Piata monetara in Bulgaria

Proiect realizat de:

Obaciu Andrei
Negrea Robert
Cuprins

Introducere ............................................ 3
Principalele sectoare .............................. 4
Indicator al Libertății Economice............ 5
Clasamentul mediului de afaceri ............ 6
Piața monetară....................................... 6
Politica monetară ................................... 7
Relațiile economice externe ................... 8
Comerț exterior ...................................... 9
Regresii estimate pentru testul trilemma
............................................................. 12
Concluzii ............................................... 14
Bibliografie ........................................... 14
Introducere
Bulgaria a intrat în UE în 2007 și, prin urmare, a fost afectată de criza datoriilor din
regiune în perioada 2010-2012. Cu toate acestea, creșterea PIB-ului a crescut de la
2014 și sa situat la 3,6% în 2018 (stabilă începând din 2017, Institutul Național de
Statistică al FMI), creșterile salariale continuând să consolideze consumul privat (parțial
compensate de exporturile mai slabe, din Turcia și alți mari parteneri comerciali din UE).
Creșterea se așteaptă să încetinească în următorii ani, la 3,1% în 2019 și la 2,8% în
2020.
Finanțele publice ale țării sunt relativ puternice, cu un raport al datoriei către PIB estimat
la 23,3% în 2018 (și o tendință descendentă care ar trebui să o reducă la 21,5% în
2020). Conturile curente sunt pozitive și s-au situat la 2,4% din PIB în 2018 (de la 4,5%
în anul precedent). Soldul administrației publice este estimat la -0,9% pentru 2018 și
este de așteptat să scadă cu aproximativ 0,1% în 2020 (FMI). Inflația medie anuală,
care a fost negativă între 2013 și 2016, a crescut la 2,6% în 2018, creșterea prețurilor
petrolului la nivel mondial și veniturile disponibile ale gospodăriilor casnice, împreună cu
o recoltă proastă care a determinat o creștere a prețurilor la produsele alimentare
neprelucrate.
Cu toate acestea, venitul pe cap de locuitor al Bulgariei este în continuare cel mai
scăzut în UE (47% din media UE), iar rata negativă de creștere a populației continuă să
aibă un impact puternic asupra perspectivelor viitoare. În urma alegerilor prezidențiale
din noiembrie 2016, Rumen Radev de la Partidul Socialist și-a asumat puterea în
ianuarie 2017. Guvernul minoritar de centru-dreapta, condus de Cetățenii pentru
Dezvoltare Europeană din Bulgaria (GERB), a demisionat după ce candidatul său a
pierdut alegerile prezidențiale și pentru alegerile anticipate din martie 2017. GERB pro-
european a câștigat pluralitatea (în timp ce BSP a fost al doilea partid al Partidului
Socialist Bulgar pro-rus) și a format din nou o coaliție de guvernare pentru următorii
patru ani.
Bulgaria a deținut Președinția Consiliului European în primul semestru al anului 2018 și
a găzduit un summit crucial la summitul UE-Turcia la sfârșitul lunii martie 2018. Între
timp, în ciuda faptului că și-a exprimat solidaritatea cu aliații săi din UE și NATO, țara a
refuzat să aibă legături strânse cu Rusia și expulzând diplomații și oficialii ruși după
râvna privind otrăvirea spionajului Serghei Skripal, pe care guvernul britanic la acuzat
de Rusia. Rata șomajului a fost estimată la 5,6% în 2018, în scădere de la 6,2% în anul
precedent. Sărăcia se estimează că a scăzut de la 8,5% în 2015 la 7,5% în 2017
(Banca Mondială). Cu toate acestea, inegalitatea veniturilor din Bulgaria este cea mai
ridicată din Uniunea Europeană.

