Structura finanțelor, sistemul financiar și procesul

bugetar

Student: Ilieș Ciprian Ovidiu, anul II, Mk, ID

Cuprins:
Cap. 1 Introducere………………………………….…..…...…….pag. 2
Cap. 2 Raporturile finanțelor publice……………………..……….pag.2
Cap. 3 Aspecte teoretice……………………………,…………….pag. 4
3.1 Sistem fianciar………………………,,,,,,,,,,,,,,…….…pag. 4
3.2 Fondurile financiare…………………...……..,,,,,,,,,,,,...pag 6
3.3 Fluxurile financiare……………………..…,,,,,,.,,,,,.,,,....pag 6
3.4 Sistemul și principiile bugetare………….,,,,,,,,,,..,,,…....pag 7
3.5 Procesul bugetar………………………..…,,,,,,,,,..,,,,,.....pag 9
Cap. 4 Studiu de caz – structura bugetului de stat……,………......pag 10
Cap. 5 Concluzii……………………………………………,……..pag 11
Bibliografie……………………………………………………...…pag 12

1
 1. Introducere
Finanțele reprezintă o disciplină a științelor economice. Acesta studiază
raporturile sociale cu privire la repartiția în formă bănească a unei părți a produsului
intern brut și a venitului național, precum și activitatea financiară generată de aceste
relații1. Astfel se remarcă două părți ale obiectului de studiu ale finanțelor: domeniul public
și domeniul privat, cu relațiile economice specifice fiecăruia.1 Finanțele publice vor studia
domeniul public, iar finanțele private vor studia domeniul privat.

2. Raporturile finanțelor publice

Pentru a studia raporturile sociale legate de domeniul financiar trebuie studiate și
operațiunile generate de acestea. Astfel, se poate spune că sfera finanțelor cuprinde două
mari parți - sfera
relațiilor financiare și sfera activității financiare.
În sfera relațiilor financiare se vorbește despre raporturi de natură umană,
specifice domeniului financiar, care la rândul său este parte a domeniului
economic de ansamblu.
Raporturile financiare au o esență comună și o menire socială identică, ceea ce le
imprimă trăsături comune. Relațiile financiare publice pot fi grupate în funcție de mai
multe criterii. În literatura de specialitate sunt împărțite în două grupe principale2:
1) În raport cu natura și condițiile transferului – finanțetele în sens larg;
2) După felul fondurilor și destinația - “sistem financiar”.
Acestea se remarca la analiza structurii financiare în funcție de natură și condițiile
transferului. Ele se conturează sub două grupe de relații financiare:
a. finanțele propriu-zise și
b. creditul
Finanțele propriu-zise se referă la asigurarea și satisfacerea (cu resurse bănești)
nevoilor permanente ale statului prin folosirea veniturilor fiscale și parafiscale, precum și la
asigurarea și satisfacerea cu resurse bănești a nevoilor permanente ale agentilor economici.
Creditul se referă la acoperirea (cu resurse banești) a nevoilor temporare de fonduri de către
stat, colectivitățile locale și agentii economici. Deosebirea fundamentala dintre finanțe
propriu-zise și credit este legată de caracterul rambursabil al împrumuturilor. Alte
deosebiri în sens larg dintre cele două componente.

1
https://e.uoradea.ro/pluginfile.php/709521/mod_resource/content/1/m01.pdf

2
 Deosebirile lor țin de particularitățiile manifestării lor, nu de esenșa finanșelor. Cu
toate aceste deosebiri, se poate afirma că exista interferențe și asemănări între finanțele
propriu-zise și credit care ne îndreptățesc să socotim creditul ca parte integrantă a finanțelor în
sens larg. Ambele tipuri de resurse bănești sunt folosite la acoperirea nevoilor de fonduri ale
statului și agenților economici, ori în același timp, ori prin alternanță în funcție de situația și
condițiile concrete din anumite perioade și de obiectivele urmărite. Cele două tipuri nu se pot
delimita în mod strict, îmbinându-se reciproc.
Este important de menționat faptul că, creditul pe termen lung este folosit la umplerea
golului de surse permanente care nu poate fi acoperit, în anumite perioade delimitate,
de fluxurile financiare ale finanțelor propriu-zise.
Unii specialiști adaugă o a treia grupă, cu particularități ce o apropie și de finanțe și de
credit - relațiile de asigurări (de bunuri, persoane și răspundere civilă). Noțiunea cea mai
cuprinzătoare este cea de sistem fianciar.2

