Decadența sfidătoare a tinerei Rusii

Conform New York Times Magazine reformele din Rusia au venit în valuri, iar după prăbușirea Uniunii
Sovietice, tendințele acesteia au rămas înrădăcinate în “sistemul otrăvitor” care se formase .Ca și
urmare a schimbarilor majore, tinerii ruși se gândeau zilnic la suicid, rata natalității scăzând cu 30% din
1989 până în 1993. Bazele Rusiei constau în corupție. Neavând un sistem de impozitare mafia considera
că aceată sarcină îi revenea și încasa 20%-60% din profiturile încasate de organizatorii evenimentelor.
Tinerii afacerșiti nu înțelegeau pe deplin conceptul democratic, dar începuseră activități bazate pe
comerț și investiții “mutând dintr-o mână în alta ceea ce exista deja”. De asemnea, “Rusia nu duce lipsa
de decadență sfidătoare. … Moscova are mai mulți miliardari decât orice alt oraș din lume”. Decadența
Rusiei nu se datorează stăpânirii mafiei, nici dificultăților reformei constituționale sau politicilor
guvernelor vestice. Problema este că într-o societate care trebuie să lucreze pentru binele comun, apare
un sistem de valori și fiecare trebuie să-și urmeze propriul progres.

1. Evoluția indicatorilor economici

Figura 1. PIB

Sursa: World Bank national accounts data

 PIB-ul pe cap de locuitor este produsul intern brut împărțit la populația de la mijlocul anului. PIB-ul
este valoarea adăugată brută a tuturor producătorilor rezidenți dintr-o economie plus orice taxe pe
produse și minus orice subvenții care nu sunt incluse în valoarea produselor.

Conform graficului prezentat remarcam o crestere constanta a acestuia in perioada 2000-2008, rata
de crestere anuala inregistrand valori pozitive. In intervalul 2008-2009 a avut loc o scadere brusca de
aproximativ 4000$. Periada 2009-2020 este una fluctuanta, rata anuala inregistrand pentru prima data
in ultimii 20 ani, 3 ani consecutivi valori negative. Acest fenomen este produs din cauza crizei
financiare(2014-2016), rezultat al devalorizării puternice a rublei ruse începând cu a doua jumătate a
anului 2014. Scaderea încrederii în economia rusă i-a determinat pe investitori să-și vândă activele
rusești, ceea ce a dus la o scădere a valorii rublei ruse. PIB-ul pe cap de locuitor al Rusiei în 2019 a fost
de 11.498$ , o creștere de 1,86% față de 2018, iar în 2020 a fost de 10.127$, în scădere cu 11,92% față
de 2019.

Figura 2. Rata inflației

Sursa: International Monetary Fund, International Financial Statistics and data files.

Inflația, măsurată prin indicele prețurilor de consum, reflectă modificarea procentuală anuală a
costului pentru consumatorul mediu pentru achiziționarea unui coș de bunuri și servicii.

În perioada 2001-2004 remarcăm un declin al ratei inflației, ajungand de la un procent de aprox 22%
(2001) la 11% (2004). În 2008-2009 se observă o creștere a ratei,respectiv 5%. După fiecare perioadă de
declin, durata 2-3 ani, graficul prezintă o creștere a inflației pe parcursul următorului an. În 2015 rata a
înregistrat aprox 16%, procentaj dublu față de anul anterior.
 Figura 3. Rata somajului

Sursa: International Labour Organization, ILOSTAT database

Rata șomajului este un factor economic important, dar economiștii nu sunt întotdeauna de acord
asupra cauzei exacte a șomajului. Ei sunt de acord, totuși, că șomajul crește de obicei în perioadele
nefavorabile pentru economie. La fel ca majoritatea celorlalte economii, economia Rusiei se
concentrează în principal pe sectorul serviciilor și industriei, marea majoritate a forței de muncă lucrand
în aceste două sectoare.