Principalele sectoare
Principalele sectoare ale industriei În mod tradițional, o țară agricolă, Bulgaria este
acum considerabil industrializată. De fapt, sectorul agricol reprezintă doar 4% din PIB și
are 6% din forța de muncă (Banca Mondială). Principalele culturi sunt floarea-soarelui,
tutunul și grâul. Industria reprezintă 24,7% din PIB, iar 29% din forța de muncă este
angajată în sectorul industrial. Industria continuă să se bazeze în mare măsură pe
subsectoarele de producție (metalurgice, chimice, construcții de mașini), care se
estimează că vor contribui la 14,7% din PIB (Banca Mondială).
Cu toate acestea, cele mai dinamice sectoare sunt textilele, produsele farmaceutice,
produsele cosmetice, comunicarea mobilă și industria software. Principalele resurse
minerale ale Bulgariei includ bauxită, cupru, plumb, zinc, cărbune, lignit (cărbune brun)
și minereu de fier. Sectorul terțiar sa dublat contribuția sa la economia țării de la
sfârșitul sistemului comunist, reprezentând 58,3% din PIB și angajând 64,5% din forța
de muncă.

Indicator al Libertății Economice

Indicele libertății economice măsoară zece componente ale libertății economice,
grupate în patru mari categorii sau piloni ai libertății economice: statul de drept
(drepturile de proprietate, libertatea de corupție); Guvernul limitat (libertatea fiscală,
cheltuielile guvernamentale); Eficiența reglementărilor (libertatea afacerilor, libertatea
muncii, libertatea monetară); și piețele deschise (libertatea comercială, libertatea
investițiilor, libertatea financiară). Fiecare dintre libertățile din aceste patru mari categorii
este marcat individual pe o scară de la 0 la 100. Scorul general al libertății economice a
unei țări este o medie simplă a scorurilor sale asupra celor 10 libertăți individuale.
Clasamentul mediului de afaceri
Modelul clasamentelor de afaceri măsoară calitatea sau atractivitatea mediului de
afaceri în cele 82 de țări acoperite de rapoartele Prognoza de țară ale Unității de
Informații Inteligențiale. Ea analizează zece criterii sau categorii separate, care acoperă
mediul politic, mediul macroeconomic, oportunitățile de piață, politica față de libera
întreprindere și concurență, politica față de investițiile străine, controlul comerțului
exterior și al schimburilor, taxele, finanțarea, piața forței de muncă și infrastructura.

Piața monetară

Piata monetara este locul în care se intalnește cererea cu oferta de monedă, unde
agenții economici care au nevoie de bani intalnesc alți agenti economici care au
excedent de resurse financiare. Schimburile dintre ei se numesc tranzacții financiare iar
prețul tranzactiilor il reprezinta dobânda la care se imprumută. Rolul pieței monetare
este de a compensa deficitul cu excedentul de monedă existent la diferiţi agenţi
economici si de a regla cantitatea de moneda dintr-o economie. In această relatie,
operaţiunile de piaţă monetară reprezintă cel mai important instrument de politică
monetară al unei Banci Centrale, având funcţii de ghidare a ratelor de dobândă,
gestionare a condiţiilor lichidităţii de pe piaţa monetară şi semnalizarea orientării politicii
monetare. Cererea de monedă provine in general de la agenţii economici care cheltuie
mai mult decât resursele de care dispun şi recurg la împrumuturi: companiile care isi
finanteaza afacerile, Trezoreria Statului pentu acoperirea deficitului bugetar, băncile și
nu in ultimul rând, populația care are nevoie de credite. Oferta de monedă provine in
general de la Banca Centrala (de Emisiune) pentru finanțarea bancilor care au nevoie
de resurse monetare, dar și de la banci comerciale sau alte instituții financiare care
inregistrează excedent si îl plaseaza sub forma de credit diferiților agenti economici