2
https://e.uoradea.ro/pluginfile.php/709522/mod_resource/content/1/m02.pdf

3
 3. Aspecte teoretice
3.1 Sistem fianciar
Se formeaza după felul fondurilor și destinașiile lor. Între tipurile de relatii financiare
care există în cadrul economiei se formează o pluralitate de conexiuni prin care se dă
posibilitatea ca fiecare tip de finanțe să-și realizeze propriile funcțiuni. Aceste tipuri de
relații financiare privite ca un ansamblu ordonat și coerent formeaza sistemul financiar al
țării. Acest sistem poate fi privit ca având o esență unitară și funcții identice datorită
relaților de interdepedență, chiar dacă fiecare tip de relatie financiară are specificitatea sa
data de obiectivele, mijloacele, instrumentele si reglementarile folosite in realizarea rolului
avut3.
Definim deci sistemul financiar ca ansamblul elementelor (subsistemelor
sauverigilor) care asigura formarea si repartizarea fondurilor de natură financiara si al
interacțiunilor dintre aceste elemente. Funcționalitatea sistemului financiar sa se intemeiază
pe legaturile reciproce dintre verigile sale. Aceste legaturi sunt primare, cele dintre bugetul
public si fiecare veriga in parte, si secundare, cele dintre celelalte verigi, ocolind bugetul
public.
Verigile componente ale sistemului financiar si de credit al tarii noaste sunt
urmatoarele
1) bugetul public national (cu elementele componente la nivel central si la nivelulunitatilor
administrativ teritoriale ;
2) fondurile speciale la nivel national (fondul destinat platii ajutorului de somaj,fondul de risc
si de accidente, fondul pentru cercetare-dezvoltare etc) ;
3) finantele Fondului Proprietatea (FP) si cele ale societatilor de investitiifinanciare (SIF-uri) ;
4) finantele agentilor economici (societatilor comerciale) ;
5) finantele companiilor nationale si regiilor de stat (centrale si locale) ;
6) finantele institutiilor de stat (centrale si locale) ;
7) asigurarile sociale de stat si private ;
8) finantele societatilor de asigurari ;
9) creditul
Bugetul public national este componenta de baza a sistemului, deoarece acesta are
legaturi cu toate celelalte verigi ale sistemului financiar, precum și datorită rolului important
3
Idem

4
din punct de vedere social și economic. Fondurile speciale au rolul acoperirii unor necesitati
specifice de mijloace banești și reprezintă o debugetizare, inregistrand-se astfel o abaterede
la principiul unitatii bugetare, legiferata de legislativ.
Finanțele FP si SIF , sunt rezultante privatizatii în masa a economiei românești, in urma
deciziei fortelor politice de a trece economia Romaniei, dupa 1990, la economia de piață.
Finantele agenților economici reprezintă veriga de bază a sistemului financiar, întrucat,
in calitatea lor de producatori de produs intern brut reprezintă fundamentul veniturilor care se
indreapta apoi și catre celelalte verigi ale sistemului.
Finantele publice cuprind fluxurile de numerar provenite de la contribuabili (populatie,
agenti economici) pe care statul, unitațile sale teritorial-administrative și alte institutii de drept
public le constituie si le folosesc potrivit legii. Finanțele publice cuprind veniturile (impozite,
taxe, contributii, imprumuturi de stat etc.), cheltuielile,datoriile pe care le au. Aceasta
inseamna ca fluxurile financiare ce se indreapta catre visteria statului, provenind de la diversi
platitori – persoane juridice si fizice – sunt stabilite de autoritatile publice competente prin
legi, ordonanțe, hotărâri, dupa care alte fluxuri financiare se indrepată de la fondurile bugetare
către diverși beneficiari – persoane juridice si fizice – la fel pe baza de reglementari
ale autoritatilor publice competente4.
Finanțele publice ale institutiilor de stat sunt expresia relațiilor bănesti de repartiție
dintre stat si instituțiile sale, in legatură cu asigurarea fondurilor necesare inființării si
funcționării acestor institutii. Trebuie menționat că exista unele institutiile de stat care au o
baza proprie de venituri ce le permite sa-si acopere prin autofinantare o parte a cheltuielilor
lor, astfel incât de la bugetul public se suporta numai diferența - vorbim in acest caz de
principiul bugetului net , spre deosebire de celelalteinstitutii publice care sunt finantate
integral de la buget, cand vorbim de principiul bugetului brut.
Asigurarile sociale desemneaza acea parte a relatiilor banesti de repartitie prin care se
formeaza si se repartizeazafondurile destinate intretinerii cetatenilor majori, inapti de munca
temporar sau definitiv, precum si urmasilor acestora, in anumite conditii riguros precizate.
Finantele societatilor de asigurari sunt expresia relatiilor banesti care se nasc in legatura cu
formarea si repartizarea fondurilor destinate platii despagubirilor (in cazul bunurilor si
a raspunderii civile) si a sumelor asigurate (in cazul persoanelor) – insituatiile producerii
unuia din diversele riscuri asigurate.

