Sunteți pe pagina 1din 6

SISTEMUL UNITAR DE BUGETE

Seminar nr. 1. Bugetul public național. Sistemul unitar de bugete

Concepte de bază / cuvinte cheie: Buget, sistem bugetar, structura bugetului, bugetul
juridic economic şi politic

1. Bugetul - verigă de bază a sistemului financiar al ţării

În economia contemporană bugetul public constituie veriga centrală a sistemului


financiar al oricărei ţări, fiind expresia unui tip specific de relaţii financiare -
relaţiile bugetare - care se manifestă în procesele formării, repartizării
şi utilizării fondurilor  bugetare necesare organelor statale la nivel naţional şi local.
În teoria şi practica economică, bugetul public este privit, de obicei, din două puncte
de vedere
 ca o componentă obiectivă, de bază, a sistemului financiar şi
 ca document de previzionare şi de autorizare, ca principala balanţă financiară
cu caracter operativ şi obligatoriu a statului.
Ca verigă centrală a sistemului financiar,bugetul public reprezintă expresia sintetiza
tă a relaţiilor economice ce se manifestă în procesele formării şi utilizării principalului
fond centralizat de mijloace băneşti al statului şi a fondurilor
unităţilor administrativ – teritoriale, în vederea finanţării activităţilor destinate creşterii
calităţii vieţii, a unor activităţi privind dezvoltarea economică a ţării, cercetarea ştiinţifică,
amplificarea şi perfecţionarea infrastructurii, constituirea rezervelor de stat,
apărarea naţională, ordinea publică şi de drept.
Ca principala balanţă financiară, bugetul public este documentul de bază, cu
puterede lege, care stabileşte, pe de o parte, natura şi mărimea veniturilor ce se mobilizează la
dispoziţia statului, iar pe de altă parte, felul şi volumul alocaţiilor bugetare ce sevor dirija de
către stat pentru finanţarea diverselor activităţi în cursul unui an.

Există trei categorii de legi ale finanţelor (ale bugetului):


A. Legea anuală a finanţelor, sau legea bugetului iniţial, în care se prevede şi
se autorizează, pentru fiecare an financiar, ansamblul resurselor şi cheltuielilor statului. Ea est
e votată de către Parlament într-o sesiune autonomă înainte deinceputul anului
considerat, fiind cunoscută ca legea bugetului de stat;
B. Legile rectificative ale finanţelor sau ale bugetului rectificat au ca obiect
rectificarea, în cursul anului bugetar, a dispoziţiilor legii bugetului iniţial; numărul lor nu este
fix, putând varia în funcţie de ani;
C.Legea  de  reglementare (regularizare) a finanţelor, este adoptată de către
Parlament după expirarea anului bugetar (de regulă după un an), prin care seconstată execuţia
reală a bugetului şi aprobă diferenţele dintre rezultatele pe care le-
a înregistrat, şi previziunile legii anuale a finanţelor, completate cu legile rectificative.

1
SISTEMUL UNITAR DE BUGETE

Această lege poate fi considerată, într-o accepţiune restrânsă, legea de execuţie a bugetului
de către Guvern.
Adoptat de către Parlament, bugetul este actul cel mai important din viaţa publică,
deoarece el este expresia financiară a programului de acţiune a statului pe perioada de un an.
El poate fi abordat sub patru aspecte esenţiale:
a) Din punct de vedere juridic, bugetul este document financiar cu putere de lege care
include anumite norme şi normative destinate organizării unei gestiuni financiare clare şi
explicite; el reclamă studierea diverselor reguli(norme) referitoare la conţinutul său, la
prezentarea sa, la adoptarea sa de către Parlament, la execuţia şi la controlul execuţiei sale;
aceste norme sunt destinate organizării unei gestiuni transparente a finanţelor de stat şi
precizării autorităţii Guvernului şi Parlamentului în domeniul bugetar.
b) Din punct de vedere contabil bugetul reprezintă totalitatea conturilor prin care se
gestionează resursele financiare ale statului. Aici din punct de vedere tehnic,ne interesează
îndeosebi procesele de elaborare şi executare a bugetului, precum şi metodele de previziune şi
evaluare a diverselor categorii de venituri şi cheltuieli cuprinse în buget.
c) Din punct de vedere economic, se poate remarca faptul că fondurile care trec prin
contul bugetar reprezintă o pondere semnificativă din PIB şi că prin impozitele prelevate şi
cheltuielile efectuate statul dispune de instrumente privilegiate de intervenţie în viaţa
economică şi socială.
d) Din punct de vedere politic, bugetul este considerat ca expresie a opţiunilor
Guvernului în ansamblul domeniilor care relevă competenţele sale (politica economică,
socială, educativă, culturală, militară etc.); aceste opţiuni sunt relevate prin evoluţia şi
repartiţia veniturilor şi cheltuielilor şi sunt determinate de multipli factori, legaţi de doctrinele
partidelor politice, de atitudinea opoziţiei, de forţa revendicativă a diverselor grupuri de
presiune, de ponderea constrângerilor economice şi politice internaţionale, de influenţa
trecutului, de fenomenele inerţiale etc.
Indiferent de modul de elaborare şi adoptare, de structura şi detalierea sa, bugetul
trebuie să îndeplinească trei funcţii:
1. Controlul cheltuielilor, prin care este supravegheată execuţia bugetului de către
autorităţile publice care au conceput limitele şi condiţiile (adesea, Guvernul şi Parlamentul) şi
chiar, într-un mod indirect, de către cetăţeni, care sunt atât finanţatorii, cât şi beneficiarii
bugetului.
2. Gestiunea eficace al activităţii publice, prin care executanţii se asigură de utilizarea
eficace a resurselor financiare şi a personalului pus la dispoziţie pentru a conduce şi realiza
activităţile prevăzute şi autorizate prin buget.
3. Proiectarea activităţilor statului, prin care obiectivele urmărite sunt formulate în
diferite programe alternative, fiind evaluate şi însoţite de posibilităţile de finanţare.Importanţa
acestor funcţii se modifică pe parcursul anului bugetar. Funcţia de control domină iniţial,
deoarece se urmăreşte evitarea abuzului de putere din partea Executivului, accentul punându-
se apoi pe o bună gestiune a resurselor publice, ca în final să se încerce o planificare mai bună
a cheltuielilor conform nevoilor şi cerinţelor manifestate în timp.