Politica monetară
La inceputul anilor '90 Bulgaria s-a inscris,aidoma celorlalte tari ex-socialiste,pe
calea tranzitiei spre economia de piata. Baza de pornire prezenta insa unele
particularitati,intre care, resursele de subsol variate, dar cu reserve reduse si de slaba
calitate(mai importante-lignitul,cu o productie de c. 25 mil, t annual, si minereuri
neferoase, indeosebi mangan, zinc, cupru),dependenta puternica de piata URSS (care
insa s-a prabusit in 1991), datoria externa ridicata (11,4 md.$ in 2003), penuria de
energie generate de functionarea nesigura,cu intermitente a centralei nucleare de la
Kozlodui (de constructie sovietica,similara celei de la Cernobil),ce contribuie cu c.40%
la producerea de energie electrica a tarii.La aceasta s-a adaugat situarea Bulgariei in
zona de conflict prelungit din Balcani,tara avand de suportat,ca si in Romania efectele
negative ale embargoului impus Iugoslaviei.In aceste conditii,PIB a scazut
constant,productia industriala de asemenea,somajul se mentine relativ ridicat(13,2%-
2003),iar moneda nationala s-a devalorizat accelerat in primele luni ale lui
1997,afectand grav nivelul de trai al majoritatii populatiei.

Procesul de privatizare,inerent transformarii vechilor structuri economice,a avansat

la inceput mai lent decat in alte tari ex-socialiste,dar in ultimii ani ai secolului XX s-a
accelerat,contributia sectorului privat depasind 60% din PIB,dupa 1998.Absenta
reformelor structurale a dus economia Bulgariei aproape de colaps,FMI intervenind cu
noi credite(accord semnat in martie 1997 conditionale,intre altele,si de implementarea
unei severe politici monetare.Ultimii ani ai secolului XX au marcat insa un reviriment
economic : rata de crestere a PIB-ului a fost de 6% in 2003,influential de numai 2,3%, a
crescut volulmul exporturilor etc.Industria antreneaza c. 1/4 din populatia
active,contribuie cu ceva mai mult de 1,5 la PIB (ponderi aflate insa ij scadere),dar
produsele industriei Bulgariei isi fac cu greu drum pe piata externa.Principalele industrii
sunt:siderurgia (kremikovici),metalurgia neferoasa (Kardzali,Pirdop),constructii de
masini (autovehicule-Sofia,Plovdiv,Botevgrad-nave maritime-Varna,Burgas-electronica
si electrotehnica - Sofia , Veliko Tarnovo, Stara Zagora ) , chimica
(acizi,ingrasaminte,materiale plastice,anvelope etc. :Stara
Zagora,Burgas,Razgrad,Vidin s. a .) .

De asemenea , sunt dezvoltate industrii traditionale textila

(Grabovo,Sofia,Pernik,Ruse,Plovdv)si mai ales alimentarea cu (tutun-la
Pamid,Tarnovo,Melnik-zahar etc.).Circa 1/5 din populatia active (la care se adauga,la
fel ca si in Romania, ,,taranii de week-end'')lucreaza in agricultura,domeniu in care
procesul de privatizare este mai avansat. Agricultura contribuie cu 1/10 la formarea PIB
(pondere in continua scadere-contributia era dubla in urma cu 5-6 ani);se cultiva
cereale(grau si mai ales porumb),sfecla de zahar,floarea-soarelui,tutun(locul 2 pe glob
la prod,/loc.);viticulture dezvoltata. Specifica este cultura trandafirilor(indeosebi in valea
raului Tundja), Bulgaria fiind cunoscuta prin productia de ulei de trandafir (locul I pe
glob). Efectivele de animale(ovine,porcine,bovine), desi in scadere, raman importante.

Infrastructura este insa ramasa in urma,fapt ce are un impact negative asupra

patrunderii Bulgariei in spatial economic european.Turismul,care a cunoscut o
dezvoltare remarcabila in perioada comunista(in 1989 asigura 10% din intrarile de
valuta ale tarii),a trecut printr-o criza la inceputul anilor '90 (venituri:sub 100 mil.$
annual),dar se afla in revenire in prezent.