4
Morar Ioan Dan, Finante publice, Ed. Universitatii din Oradea, 2006, p.54

5
 Creditul este acea veriga ce exprima continutul ansamblului relatiilor economice care
sunt determinate de procesele formarii si utilizarii fondurilor de imprumut din economie 5. In
functie de continutul lor specific, exista urmatoarele tipuri de credite : creditele bancare,
creditele comerciale si creditul public.

5
Idem, p 59-65.

6
 3.2 Fondurile financiare
Nevoile unei populații reclamă nevoia a mai multor fonduri de natură financiară; în
sistemul de fonduri de natură financiară va avea următoarele grupe:
A) Fondurile centralizate ale statului – Fondul bugetar;
– Fondul asigurărilor sociale;
– Fondul asigurărilor de bunuri, persoane și răspundere civilă; – Fondul de creditare.
B) Fondurile locale
– Bugetele consiliilor județene; – Bugetele municipiilor;
– Bugetele comunelor;
– Bugetele regiilor autonome de subordine locală etc.
C) Fondurile descentralizate ale unităților economice – Fondul de dezvoltare economică;
– Fondul de rulment;
– Fondul de acțiuni sociale
3.3 Fluxurile financiare
Atat între actorii care obțin venituri din desfasurarea unei activități lucrative, cat si și intre
toti acestia si alte institutii financiare au loc in mod sistematic transferuri de bani, fie intr-un
singur sens, fie in ambele sensuri. Acest fapt se datoraza in primul rand nevoilor interne
necesare desfasurarii activitatii, cat și realizarii unor obligatii stabilite de lege de asigurare a
unor plati catre stat pe cale impozitelor, taxelor, contributiilor 6 etc. Cantitatea de bani
transferata intro anumita perioada intre entitatile enumerate poarta numele de flux. O alta
definitie a fluxului este - totalitatea miscarilor avand un impact, fie imediat, fie intarziat,
asupra lichiditatilor unei entități.
Deoarece transferul intre doua entitati se poate face si in bunuri si servicii, cu referire la
agentii economici, fluxurile pot fi : fluxuri reale (fizice) și fluxuri financiare. Cantitatea de
bunuri sau de bani existenta la un moment dat reprezinta un stoc. Relatiile dintre fluxuri si
stocuri stau la baza mecanismelor financiare.
Fluxurile financiare pot fi: de contrapartida, decalate (intarziate), multiple și
autonome. Fluxurile financiare de contrapartida se caracterizeaza prin inlocuirea imediata a
unui activ real (fizic) cu bani sau invers. Aceste fluxuri apar in cazul achizitionarii unui bun
cu plata imediata, in numerar. Fluxurile financiare decalate apar in cazul in care fluxurilor
fizice nu le corespund imediat niste fluxuri financiare, astfel ca echilibrul stocurilor este rupt
si se restabileste prin aparitia unui active financiar. Activul financiar se materializeaza intro
6
Ph. Kotler, Managementul marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 1997, p. 543

