Funcia alocativ a statului

Existena costurilor de tranzacie indeparteaz pieele de conditiile necesare functionarii eficiente. De aici rezulta ca o functie economia a guvernuui consta in a interveni in functia alocativa a pietei pentru a-i corecta efectele negative. In cadrul economiei de piata, echilibrul intre cerere si oferta se stabileste prin jocul liber al fortelor de piata. O economie de piata functioneaza atunci cand sistemul juridic, inclusiv reglementarea dreptului de proprietate, este pus la punct si gata sa fie aplicat. Functionarea economiei de piata este facilitata si de stabilitatea macroeconomica si de consensul fortelor politice in adoptarea strategiei economice. Un sistem financiar bine dezvoltat si structurat si absenta barierelor la intrarea si iesirea de pe piata a agentilor economici contribuie si ele la functionarea eficienta a economiei de piata. Piata este un sistem de schimb al drepturilor de proprietate private, de aceea elementul fundamental al sistemului economic de piata este proprietatea particulara asupra capitalului. Pentru ca pietele sa functioneze eficient este necesar ca dreptuile de proprietate sa fie bine definite. Acestea confera unui individ dreptul de proprietate asupra unui bun si implicit dreptul de a exclude alti indivizi de la beneficiile furnizate de acel bun. In orice moment exista un sistem de drepturi de proprietate care este supravegheat si asigurat de sistemul legislativ al societatii. Situndu-se n atenia unor mari economiti precum Marshall, Pigou, Coase, Samuelson, fenomenul externalitilor are relevan teoretic i practic, fiind la originea unor decizii i teorii extrem de importante: dimensiunea interveniei statului n economie, eecul pieei, teoria deciziei publice, etc.. Externalitile sunt situaii n care un individ oarecare sau un agent economic creeaz un efect secundar care influeneaz utilitatea altor indivizi fr s existe intenie din partea acelui individ. Cnd numrul indivizilor implicai n astfel de situaii este mic este posibil negocierea ntre acetia, deoarece costurile de tranzacie sunt mici. Pe msur ce numrul celor implicai crete intervenia autoritii publice devine necesar pentru a elimina acele situaii n care unii indivizi ar fi tentai s adopte un comportament de tip pasager clandestin. Cazul externalitilor i al bunurilor publice arat c pieele nu pot reglementa alocarea resurselor astfel nct s se optimizeze bunstarea social. n analiza optimalitii sociale se utilizeaz criteriul lui Pareto( criteriul de eficienta Pareto: mbuntirea utilitii unui individ nu trebuie s diminueze utilitatea nici unui alt individ). Nerespectarea acestui criteriu duce la pierderi de bunstare. In ceea ce priveste elementul fundamental de functionare al pietei, si anume, proprietatea privata, in contextual integrarii in Uniunea Europeana acesta este considerat drept o provocare.

Pentru a ajunge la un nivel de performan economic prin intermediul preponderenei sectorului privat, trebuie s existe instituii eficiente. Intervenia statului trebuie s se constituie ntr-un factor formator de cultur civic. Nu este suficient ca proprietatea privat s apar ca o urmare a transferurilor de drepturi de proprietate dinspre stat spre indivizi. Aceast simpl tranzacionare nu nseamn i o creare suplimentar de cultur antreprenorial i de capital privat necesar fundamentrii proceselor de dezvoltare economic. Atta timp ct n economia Romniei sectoare ntregi de activitate (ce-i drept n ultimii ani din ce n ce mai puine) au putut, sau pot nc, s i ascund neperformana prin externalizarea unor costuri substaniale direct ctre populaie sau indirect ctre aceasta prin intermediul bugetului de stat (ori ca fonduri alocate de la buget ori prin neplata anumitor contribuii datorate) nu vom putea atinge situaia unei piee concureniale. Proprietatea privat este un factor primordial al dezvoltrii Romniei n UE, ns numai prin respectarea i aplicabilitatea dup litera legii a tuturor reglementrilor din domeniu. In ceea ce priveste serviciile publice, in Romania acestea sunt chemate sa joace un rol din ce n ce mai nsemnat. Avand in vedere importanta lor economica pentru producerea altor bunuri si servicii - eficienta si calitatea acestora constituie factori de competivitate pe piata serviciilor publice, cu rol esential n atragerea investitiilor n toate sectoarele, precum si in regiuni mai putin favorizate. Furnizarea de servicii publice de interes general ntr-o maniera performanta si nediscriminatorie constituie, la rndul sau, o conditie pentru buna functionare a pietei unice si pentru o mai rapida integrare economica n Uniunea Europeana. Aderarea Romniei la Uniunea Europeana impune criterii precise privind garantarea unor servicii publice de interes general performante si de calitate si - n special, dezvoltarea industriilor de retea si a legaturii dintre acestea, elemente ce reprezinta conditii esentiale in ceea ce priveste facilitarea integrarii, cresterea bunastarii cetatenilor si atingerea ntr-un interval scurt de timp a normelor si standardelor comunitare. Comunitatea Europeana promoveaza o liberalizare controlataa acestor servicii, adica o deschidere progresiva a pietei, nsotita de masuri care sa protejeze interesul general, ndeosebi prin introducerea conceptului de serviciu universal, n vederea garantarii accesului tuturor, indiferent de situatia economica si sociala sau de pozitia geografica, la un serviciu de calitate cu un pret accesibil. Perfectionarea managementului serviciilor publice de interes general trebuie sa aiba la baza urmatoarele obiective fundamentale: Descentralizarea serviciilor publice de interes general si cresterea responsabilitatii autoritatilor cu privire la calitatea serviciilor asigurate populatiei. Extinderea sistemelor centralizate pentru serviciile de baza (alimentare cu apa, canalizare, salubrizare) si cresterea gradului de acces a populatiei la aceste servicii. Restructurarea mecanismelor de protectie sociala a segmentelor defavorizate ale populatiei si reconsiderarea raportului pret/calitate. Promovarea principiilor economiei de piata si reducerea gradului de monopol. Atragerea capitalului privat n finantarea investitiilor din domeniul infrastructurii serviciilor publice de interes general.