Cea mai mare valoare a acesteia este inregistrata in 2000, avand un procentaj de 10,7%. In intervalul
temporal 2008-2009 se remarca o crestere a ratei cauzate de criza globala. Șomajul, restanțele salariale
și munca scurtă au crescut în întreaga forță de muncă a Rusiei, industria fiind cea mai grav afectată. Criza
economică a dezvăluit rapid inaplicabilitatea continuă a legislației muncii și poziția slabă a lucrătorilor.
Rata somajului in 2020 a fost 5,8%, avand o crestere de 1,10% fata de 2019.
 Conform cărții “De ce eșuează națiunile” de Daron Acemoglu & James A. Robinson sărăcia are la
baza corupția. Mai exact toate impedimentele economice de care se lovesc o țară au la baza
puterea politică, guvernanții nestiind de ce are nevoie țara lor pentru a prospera. In cazul dat nu
vorbim de nestiinta educationala, ci pur si simplu de lipsa de interes pe care il au guvernantii
fata de dezvoltarea economica a tarii si binelui comun/ societatii.

2. Indicatori socio-demografici

Figura 4. Rata sarăciei

Rata sărăciei naționale a Rusiei a scăzut ușor de la 13,2% în 2017 la 12,9% în 2018. Într-un decret din
mai 2018, președintele rus și-a stabilit obiectivul de a reduce la jumătate rata oficială a sărăciei în
următorii câțiva ani, sau șase ani. Acest obiectiv este greu de atins în condițiile actuale bazandu-se pe
cresterea viitoare a PIB-ului.

Venitul relativ al celor aflați în partea inferioară a distribuției (numit Premium Prosperity Shared) este
în tendință pozitivă. În contextul încetinirii creșterii economice, ritmul de creștere a consumului total al
populației a încetinit în perioada respectivă avand o scădere anuală de 2,3% în perioada 2013-2018, în
timp ce consumul celor 40% mai mici din populație a scăzut și el, dar în rate mai mici ale dobânzilor
(0,4% în aceeași perioadă), rezultând o primă de prosperitate comună favorabilă. Cu alte cuvinte,
consumul în 40% de jos a populației a scăzut mai lent decât restul populației în perioada de referință. În
perioada 2013-2018, consumul mediu s-a contractat cu 1,2% anual. Inegalitatea din Rusia a rămas relativ
stabilă în ultimii 10 ani, dar la niveluri mai ridicate decât alte naţiuni.

3. Indicatori de bună guvernare

Figura 8. Gradul de corupție

Sursa: Transparency international

Corupția este văzută ca o problemă majoră în Rusia, care afectează fiecare aspect al vieții. Rusia este
țara europeană cu cel mai mic scor în “Indicele de percepție a corupției 2021” al Transparency
International( scor <50 => probleme serioase legate de corupție, progres nesemnificativ).
 Figura 8. Taxe

Venitul fiscal este definit ca venituri colectate din impozite pe venit și pe profit, contribuții la
asigurările sociale, impozite pe bunuri și servicii, impozite pe salarii, impozite pe proprietăți și transferuri
de proprietate și alte impozite. Venitul total din impozite ca procent din PIB exprimă ponderea
producției unei țări care este colectată de guvern prin impozitare. Poate fi văzută ca o măsură în care
guvernul controlează resursele economice.

Evoluția graficului este fluctuantă, în perioada de timp 2000-2020, în intervalul 35%- 28%. Cele mai
mici valori au fost înregistrate în 2015-2016.

Concluzii

Rata inflației a Rusiei a fost în scădere de câțiva ani încoace, dar din cauza ultimelor evenimente se află
în creștere.

Produsul său intern brut real (ajustat în funcție de inflație) părea sa isi revina, dar din cauza modificării
inflației și acesta are de suferit.
Deși Rusia are în prezent un sistem de taxe, corupția nu a dispărut, mafia infiltrandu-se in prezent in
sistemul guvernamental.

Bibliografie:

https://www.macrotrends.net/countries/RUS/russia/gdp-per-capita

https://data.worldbank.org/country/russian-federation?view=chart

https://databank.worldbank.org/data/download/poverty/33EF03BB-9722-4AE2-ABC7-
AA2972D68AFE/Global_POVEQ_RUS.pdf

https://www.transparency.org/en/cpi/2021/index/rus

https://ourworldindata.org/

De ce esueaza natiunile- Daron Acemoglu & James A. Robinson