7
creanta la furnizor si intro datorie la cumparator. Aceste fluxuri se nasc in cazul
operatiunilor comerciale insotite de credite. Creanta si, respectiv, datoria se vor stinge la o
data ulterioara.
Pentru a compensa efectele decalajelor dintre fluxurile fizice si cele financiare, firma isi
poate schimba creanta pe bani, apeland la un tert, care, de obicei, este un intermediar
financiar. Vanzarea sau cumpararea unei creante este o operatiune foarte importanta si larg
răspandita pe pietele financiare. Asadar, activele financiare pot constitui obiectul unei
tranzactii. In acest caz, fluxurile se desfasoara astfel :
a. bunurile vandute de furnizor sunt transferate la cumparator = un flux real ;
b. furnizorul vinde creante unui intermediar (terta persoana) si incaseaza contravaloarea
produselor = flux financiar ;
c. cumparatorul de bunuri achita suma catre detinatorului titlului decreanta (intermediar),
adica stinge datoria fata de tert, = al doilea flux financiar.
3.4 Sistemul și principiile bugetare
Pentru functionarea si realizrea rolurilor sale de actor politic, social si economic, statul
face cheltuieli publice pe care este nevoit să le acopere printr-un sistem de venituri publice,
indeosebi venituri fiscale. Instrumentul de planificare atat a cheltuielilor publice, cat si a
veniturilor publice poarta denumireagenerica debugetsau plan financiar.
Dar pentru ca statul este o constructie complexa, legiuitorul roman a recus la unansamblu de
bugete pe care le-a numit sistem bugetar. Astfel, Legea nr. 500/2002 privind finantele publice
a instituit conceptul de sistem bugetar, inteles ca sistem unitar de bugete, care cuprinde7 :
- bugetul de stat ;
- bugetul asigurarilor sociale de stat ; - bugetele fondurilor speciale ;
- bugetul trezoreriei statului ;
- bugetele instituțiilor publice autonome ;
- bugetele institutiilor finantate integral sau partial din bugetul de stat,
bugetulasigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz ;
- bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii ;
- bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de statsi ale caror
rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice ;
- bugetul fondurilor externe nerambursabile,

7
https://lege5.ro/Gratuit/geydsnjzgu/legea-nr-500-2002-privind-finantele-publice?pid=22492350#p-
22492350

8
- bugetele locale (bugetele comunelor, oraselor si judetelor, precum si alte bugetede la acest
nivel).

Din punct de vedere tehnic, bugetul de stat este constituit din sistemul veniturilor publice
si sistemul cheltuielilor publice. Veniturile publice sunt formate din totalitatea resurselor
banesti ale statului si au doua compnente : veniturile ordinare si veniturile extraordinare.
Veniturile ordinare reprezinta resursele banesti care se cuvin bugetelor componente ale
sistemului bugetar, in baza unor prevederi legale, fiind formate din impozite, taxe, contributii
si alte varsaminte8.

8
Idem

9
 3.5 Procesul bugetar
Procesul prin care sunt alocate resursele limitate care implica alegerea intre
obiective si cheltuieli publice potentiale constituie ceea ce se numeste bugetare. Bugetarea
este deci procesul care prescrie cum, cand si de catre cine se solicita cheltuielile publice si
cum sunt alocate resursele disponibile. Ea este mai mult decat o tehnica. Bugetul de stat este
expresia deciziilor la nivelul societatii in legatura cu nivelelesi sursele de mobilizare a
veniturilor publice si cu obiectivele finantate din cheltuielile publice9.
Bugetarea cuprinde trei componente esentiale:
(1) generarea resurselor bugetare (venituri fiscale si alte venituri),
(2) solicitarea de cheltuieli publice din aceste resurse si
(3) alocarea resurselor care se preconizeaza a fi obtinute.
Etapele procesului bugetar constau in:
1. elaborarea proiectelor de buget ;
2. aprobarea bugetelor ;
3. executarea bugetelor ;
4. incheierea executiei bugetare.