Relațiile economice externe

Datoria externă mare a Bulgariei a reprezentat o povară economică în toată perioada

postcomunistă. La sfârșitul anului 2005, Bulgaria a raportat o datorie externă de 15,2
miliarde USD, o creștere a valorii, dar o scădere ca procent din produsul intern brut
(PIB) în comparație cu anul 2002 și anii anteriori. Ca procent din PIB, datoria externă a
rămas constantă între 2004 și 2005. [122] Începând cu sfârșitul anilor 1990, investițiile
din Vest și din Rusia au contribuit semnificativ la redresarea economică din perioada
1996-97, dar rata investițiilor a rămas mai mică decât cea din alte țări din Europa de
Est. În 2003, cele mai mari surse naționale de investiții străine directe, în ordinea
volumului, au fost Austria, Grecia, Germania, Italia și Țările de Jos. În 1997, compania
belgiană Solve a cumpărat Deny Soda Combine, iar în 1999 LUKoil din Rusia a
cumpărat rafinăria de petrol Neftochim la Burgas. Union Minière, o companie minieră
belgiană, a cumpărat o mare fabrică Pirdop de cupru, oferind un impuls important
pentru metalurgia bulgară neferoasă. O serie de companii străine au investit în
îngrășămintele chimice și industria alimentară La începutul anilor 2000, China a investit
în industria electronică din Bulgaria. Au fost încheiate unele acorduri de cooperare
pentru fabricarea componentelor vehiculului. Daimler-Chrysler din Germania are un
contract de actualizare a vehiculelor militare de transport militare între 2003 și 2015.
Compania franceză Eurocopter are un protocol bilateral care implică o varietate de
mașini, software de calculator și alte produse industriale. În 2004, rezervele petroliere
bulgare au atras interesul de la Melrose Resources din Edinburgh. Gazul rusesc de
gaze naturale, Gazprom, a promis investiții în infrastructura Bulgariei de gaze naturale
în schimbul unei achiziții sporite a produsului său. Un consorțiu israelian cu trei
companii a convenit în 2004 să lucreze cu compania domestică "Overgas" (care este în
jumătate deținută de Gazprom) într-o rețea importantă de distribuție a gazelor naturale
din Bulgaria. În 2005, trei consorții europene au depus oferte pentru construirea
centralei nucleare de la Belene. Un astfel de investitor este consorțiul energetic italian
ENEL, care deține, de asemenea, centrala termică Maritsa-Iztok-3. În 2006, compania
rusă Gazprom a făcut o ofertă împotriva mai multor companii energetice europene
pentru proprietatea companiilor de încălzire regionale recent privatizate, iar grupul
austriac Petromaxx Energy a investit 120 milioane USD într-o nouă rafinărie de petrol la
Silistra [122].

În decembrie 1996, Bulgaria s-a alăturat Organizației Mondiale a Comerțului. La

începutul anilor '90, ritmul lent al privatizării, politicile fiscale și politicile de investiții
contradictorii și birocrația birocratică au menținut investițiile străine printre cele mai
scăzute din regiune. Totalul investițiilor străine directe din 1991 până în 1996 a fost de
831 milioane de dolari. Cu toate acestea, în anii din 1997, Bulgaria a început să atragă
investiții străine considerabile. Numai în 2004, peste 2,72 miliarde de euro (3,47
miliarde de dolari) au fost investite de companii străine. În 2005, economiștii au
observat o încetinire a investițiilor străine directe la aproximativ 1,8 miliarde de euro (2,3
miliarde de dolari SUA), care se datorează în principal încetării privatizării companiilor
majore de stat. După aderarea la UE în 2007, Bulgaria a înregistrat un maxim de
investiții străine de aproximativ 6 miliarde de euro.