2
SISTEMUL UNITAR DE BUGETE

2. Bugetul public național

Bugetul public național este constituit din totalitatea bugetelor publice pregătite de
persoanele juridice de drept public.
Conform art. 138 alin (1) din Constituția României, categoriile de bugete sunt:
 Bugetul de stat
 Bugetul asigurărilor sociale de stat
 Bugetul local
Orice buget public are în structura sa două mari componente:
 Venituri
 Cheltuieli
Există și bugete ale unor instituții publice care au în structura lor doar cheltuieli, nu și
o listă de venituri. În cazul acestor persoane juridice de drept public, deși nu au niciun venit,
au nevoie de bani pentru a funcționa, au cheltuieli trecute în buget( spre exemplu, salariile ).
Instituțiile care au venituri și cheltuieli au autoritate financiară, un grad de siguranță și
au o structură bugetară clasică, duală.
Veniturile pot fi:
1. Venituri ordinare

        A. Venituri fiscale

o Impozitele reprezintă o contribuție bănească obligatorie și cu titlu


nerambursabil, datorată, conform legii, bugetului de stat de către persoanele
fizice și persoanele juridice pentru veniturile pe care le obțin sau bunurile pe
care le posedă. Sumele concentrate de stat pe calea impozitelor de la
persoanele fizice și juridice se reîntorc sub forma unor acțiuni, servicii,
gratuități de care beneficiază cei care au contribuit la formarea fondurilor
generale ale societății.
o Taxele sunt sumele plătite de persoanele fizice sau juridice pentru a avea acces
la un serviciu public. Taxele sunt încasate de la persoanele care solicită o
anumită activitate din partea unor instituții de stat.
o Contributiile presupun o obligație de plată impusă unilateral prin lege, dar, în
schimbul acestei plăți, contribuabilul dobândește un drept sub condiții
suspensive de a primi din partea statului, pentru viitor, anumite plăți sau
servicii.

B. Venituri nefiscale provenite din contracte, inclusiv fondurile externe nerambursabile, acte


juridice unilaterale, sancțiuni cu caracter patrimonial, legate, moșteniri vacante etc.

2. Venituri extraordinare. Dacă veniturile ordinare nu acoperă toate cheltuielile, un stat


fie își ajustează cheltuielile, fie apelează la veniturile extraordinare pentru acoperirea
deficitului bugetar. Există trei surse de venituri extrabugetare: împrumuturile,

3
SISTEMUL UNITAR DE BUGETE

emisiunea monetară și vânzarea de rezerve naționale. Împrumuturile sunt cea mai


importantă sursă a veniturilor extrabugetare deoarece emisiunea monetară este
interzisă în cadrul Uniunii Europene, iar vânzarea de rezerve naționale este permisă
doar în situații excepționale.

