1. De ce credeți că avem nevoie de statistica?

2. Credeți că este un obiect important?

3. Ce așteptări aveți de la acest obiect?

Cu un secol în urmă, H.G.Wells afirma că „modul de gandire statistic va deveni, într-o

zi, la fel de necesar precum abilitatea de a citi ori de a scrie”.

In noul mileniu, in care tocmai am intrat, problemele cu care se vor confrunta managerii,
oamenii de afaceri in general, nu vor fi cele referitoare la disponibilitatea ori la lipsa
informaţiilor ci, mai degrabă, cele legate de modul in care să folosească informaţiile in scopul de
a lua decizii mai bune. In drumul vostru spre a deveni buni economisti, insusirea
instrumentarului statistic este doar un pas din mulţi alţii pe care-i veţi avea de parcurs, insă acest
lucru vă va ajuta in:

- a descrie si a prezenta in modul cel mai potrivit informaţiile cu care veţi lucra;
- a obţine previziuni credibile privind variabilele de interes;
- a imbunătăţi desfăsurarea activităţilor de care sunteţi răspunzători;
- a trage concluzii privind colectivităţi numeroase, avand la dispoziţie dateobţinute din
esantioane.

In pregatirea economistilor, statistica ocupa un rol esential, deoarece cunoasterea in orice

domeniu de activitae porneste de la date, informatii, care in continuare se analizeaza si se
interpreteaza ca un rezultat al intregii cercetari.

TEMA 1: APARIȚIA ȘI DEZVOLTAREA STATISTICII

1.1 Evolutia statisticii ca stiinta
Statistica a apărut din necesitatea social de a cunoaște în expresie numerică diferite fenomene și
procese ale activității umane. Termenul de statistică provine de la cuvîntul latin status care
inseamna situatie sau stare sociala.
Statistica este un “numitor comun” al tuturor stiinţelor, un limbaj comun al acestora,
este, deopotrivă, un set de instrumente ce poate fi aplicat in toate domeniile cercetării, dar si
“arta” de manuire corectă a acestor instrumente. In viaţa de zi cu zi, statistica ne oferă o paletă
largă de tehnici cu aplicabilitate in cele mai variate campuri de interes care ne ajută să
rezolvăm problemele practice si ne invaţă să raţionăm corect. Pentru unii, statistica inseamnă
numărul de goluri, de lovituri libere sau de kornere inscrise intr-un meci de fotbal, pentru alţii
inseamnă nivelul Produsului Intern Brut, numărul somerilor, rata de ocupare a forţei de
muncă, indicele preţurilor sau rata inflaţiei, alături de alte asemenea date regăsite intr-o
publicaţie de specialitate, asa cum pentru alţii statistica poate insemna o ramură a stiinţei, o
stiinţă de sine stătătoare sau o disciplină de invăţămant. “Instrumentarul” acestei stiinţe se
poate aplica, practic in toate celelalte stiinţe, fie că este vorba de psihologie, de medicină,
fizică, chimie, meteorologie sau istorie.

Asadar, statistica reprezintă stiinţa colectării datelor, a prezentării

lor într-o formă sistematică, a analizării acestora si a interpretării
informaţiilor numerice obţinute.
Rolul ei nu este acela de a emite decizii, ci de a orienta decidentul pe o bază
fundamentată asupra deciziei optime pe care o va adopta.
Domeniul statisticii poate fi subdivizat in două arii: statistica descriptivă si statistica
inferenţială. De obiecei, statistica descriptivă este sensul mai cunoscut, mai uzual al colectării,
organizării, sintetizării, prezentării si descrierii datelor numerice si nenumerice, intr-o formă
convenabilă, in timp ce termenul de “inferenţă” se referă la tehnicile de interpretare a
rezultatelor obţinute prin metodele statisticii descriptive, utilizate apoi la luarea deciziilor.
Deseori, decidenţii sunt nevoiţi să adopte decizii pe baza datelor care nu provin de la toate
unităţile colectivităţii investigate, ci de la o parte a acestora si, cu ajutorul statisticii inferenţiale,
ei pot formula concluzii valabile, in anumiţi termeni probabilistici, pentru intreaga colectivitate.