Comerț exterior
După aderarea la Uniunea Europeană, Bulgaria a înregistrat o creștere
considerabilă a comerțului, în ciuda unui mare dezechilibru comercial și a unor deficite
recurente. Țara este foarte deschisă comerțului exterior, care a reprezentat 131% din
PIB în 2017 (Banca Mondială). Bulgaria exportă în principal uleiuri de petrol, cupru
rafinat și nerafinat, medicamente și grâu; în timp ce importurile sunt conduse de uleiuri
de petrol, minereuri de cupru, medicamente și autoturisme.
 Principalii parteneri comerciali ai țării sunt UE (65,4%, conduse de Germania,
Italia și România), Turcia (7,8%), Rusia (2,7%) și China (2,4%). Exporturile Bulgariei
către țări din afara UE au crescut cu 25,1 pe an în 2017, în timp ce importurile au
provenit în principal din UE (63,6%), Rusia (10,2%), Turcia (6,3%) și China (3,7%).
În 2017, exporturile au crescut cu 15,5% (până la 30 miliarde USD), importurile
crescând într-un ritm mai rapid (+18,1), în valoare totală de 34 miliarde USD. Țara are
un deficit comercial structural; cu toate acestea, atunci când se adaugă sectorul
serviciilor, Bulgaria a înregistrat un sold pozitiv în anul 2017 (estimat la 3,6% din PIB de
Banca Mondială). De fapt, țara a exportat servicii de 15 miliarde USD, importând doar
4,5 miliarde USD.
Regresii estimate pentru testul trilemma
 Pe baza regresiei log-line, Figura 1
prezintă politici diferite combinații.
Combinația de politică a stabilității
cursului de schimb și cea monetară
independența a fost dominantă din
1998.
Rețineți că, în ultimii ani, combinarea
politicilor de independență monetară și
mobilitate gratuită a capitalului a fost
strâns legată de combinația de politică
a stabilității cursului de schimb și de
independența monetară, sugerând că
aceste două politici diferite pot fi luate în considerare combinații atunci când condițiile
economice s-au schimbat și cere o schimbare.
Tabelul 2 prezintă regresii estimate pentru rata inflației, creșterea rata, volatilitatea inflației și
volatilitatea producției. După cum arată tabelul, puterea explicativă este relativ mare pentru
regresia ratei de creștere și relativ scăzut pentru regresiile ratei inflației și a volatilității inflației.
Rata inflației, volatilitatea inflației și volatilitatea producției nu sunt afectate fie una dintre cele
trei politici trilemme. Pe de altă parte, rata de creștere este afectată în mod pozitiv de
stabilitatea mai mare a cursului de schimb și influențată negativ de aceasta mai multă
independență monetară sau mai multă mobilitate de capital liberă.
Concluzii

Stabilitatea cursului de schimb ridică rata de creștere întrucât o mai mare independență
monetară sau mai multă mobilitate de capital liberă reduce
rata de crestere. Rata inflației, volatilitatea inflației și volatilitatea producției nu sunt influențate
de una dintre cele trei politici trilemme. Există mai multe implicații politice. În testarea trilemului,
trebuie luate în considerare formele funcționale. Relația liniară utilizată pe scară largă poate
duce la erori de prognoză mai mari decât alte forme funcționale. Ar fi benefică pentru Bulgaria
să urmărească mai multă stabilitatea cursului de schimb pentru a le ridica rata de creștere a PIB
real. Este posibil ca politica monetară să fie evaluată mai mult decât autonomia monetară
reduce rata de creștere și nu duce la alt rezultat pozitiv.

Bibliografie
1. https://wits.worldbank.org/countryprofile/en/bgr
2. https://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_Bulgaria#History
3. https://www.nordeatrade.com/dk/explore-new-market/bulgaria/overview?vider_sticky=oui
4. http://store.ectap.ro/articole/708.pdf
5. https://europa.eu/european-union/about-eu/countries/member-
countries/bulgaria_ro#prezentare-generală
6. https://www.scribd.com/doc/88246896/