregistreaza ca o intrare a stocului cu Particularitati ca datoria fata de
furnizor se reflecta in contul 408 – Furnizori facturi nesosite
→ Daca din factura furnizorul este platitori de TVA se determina taxa asupra +, dar
aceasta se inregistreaza ca neexigibila
→ Se solicita furnizorului factura suplimentare pentru + acceptat
→ La primirea aceastuia se transfera obligatiunea fata de furnizor din 408 in 4011 –
Furnizori, iar taxa neexigibila devine deductibila.
→ + neaccecptat se preia in custodie si este Pv de custodie
→ Se inregistreaza intr-un cont in afara bilantului
8033 – Valoarea materiale prin spre pastrare sau in custodie → functie prin sp inregistra
 Se D la preluarea stocului in custodie
 Se C la restituirea lor in baza unui aviz de insotire cu mentinerea → transfer din custodie
─ cantitativ : → valoarea se inregistreaza ca o cheltuiala cu stocul si o datorie fata de furnizori.
→ Daca lipsa este imputabila unor persoane terte urmeaza imputarea astfel:
Pc + TVA → furnizor de stoc
Ca + TVA → caransului
Pv cu TVA → delegatului propriu
→ In situatia in care, desi este imputabila, lipsa este suport de societate, cheltuielile cu
stocul lipsa este nedeductibila fiscal, iar TVA aferenta este o cheltuiala cu impozit si taxe
nedeductibila si ea.
→ Conform Codului fiscal se pot suporta de societate ca fiind cheltuieli deductibile:
Lipsele din perisabilitati
Lipsele din calamitati
Lipsele pentru stocuri, asigura urmatoarele a se primi despagubiri
Perisabilitatile sunt scazaminte ale stocurilor datorate proprietarului fizice – chimice ale lor si produse
prin uscare, evaporare, spargere.
49
Stocurile care admit perisabilitatile sunt prevazute prin legislatie, aceasta precizeaza si coeficientul de
perisabilitate distinct pe timp de transport (aprvizionare / desfacere) si pe timpul pastrarii.
Procentul de perisabilitate se aplica la cantitatea facturata de furnizor → cantitatea de perisabilitate
care se evalueaza la Ca. TVA- ul aferent din calcul este deductibil.
In situatia in care la data receptiei nu se cunosc cauzele lipsurilor reflectarea in contabilitate se face cu
ajutorul contului 473 - ∑ in Cs de clarificare care trebuie solutionate in termen de 90 de zile.
Diferentele calitativ valorice:

Pentru stocul admis in gestiune desi calitatea difera de cea contractata se renegociaza preturile si / sau
negociaza bonificatia, reduceri de pret.
Diferenta de valoare datoreaza calitati, se verifica cu factura suplimnet emis de furnizor in rosu/negru
dupa caz. In aceasta modalitate este o diferenta de valoare.
O alta operatie specifica stocului este consumul, care este o operatie interna. Pentru eliberarea in
consum se face intocmind bonul de consum individualizat/colectiv sau fisa limitata (consum dintr-o luna).
Deoarece se emite pentru fiecare produs si inscrie antet norma de consum. Permite urmarirea consumului si
limita lui.
Vanzarea de stocuri este specifica:
 Semifabricat
 Produse finite
 Marfuri
 Ambalaje
In situatia in care intreprinderea a achizitionate alte categorii de stocuri (materii prime, auxiliare,
obiecte de inventar) in surplusceea ce-I prisoseste poate transfera in contabilitate in marfa si supune vanzarii.
Vanzarea este in forme comerciale mai multor intreprinderi si fomrme specifice unor intreprinderi.
Exemplu: forme comune intreprinderea producatoare cu cel comercial en – gross:

 Vanzarea loco unitate furnizoare fara delegate (autoreceptie)
 Vanzarea loco unitate furnizori cu delegate al clientului
 Vanzarea loco unitate cumparator cu delegatul al furnizorului
Documentul de baza este factura, iar daca aceasta se intocmeste ulterior livrari este avizul de insotire.
Forme specifice unitatii cu amanuntul:

 Vanzare cu bon si inregistrare in aparatul de casa
 Vanzare cu bon si inregistrare manuala de casier
 Vanzare cu tichet emis de aparatul de casa
Forme de vanzare specifica unitatii de alimentatie publica. Se difera dupa forma de incasare.
 Vaznzare cu incasare in numerar
 Vanzare cu incasare cu ajutorul cardurilor
 Vanzare pe baza cecurilor cu limita de suma
 Vanzare pe baza wancher de serviciu(?)
o 2 modalitati de vanzare:
 Vanzare prin ospatar
 Vanzare prin linii cu autoservire
 Vanzare cu plata la vânzator
Presupunem documentele la vanzare in unitatea cu amanuntul si alimentatie publica:
 Bonul
 Bonul fiscal
 Tichete emis de aparat
 Banda de control din aparat de casa (se depune lunar banda centralizata pana pe 25 a
lunii urmatoare la Administratia Financiara)
Centralizat vanzariile zilnica pe raion si unitate
50
In situatia in care la cumparare/ vanzare stocul este necomandat, necontractat, de calitate

necorespunzatoare sau termen de garantie depasita clientul il refuza partial sau in totalitate → in acest caz
furnizorul emite in rosu corespunzand cantitatea refuzata. El isi va corecta vanzarea si descarcarea gestiunii, iar
clientul cumpara.
Reflectarea in contabilitate a stocului si operatiilor cu stocuri
Pentru aceasta se utilizeaza metoda inventarului permanent (a NU SE CONFUNDA CU

INVENTARIEREA) si metoda inventarului intermitent.
Metoda inventarului permanent are ca obiectul cunoasterii valoarea stocurilor cu ajutorul conturilor
de stocuri in orice moment, deci permament. Pentru aceste conturi de stocuri trebuie sa inregistreze intrarea,
iesirea de stoc la momentul la carea are loc si sa permite calculul soldului in orice moment care sa reflecte
valoarea stocurilor.
Atat intreprinderea cat si iesirile trebuie evaluate LA ACEELASI CATEGORII DE PRET. In functie
de pretul utilizat →variantele metodei:
 Metoda inventarului permanent la Ca
 Metoda inventarului permanent la cost standard (planificat)
 Metoda inventarului permanent la Pv cu/fara TVA
Specific metodei inventarului permanent este reflectarea stocului in conturi de stocuri la intrarea in
patrimoniu si a cheltuielilor cu stocuri la descarcare gestiunii cu ocazia consumului/vanzarii.
Metoda inventarului intermitent are ca obiectiv cunoasterea valorii stocului cu ajutorul contabilitatii
respective a conturilor de stoc cu intermitenta respectiv la sfarsitul perioadei, aceasta deoarece cheltuielile cu
stocul se inregistreaza la intrarea in patrimoniu si nu la descarcarea gestiunii. Ca urmare → stocul se va stabili
la sfarsitul perioadei prin inventarul fizic,iar cheltuielile cu stoc pe baza relatiei.
Cheltuieli cu stoc ═ Vinitiala + Vintrare ─ Vfinala ═ Si + Intrarile ─ SF
Metoda inventarului permanent la Ca are caracteristica generala de evaluare a stocului in contul de
stoc la Ca pentru cele cumparate respectiv Cp pentru cele fabricate.
Conturi de stocuri:
 Conturi de ACTIV
 Se D cu intrarile de stoc la pretul inregistrat (Ca/Cp)
 Se C cu iesirile de stoc la Pr mediu de inregistrare (Ca
mediu/Cpmediu) calculate prin cost mediu penderat(FIFO/LIFO)
 Au SFD atunci cand valoarea stocului ramas in gestiune la Pret inregistrat
 Se dezvolta in analitic:
o Cantitativ – valoric pe fiecare sortiment al stocului
o Global – valoric pe gestiune
In stransa legatura cu contul de stoc sunt conturile de furnizori, clienti, si de TVA.
Conturi de furnizori:
→ 4011 – Furnizori
 Este un cont de datorii de PASIV
 Se C cu datoria din cumparari de bunuri, lucrari, servicii (inclusive
TVA)
 Se D cu stingerea datoriei prin plata sau emiterea efectului de plata
 Are SFC cand datoria este nestinsa
 Se dezvolta in analitic pe fiecare furnizor in parte.
→ 403 – Efecte de plata

 Se C la emiterea efectului de plata si acceptarea de furnizor
 Se D in momentul plati
 Are SFC cand sunt efecte neachtate inca
 Se dezvolta in analitic pe tipuri de efecte
→ 408 – Furnizori facturi nesosite
51
 Se utilizeaza la primirea bunurilor fara factura, fie servicii (factura se

permite in perioada viitoare dar cheltuielile se refera la perioada
curenta)
 Se C la datoria din cumparare de bunuri, lucrari, servicii fara factura
 Se D cu tranferul datoriei in contul 4011 la primirea facturii
 Are SFC la datoria inregiatrata in lipsa facturii
 Se dezvolta in analitic pe fiecare furnizor
→ 409 – Furnizori debitori

 Este un cont de creante de ACTIV
 Se D cu achitarea avansului catre furnizor
 Se C cu decontarea avansului in momentul primirii de bunuri, lucrari,
servicii
 Se dezvolta in analitic in 2 conturi sintetice de grad 2 → furnizori
debitori → stocuri
→ servicii→ fiecare pentru fiecare furnizor
debitor
Fac parte din clasa 4 de conturi, gradul 40.
Conturile de clienti → clasa 4 grupa 41.
→ 4111 – Clienti
 Se D cu creantele fata de clienti din vanzarea lucrarilor, lucrurilor
(inclusive TVA)
 Se D la stingerea creantelor prin incasarea sau acceptarea efectului de
comert
 Are SFD cand creanta este nestinsa inca
 Se dezvolta in analitic pe fiecare client
→ 413 – Efecte de primit de la clienti

 Se D la acceptarea efectului de comert
 Se C la depunerea in banca spre incasare
 Are SFD cand efetee sunt nedepuse in banca
 Se dezvolta in analitic pe tipuri de efecte

→ 418 – Clienti – facturi de intocmit
 Se D la creanta fata de client din vanzarea bunurilor, lucrarilor,
serviciilor nefacturate inca
 Se C la facturarea cu transferul creantei in contul 4111 – Clienti
 Are SFD cand creantele inregistratesunt in afara facturii
→ 419 – Clienti - creditori