☺ Exemplul nr. 1
De exemplu, metodele statisticii descriptive pot ajuta pe managerul unei reţele de
magazine de produse electrocasnice să compare vanzările săptămanale din ultimul an in
două puncte de vanzare diferite, astfel: sunt sintetizate vanzările săptămanale (eventual
grupate pe tipuri de produse electrocasnice) in cateva niveluri numerice: nivelul mediu al
vanzărilor săptămanale, gradul de variaţie al vanzărilor faţă de media lor. Tabelele si
graficele ajută la prezentarea mai facilă, mai clară si mai usor de reţinut a informaţiilor
obţinute, astfel incat să poată fi repede identificate diferenţele esenţiale intre vanzările celor
două puncte de vanzare.
De asemenea, managerul ar putea să dorească deschiderea a incă unui punct de vanzare
intr-o zonă a unui oras; el poate organiza o cercetare statistică selectivă in cadrul căreia să
afle dacă cetăţenii inclusi intr-un esantion apreciază ca pozitivă această iniţiativă si dacă ar
fi interesaţi a-si face cumpărăturile in noul punct de vanzare. Managerul va extinde
rezultatele cercetării esantionului la nivelul intregii populaţii si astfel spunem că el face o
inferenţă

1.2 Noțiuni fundamentale ale statisticii

Cercetarea statitistică (investigație sau demersul) reprezintă totalitatea operațiilor de
culegere(selectare) a datelor de prelucrare statistica a acestor date, de analiză și interpretatrea
statistică.
Cercetarea statitistică include 3 etape:
1. OBSERVAREA STATISTICĂ: culegerea datelor individuale de masa
2. PRELUCRAREA STATISTICĂ: -sistematizarea datelor
-calculul indicatorilor statistici
-prezentarea datelor prin tabele, serii și grafice.
3. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA STATISTICĂ:-compararea datelor
-formularea concluziilor
-fundamentarea calculelor de prognoză
În cercetarea statistică se folosesc următoarele noțiuni:

1. Colectivitatea (populație) statistică

2. Unitațile colectivității statistice
3. Caracteristica (variabila) statistică
4. Parametrul statistic
5. Date statistice
6. Informația statistică
7. Indicator statistic

Vom caracteriza aceste noțiuni:

1. Colectivitatea (populație) statistică reprezintă totalitatea elementelor de

aceeași natură supuse cercetării stratistice. Ele pot fi statice și dinamice.
Colectivitățile statice exprimă o stare la un moment dat. De exemplu numărul de
elevi din colegiu la 1 septembrie 2020.
Colectivitățile dinamice exprimă un proces variabil în timp. De
exemplu:produsele fabricate la întreprindere în trimestrul II 1998.

2. Unitățile colectivității statistice reprezintă elementele componente ale

colectivității statistice. Ele pot fi împărțite în simple și complexe.
De exemplu:persoană, muncitor, un salariat, un agent economic, un obiect, o
părere, produs sunt unități statistice simple. Familie, echipă de lucru, grupă de
studenți, întreprindere sunt unități statistice complexe.

3. Caracteristicile statistice (denumite și variabile statistice) reprezintă

însușirea comună tuturor unităților colectivității statistice.
De exemplu:vîrstă, greutate, gen, ocupație etc.

Acestea se clasifică după următoarele criterii:

1) după conținutul lor:
a. caracteristici de timp se referă la dimensiunea temporală, de tipul anului
infiinţării unor firme sau al duratei necesare pentru completarea unui formular (de
exemplu:anul absolvirii colegiului)
b. caracteristici atributive care pot fi:
-cantitative (exprimate prin numere, adică descriu prin numere rezultatul
unei numărători sau măsurători; de exemplu: profitul unor firme, varsta în ani
impliniţi a unor persoane etc.); (de exemplu vîrsta)
-calitative sau exprimate prin cuvinte (de exemplu profesia)
c. caracteristici de spațiu (de exemplu: reședința unor persoane, localitatea în
care se află întreprinderea)

2) după modul de obținere a datelor:

a. caracteristici primare, obținute în urma observării statistice ( de
exemplu:producția, suprafața însămînțată)
b. caracteristici derivate obținute prin compararea a doi indicatori primari (de
exemplu: productivitatea muncii)
 3) după forma de manifestare la nivelul unităților:
a. caracteristici alternative care au numai 2 forme de manifestare (spre exemplu:
calificat sau necalificat, urban-rural, bun-rebut, satisfăcut/nesatisfăcut, starea
civilă – căsătorit/necăsătorit, genul –masculin/feminin
b. caracteristici nealternative (de exemplu: salariul, profesia)

4. Parametrul statistic este o valoare reprezentativă obținută dintr-o operație

numerică de calcul aplicat- unei repartiții statistice. (de exemplu: mediile.
Modulul, mediana, dispersia, coeficientul de variație)
5. Datele statistice reprezintă o caracterizare numerică, cantitativă, obținută din
experimente, observații, măsurare sau calculare a unităților colectivității analizate.
Datele statistice sunt purtătoarele unor informații.

6. Informația statistică mesajul datelor (conținutul sau semnificația datelor).

Datele statistice sunt principala formă de prezentare a informațiilor statistice.

7. Indicatorul statistic este exprimarea numerică, cantitativă a unei categorii

economice.
Mulțimea indicatorilor statistici formează un sitem de indicatori, care permite
caracterizarea denamicii proceselor economice și reflecta nivelul de dezvoltare și
structura economiei unei țări.