9
https://mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buget2022/proiectbuget2022/legeabugetuluidestat2022.pdf

10
 4. Studiu de caz – structura bugetului de stat
Din punct de vedere politic, bugetul reprezintă expresia opţiunilor guvernului în
domeniile sale de competenţă, determinate de factori precum doctrina politică a partidului de
guvernământ, atitudinea opoziţiei, conjunctura economică, situaţia internaţională etc.
Din punct de vedere formal, bugetul prezintă documentul program în care sunt înscrise
anual mărimea şi structura veniturilor şi cheltuielilor din cadrul economiei publice. Veniturile
sunt grupate după caracterul lor (fiscal sau nefiscal) şi după sursa de provenienţă.
Din punct de vedere juridic, bugetul este actul prin care se prevăd şi se aprobă prin lege
veniturile şi cheltuielile anuale ale statului şi ale altor entităţi de drept public.
Din punct de vedere al conţinutului economic, bugetul de stat reprezintă relaţii economice
sub formă bănească ce iau naştere în procesul repartiţiei produsului intern brut în legătură cu
îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor statului.
Bugetul de stat este constituit din venituri si cheltuielile anuale ale statului. Veniturile
sunt structurate in bugetul de stat pe capitole şi subcapitole, iar cheltuielile pe parţi,
capitole, subcapitole, titluri, articole, precum şi alineate, dupa caz. Cheltuielile prevazute in
capitole si articole au destinatie precisa si limitata. Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare
capitol bugetar, in conformitate cu creditele de angajament si duratele de realizare a
investitiilor. In bugetul de stat se include Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului
si Fondul de interventie la dispozitia Guvernului.
În România, constituirea şi gestionarea resurselor financiare publice se realizează printr-
un sistem unitar de bugete, care include10:
 bugetul de stat;
 bugetele locale;
 bugetului asigurărilor sociale de stat;
 bugetelor fondurilor speciale;
 bugetul trezoreriei statului;
 bugetelor instituţiilor publice autonome;
 bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul
 asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz;
 bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;
 bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale
căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice;
 bugetul fondurilor externe nerambursabile.
10
Idem

11
 5. Concluzii
Sistemul financiar din Romania, privit prin prisma ultimelor restructurari la nivelul
sectorului financiar nebancar si a fluxurilor financiare, ce au loc intre verigile componente,
distincte din punct de vedere al specificului activitatilor desfasurate, cuprinde: sistemul
financiar public; finantele intreprinderilor; sistemul bancar; piata financiara nebancaraă. O
asemenea delimitare a structurii sistemului financiar ofera posibilitatea:
- determinarii abordarilor referitoare la crearea doctrinei financiare a statului;
- introducerii sistemului unic de notiuni si definirea unica a acestora, atat la nivelul
profesionist- practic, cat si in procesul de integrare;
- determinarii abordarilor legate de elaborarea modelelor economico-matematice de formare
si miscare a resurselor financiare ale tarii, a caror destinatie functionala trebuie sa
devina prognozarea, planificarea si analiza distribuirii valorii PIB si alinierea lor la
standardele europene;
- preluarii experientei europene in ceea ce priveste crearea si unificarea spatiului economic
european, tinand cont de faptul ca tarile europene au dispus de doua modele diferite
ale sistemelor financiare si anume: dominat de sectorul bancar si dominat de piata de capital;
- evaluarii cadrului legislativ corespunzator si a elaborarii pachetului unic de acte normative
intercorelate cu cele europene, referitoroare la functionarea sistemului financiar si
monitorizarea lui ulterioara
Ministerul Finantelor are obligatia de a urmari si supraveghea in permanenta mersul
executiei bugetului si de a prezenta rapoarte periodice pentru informarea Guvernului cu
privire la starea de echilibru a bugetului.

12
BIBLIOGRAFIE

1. Morar Ioan Dan, Finante publice, Ed. Universitatii din Oradea, 2006;
2. Ph. Kotler, Managementul marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 1997;
3. https://e.uoradea.ro/pluginfile.php/709521/mod_resource/content/1/m01.pdf;
4.https://lege5.ro/Gratuit/geydsnjzgu/legea-nr-500-2002-privind-finantele-publice?
pid=22492350#p-22492350;
5.https://mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buget2022/proiectbuget2022/
legeabugetuluidestat2022.pdf.

13
14