Componentele sistemului unitar de bugete sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tipologia bugetelor Observaţii


bugetul de stat   cel mai important buget la care se varsă majoritatea
impozitelor şi taxelor 
bugetul asigurărilor sociale de stat   cuprinde veniturile şi cheltuielile aferente pensiilor,
asigurărilor de accidente de muncăşi bolilor
profesionale
bugetele  locale ale comunelor, oraşel  între bugetele judeţene şi locale nu există raporturi de
or, municipiilor, sectoarelor municipi subordonare. Legea 273 / 2006 privind finanţele
ului  Bucureşti, judeţelor şi publice locale prevede
municipiului Bucureşti  Principiul autonomiei locale  financiare,  potrivit
căruia
:“art. 16. – (1) Unităţile administrativ teritoriale au dreptul la
resurse financiare suficiente, pecare
autorităţile administraţiei publice locale le pot utiliza
în exercitatea atribuţiilor lor, pe baza şi în limitele prevăzute
de lege.(2) Autorităţile administraţiei publice locale au
competenţa stabilirii nivelurilor impozitelor şi taxelor locale,
în condiţiile legii.(3) Alocarea resurselor financiare pentru
echilibrarea bugetelor locale nu trebuie să afectezeaplicarea
politicilor bugetare ale autorităţilor administraţiei publice
locale în domeniul lor decompetenţă.(4) Sumele defalcate
cu destinaţie specială se utilizează de către autorităţile
administraţiei publice locale în conformitate cu prevederile
legale. ”
bugetele fondurilor speciale  Bugetul fondului naţional unic de asigurări de
sănătate (anexă la Bugetul de stat)
 Bugetul asigurărilor pentru şomaj (anexă la Bugetul
asigurărilor sociale de stat)
bugetul Trezoreriei Statului   se aprobă anual prin hotărâre de Guvern

bugetele instituţiilor Există diferenţe  între instituţiile publice autonome  şi institu


publice  autonome ţiile public efinanţate integral din venituri proprii?
Răspuns:DA
bugetele instituţiilor publice  Instituţii publice autonome - acele instituţii care se
finanţate integral  din venituri proprii  finanţează integral din venituri proprii şi nu se află în
subordineaunei alte instituţii. Numărul acestora este
foarte mic şi sunt, în principal, instituţii publicecare
reglementează anumite domenii de activitate Ex :
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Autoritatea
Naţională de Reglementare îndomeniul energiei,
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului

4
SISTEMUL UNITAR DE BUGETE

(AVAS), Comisiade Supraveghere a Asigurărilor din


România, Oficiul de Stat pentru Invenţii şi
Mărci(OSIM)
 Instituţii publice finanţate integral din venituri
proprii : încasează taxe pentru serviciile prestate,
ajungând astfel să se susţină singure, fără aapela la
alocaţii de la buget. Cel mai frecvent, astfel de
instituţii se întâlnesc în sfera învătământului superior
şi aspitalelor 
Ex : Instituţiile de învăţământ superior :sunt finanţate 
integral din venituri proprii.Inclusiv sumele primite
de la Ministerul Educaţiei pentru burse, subvenţii
pentru cazareşi masă, fonduri alocate pentru dotări,
fonduri alocate pentru cercetare ştiinţifică,
suntvenituri proprii ale acestora, deoarece ele
prestează servicii pentru sumele obţinute de
laminister cu titlu de finanţare de bază.
bugetele instituţiilor publice finanţate  Ex : Bibliotecile publice : instituţii publice
integral sau parţial din bugetul de subvenţionate de la bugetul de stat (cele de interes
stat, bugetul  asigurărilor sociale de naţional) sau de la bugetele locale (celelalte biblioteci
stat, bugetele locale şi bugetele publice)
fondurilor speciale, după caz 
bugetul fondurilor provenite din  fondurile provenite din credite externe sunt prevăzute
credite externe contractate sau şi aprobate ca anexă la legea bugetului de stat
garantate de stat şi a căror  bugetul are doar parte de cheltuieli, deoarece sunt pre
rambursare, dobânzi şi alte costuri se văzute cheltuielile ce seautorizează a fi realizate din
asigură din fonduri publice sume provenite din credite externe
 -creditele externe nu reprezintă venit bugetar 

bugetul împrumuturilor interne  bugetul are doar parte de cheltuieli, deoarece sunt pre


contractate de stat  văzute cheltuielile ce seautorizează a fi realizate din
sume provenite din aceste fonduri

bugetul fondurilor externe  fondurile externe nerambursabile sunt prevăzute şi


nerambursabile aprobate ca anexă la legea bugetuluide stat
 Bugetul are doar parte de cheltuieli, deoarece sunt pre
văzute cheltuielile ce seautorizează a fi realizate din
sume provenite din aceste fonduri

Interbari de verificare
1. Definiti bugetul public avand in vedere cele doua abordari.
2. Care sunt legile bugetului?
3. Prezentati bugetul din punct de vedere juridic, economic, contabil si politic.
4. Care sunt funcțiile bugetului?
5. Prezentati structura unui buget.
6. Prezentati componența sau tipologia veniturilor bugetare

5
SISTEMUL UNITAR DE BUGETE

7. Enumerati componentele sistemului unitar de bugete sau ale sistemului bugetar și


caracterizatile succint.

S-ar putea să vă placă și