 Se C la incasariile in avans de la clienti
 Se D la docontarea lor
 Are SFC la avansurile incasate si nedecontate inca
 Conform Codului fiscal in termen de 5 zile de la incasarea avansului,
dar nu mai tarziu de sfarsitul lunii, agentul economic are obligatia sa
emita factura de avans daca este platitori de TVA.
52
Pentru Caracterizarea conturilor de TVA (vezi Bazele contabilitatii.) “UN MIC AJUTOR DIN BAZELE
CONTABILITATII”
Taxa pe valoare adaugata (TVA)
Din punct de vedere al statului este un impozit indirect; din punct de vedere al consumatorului final
este o taxa pe consum.
Se aplica la vanzarea de bunuri si la prestarea de srvicii. Prin prestare de servicii intelegem orice
activitate aducatoare de profit efectuata in favoarea unui tert.
La vanzarea de bunuri si servicii, furnizorul calculeaza TVA la valoarea vanzarii, incasandu-l sau
urmand sa-l incaseze de la clientii sai, de unde si denumirea de taxa colectata.
La cumpararea de bunuri si servicii, clientul achita sau urmeaza sa achite taxa aferenta acestora. La
sfarsitul lunii o deduce (o scade) din taxa colectata, de unde si denumire de taxa deductibila.
Compara apoi suma totala a taxei colectate cu cea a taxei deductibile, diferenta reprezentand taxa
deductibila cu statul :
 Daca TVA colectata este mai mare decat TVA deductibila, diferenta se datoreaza statului si este
denumita TVA de plata
 Daca TVA deductibila este mai mare decat TVA colectata, diferenta se va recupera de la stat si este
denumita TVA de recuperat
Baza de impozitare (suma la care se aplica coeficientul de TVA) o reprezinta pretul de vanzare al
bunului sau sarviciului, mai putin eventuale reduceri comerciale.
Locul impozitarii :
a. Pentru bunuri, il reprezinta tara in care acestea se consuma. Prin urmare se va aplica la importul de
bunuri, exportul de bunuri fiind scutit de taxa.
b. Privitor la servicii, locul impozitarii este locul in care isi are domociliul sau sediul prestatorul de
servicii, cu urmatoarele exceptii :
 Locul in care isi are sediul sau domiciliul beneficiarul de servicii pentru : servicii de consultanta;
servicii, avocati, contabili, ingineri; servicii informatice
 Locul in care se presteaza efectiv serviciul : activitati de constructie, proiectare, supervizare a
lucrarilor de santier
 Locul in care are loc efectiv evenimentul in cazul manifestarilor stiintifice, sportive, de cercetare,
etc.
Exigibilitatea taxei o reprezinta momentul in care se factureaza bunurile si serviciile. Fac exceptie :
 Vanzarea cu plata in rate cand taxa devine exigibila la data prevazuta in contract pentru plata sau
incasarea ratei, indiferent daca aceasta se deconteaza la acea data sau nu
 Achitarea sau incasarea avansurilor. In termen de cinci zile de la data incasarii avansului, dar nu mai
tarziu de sfarsitul lunii, furnizorul are obligatia sa emita factura de avans cu TVA. La vanzare va emite
factura pentru vanzarea de bunuri si servicii si distinct pentru o factura pentru stornarea avansului.
Cotele de impozitare. Din punct de vedere al taxei, distingem in prezent doua cote :
 19% pentru majoritatea bunurilor
 9% la vanzare de medicamente si servicii de cazare hoteliera
 bunuri scutite de taxa cu drept de deducere a taxei de la cumparare. Este vorba despre bunurile
exportate si serviciile pentru care locul importarii este in afara granitelor Romaniei
 bunuri si servicii scutite de taxa, fara drept de deducere a taxei de la cumparare (invatamant, cultura,
sanatate, proteze, asigurari, servicii bancare, etc). In acest caz taxa de la cumparare este considerata
nerecuperabula si ca urmare se include in costul bunului sau serviciului cumparat.
Din punct de vedere al taxei, agentii economici pot fi: platitori de taxa si neplatitori de taxa.
Agentul economic poate deveni platitor de taxa prin efectul legii, cand atinge o cifra de afaceri
prevazuta in legislatie (in prezent doua miliarde). Ei vor ramane platitori indiferent de exercitiile urmatoare.
Mai pot deveni platitori in mod optional la infiintare sau ulterior pe baza unei cereri scrise si
fundamentate, depuse organelor sociale in drept.
Platitorii de taxa aplica taxa la vanzare, deduc din ea taxa de la cumparare si diferenta o deconteaza cu
statul.
Neplatitorii de taxa nu aplica taxa la vanzare, iar taxa de la cumparare o include in costul bunurilor si
serviciilor cumparate, care astfel se majoreaza.
53
Platitorii de taxa au obligatia sa evidentieze TVA in contabilitate, sa depuna lunar sau trimestrial
daclaratie de TVA pana la data de 25 a lunii urmatoare sau a trimestrului de calcul si sa achite pana la aceeasi
data taxa de plata.
Taxa de recuperat se poate compensa cu alte impozite si taxe, datorate bugetului central de stat sau
deconta din taxa, cu sau fara control fiscal.
Pret de cumparare 1.000 Pret de vanzare 1.300
TVA 190 TVA 247
Ttotal de plata 1.190 Total de incasat 154
Valoarea adaugata = Pv – Pc = 300, TVA = 57
CONTINUARE SEMESTRUL I, ANUL II
Exemplu: Presupunem ca o societate are in stoc o marfa X 2 000 buc la un Ca – 100 lei/buc.
In CS periodic au loc operatiile:
1. aprovizionare cu marfa – 5 000 buc
Pc - 90 lei
Ch transp- 20 000 lei, TVA 19%
2. vanzare marfa – 4 000 la pretul reiesita din calcul cu o Mb de 25%, TVA 19%
3. aprovizionare 3 000 buc, Pc – 100 lei, Ch transp 15 000, TVA 19%
4. vanzare 2 000 buc la pretul pietei 140 lei/buc
Se cere:
 inregistrarea operatiunilor cu stocu in metoda inventarului permanent la Ca
 determinarea Ch cu vanzari si a Ca, regularizare TVA
371 4426
Si 2 000*100═ 200 000 2 000*100 ═ 200 000 89 300 145 350
5 000* 94 ═ 470 000 2 000* 94 ═ 188 000 59 850 3 800
3 000*105═ 315 000 2 000* 94 ═ 188 000 149 150
1 000* 94 +
3 000* 105
4427 707 607
92 150765 000 485 000 388 000 576 000

53 200 280 000 188 000
145 350 576 000
═ ═
1. NO: aprovizionare
5 000 * 90 = 450 000
Ch transp = 20 000
Ca = 470 000 Ca 470 000 / 5 000 = 94 lei/buc

TVA 19% = 89 300
T de plata 559 300
559 300 % = 4011

470 000 371
89 300 4426
Pv = Ca * Mv + Mb
Presupunem ca pentru stabilirea Ca al marfii vandute se utilizeaza metoda FIFO.
2 000 * 100 = 200 000
2 000 * 94 = 188 000
CaMv = 388 000
Mb 25% = 97 000
Pv 485 000
54
TVA 19% 92 150
Total de incas 577 150
577 150 4111 = % 577 150

707 485 000
4427 92 150
Descarcarea gestiunii
607 = 371 388 000
Aprovizionare
3 000 * 100 = 300 000
Ch de transp= 15 000
Ca = 315 000 / 105 = 28,571
TVA 19% 59 850
374 850
374 850 % = 4011

315 000 371
59 850 4426
Descarcare gestiunii
2 000 * 94 = 188 000
607 = 371 188 000

Inchiderea exercitiului:
a) incorporarea veniturilor in Profit
707 = 121 765 000
b) repartizarea cheltuielilor cu marfa asupra rezultatului
121 = 607 576 000
Regularizare TVA
a) deducerea TVA de la cumparare din taxa de vanzare
4427 = 4426 145 350
b) inregistrarea taxei de recuperare
4424 = 4426 3 800
Sa se rezulte acesta aplicand
a) la aprovizionare de la 1) se constata un plus de 100 de bucati ce se accepta in gestiune
b) la vanzare 2) clientul refuza la plata 200 buc ca marfa necomnadat temporaa o preia in custodie
c) la cumparare 3) → lipsa 500 buc→cauze 2% periodic si restul din vina delegatului nostru
d) la vanzare 4) → incasarea creantei inainte de scadenta si ce urmeaza se cedeaza un scont de 4%
1. inregistrarea operatiilor in aceasta conditie
2. Ca
3. Mb din vanzari
4. Regularizare TVA
55
Metoda inventarului permanent la cost standard
Costul standard este un cost planificat sau prestabilit in functie de Ca practicat de intreprindere cel
putin in anul anterior sau ca medie a ultimului 2- 3 ani. Se actualizeaza cel putin odata / an, de regula la
deschiderea exercitiului financiar.
Caracterul presupusa a metodei este evaluarea: → stoc in contul de stoc la cost standard. In consecinta
se impune determinarea si inregistrarea diferentelor intre costul standard si Ca in toate stadiile circuite
economic:
 La intrare in patrimoniu, in baza NIR se determina Ca. Se evalueaza apoi Q intrat la cost
standard si se calculeaza diferenta dintre cele doua valori:
o Favorabil daca costul standard > costul efectiv
o Nefavorabil daca cost standard < cost efectiv
 La iesire stocului din patrimoniu nu exista informatii suficiente pentru determinarea
acestor diferente, motiv pentru care la sfarsitul lunii se calculeaza diferenta aferenta
tuturor iesiriilor din luna →urmatoarele etape:
o Coeficientul de lipsa calculat conventional
Sold la data calculului ct “Dif de pret”

 K dif =
Si la 1I + Rd (1I. sfarsitul per de calcul) ct de stoc
o Diferente aferente iesirilor
 Dif.aferenta iesirilor = K dif * Rc (conturi de stocuri)

Diferenta va fi favorabila / nefavorabila in functie de tipul soldul conturilor de diferente la
data calculului.
Sold creditor = diferenta favorabila
Sold debitor = diferenta nefavorabila
Conturile utilizate in aceasta metoda sunt:
 Contul de “Stocuri”
→ Este un cont de active circulante de ACTIV
→ Se D la intrarea stocului la cost standard
→ Se C la iesirea stocului la cost standard
→ Are SFD la stocul ramas la costul standard
→ Se dezvolta in analitic cantitatea valorii pe fiecare sortiment al
stocului si Cheltuielilor cu stocurile si Venituri din vanzari global valoare
pe gestiune
 Contul “Diferenta de pret aferenta stocului”

→ este un cont rectificativ al stocurilor, deoarece diferentele pot fi
favorabile/nefavorabila
→ Este un cont bifunctional
→ Se C cu diferenta favorabila aferenta marfurilor intrate
→ Se D cu diferenta nefavorabila aferenta marfurilor intr
→ Se D cu diferenta favorabila a marfurilor iesite
→ Se C cu diferenta nefavorabila a marfurilor iesite
→ Poate avea → SFC reflectand diferenta favorabila la stocul ramas
→ SFD reflectand diferenta nefavorabila la stocul
ramas
56
 Pentru stocul ramas

In bilantul contabil marfa se va reflecta la Ca efectiv = cost standard +/- diferenta aferenta stocului =
SF ct de stocuri +/- SF ct de diferenta
Contul “Cheltuieli cu stocuri”:

 Este un cont de cheltuieli assimilate conturilor ACTIVE
 Se D in CS lunii cu cheltuielile aferenta stocurilor iesite la cost standard. La sfarsitul
lunii:
 Se D cu diferenta nefavorabila aferenta stocurilor iesite care majoreaza
cheltuielile la cost standard
 Se C cu diferenta favorabila aferenta stocurilor iesite care micsoreaza
cheltuielile inregistrate la cost standard
 Dupa aceasta operatie contul de cheltuiala are SFD→ Ca efectiv al stocului iesit
Contul “Venituri din vanzari”:

 Este un cont de PASIV
 Se C cu vanzarea de stocuri la Pv
 Se D cu incorporarea veniturilor in profit
 Se soldeaza
Exemplu: Presupunem ca o societate are in stoc o marfa X la cost standard = 100 lei/buc.
Q in stoc → 4 000 buc
In CS per au loc operatiile:
1) aprovizionare marfa pentru care se cunosc: 1 000 buc, Pc = 85 lei/buc, Chelt transp = 13 000,
TVA 19%
2) vanzarea marfa → 3 000 buc, Pv = 170 lei/buc, TVA 19%
3) cumparare marfa → 2 000 buc, Pc = 90 lei/buc, Cheltuieli transp = 21 000, TVA 19%
4) vanzare marfa = 4 000 buc, Pv = 150 lei/buc, TVA 19%
Se cere inregistrarea operatiuniilor cu marfa:
in metoda inventarului permanent la Ca, caz in care pentru evaluare la iesire se utilizeaza procedeul FIFO
in metoda inventarului permanent al costului standard.
Determinarea Ca pentru marfa vandute, a Mb din vanzare si regularizare TVA.
1) aprivizonare
1 000 buc * 85 = 85 000
Chelt de transp =13 000
Ca 98 000 / 1 000 = 98 lei/buc
TVA 19% 18 620
Total plata 116 620
Cstd → 1 000 * 100 = 100 000 – 98 000 = 2 000 (diferenta favorabila)
118 620 % = % 118 620

100 000 371 4011 116 620
18 620 4426 378 2 000
378 371 / X 4426
3) 1 000 Si 9 000 Si 4 000*100 3 000*100= 18 620 56 810

2) 2 000 = 400 000 300 000 38 190
1 000 11 000 1 000*100= 4 000*100= 56 810
10 000 100 000 400 000 ═
═ ═
2) vanzarea marfii 3 000 buc * 170 = 510 000 4427
TVA 19% = 96 900 56 810 96 900
Total de incasat = 606 900 114 000
164 090 210 900
═
57
4111 = % 606 900

707 510 000
4427 96 900
607
3) aprovizionare 2 000 * 90 = 180 000
Ch transp = 21 000 300 000 10 000
Ca = 201 000 400 000
TVA 19% = 38 190 700 000 690 000
239 190 ═
707
239 190 %= 4011 239 190
200 000 371 1 110 000 510 000
38 190 4426 600 000
1 000 378
═
4) vanzare marfa 4 000*150 = 600 000
TVA 19% = 114 000
Total incas = 714 000
4111 = % 714 000

707 600 000
4427 114 000
4 000*100 = 400 000

607 = 371 400 000
Diferenta de pret aferente iesirilor de marfuri
K378 = 10 000 / 700 000 = 0,014
Diferenta aferenta iesirilor = 0,014 * 700 000 = 10 000

378 = 607 10 000
121 = 607 - 690 000 CaMV
707 = 121 1 110 000 PvMv
420 000
Deducerea TVA de la cumparare
4427 = 4426 56 810
Inregistrarea TVA de plata
4427 = 4423 164 090
Metoda inventarului permanent la pret de vanzare
Se utilizeaza in contabilitatea marfii in 2 variante:

 Pv
 Pv cu TVA
Caracterul presupusa a metodei este evaluarea marfii in conturile de marfuri la Pv al acesteia. Ca
urmare impune determinarea si inregistrarea diferentei intre Pv si Ca in toate fazele circuitului ecomonic → la
intrare in gestiune, la iesire si pentru stocul ramas.
Pv – Ca = Mb
Mb la intrare de marfa se calculeaza aplicand % de Mb la Ca al marfii intrate ∑ obtinute se adaugam la
Ca si se determina Pv pentru marfa intrata. La iesire → diferite dupa cum intreprinderea practica:
 a) un coeficient unic de Mb pentru toate sortimente de marfa comercializata
 b) coeficientul diferentiat de Mb pe grupe si sortimente de marfa.
58

Determinarea Mb la iesirea marfii:
1) cu coeficientul unic de marja se procedeaza astfel, se transfera coeficientul de marja bruta in
coeficientul redus. Se aplica apoi % redus de Mb la valoarea vanzarii la Pv
→ Mb aferenta iesirii = Kr
2) Coeficientul difera de marfa → se parcurg urmatoarele etape:
a. Se calculeaza un coeficient mediu de Mb:
K 378 = [ Si la 1I + Rc (1ian – sfarsitul perioadei de calcul)] ct 378 *100
Si la 1I + Rd (1ian - sfarsitul perioadei de calcul) ct 371
b. Se detrmina Mb aferenta stocului de marfuri

Mb stoc mf = K 378 * val stoc la Pv
Val stoc la Pv se calculeaza extracontabil pe baza relatiilor
Val stoc al Pv = Si ct 371 + Rd ct 371 – Rc ct 707(=Rc ct 371)
c. Mb aferenta iesirilor = T∑C ct 378 – Mb aferenta stocului

Conturile utilizate in aceasta metoda:
→ 371 – Marfuri:
 Este un cont de stocuri de ACTIV
 Se D cu intrarea de marfa la Pv
 Se C cu iesirile de marfa la pret mediu de vanzarea calculata prin
procedeul : pret mediu ponderat FIFO/LIFO
 Poate avea SFD → stocul de marfa la pretul mediu de vanzare
 Necesita dezvoltarea in analitic cantitativ – valoric pe sortimente de marfuri
si global – valoric pe gestiune
→378 – Diferenta de pret la marfa:

 Este un cont rectificativ de marfuri cu functie contabila de PASIV
(corectata Pv prin lipsuri cu Mb pentru a ajunge la Ca)
 Se C cu Mb aferenta intrariilor de marfuri
 Se D cu Mb aferenta iesirilor de marfuri
 Poate avea SFC care reflecta Mb aferenta stocurilor de marfuri
 Nu se dezvolta in analitic
→607 – Cheltuieli cu marfa:

 Este un cont de ACTIV
 Se D in CS lunii cu marfa iesita la Ca daca intreprinderea utilizeaza
coeficientul unic de marja sau la sfarsitul lunii intreprinderea utilizeaza
coeficientul diferentiati de marfa
 Se C la sfarsitul perioadei cu repartizarea cheltuielilor asupra rezultatului
 Se soldeaza
→707 – Venituri din vanzarea marfii:

 Este un cont de PASIV
 Se C cu vanzarea marfii la Pv
 Se D cu incorporarea veniturilor in profit
 Se soldeaza
Exemplu: Sa se inregistreze cunoscans informatiile din exercitiul luat pentru metoda inventarierii costului
standard, cumparat de nif la punctul I, in conditii unei lipse de 100 buc, din vina delegatului propriu si a
cumparatorului de la punctul 3, in conditii unui + acceptat de 200 buc.
1) cumparare marfa 1 000 * 85 = 85 000
59
Chelt transp= 13 000
Ca 98 000 / 1 000 = 98 lei/buc

TVA 19% 18 620
Total de plata 116 620
NIR: 900 * 98 = 88 200

Difer: 100 * 98 = 9 800
Csmi (cost standard marfa intrata) : 900 * 100 = 90 000
Ca 88 200
Diferenta fav 1 800
118 420 % = % 118 420

9 800 607 4011 116 620
90 000 371 378 1 800
18 620 4426
Imputarea lipsei de marfuri 100 * 100 = 10 000

Mb 25% = 2 500
Pv 12 500
TVA 19% 2 375
Tot recuperate 14 875
4282 = % 14 875
758 12 500
4427 2 375
2) Aprovizionare 2 000 * 90 = 180 000

Chelt transp= 21 000
Ca 210 000
TVA 19% 38 190
Total plata 239 190
NIR: 2 200 * 100 = 220 000
200 * 100 = 20 000
TVA 19% = 3 800
Total plata= 23 800
239 190 % = 4011

38 190 4426
201 000 371
23 800 % = 408
3 800 4428
20 000 371
Curs nr. 14
60
Exemplu: Presupunem ca o societate are in stoc o marfa X – 4 000 buc la un Pv – 150 lei/buc. Mb este in
Coeficientul unic de 25%. In CS per au loc operatiile:
1. aprovizionare marfa: 2 000 buc, Pc – 100 lei, Chelt transp – 30 000, TVA 19%
2. vanzare marfa – 3 000 buc, Pv reiesita din calculul prin procedeul LIFO
3. cumparare marfa – 4 000 buc, Pc – 115 lei, Chelt transp – 20 000, TVA 19%
4. vanzare marfa - 2 000 buc, pret reiesit din calculul
Se cere:
 inregistrarea operatiuniilor in metoda inventarului permanent:
a. la Ca
b. La Pv
 Determinarea Mb din vanzare
 Regularizare TVA stiind ca din luna anterioara a ramas de recuperate un TVA de
300 000.
b) Si:Pv : 4 000 * 150 = 600 000
Pv = Ca + Mb (25%) 4424
Mbr = 25*100 / 100+25 Si 300 000 5 225
1) aprovizionare 2 000 * 100 = 200 000
Chelt transp = 30 000 SF 294 775
Ca 230 000
TVA 19% 43 700
273 700
Ca 230 000
Mb 25% 57 500
287 500 / 2 000 = 143,75 4426
43 700 134 900

331 200 % = % 331 200 91 200
287 700 371 4011 272 700 134 900
43 700 4426 378 57 500 ═
2) vanzare marfa 3 000 * 140 → 2 000 * 143,75 = 287 500

→ 1 000 * 150 = 150 000
Ca 437 500
TVA 19% 83 125
520 625
4427
520 625 4111 = % 520 625 134 900 83 125
707 437 500 5 225 57 000
4427 83 125
140 125 140 125
=
Pv 437 500
Mbr 20% 87 500
Ca 350 000
437 500 %= 371 437 500 4423

350 000 607
87 500 378 5 225 5 225
3) aprovizionare marfa 4 000 * 115 = 460 000 =

Chelt transp 20 000
Ca 480 000
TVA 19% 91 200
571 200
61
Ca 480 000
Mb 25% 120 000
Pv 600 000 / 4 000 = 150 lei/buc
691 200 % = % 691 200 707

600 000 371 4011 571 200 437 500
91 200 4426 378 120 000 300 000
4) vanzare marfa 2 000 * 150 = 300 000 737 500

TVA 19% 57 000
357 000
4111 = % 357 000
707 300 000
4427 57 000
Pv 300 000
Mbr 20% 60 000
CaMv 360 000 607
300 000 % = 371 300 000 350 000 590 000

240 000 607 240 000
60 000 378
5 000 * 150 = 750 000 - =

Mb 150 000
Ca marfa stoc 600 000
5) incorporarea veniturilor in profit

707 = 121 737 500 PvMv
121 = 607 590 000
Mb = Pv – Ca = 147 500
7) a) 4427 = 4426 134 900

b) 4427 = 4423 5 225
4423 = 4424 5 225
In situatie in care informatiile si technica de calcul nu permit intreprinderii sa tina o evidenta

cantitativ – valorica pe sortimente de marfa, aceasta nu va putea descarca gestiunea la fiecare vanzare, ci o
singura data la sfarsitul lunii pentru toate vanzariile din luna. In acest scop va determina un coeficient mediu de
Mb.
Exemplu: Presupunem ca la deschiderea exercitiului financiar societatea are in stoc marfa in valoare de
35 000 000 cu o Mb 6 500 000.
1) Aprovizionare marfa: → marfa X → 2 000 buc * 150 lei = 300 000
→ marfa Y → 3 000 litri * 200 lei = 600 000
TOTAL MARFA 900 000
Chelt transp 180 000
TOTAL FACTURA 1 080 000
TVA 19% 205 200
TOTAL DE PLATA 1 285 200
Mb ptr X → 15%
Mb ptr Y → 30%
2) Vanzare marfa → valoare totala 7 000 000,TVA 19%

3) Cumparare marfa, factura:marfa Z → 5 000 kg * 120 lei/kg,Chelt transp 100 000, TVA 19%,
Mb → 10%
62
4) Vanzare marfa → ∑ incasata → 3 750 000

Se cere: inregistrarea operatiunilor in metoda inventarului permanent si determinarea Mb din vanzari.
371
1) K Chelt transp = 180 000 / (300 000 + 600 000) = 0,2
Si 35 000 000 10 000 000
1 555 200 % = % 1 555 200 1 350 000
1 350 000 371 4011 1 285 200 770 000
205 200 4426 378 270 000
37 120 000
2) PvMv = 7 000 000
TVA 19%= 1 330 000 378
8 330 000
1 959 400 Si 6 500 000
5311 = % 8 330 000 270 000
707 7 000 000 70 000
4427 1 330 000 6 840 000
707
7 000 000
3 000 000
10 000 000
3) cumparare marfa 5 000 kg * 120 = 600 000

Chelt transp 100 000
Ca 700 000
TVA 19 % 133 000
833 000
Ca 700 000
Mb 10% 70 000
Pv 770 000
903 000 % = % 903 000
770 000 371 4011 833 000
133 000 4426 378 70 000
4) vanzare ∑ incas 3 570 000

TVA 19*100 / 100+19 570 000
3 000 000
5311 = % 3 570 000
707 3 000 000
4427 570 000
Descarcare gestiune
K378= (6 840 000 / 37 120 000) * 100 = 18%

Mb aferenta stocului de marfa = 18% * (35 000 000 + 2 120 000 – 10 000 000) = 4 881 600
MbMv = 6 500 000 + 340 000 – 4 881 600 = 1 959 400
PvMv = 10 000 000
MbMv = 1 959 400
Ca 8 040 600
63
10 000 000 % = 371 10 000 000

8 040 600 607
1 959 400 378
Metoda inventarului permanent la Pv + TVA
Caracterul metodei este eva;uarea marfii in conturi de marfuri la Pv + TVA aferenta vanzarii. Prin
urmare, in afara de conturi utilizand in variantele precedente mai apare ct 4428 – TVA neexigibila.
→ 4428 – TVA neexigibila:
 Este un cont rectificativ de marfa
 Se va tine in analitic distinct, separate de taxa neexigibila la cumparare si
vanzare
La calculul coeficientului mediu de marja din valoarea marfii, scade TVA – ul neexigibila.
Exemplu: Presupunem ca o societate are in stoc 1 000 buc de marfuri la un Pv + TVA→178,5 lei/buc.
1) Aprovizionare marfa 2 000 buc, Pc – 125 lei/buc, Chelt transp 50 000,TVA 19%
2) Vanzare marfa in valoare totala: 300 000,TVA 19%. Procentul de Mb unica de 25%
Si = 1 000 * 178,5 = 178 500 (Pv + TVA)

TVA 28 500
Pv stoc 150 000
Mb 20% 30 000
2 000 * 125 = 250 000

Chelt trans = 50 000
Ca 300 000
TVA19% = 57 000
357 000
Ca 300 000
Mb 25% 75 000
Pv 375 000
TVA 19% 71 250
Pv + TVA 446 250 / 2 000 = 223,125
371 = % 446 250
4011 300 000
378 75 000
4428 71 250
64
4426 = 4011 57 000
2) vanzare marfa Valoarea vanzarii + TVA 357 000

TVA (19*100)/(100+19) 57 000
Pretul de vanzare 300 000
Mb 20% 60 000
240 000
5311 = % 357 000
707 300 000
4427 57 000
% = 371 357 000
607 240 000
378 60 000
4428 57 000
371 378 4428

Si 1 000 * 178,5= Si 30 000 Si 28 500
= 178 500 75 000 71 250
2 000 * 223,125=
= 446 250
Metoda inventarului intermitent
Are ca obiectiv cunoasterea valorii stocului cu ajutorul contabilitatii respective a contului de stoc
cu intermitenta. Pentru acest caracter principal a metodei este inregistrata Cheltuielile cu stocurile la intrarea
lor in patrimoniu si nu la descarcarea gestiunii ca in metoda inventarului permanent.
Neinregistrate intrarile conturilor de stocuri nu vor inregistra nici iesirile, si nu permit stabilirea
soldurilor care se reflecta valoarea stocurilor. Datorita acestui lucru valoare stocului se va stabili cu ajutorul
inventarierii lor.
Stocuri constante faptice la inventariere se evalueaza la:

 La costul ultimului lot intrat daca data intrari este apropiata de data inchiderii exercitiului
 La un cost mediu ponderat daca s-a organizat o evidenta operativa extracontabila
 La valoarea de piata
Costul stocului iesit din patrimoniu se va calcula pe baza relatiei:

Cost de achizitie stoc iesite =Ca stoc initial + Ca stoc intrat – Ca stoc final
Deoarece valoarea stocului final se stabilesc pe baza inventarului fizic, aceasta metoda ascunde in
valoare iesita si eventualele sustrageri sau distrugeri ale stocului. De aceea agentul economic care o practica fie
au incredere in gestionari sau organizatia evidente cantitativ-volum.
Conturile utilizate:
 Stocuri
 Cheltuieli cu stocurile
 Venituri din vanzarea stocurilor
Daca facem referinta la marfa conturile:

 371 – Marfuri:
o Este un cont de stoc de Activ
65
o Daca societatea are marfa la 1 ianuarie contul se C cu valoarea initiala

preluat de contul “Cheltuieli cu marfa”
o Contul se D la inchiderea exercitiului cu valoarea stocului final la Ca prin
inventarul fizic care a ramas ca SF.
 607 – Cheltuieli cu marfa:

o Se D la deschiderea cu stocul initial la Ca
o Se D cu costul de achizitie al marfii intrate
o Se C cu costul de achizitie al soldului final.
o Se C cu Ca al marfii iesite repartizat asupra rezultatului
o Soldandu-se
 707 – Venituri din vanzarea marfii:

o Se C cu vanzarea marfii la Pv
o Se D cu incorporarea venitului in profit
o Soldandu-se.
Exemplu: Presupunem ca o societate are in stoc o marfa X, 2 000 buc la un Ca 80 lei/buc

In cursul perioadei au loc urmatoarele operatiuni:
1. aprovizionare marfa, 3 000 buc, Pc = 85 lei/buc, Cheltuieli transp = 15 000, TVA 19%
2. vanzare 4 000 buc, Pv = 150 /buc, TVA 19%
3. cumparare 2 000 buc, Pc=90 lei/buc, Cheltuieli de transport 20 000,TVA 19%
4. vanzare 1 000 buc, Pv = 150 lei/buc, TVA 19%
Cu ocazia inventarului la sfarsitul perioadei se constata 2 000 buc, care se evalueaza la costul
ultimului intrat.
Se cere inregistrarea operatiuniilor cu stocul:

a) inventarul permanent la Ca
b) inventarul intermitent
Determinarea cheltuielilor cu marfa si Mb din vanzari.
a) inventarul permanent la Ca
1. NO: aprovizionare 3 000 * 85 = 255 000
Ch de transp 15 000
270 000 : 3 000 = 90 lei/buc
TVA 19% 51 300
T de plata 321 300
% = 4 011 321 300
371 270 000
4426 51 300
2. NO: vanzare 4 000 * 150 = 600 000

TVA 19% 114 000
T de incasat 714 000
4 111 = % 714 000
707 600 000
4427 114 000
371 “X” 707 607

Si 2000*80= 2000*80= 600 000 340 000
= 160 000 = 160 000 150 000 90 000
3000*80= 2000*90=
66
= 270 000 = 180 000
2000*100= 1000*90=
= 200 000 = 90 000
SF 2000*100=
= 200 000
2 000 * 80 = 160 000
2 000 * 90 = 180 000
340 000
607 = 371 340 000
%= 4011 238 000
371 200 000
4426 38 000
1000 * 150 = 150 000

TVA 19% 28 500
178 500
4111 = % 178 500
707 150 000
4427 28 500
1000 * 90 = 90 000
607 = 371 90 000
707 = 121 750 000
121 = 607 430 000
Mb 320 000
b) inventarul intermitent
371 “X” CaSi 607 707
Si 2000*80= 160 000 160 000 200 000 600 000
= 160 000 270 000 CaSf 150 000
200 000
=
SF 200 000
Anulare Si 607 = 371 160 000
% = 4011 321 300
607 270 000
4426 51 300
4111 = % 714 000
707 600 000
4427 114 000
2000 * 90 = 180 000
Ch transp 20 000
Ca 200 000
TVA 19% 38 000
238 000
% = 4011 238 000
607 200 000
4426 38 000
67
4111 = % 178 500
707 150 000
4427 28 500
2000 * 100 = 200 000

371 = 607 200 000
Si + Rd = Sf + Rc
Rc = Si + Rd – Sf
Camfies = 160 000 + 470 000 – 200 000 = 430 000
PvMv 707 = 121 750 000

CaMv 121 = 607 430 000
MbMv 320 000
Contabilitatea produselor
( Contabilitatea productiei )
Din procesul de productie putem obtine:

 Produse finite
 Semifabricate
 Produse reziduale
 Produse neterminate ( in curs)
Reflectarea produselor in contabilitate se poate face:

 La cost efectiv
 La cost standard
 La pretul de vanzare
Daca agentul economic utilizeaza cost standard / Pv are obligatiunea sa calculeze si inregistrarea
diferentele fata de cost efectiv.
Conturile utilizate in contabilitate produsele sunt:
 341 – Semifabricate
 345 – Produse finite
 346 – Produse reziduale
 331 – Productie in curs
 348 – Diferenta de pret:
 Este un cont rectificativ de produse de Activ
 Se D cu diferentele de pret aferente productiei obtinute in rosu / negru
dupa caz.
 Se C cu diferentele de pret aferente productiei iesite rosu / negru
 Diferentele de pret aferente productiei iesite se calculeaza conventional:
 K 348 = Si 1 ian + RD 1 ian – SF per calc / ct 348
Si 1 ian + RD 1 ian – SF per calc / ct 345
 Diferenta aferenta PF ies = K * Rc ct 345
 701 – Venituri din vanzarea produselor:
 Este un cont asimilat ct de P
 Se C cu vanzarea produselor la Pv
 Se D cu incorporarea venitului in profit
 Soldandu-se
 711 – Venituri din productia stocata si/sau imobilizata:
 Inregistreaza variatia stocurilor dintre iceputul si sfarsitul perioadei
68
 Este un cont bifunctional

 Se C cu produse obtinute si produse neterminate la sfarsitul perioadei
 Se D cu productia neterminate initial, care se preia in lucru, PF vandute la
P inregiatrate si diferenta +/- aferente acestora
 SFC este un fenomen de stocaj, iar SFD destocaj. Acest sold se transfera
pentru inchiderea in contul PP, soldandu-se
o Conturi de produse, de Activ.
o Se D cu productia obtinute si predata la depozit la P inregistrat (cost productie, cost standard, Pv)
o Se C cu productii iesite prin vanzarea ,eliberarea cu titlu gratuit, lipsuri la inventar la P inregistrat (cost
mediu de achizitie, cost standard sau P mediu de vanzare)
o Au SFD → productia stocata la pretul inregistrat
o Se dezvolta in analitic cantitativ – valoric pe sortimente si/sau global – valoric pe gestiune
Exemplu: Presupunem ca pentru fabricarea unui produs X in 100 bucati. Se efectueaza urmatoarele cheltuieli:
1. materii prime – 4 000
2. salarii – 6000
3. servicii terti – 5 000
4. amortizare – 2 000
Produsele obtinute se depoziteaza pana la sfarsitul lunii.
Nu se efectueaza vanzare. In luna urmatoare se face o vanzare de 80 de buc, Pv = 270 lei/buc, TVA 19%. Se
cere rezultatul din vanzarea produselor finite.
A.
a) – N –
Consum de materie 601 = 301 4 000
Inregistrare salarii 641 = 421 6 000
Inregistrare servicii terti 61/61 = 4011 5 000
Inregistrare amortizare 6811 = 281 2 000
121 = % 17 000
601 4 000
641 6 000
61/62 5 000
6811 2 000
Inregistrarea PF obtinute 345 = 711 17 000

711 = 121 17 000
b) – N + 1 –
80 * 270 = 21 600
TVA 19% 4 104
25 704
4111 = % 25 704
701 21 600
4427 4 104
701 = 121 21 600

Descarcare gestiune 80 * 170 = 13 600
711 = 345 13 600

121 = 711 13 600
B. Sa se rezolve cu evidenta produsului la cost standard = 200 lei/buc
Consum materie 601 = 301 4 000

Inregistrare salarii 641 = 421 6 000
Inregistrare servicii terti 61/62 = 4011 5 000
Inregistrare amortizarea 6811 = 281 2 000
69
121 = % 17 000
601 4 000
641 6 000
61/62 5 000
6811 2 000
Inventarierea stocurilor
Stocurile se inventariaza cel putin o data pe an, de regula la inchiderea exercitiului financiar.
Inventarierea se face cu dublu scop:
1. punerea de acord a situatiei scriptice (din conturi) cu cea faptica
2. evaluarea stocurilor pentru reflectarea lor in bilant (evaluare de bilant)
Inventarierea se face prin:

1. numarare
2. masurare
3. cantarire
4. alte metode in functie de natura stocului
In vederea inventarierii se parcurg urmatoarele etape:

1. pregatirea inventarului
2. desfasurarea
3. stabilirea diferentelor
4. regularizare
Pregatirea inventarului cond.numeste comisia de ineventar din care n-au voie sa faca parte gestionarul,
contabilul care tine evidenta gestionara. La data precizata pentru inceperea inventarului se ia o declaratie
gestionarului in care aceasta precizeaza:
 ultimul document inregistrat in evidenta operativa (fisa de magazie, raportul gestionar)
 daca a primit sau eliberat stoc fara document
 daca are cunoastere asupra eventualei plusuri sau lipsuri la inventar
 daca are stoc existent tertilor
 se verifica aparatura de control si se sigileaza caile de acces in gestiune
Cu ocazia inventarului sunt stocuri proprii ale tertilor.
Stocuri proprii sunt stocuri fara miscari sau cu miscare lenta de miscare, dezasortare, dezperechere, etc.
Pe masura efectul inventarului sunt stocuri distincte pe fiacare grupa. Listele de inventar cuprind:
 Denumirea stocului
 Codul
 UM
 Stoc faptic
Vor fi semnate de comisia de inventar si gestionarul care asista la inventar. Se trimit la contabil, unde se
completeaza cu stocul scriptic, costul de achizitie unitar si se calculeaza soldul faptic si scriptic.
Stabilirea si regularizarea diferentei la inventar se face in functie de modalitatea de organizare a
evidentei anuale a stocurilor: - cantitativ – valoric pe fiecare sortiment
- global – valoric pe gestiune
Stabilirea, regularizarea si inregiatrarea diferentei ia inventarul in gestiune cantitativ–valoric.
Informatia referitor la acesta sunt:
- Stoc → Faptic
→ Scriptic
- Ca / v
- Sold→ Faptic
70
→ Scriptic
Prin compararea stocului faptic sau scriptic se poate constata 3 situatii:
→ la unele sortimente → stoc faptic = stoc scriptic
→ stoc faptic > stoc scriptic (+ la inventar)
→ stoc faptic < stoc scriptic (- la inventar)
Regularizarea diferentei constatate sunt urmatoarele etape:
1. compensarea + cu – la sortimente care indeplinesc conditiile de compensare
2. determinarea si inregistrarea perisabilitatiilor pe timp pastrat stocuri care admit
perisabilitate conform legii
3. inregistrarea + definitive
4. inregistrarea – definitive eventual urmate de imputarea lor
Compensarea + cu – se face cu respectarea principiului de a nu prejudicial patrimoniul intreprinderii. Conditiile
de compensare sunt:
a) se compenseaza + cu – exitente acestei sortimente fiind sorturi usor
confundabile intre ele
b) + cu – s-au constatat in aceasta gestiune
c) + si – s-au constatat in aceasta perioada (intre 2 inventare consecutive)
In vederea compensarii se procedeaza la respectarea urmatoarelor metodologia:
• se ordoneaza stocurile + si cu – in ordine descrescatoare a Ca unitare
• se incepe compensarea cu pretul cel mai mare in ordine descrescatoare pana se
completeaza cantitativ care intra in compensare (cantitativ cea mai mica indiferent daca este + sau - )
A – 200 kg lipsa Ca 50
B + 10 60
C + 30 80
D – 20 70
E – 30 100
CA/v C 80 +30 +2 400

B 60 +10 +600
+40 +3 000
E 100 -30 -3 000

D 70 -20 -1 400
A 50 -200 -10 000
-250 -14 400
COMENSAREA
C 80 +30 +2 400
B 60 +10 +600
+40 +3 000
E 100 -30 -3 000

D 70 -10 -700
-40 -3 700
Inregistrarea in contabilitate presupunem:

a) inregistrarea compensarii propriu-zise
b) inregistrarea diferentei de valoare datorita diferentei de pret.
71
Compensarea propriu-zisa sunt conturi analitice a conturilor de stocuri pe principal. Se D cu negru la sortimente
cu + si in rosu la cele cu - .
a)
E 301/E