 Institutionalizarea creditului local si extinderea contributiei acestuia la finantarea serviciilor publice de interes general. Promovarea masurilor de dezvoltare durabila. Promovarea parteneriatului social si pregatirea continua a resurselor umane. Sursele proprii, ca si cele ale bugetelor locale si respectiv, ale bugetului central, nu pot asigura modernizarea si dezvoltarea infrastructurii serviciilor publice de interes general. De aceea, atragerea unor surse suplimentare din imprumuturi rambursabile si nerambursabile, precum si realizarea unor parteneriate public-private este o conditie esentiala pentru dezvoltare si modernizarea serviciilor publice de interes general. Este esential ca statul sa-si asume n mai mare masura responsabilitatea garantarii creditelor pentru investitii in infrastructura serviciilor publice de interes general.

Functia sociala a statului

Prin functia sociala se asigura conditiile ca toti cetatenii tarii, independent de pozitia lor sociala, sa duca o viata decenta, prin organizarea unui sistem de protectie sociala, de asigurari sociale, de sanatate etc Dei procesul de integrare european a avut la baz deziderate de ordin politic i economic, pe msura adncirii lui, dar i datorit extinderii spre est a Uniunii Europene, s-a fcut tot mai mult simit nevoia lurii n considerare i a aspectelor sociale induse chiar de acesta. Pe acest fond s-au evideniat cteva probleme sociale comune tuturor statelor membre, iar evoluia n timp a punctelor de vedere i a discuiilor pe marginea politicii sociale a Uniunii Europene, au dus la conturarea ctorva principii generale privind scopul ei final, cel mai important fiind promovarea unui nivel decent al calitii vieii pentru toi cetenii. n prezent, implementarea politicii sociale europene se realizeaz prin cooperarea ntre fiecare stat membru i organismele abilitate ale Uniunii Europene, principalul organism fiind Comitetul Economic i Social. Aceast implementare presupune respectarea principiului subsidiaritii n cadrul relaiilor dintre Uniunea European i statele membre, ceea ce nseamn c Uniunea European stabilete standarde minime i niveluri, iar statele membre pot adopta regulile i reglementrile peste aceste minime stipulri. Pe baza evalurilor anuale, se stabilesc linii directoare i ndrumri pentru anul urmtor. n planul serviciilor sociale, diferenele dintre ri au fost mai pregnante dect n celelalte componente ale sistemului de protecie social. Cehoslovacia, Polonia i Ungaria au dezvoltat o gam variat de servicii nonrezideniale pentru btrni i persoane cu handicap, ceea ce n Romnia a lipsit cu desvrire. n urma celor prezentate anterior s-a desprins concluzia c, din pcate, exist domenii ale proteciei sociale din Romnia care nu i-au adus acesteia un loc frunta n clasamentul rilor din Europa Central i de Est. Pentru Romnia, aflat n tranziia la economia de pia i n plin reform a politicii sociale, dar i datorit noului ei statut de ar membr a Uniunii Europene, directivele de la Bruxelles, ca i cele prevzute n Agenda de la Lisabona sunt puncte de reper care trebuie luate n considerare.

Conform metodologiei ESSPROS a Comisiei Europene, protecia social este monitorizat prin intermediul schemelor de protecie social, iar prestaiile acordate n baza acestor scheme sunt clasificate n 8 mari funcii: Boal/ngrijirea sntii, Invaliditate, Btrnee, Urma, Familie/Copii, omaj, Locuin i nu n ultimul rnd Excluziune social. Un studiu experimental realizat n Romnia n vederea aplicrii metodologiei ESSPROS a identificat n anul 2004 un numr de 26 scheme de protecie social, acestea acoperind toate cele 8 funcii. Putem spune c, dei n Romnia n ultimii 17 ani s-au adoptat anumite prevederi legale de politic social, specifice economiei de pia i care s-au adugat componentelor deja existente legate de asigurrile sociale (de exemplu, introducerea alocaiei de omaj i a salariului minim), precum i alte reglementri din domeniul proteciei sociale cum sunt venitul minim garantat, diverse alocaii sociale pentru familie, persoane cu handicap etc., nu s-a ajuns nc s se constituie acel nivel de politici sociale orientate spre dezvoltare economico-social i spre un nalt grad al calitii vieii populaiei, specific statelor din Europa de Vest. Deci, Romnia trebuie s continue procesul de reform al sistemului su de securitate social innd cont, n primul rnd, de nevoile sociale ale cetenilor si, dar i de reglementrile i directivele trasate de Uniunea European n domeniul social.

Functia organizatorica
Functia organizatorica, are n vedere transpunerea n viata a legilor si a altor decizii adoptate, ct si organizarea ntregii activitati pentru asigurarea desfasurarii normale a vietii sociale. Bibliografia Ailenei D. , Grosu T. , Economia sectorului public Radu I., Cioc M., Performantele serviciilor publice de interes general si integrarea europeana http://www.naturalist.ro/societate/bunastarea-sociala-ca-influenta-a-calitatii/ http://ro.scribd.com/doc/88488236/Proiect-Economie-Publica-Functiile-Statului-in-ConditiileIntegrarii-in-U