Sfs 200*100 20 000
-3000 -3000
Sff 170 17 000
301/C

Sfs 1 500 120 000
30 2 400
Sff 1 530 122 400
VALORIC

+3 000 -3 700

- VALORIC 700
B) se face numai in contabilitate sintetice → + se inregistreaza ca o intrare in gestiune si un venit din

exploatare
601 = 758
→ - se inregistreaza ca iesire din gestiune si cheltuieli cu
stocul
601 = 301
Daca lipsa o suporta intrarea, cheltuiala va fi nedeductibila fiscal si se colecteaza TVA. In mod
normal →lipsa se imputa gestionarului pentru vanzarea unui lot in locul altuia.
Lipsa 700
TVA 19% 113
De recup. 813
4282 = % 813
758 700
4427 113
Dupa efectul compensarii se stabilesc diferente brute ramase → + si ─.
+ se inregistreaza in contabilitate (sintetice si analitica) ca intrare ingestiune si venit din exploatare. In cazul
lipsurilor se calculeaza si inregistreaza eventual perisabilitatea si restul se imputa gestiunea daca se poate
dovedi vinovatia lor. Se inregistreaza ca suma in cursul de lamurire(nu se cunosc cauzele); se suporta de
intreprindere.
Calcularea perisabilitatii se face astfel:
► vantitatea admisa ca perisabil aplicat % de perisabilitate prevazuta de legela toata cantitatea stocului intrat de
la inventar precedeaza la curenta
►cantitatea → din calcul se regularizeaza conform reglementariilor LIFO,FIFO.
Perisabilitate este o iesire din gestiune si cheltuieli cu stoc deductibili fiscal.
Contabilitatea decontariilor cu terti
72
Personalul intreprinderii este angajat cu contract de munca pe perioada determinata sau

nedeterminata. In contract se prevad:
 functia
 salarul de incadrare
 eventuale sporuri
 Drepturi si obligatiuni ale angajatului
Pentru munca conform prestata se calculeaza salariul realizat prin determinarea salariul afarerent
zilelor de lucru la care se adaugam sporuri cu caracter permanent si/sau temporar. Dintre sporuri cu caracter
permanent:
 Sporuri de vechime
 Sporuri de stres
 Sporuri de fidelitatea
 Sporuri pentru detinerea diplomei de doctor
 Indemnizarea functie de conducere
 Spor pentru conditii deosebite:
o Lucru la inaltime
o Lucru in subteran
o Lucru in mediu toxic
o Lucru in mediu zgomotos, etc.
Spor cu caracter temporar:
 Spor pentru sambate
 Spor pentru uminici
 Spor pentru zile de sarbatoare etc.
Adaugand aceste sporuri la salarii tarifare de incadrare proportionale cu zilele lucratoare →

salariul brut.
Din salariul brut se fac 2 categorii de retineri:
a) cu caracter obligatoriu
b) cu caracter aleator stabilit prin contractul incheiate de angajati cu
terti, hotarare judecatoreasca, angajament de plata, etc.
Retineriile obligatorii → contirbuiri angajatului la pensie suplimentare, la fondul de sanatate,
Protectia sociala, impozit pe salarii.
Contributia angajatului la pensie se determina aplicarea % de 9,5% la salariul brut, dar nu mai
mult de 5 salarii medii pe economie→ 921,10 lei.Suma se varsa integral la bugetul asigurarii sociale si se va
primi de angajati dupa iesire la pensie.
Contriutia angajatului la fondul de sanatate → % de 6,5% la salariul realizat.
Contributia angajatului la Protectia sociala → 1% la salariul de incadrare determinand
proportional cu numerele de zile de lucru in luna.
Impozit pe salarii se determina cu aplicarea a 16% la:
[ Salariul brut – (deducere de baza + deducere suplimentare + contrib.,angajatului la asig.soc + contrib.la
fondul de sanatate + contrib..la somaj)]
Deducere de baza → 2 500 000 pana la un salariu de 10 000 000. Scade si este prevazuta in tabele
pana la un salariu de 3 000 RON → 0.
Deducere suplimentare se acorda angajatului care au persoane in intretinere. Se acorda 0,5 din
deducerea de baza pentru fiecare persoana in intretinire, dar nu > 3. Daca persoana in intretinere sufera de un
handicap deosebit, cea suplimentare este 1 din deducerea de baza.
800 → 9,5% * 800 = 76

→ 6,5% * 800 = 52
→ 1 % * 800 = 8
→ 800 – (250 + 136) = 800 – 386 = 414 (salariul impozabil nu este = net)
→ impozit pe salarii = 16% * 414 = 66
→ salriul net → rest de plata = 800 – (76 + 52 + 8 + 66) = 598
Pentru dreptul de a utiliza munca salariata si intreprinderea contribuie la fondul cu caracter international.
Contributia intreprinderii la asigurari sociale se aplica 22% la fondul de salariul realizat.
73
Contributia intreprinderii la fondul de sanatate se aplica 7% din salariul realizat.

Contributia intreprinderii la Protectia sociala se aplica 3% din fondul de salariu realizat.
Contributia intreprinderii la fondul de risc pentru accidente si boli profesionale → 0,5% → 3% in
functie de ramura de care este intreprinderea aplicata la fondul de salariul realizat.
Inceperea de 1 ianuarie 2006 → 0,75% la fondul de salariu realizat din care intreprinderea poate
retine eventuale sume pentru indemnizarea de concedii medicale suportate din fondul de salarii.
Indemnizare pentru concedii medicale → angajatul care au cotizat 6 luni la bugetul asigurarii
sociale. Dupa 5 luni de cotizare angajatul are dreptul la indemnizare suportata un numar de zile de intreprindere
din fondul de salarii si restul de zile din fondul cu care se contribuie la asigurare sociala. Numarul de zile: 7 –
20 in functie de numarul de salariatilor din intreprindere.
Conturile utilizate in decontari privind salariati sunt:
Grupa 42 – Decontari cu personalul:

 421 – Personal remunerate datorat
o Cont de datorii salariale de P
o Se C cu fondul de salarii realizate
o Se D cu retineri din salarii si achitarea salariului net
o Poate avea SFC → salariul neachitat.
o In situatia in care data chenzinei a II-a estein ultimele zile ale lunii, SFC
→ salariul neridicate in termen se vireaza in contul 426
 425 - Avansuri salariale

o Cont de creante personale de A
o Se D la plata avansului chezinal
o Se C cu retineriile salariale
o Soldandu-se
o Evidenta anuala a contului 425 → lista de avans chezinal
 426 – Salariul neridicate la termen

o Cont de datorii de P
o Se C cu salariul neridicat in termen
o Se D la plata acesteia pe baza creerii scrise a angajatului in termen de 2
ani.
o Dupa aceasta data drept angajatii se prescriu si in ct 426
o Se D cu trecerea salariilor neridicate pa venituri
o SFC → salariul neachitate sau netrecuta pe venituri
o Se dezvolta in analitic pe fiecare persoana in parte.
 427 – Retineri in favoarea tertilor

o Datorii comerciale de P
o Se C cu sumele obtinute din salarii in favoarea unor persoane terte (rate
pentru cumparare marfa si locuinte cu plata in rate: cv pagube provenite
de angajati, terti, pensii alimentare)
o Se D la plata sumelor
o Poate avea SFC → datorii neachitate inca
o Se dezvolta in analitic pe fiecare persoana in favoarea careia s-a retinut
suma
 428 – Alte creante si datorii in legatura cu personalul
Conturi de decontari cu asigurarea sociala:

 431 – Contributia la asigurarea sociala
74
 4311 – Contributia intreprinderii la asigurarea sociala

o Datorii sociale de P
o Se C cu contributia intreprinderii la AS
o Se D cu retineriile din ea a indemnizare pentru capacitatea de munca a salariilor
si virarea restului la bugetul AS
o SFC → contributie neachitata inca iar
o Eventual SFD → sume virate in plus
o Toate conturile de datorii sociale si fiscale pot deveni dupa sold de A →
bifunctionale
 4312 – Contributia personalului la AS (fondul de pensii)

o Cont de datorii sociale de P
o Se C cu sumele obtinute din salarii si datorate la bugetul AS
o Se D la plata lor
o Poate avea SFC → sume datorate si neachitate
o Sau SFD → sume achitate in plus
 4313 – Contributia personalului la fondul de sanatate

o Se C cu contributia intreprinderii la fondul de sanatate
o Se D cu virarea ei la casele de sanatete
 4314 – Contributia peronalului la aigurare de sanatate

o Datorii sociale
o Se C cu sume retinute din salarii datorate
o Se D la plata lor
 437 - Contribuitia la protectia sociala

o Se C cu contributia intreprinderii respectiv a personalului la fondul de somaj
o Se D cu retinerea din el a salariilor la nivelul minim pe economie datorita
absolventiilor de liceu sau institut de invatamant superior in I–ul an de munca cu
conditia sa nu fie cu plata sumelor ramase catre Ministerul Muncii si PS
 4371 – Contributia intreprinderii la rotectia sociala
 4372 – Contributia personalului
 447 – Fonduri speciale

o Contributia ale intreprinderii in legatura cu Crearea unor fonduri speciale la
nivelul national → fond de risc sau accidente, commission la camera de munca,
fond de handicap
o Exista conturi de datorii sociale de P
o Se C cu sume datorata intreprinderii pentru constituirea unor fonduri speciale
o Se D la plata lor
o SFC datorii
o SFD creante
o Se dezvolta in analitic pe fiecare fond
75
o In situatia in care intreprinderea a virat sume > decat cele datorii privind
contributia sau impozitariile sale, fie le compenseaza in perioada urmatoare cu
cele datorate, fie in baza unei cereri scrise catre Administratia Finaniciara
Teritoriala, lie le compenseaza cu datoriile de aceasta natura.
 444 – Impozit pe salarii

o Cont de datorii fiscale de P
o Se C cu impozitul din salarii datorate bugetului de stat
o Se D la plata lui
o SFC → datorii neachitate
o SFD → creante la buget
Salariul personalului se pot achita intr-o singura transa la sfarsitul lunii sau data de 15 a lunii urmatoare
sau in doua transe:
 Avans chezinal → pana la 40% din salariul realizat
 Lichidare
Exemplu: Presupunem ca se ridica de la banca 5 000 lei si se achita avans chezinal. Se inregistreaza salarii
datorate in suma de 14 000.
Se fac retineri din salariu:
 Contributia la AS – 9,5%
 Sanatate – 6,5%
 Somaj – 1%
 Impzit pe salarii – 1 500
 Imputatii pentru lipsuri in gestiune – 200
 Rate pentru cumparare marfa in rate – 300
Se inregistreaza contributia intreprinderii la:
 AS – 22%
 A sanatate – 7%
 Prot soc – 3%
 Commision la CM – 0,5%
Se ridica de la banca chezina a II – a si se achita cu mentinerea ca un angajati nu se prezinte sa-si
ridice salariul - 600. se achita pe destinatia legala retineri din salarii si contributiile intreprinderii.
1. ridicare numerar 581 = 5121 5 000
Depunere numerar in caserie 5311 = 581 5 000
2. achitarea vans chezinal 425 = 5311 5 000
3. inregistrarea sal. dat. 641 = 421 14 000
4. efectuarea ret.din sal 421 = % 9 380

4312 5 000
4314 910
4372 140
444 1 500
4282 200
427 300
421
425

9 380 14 000
4 020 76
600

5 000 5 000

4312

1 330 1 330
641

14 000 14 000

5. inregistrarea contributiei intreprinderii la AS

6451 = 4311 3 080
6. inregistrarea contributiei la A sanat
6453 = 4313 980
7. inregistrarea contributiei intreprinderii la PS
6451 = 4371 420
8. inregistrarea comis.la camera de munca
653 = 447 70
9. ridicarea numerar
581= 5121 4 620
5311 = 581 4 620

10. achitare chenzina a II-a
421 = 5311 4 020
11. inregistrarea salariului neridicat
421 = 426 600
12. achitarea retinerii salariale si contributia intreprinderii
8 730 % = 5121
3 080 4311
1 330 4312
980 4313
910 4314
420 4371
70 447
1 500 444
300 427
13. Repartizarea Cheltuielilor asupra profit

121 = % 18 550
641 14 000
6451 3 080
6453 980
635 70
6452 420
4314

910 910
77

4372

140 140

444

1 500 1 500

4282

200

427

300 300

6451

3 080 3 080

6453

980 980

4313 4311 6452

980 980 3 080 3 080 420 420

4371 447 635

420 420 70 70 70 70

Contabilitatea trezoreriei
Trezoreria unitatii este structurata in:

 plasamente de trezorerie
 disponibilitati banesti
Plasamente de trezorerie sunt titluri de valoare achizitionate pe TS sub un an in vederea
revanzarea lor pentru obtinerea de profit. Pot fi reprezentate fie de actiuni proprii rascumparate in vederea
distribuirii catre salariati sau anularea lor, semnificand miscarea capitalului social pentru acoperirea pierderilor.
78
Legea 31/90 privind societatiile comerciale inscrie conditii privind rascumpararea actiunilor proprii
reprezentand limita maxima a valorilor, perioada de retinere, etc.
Plasamentele de trezorerie pot constata si in actiuni ale altor societati si alte titluri de valoare
(obligatiune). Se reflecta in contabilitate cu ajutorul conturilor:
 502 – Actiuni
 503 – Actiuni proprii
o Sunt conturi de A de trezorerie
o Se D la achizitie lor
o Se C la revanzare sau anulare
o Pot avea SFD reflectand titlurile de
valoarea la dispozitia unitatii.
o Se dezvolta in analitic pe tipuri de Titluri
Exemplu: Presupunem ca achizitioneaza 500 titluri reprezentand actiuni proprii, valoare nominala = 25 000
lei/buc, Pc = 30 000 lei/buc. Din cele 500 titluri 300 se revandangajatiilor proprii cu Pv = 32 000 lei/buc, iar
200 buc se anuleaza in vederea miscarii a capitalului social.
Rezolvare:
1. rascumparare actiuni
Vnom = 500 * 25 000 = 12 500 000
P rasc = 500 * 30 000 = 15 000 000
Diferenta nefavorabila= 2 500 000 (cheltuieli financiare)
15 000 000 % = 5121
12 500 000 502
2 500 000 668
2. vanzarea actiunilor proprii

Vnom = 300 * 25 000 = 7 500 000
300 * 32 000 = 9 600 000
Diferenta favorabila = 2 100 000
311 = % 9 600 000
502 7 500 000
768 2 100 000
3. anularea actiunilor
200 * 25 000 = 5 000 000
1012 = 502 5 000 000
Disponibilitatiile banesti se pot pastra in conturi deschise la banci si in caseria intreprinderii in lei
si/sau valuta.
Conturi deschise la banci pot fi CCB utilizate in operatiuni zilnica de incasari si plati sau
SPECIFICE (acreditive, carnete CEC cu limita)
Conturi curente la banci → sunt conturi de disponibilitati de Activ.
→ se D cu incasariile
→ se C cu platile
→ SFD disponibilul la dispozitia intreprinderii
→ se dezvolta in analitic pe fiecare cont deschis la banca sau fiecare
caserie
In situatia in care disponibilul este in valuta evidenta se tine in paralel atat in valuta cat si in lei
prin transferul valutei la cursul BNR din ziua operatiei (este valoarea cursului BNR din ziua precedenta
efectuata operatiei de decontare).
La inchiderea exercitiului financiar disponibilul ramas in valuta se actualizeaza in lei la cursul
BNR valabil pentru exercitiului financiar. Pentru aceasta se determina si inregistrarea nu este egala cu cursul,
reprezinta cheltuieli sau venituri financiare dupa caz.
79
In vederea determinarii inegalitatea se compara SF exprimat in valoare cu echivalentul in lei la

data operatiilor cu aceelasi sold in valuta, dar exprimate in lei la 31 decembrie.
Contul de disponibilitati in valuta se dezvolta in analitic pe tipuri de valuta si in cadrul lor pe
fiecare cint in parte.
CCB – 5121 - Disponibil in lei si in valuta:

 Se pot utiliza si pentru primirea unor credite de linie. In consecinta ele
sunt conturi bifunctionale.
 Se D pe de o parte cu incasariile, care in cazul SFC echivaleaza cu
restituirea imprumutului
 Se C cu plati care in cazul lipsei de disponibilitati echivaleaza cu primirea
imprumutului
 Pot avea SFD sau SFC reflectand disponibilul intreprinderii sau datoria
bancara reprezentand imprumutul primit si nerestituit
In clasa conturilor de siponibilitati se mai cuprind conturi de sume in decontare:
 5111 – Cecuri de incasat
 5113 – Efect de comert depuse spre incasare
 5125 – Sume in decontare
o Sunt conturi de disponibilitati de Activ
o Se D cu sumele ce urmeaza a fi incasat la scadenta (echivaland
cu creanta fata de banca)
o Se C la incasarea lor
o SFD → creanta neincasata inca
In aceelasi clasa de cnturi de disponibilitati se mai cuprind conturi:
 519 - Credite pe TS
o Sunt conturi de datorii la banca de P
o Se C la primirea creditului
o Se D la Rambursarea lor
o SFC → datorii neachitate
o Se dezvolta in analitic pe fiecare credit in parte
 5186 – Dobanda de plata

o Conturi de datorii de P
o Se C cu dobanda datorata
o Se D la plata lor
o SFC → datorii neachitate inca
 5187 – Dobanda de incasat (la disponibilitati)

o Conturi de creante bancare de A
o Se D cu creanta fata de banca
o Se C la incasarea dobanzii
o Soldandu-se
o SFD reflectand dobanda de incasat
o Se dezvolta in analitic pe fiecare cont bancar
Privitor la dobanziile la disponibile banesti, banca poate vira in contul ntreprinderii, fie in ultimele
zile ale lunii pentru luna in curs, caz in care se inregistreaza direct incasate, concomitent cu Veniturilr din
dobanza sau in primele 5 zile ale lunii urmatoare pentru luna trecuta, caz in care se va inregistra creanta fata
de banca si venituri din dobanzi.
In clasa de conturi de disponibilitati se mai curpind alte valori pastrate in caseria societatii si
structurate in:
 Timbre fiscale
 Marci postale
80
 Bilete de calatorie
 Bilete de tratament
 Tichete de masa
 Bunuri de benzina
Se reflecta in contabilitate cu ajutorul contului 532 – Alte valori:

 Este un cont de Activ
 Se D la chizitionarea valorii mentionate
 Se C la eliberarea acestora spre folosirea angajatelor
 SFD → valori existente in caserie
Contul 542 – Avans de trezorerie:

 Inregistreaza avansul acordat angajatului pentru achizitionarea de bunuri
in scop administrativ/plasare.
 Se D la acordarea avansului
 Se C la restituirea sumelor cheltuite
 SFD reflectand avansul acordat nejustificativ nerestituit
 Desi este un cont de trezorerie soldul sau se va reflecta in bilantul
contabil in gradul de creante personal
Transferul sumelor banesti dintr-un cont bancar in altul, o banca in alta si inventarul se reflecta in
contabilitate prin conturi intermediare cum ar fi:
 581 – Virament intern
o Cont de Activ
o Se D la iesirea sumelor dintr-un cont
o Se C la intrarea lor in alt cont, soldandu-se
o Daca transferul se face la sfarsitul anului, iar sumele nu au
intrat inca in conturile de disponibilitati inscris in ordinal de
plata → 585 – Sume in decont
Exemplu:
Presupunem ca in cursul lunii se efectueaza:
1. se primeste aportul la CS – 20 000 lei, si 1 000 euro,cursul la data subscrierii: 3.6, la incasare 3.70
2. se deschide un acreditiv – 5 000 lei la dispozitia unui furnizor
3. se achizitioneaza si receptioneaza un lot de marfa – 4 500 lei plata din acreditiv
4. se ridica de la banca 200 de euro, la cursul de 3.75, care se acorda ca avans unui angajati
5. la intoarcere din delegatie angajatul justifica avansul
→ bilet de avion – 120 euro, la cursul 3.8 lei
→ cazare – 60 euro, cursul la data facturii 3.75
→ 20 euro necheltuite se restituie la casa la cursul de 3.9
6. se incaseaza de la un client extern o creanta in suma de 500 de euro, cursul la data vanzarii 3.5, la
incasare 3.65
7. se ridica din banca 6 000 lei
8. se achita avans chezinal 3 000 si se achizitioneaza tichete de masa in valoare de 2 000, comisionul
societatii emitente 150 lei, TVA 19%
9. se elibereaza angajatiilor tichetele in valoare de 130 lei
10. se primeste un credit pe TS → 10 000 si se inregistreaza dobanda datorata → 1 500
11. se inregistreaza dobanda la disponibilul bancar – 400
12. cu ocazia inventarului se constata o lipsa numerica de 200. La inchiderea exercitiului financiar cursul
este 3.67
Rezolvare: 1. primirea aportului la CS

1 000 € * 3.6 = 3 600
1 000 € * 3.7 = 3 700
Diferenta = 100
81
23 700 % = % 23 700
20 000 5121 456 23 600
3 700 5124 765 100
2. deschiderea acreditivului
5411 = 5121 5 000
3. 371 = 4011 4 500

4011 = 5411 4 500
Inchiderea acreditivului
581 = 5411 500
5121 = 581 500
4. 581 = 5124 750

200 € * 3.75 = 750
5314 = 581 750
542 = 5314 750
120 € * 3.8 = 456

60 € * 3.75= 225
180 € 681
180 € * 3.75 = 675
6
625 = % 681 5314/€

542 675
765 6 200€ = 200€ =
750 750

5121

20 000 5 000
500

5411

5 000 4 500
500

5124/€

1 000€*3.7 = 3 700 200€ = 750
500€*3.7 = 1 825
1 500€ = 5 525 200€ = 750

82
581

Contabilitate financiara 500 500
750

20 € * 3.75 = 75
20 € * 3.9 = 78
3
5316 = %78 542
542 75
765 3 200 € * 3.75 = 750 180 € * 3.75 = 675
20€ * 3.75 = 75

Incasari 500 € * 3.65 = 1 825
Creante 500 € * 3.5 = 1 750
75
5124 = % 1 825
4111 1 750
765 75
581 = 5121 6 000

5311 = 581 6 000
425 = 5311 3 000
Valoarea tichetelor 2 000
Commision 150
TVA 19% 28,5
2 178,5
2 178,5 % = 4011
2 000 532
150 628
28,5 4426
Cheltuieli cu tichetele de masa = 532

4011 = 5311 2 178,5
5121 = 519 10 000
666 = 5186 1 500
5187 = 766 1 500
4282 = 5311 200
Sf 5124 1 300 € → 4 775
SF la cursul 31 decembrie 1 300 € * 3.67 = 4 771
4
665 = 5124
SF 5314 20 € 75 lei
La cursul 31.12 20 € *3.67 73,4 lei
1,6 lei
665 = 5314 1,6
Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor si a rezultatelor
Cheltuielile sunt sume platite sau de plata generate de iesirea de activ din patrimoniu sau scaderea
valorii lor si cresterea datoriei → scaderi de beneficii, altele decat distributiile catre actionari.
83
Veniturile sume incasate sau incasabile generate de intrari de Activ sau cresterea valorii lor si
scaderea datoriei, care conduc la cresteri de beneficii si de capitaluri proprii, altele decat aporturi ale
actionariilor.
Rezultatele se determina ca diferenta intre veniturile exercitiului current, si cheltuieli conectate la
aceste venituri. Este un rezultat contabil. Punct de pornire in determinarea rezultatului fiscal.
Cheltuielile sunt reflectate de conturi din clasa a 6-a.
 sunt conturi assimilate conturilor de A
 se D in cursul exercitiului la inregistrarea cheltuielilor generate de
consumuri de stocuri, servicii primite de la terti si alte operatiuni
economico-financiare
 se C →
o a) in cursul exercitiului cu eventuale recuperari de cheltuieli
o b) la inchiderea exercitiului cu repartizare / imputarea
cheltuielilor asupra rezultat
 Soldandu-se
 Structurarea cheltuielilor in contabilitatea financiara se face in functie
de activitatea generatoare de cheltuiala (activ de exploatare, financiare,
extraordinare), iar in cadrul fiecarui activitate dupa natura cheltuielilor.
 Conturile de cheltuieli se dezvolta in analitic pe tipuri de cheltuiala:
o Cheltuieli cu servicii postale / postale
o Cheltuieli Internet
o Cheltuieli telecomunicatii,etc.
o Cheltuieli cu reparatii
Conturile de venituri
 Sunt similate conturilor de P
 Fac parte din clasa a 7-a de conturi
 Se C in cursul exercitilor cu vanzariile bunurilor, lucrariilor, servicii
precum si venituri financiare si extraordinare
 Se pot D in cursul exercitiului cu eventualele reduceri de preturi cu
carater comercial acordate de furnizori clientilor sau cu restituirile de
catre clienti a unor bunuri necontractate, necorespunzatoare calitativ
 Se D la inchiderea exercitiului financiar cu incorporarea veniturilor in
profit, soldandu-se.
 Rezulta ca la inchiderea exercitiului toate cheltuielile si veniturile se
transfera in contul de Profit si Pierdere:
o Cont de rezultate bifunctional
o Se C cu veniturile
o Se D cu cheltuielile
o Poate avea SFC reflectand profitul intreprinderii
o Poate avea SFD reflactand pierderea
In situatia in care AGA hotaraste repartizarea profitului. Aceasta se va inregistra cu ajutorul contului 129 –
Repartizarea profitului:
 Cont rectificativ de rezultate, de A
 Se D la inchiderea exercitiului financiar cu repartizarea
profitului pe destinatii legale, ramanand ca SFD sumele
repartizate
 Se C la deschiderea exercitiului urmator cu diminuarea profitului
cu suma repartizata,soldandu-se
Daca AGA nu repartizeaza fie deloc, fie întregul profit acesta se va reporta la deschiderea exercitiului
urmator. Lucru valabil si pentru pierderea nerecuperata utilizand cintul 117 – Rezultat reportat:
 Cont de rezultat bifunctional
 Se C cu reportarea profitului, caz in care se va D cu Repartizarea
ulterioara putand avand SFC, care reflecta profitul nerepartizat
inca
84
 Se D cu pierderea raportata, caz in care se va C cu acoperirea ei

in anul urmator din profitul acestora, caz in care SFD pierdere
neacoperita
Dupa determinarea rezultatului contabilul se determina rezultatul fiscal pe baza relatiei:

Rezultat fiscal = Rezultat contabil – Deducere fiscale + Cheltuielil nedeductibila fiscal
Poate fi profit fiscal in situatia in care se va aplica asipra lui cota de impozitare, determinand
impozitul pe profit. Sau pierdere fiscala caz in care Cod Fiscal prevede posibilitatea acoperirii el din profitul
fiscal a 5 exercitii viitoare.
Deduceriile fiscale (dividende incasate din RO, doar cetatean roman) confor Codului Fiscal sunt:
 Rezerva legala constituita intr-un procent de 5% din (profit ctb – venituri neimpozabile + Cheltuieli
nedeductbile aferente acestor venituri), pana se ajunge la 1/5 din CS
o Se utilizeaza pentru acoperirea pierderii fiscale
o In cazul utilizarii ei la reconstituirea numai reprezinta deducere fiscale
 Rezerve technice pentru banci si societati de Asigurari
 Anularea de datorii care la inregistrare au reprezentat Cheltuieli nedeductibila fiscal
 Anularea de provizioane care au fost la constituire cheltuieli nedeductibila fiscal
 Provizioane pentru garantii acordate clientilor fie in baza contractelor, fie la nivelul cheltuielilor
effective cu remedierea defectelor la produse si servicii vandute cu perioada de garantie
 Provizioane pentru creante clienti intrati in faliment pe baza de hotararii judecatoresti
Privitor la cheltuieli distingem:

 Cheltuieli nedeductibila integral → astea sunt
o Cheltuieli inregistrate fara a avea la baza un document fiscal
o Cheltuieli cu servicii inregistrate fara a avea la baza
 Contract scris
 A specifica in factura numarul si data contractului si se putea justifica efectuarea
 Exceptii: servicii ocazionale/ accidentale
o Lipsurile inregistrate la receptie sau la inventar si neamputate
 Fac exceptii lipsurile de bunuri pentru care s-au primit contracte de asugurare si se
vor despagubi
o Cheltuieli cu transport, cazarea, diurna salariatilor si administrtiei, daca societatea are
pierderi prin cumularea rezultatului current cu cel reportat
o Orice cheltuiala efectuata in favoarea unei persoane fizice, daca nu se impoziteaza la aceasta
o Diferenta dintre amortizarea contabila si fiscala, daca prima este mai mare
o Cheltuieli cu sponzorizare
 Dintre Cheltuieli deductibilitate limitata fac parte:

o Cheltuieli de protocol sunt deductibile in limita a 2% din profitul contabil la care se
adaugam Cheltuieli cu impozite pe profit inregistrat deja si Cheltuielile de protocol efective
o Cheltuieli cu diurna sunt limitate la diurna valabila la institutii publice, daca societatea are
pierdere (curenta + reportata) si pot fi majorate cu pana la 2,5, daca societatea are profit
o Cheltuieli cu perisabilitati sunt limitate la cotele legale prevazute de Codul Fiscal si
aplicabile la stocurile, care admit perisabilitati
o Cheltuieli cu dobanzi la Imprumuturi pe o durata > 1 an. Privitor la aceste Imprumuturi se
iau in calcul numai cele primite de la alte persoane decat banci si institutii autorizate de
credit.
Privitor la dobanda se efectueaza 2 limitari:

1. ia in calcul dobanda de referinta de BNR pentru imprumuturile in lei si o dobanda de 9% pe
an pentru Imprumuturi in valuta. Tot ce depaseste suma rezultata din calcul ramane
nedeductibil pentru intotdeauna.
85
2. face necesara determinarea gradului de indatorare a intreprinderii:

Grad de indatorare = Imprumut pe > 1 an la 1 ian + Imprumut pe > 1 an la 31 dec
Capitaluri proprii 1 ian + Capitaluri proprii la 31 dec
Nota: Imprumuturile pe perioada > 1 an inglobeaza si datoriile furnizoriilor carora scadenta depaseste 1 an.
Nu se iau in calcul leasingurile.
Privitor la capitaluri proprii la 31 decembrie acestea se detremina luand in calcul profitul inainte de
impozitare finala. In situatia in care gradul de indatorare > sau egala cu cheltuielile cu dobanzi si diferentele de
curs valutar nefavorabila la intreprindere in valuta sunt nedeductibila la inchiderea exercitiului. Se reporteaza
insa is se reia in calcul in exercitiile urmatoare pana la deductibilitatea integrala. Daca societatii capitalurile
proprii sunt – se aplica aceeasi regula.
Daca gradul de indatorare < 3, cheltuielile cu dobanzi si diferentele de curs nefavorabila sunt
deductibile.
In urma efectuarii calculului, daca rezulte pierdere fiscala aceasta se impoziteaza cu cote de impozit. In
prezent pentru societati comerciale cu exceptia cluburilor de noaptea si cazinouri, 16%. La banci si societati de
asigurare 80%.
Exemplu: Presupunem ca in exercitiul anterior societatea a obtinute un rezultat reprezentand pierdere in suma
de 8 00o lei din care pierdere fiscala 2 000 lei. Ea are urmatorul CS de 30 000 lei si o rezerva legala constituita.
Operatiuni economico – financiare:
1. se achizitioneaza un lot de marfa pentru care se cunosc 5 000 de bucati,
Pc = 60 lei/ buc; Cheltuieli transport = 40 000, TVA 19%
a) la recptie se constata o lipsa de 500 de bucati suportata de intreprindere
b) la achitarea facturii inainte de scadenta se primeste un scont 4%
2. se vand 4 000 buc marfa cu o Mb 30%, TVA 19%
3. se presteaza la extern un serviciu in valoare de 3 000 €, curs la data facturii 3,6, locul
impozitarii in RO. Se incaseaza 2 000 € la un curs de 3,65
4. se achita cheltuieli de protocol in suma totala 20 000, TVA 19%
5. se acorda o sponzorizare 10 000
6. se inregistreaza amortizarea utilajelor stiind ca valoarea lor de intrare este 16 000, DV
economica 5 ani, DV fiscala 4 ani
7. se primeste o factura de la extern pentru servicii prestate de consultanta in suma de 400 $
de 3 lei/dolar. Desi se datoreaza impozite personalului nerezidente in RO, impozit la
retineri la sursa. Societatea achita integral factura furnizorului extern, la cursul de 3,4.
8. se constituie un provision pentru ajustarea valorii stocurilor
9. se anuleaza o datorie de 5 000 lei, din care la constituire 2 000 au fost o cheltuiala
nedeductibila fiscal
10. se incaseaza un dividend 2 000
11. se acorda cadouri cu ocazia sarbatoriilor de iarna catre copiilor angajatiilor, 4 000 lei
stiind ca fondul de salarii annual a fost 600 000
Se cere: inregistrarea operatiunilor in cursul exercitiului. Inchiderea acestora stiind ca cursul euro 3,67 lei si
determinarea rezultatului contabil si fiscal.
1. NO: achizitionare marfa 5 000 * 60 = 300 000

Chelt trans = 40 000
Ca = 340 000:5 000 = 68 Ca/buc
TVA 19% = 64 600
Tot de plat = 404 600
NIR: 4 500 * 68 = 306 000
500 * 68 = 34 000
404 600 % = 4011
306 000 371
34 000 607
58 140 4426
6 460 635
86
Scont: 4% * 404 600 = 16 184

TVA 19% 16 184 * 19 = 2 584
119
Scont fara TVA = 13 600
4011 = % 404 600

5121 388 416
767 13 600
4426 2 584
2. NO: vanzare marfa 4 000 * 68 = 272 000

Mb 30% * 272 000 = 81 600
Pv = 353 600
TVA 19% = 67 184
Total de incas = 420 784
4111 = % 420 784
707 353 600
4427 67 184
b) NO: descarcarea gestiunii 607 = 371 272 000
3) NO: prestare servicii 3 000 * 3,6 = 10 800

Locul impozitarii in RO = facturarea in RO, TVA 19%
3 000 * 3,6 = 10 800
TVA 19% = 2 052
Total incas = 12 852
4111 = % 12 852
604 10 800
4427 2 052
b) NO: incasare 2 000 * 3,65 = 7 300

dif de curs = 0,05
creante 2 000 * 3,60 = 7 200
dif favorabil = 100
5124 = % 7 300
4111 7 200
765 100
607 635
6 460
34 000 70,8
272 000

767

13 600

87
707

353 600

704

10 800

756

100

4111
3 665
570*3,6

=12 852 7 200
160

623

20 000

6582

10 000

6811

3 200

628

1 200

5124/$
88

400*3,4
=1 360
5124/€

7 300

4) NO: achitarea cheltuielilor de protocol 20 000 + TVA 19% = 23 800
23 800 % = 5311
20 000 623
3 800 4426
5) NO: achitarea unui sponzorizare

6582 = 5121 10 000
6) NO: inregistrarea amortizarii Vi = 16 000

DVE = 5 ani
DVF = 4 ani
A = 16 000 / 5 = 3 200/an
6811 = 2813 3 200
7) a, NO: primirea facturii servicii la extern 400 $ * 3 lei = 1 200

628 = 4011 1 200
b, NO: achitarea facturii 400 $ * 3,4 = 1 360
400 $ * 3,0 = 1 200
Dif. Nefav = 160
1 360 % = 5124
1 200 4011
160 665
→ un venit din Romania → prestare serviciului extern→o cheltuiala nedeductibila fiscal
c, NO: inregistrarea impozitarii

Noi am dat 400 netul. Brut aplicat 15% si imi raman 400. → impozitul aferent a 400 $.
15 * 100 / (100 - 15) = 17,7
17,7 aplicat la 400 = 470,8
635 = 446 70,8
8) NO: constituirea provizionului
6814 = 391 4 000
9) NO: anularea datoriei
401 = 758 5 000
10) NO: incasare dividend
5311 = 761 2 000
11) NO: acordarea cadourilor de sarbatori
6588 = 421 4 000
12) NO: reevaluarea creantelor la inchiderea exercitiului financiar
 pentru client extern
4111 = 765 109,9
o 1 570 * 3,67 = 5 761,9 2 000 * 3,6 = 7 300

o 1 570 * 3,60 = 5 652 2 000 * 3,67= 7 340
89
Dif favorabila = 109,9 Dif nefavora = 40
 Pentru banca 5124 = 765 40
13) NO: Repartizarea cheltuielilor

121 = % 355 090,8
607 306 000
635 6 530,8
6582 10 000
623 20 000
665 160
6814 4 000
6588 4 000
6811 3 200
628 1 200
14) NO: incorporare profitului
385 409,9 % = 121
13 600 767
353 600 707
10 800 704
249,9 765
5 000 758
2 000 761
15) NO: cheltuielile nedeductibila Profit 30 319,1

Ch prot 20 000
50 319, 1 * 2% = 18 993,62
34 000 stoc lipsa
6 460 TVA aferenta stoc lipsa
18 993,62 cheltuieli nedeductibila de protocol
10 000 sponzorizari
Situatiile financiare finale
In vederea intocmirii si prezentarea situatiilor finale este necesara parcurgerea unor lucrari de
inchidere a exercitiului financiar → inventarierea tuturor structuriilor patrimoniului effectuate in dublu scop:
a) pentru regularizarea eventuala diferentei in vederea aducerii situatiei scriptice la nivelul celei
faptice pentru a reflecta evaluarea prin bilant.
b) In vederea evaluarii bilantiere
→ actualizarea creditului si datoriile exprimate in valuta la cursul de inchidere a exercitiului
financiar
→ actualizarea disponibilitatiilor in valuta la cursul de inchidere al exercitiului
→ separarea cheltuielilor si veniturilor afarent exercitiului viitor de cele curente (in vederea
respectarii principile independente exercitiului)
→ detareminarea si inregistrarea tururor ajustariilor de valoare temporara sau permanenta
→ constituirea si/sau anularea provizioanelor pentru riscuri viitoare.
Separarea cheltuielilor si veniturilor aferente exercitiilor viitoare cu cele curente:
→ 471 – Cheltuieli in avans

o Cont de regularizare de A
o Se D cu cheltuielile achitate in exercitiul current, dar aferent exercitiilor viitoare
→ chiria achitata pe cativa ani
o Se C in exercitiul viitor cu cheltuiala ajunsa la scadenta se devine curenta
90
o Are SFD → cheltuieli neajunse inca la scadenta

o Se dezvolta in analitic dupa natura cheltuielilor pe fiecare cheltuiala in parte.
 Exemplu:
 1, la 31 Decembrie → primirea facturii Romtelecom este inscris un abonament de
70 lei pe perioada 15 decembrie→14 ianuarie
 2, se primeste factura pentru chiria sporuri comerciale in suma de 9 600 lei pe
2exercitii financiare viitoare
 1, NO: inregistrarea facturii Romtelecom
Abonament 70 15.XII.→ 14.I.
TVA 19% 13
83
83 % = 4011
35 626
35 471
13 4426
Iau N+1 626 = 471 35
 2,NO: factura chirie 9 600

1 824
11 424
11 424 % = 4011
9 600 471
1 824 4426
9 600 / (2 * 12) = 400 612 = 471 400
→ 472 – Venituri in avans:

o Conturi de regularizare de P
o Se C cu Veniturile incasate in exercitiul current, dar aferent unor exercitii viitoare
o Se D in exercitiul viitor cu Veniturile ajunse la scadenta se devine curenta.
o Poate avea SFC → Venituri neajunse unca la scadenta. Privitor la ajustarea de
valoare, agentul economic are obligatia sa compare valoarea de intrare a bunului
cu valoarea sa justa de piata la 31 decembrie (tinand cont de starea si utilitatea
bunului pentru intreprindere)
Daca valoarea justa < valoarea de intrare se va inregistra o ajustare de valoare pentru ca bunul sa fie
reflectat in bilant la valoarea reala. Ajustariile de valoare se pot corecta in perioada urmata fie prin majorare, fie
prin micsorare.
Entitatiile economice mai au obligatia sa analizeze existenta unor datorii viitoare certe dar care reprezinta
nesiguranta privind data scadentei si/sau marimea lor.
De exemplu: → majorari pentru intarzieri la plata
→ penalitati
→ defectiuni la produsul/serviciul cu garantie
→ necesitatea unor restructurare viitoare ale intreprinderii
Conducerea are obligatia sa estimeze marimea acestor datorii si sa dispune inregistrarii lor in
contabilitate. NU se vor inregistra dat un posib a fi estimate → daune.
Recunoasterea acestor datorii → constituite de Provizioane pentru riscuri viitoare.
Atunci cand Provizionul ramane fara ab sau eb sau s-a realizat “Provizionul se reia in rezultat” (vezi
capitolul provizioane)
Intocmirea si prezentarea situatiei financiare este reglementata de ordinul Ministrului de Finante

Publice de ordinal 1752/2005 pentru aprobarea reglementarii contabile conforme cu directivele europene.
91
Conform acestuia persoanele juridice la data bilantului depasesc limitele a dou dintre urmatoarele criterii: →
total active = 3 650 000 €
→ cifra de afaceri neta =7 300 000 €
→ numarul mediu de salariati 50
Intocmirea situatiei financiare anuale, care cuprind:

 Bilant
 Contul Profit si Pierdere
 Situatia modificari capitalurilor proprii
 Situatia fluxurilor de trezorerie
 Note explicate la situatia financiara anuale
Persoanele care nu indeplinesc conditiile de mai sus intocmesc:

 Bilantul prescurtat
 Contul Profit si Pierdere
 Note explicative la situatia financiare anuale simplificate
 Optional ele pot intocmi si situatia fluxurilor de trezorerie si situatia modificari
capitalurilor proprii
O societate mama trebuie sa intocmeasca situatii financiare anuale consolidate conform directivei a 7-a
CEE daca face parte dintr-un grup de societati si indeplineste 1 din urmatoarele conditii:
1. detine majoritatea drepturilor de vot intr-o filiala
2. este actionar, iar majoritatea membriilor, organelor de administratie, de conducere
si supraveghere a filialei au fost numiti doar ca rezultat ca drepturilor sale de vot
3. exercita o dominanta asupra filialelor
4. poate revoca majoritatea membriilor Consiliului de administrare si director al
filialei
5. filiala este condusa pe o baza unificata de societate mama
6. este scutita de consolidare, daca societatea care intra in consolidare nu depasesc
limitele a doua din urmatoarele 3 criterii:
 total active = 17 520 000
 cifra de afaceri neta = 35 040 000
 numarul mediu de salariati = 250
Intocmirea si prezentarea bilantului contabil
Bilantul contabil se intocmeste pe baza balantei de verificare, a conturilor sintetice intocmite pentru
31 decembrie.
Bilantul se prezinta sub forma de liste si cuprinde 2 coloane, informatii pentru inceputul anului si
pentru sfarsitul anului. Ca urmare se vor prelua si in balanta de verificare soldurile initiale, respectiv soldurile
finale ale conturilor sintetice. Unele dintre solduri se trec, ca atare fara nici o prelucrare. De exemplu soldul
conturilor:
 1012 – CS
 117 – Rezerve reportate
 121 – Profit si Pierdere
 109 – Actiuni proprii, etc.
Alte solduri se prelucreaza prin sintetizarea lor in functie de natura elementului prezentate de exercitiul, se
vor centraliza toate soldurile conturilor:
a) care reflecta creante ale intreprinderii
b) conturi de disponibilitati
c) soldurile creditoare ale conturlio de datorii
92
Pentru alte posturi de bilant se fac corectii prin scaderea unor conturi din soldul altora. De exemplu → in
cazul activelor imobilizate se va scadea din valoarea de intrare amortizarea cumulate si ajustariile temporare de
valoare.
In cazul stocurilor evidentiate la alte preturi decat costul de achizitie sau costl de productie se vor corecta
prin adunarea sau scaderea pretului de inregistrare a diferentelor de pret, etc.
In cazul bilantului simplificat toate elementele de aceeasi natura se trec cumulate pe un singur rand.
In cazul bilantului complet gradul de detaliere a diferentelor elemente se stabileste in functie de
conducerea intreprinderii, in functie de semnificatia valorii elementelor respective. De asemenea creantele si
datoriile se departajeaza dupa termenul de scadenta:
a. TS > 1 an
b. TL < 1 an
Bilantul contabil permite determinarea capitalurilor proprii prin scaderea totalurilor active.
Intocmirea si prezentarea contului de profit si pierdere
Contul PP se intocmeste pe baza rulajelor conturilor din clasa 6 si 7 cumulate de la 1 ianuarie pana la
31 decembrie.
Se prezinta tot sub forma de lista continand informatiile privind cheltuieli, venituri si rezultatul la 31
decembrie N – 1 si 31 decembrie N.
Rezultatul se calculeaza pe gen de activitate:
a. Din exploatare:
1. operatiuni financiare
2. operatiuni extraordinare
b. si cumulate din intrega activitate

Prin scaderea impozitului pe profit din rezultatul global se obtine rezultatul net contabil.
Contul PP contine ca principal indicator:
 cifra de afaceri neta :

o Venituri din vanzarea bunurilor, lucrari, servicii, care fac obiectul intreprinderii,
corectate cu eventualele reduceri comerciale acordate clientilor
o Cifra de afaceri se determina cumuland rulajele creditoare ale conturilor de 701
pana la 708 – Venituri din activitati diverse, acestea se corecteaza cu reduceriile
de pret
 Produsul exercitiului:
o Obtinute prin totalizarea rulajelor aceelasi conturi, mai putin Veniturilor de
exploatare
Conform directivei a 4-a se vor inscrie in Venituri de exploatare, Venituri din dobanzi realizate de
entitatiile care au ca obiect de activitate ca leasingul. Detalierea cheltuielilor si veniturilor se realizeaza in PP
complet in functie de semnificatia acestora.
Criteriile de recunoastere
1. In bilant sunt:
a. elementele reprezinta resurse controlate de intreprindere

b. evaluate in mod credibil
c. de la care se asteapta beneficii viitoare
2. In contul PP:
93
a. Veniturile includ sumele sau valoriile incasate/ de incasat in nume propriu din activitatiile
curente cat si castigurile din orice alte surse. Ele reprezintacresterea a beneficiilor, care
conduc la cresterea capitalurilor proprii, altele decat aporturile actionariilor.
b. Cheltuielile entitati reprezinta valori platite in sume proprii pentru consumuri de stocuri si
servicii, cheltuieli cu peronalul, executarea obligatiunilor legale sau contractuale, cat si
pierderi din orice alte surse.
c. Cheltuielile si/sau veniturile se cunosc in PP in perioada in care s-a efectuat si la care se
refera numai daca pot cuantifica in mod credibil.
94

Contabilitatea Financiara

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitatea Financiara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitate financiara

Capitolul 1. Organizarea contabilitatii financiare

1. Cadrul conceptual si organizational al contabilitatii financiare

Capitolul 2. Contabilitatea capitalurilor

1. Structura si delimitari privind capitalurile

Capitolul 3. Contabilitatea imobilizariilor

Capitolul 4. Contabilitatea stocurilor

1. Delimitari si structurari privind stocurile

Capitolul 5. Contabilitatea decontariilor cu terti

1. Contabilitatea decontariilor cu furnizori

Capitolul 6. Contabilitatea trezoreriei

2. Contabilitatea titlurilor de plasamente

Capitolul 7. Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor, rezultaturilor

1. Delimitari si structurari a cheltuielilor si a veniturilor

Capitolul 8. Situatii de raportare financiar- contabile

1. Utilizatorii de informatiuni. Structura situatiei de raportare si trasaturile lor calitative

1. Legea contabilitatii 82/1991 cu toate completariile si modificarile la zi

2. O.G. 306/2001 privind armonizarea contabilitatii romanesti cu directive 4 cu directive UE

3. O.G. 94/2002 privind armonizarea contabilitatii romanesti cu standardele internationale ale

4. Codul fiscal. Titluri: Impozit pe profit, TVA

5. Contabilitatea financiara a intreprinderii, Ristea Mihai, editura Economica, 2004

6. Contabilitatea in comert si turism, Magdalena Negrutiu, editura Maxima, 2002

In patrimonial unei societati figureaza urmatoarele elemente:

 Cladire 100 000 A

Determinati rezultatul exercitiului. Intocmiti bilantul.

1)NO: achizitionare materii prime in valoare de 5 000

301 = 401 5000

2) NO: restituirea creditelor bancare in val.de 100 000

1621 = 5121 100 000

3) NO: vanzarea actiunilor in valoare de 8 000

764 = 461 8 000

4) NO: vanzarea PF, TVA 19% 30 000

+P cresc veniturile, ct “Venituri din vanzarea PF”, ct de P cu + P, se C

5) NO: incasarea creante clienti prin virament in valoare de 35 700

5121 = 411 35 700

6) NO: majorarea CS din reserve cu valoarea 2000

106 = 101 2000

7) NO: incasarea dividendelor din titlurile de participare in valoare 3000

5121 = 764 3000

8) NO: achitarea datoriei fata de furnizori in valoare de 5000

401 = 5121 5000

9) NO: primirea avansului achitat furnizori in valoare de 4000

5121 = 409 4000

10) NO: inregistrarea amortizarii mijloacelor fixe (utilajelor) in val.de 10 000

Credite pe TS Debitori diversi Ven. din vanz. plasma.

(2) 100 000 (3) 8 000 (7) 3 000 (3) 8 000

Clienti V.din vanz.PF TVA colectat

(4) 35 700 (5) 35 700 (4) 30 000 (4) 5 700

Rezerve CS Furnizori debitori

(6) 2 000 (6) 2 000 (9) 4 000

(10) 10 000 (10) 10 000

1.1. Cadrul conceptual al contabilitatii

Organizarea si tinerea contabilitatii este reglementata de legea 82/1991, cu toate completariile si

1.2. Intreprinderea ca sfera de actiune si organizare a contabilitatii

 intreprinderea pe actiuni, carei Cs se sub impune in actiuni si care raspund in

Structura de conducere : AGA,

Structura operationala Intreprinderea producatoare sectii de baza

Intreprinderea comerciale depozite

Intreprinderea transport. autobaze

1.3. Organizarea contabilitatii

Are in vedere urmatoarele factori:

La sediul central la departamente financiar – contabile se tine evidenta operatiunilor effectuate de

o Elemenetele capitalurilor proprii sunt: