INDICATORII INFLATIEI

Fenomenul inflatie se manifesta prin cresterea preturilor la bunuri si servicii. Pentru a

masura nivelul inflatiei sunt calculati cativa indicatori fundamentali.

Indicele Pretului de Consum (Consumer Price Index, CPI) este utilizat pentru a indica
modificarile in pretul total pentru un cos de produse si servicii intr-o anumita perioada de
timp (luna,an), fiind cel mai relevant indicator al inflatiei. 

Indicele Preturilor Producatorilor (Producer Price Index, PPI) reflecta modificarea valorii a
unui cos de produse si servicii diferite apatinand unui anumit numar de producatori. Sunt
luate in calcul bunurile intermediare, finale si materiile prime. Este publicat de obicei in a
doua saptamina a lunii de catre departamentul muncii. 

Presiunile inflationiste devin ingrijoratoare in cazul in care indicatorii cresc mai repede
decat prognozeaza guvernele si analistii. Cu cat diferenta este mai mare, cu atat mai
puternic va fi impactul in piata. 

Cresterea inflatiei poate determina majorarea ratei dobanzii de referinta de catre oficiali,
valuta nationala apreciindu-se initial pe baza speculatiilor unor astfel de masuri. 

Banca Centrala controleaza nivelul inflatiei prin politica monetara, cresterea ei avand un
impact negativ in economie, creditarea va fi mai scumpa, incetinind consumul si investitiile.
Afecteaza in mod negativ piata actiunilor.  
CPI / PPI ↑ = ↑ Valuta 

Atunci cand sunt perspective pentru majorarea dobanzii cheie, valutele se apreciaza in fata
inflatiei. Poate suna ciudat, dar inflatia are de obicei un impact pozitiv asupra cursului de
schimb, printe alti factori macroeconomici. 

Un nivel ridicat al inflatiei duce la cresterea preturilor in zona respectiva, care pe de alta
parte afecteaza exporturile si competitivitatea bunurilor si serviciilor pe plan extern, ce
afecteaza negativ moneda nationala.

De aceea, principalul obiectiv al unei banci centrale este controlul inflatiei, fara a afecta
cresterea economica, mai exact determinarea unui nivel de echilibru intre cele doua
fenomene.

Toata lumea intelege ca inflatia este un fenomen negativ, ce depreciaza puterea de

cumparare a banilor. Nivelul normal al inflatiei este in general de 2% anualizat, tinta
preferata a bancilor centrale.

In multe tari inflatia constituie intr-adevar o problema, iar bancile centrale incearca sa o
combata. O cauza a inflatiei poate fi deficitul bugetar, cand guvernul nu reuseste sa
gestioneze corect veniturile si cheltuielile. O chestiune interesanta: cresterea inflatiei
determina scaderea ratei somajului, iar scaderea inflatiei cresterea somajului (deoarece
activitatea economica incetineste). De aceea guvernele si bancile centrale trebuie sa
actioneze pentru a reduce inflatia la un nivel adecvat fara sa provoace disponibilizari.
Un efect negativ semnificativ se observa in piata obligatiunilor: daca investitorii
achizitioneaza titluri de stat cu dobanda fixa, atunci cu cat devine mai ridicat nivelul inflatiei,
cu atat mai mica va fi randamentul real al acelor titluri de valoare. Poate ca pare ideal un
nivel al inflatiei aproape de 0%, dar nu este: lipsa inflatiei indica o stagnare a economiei,
fenomen extrem de negativ, mai periculos si mai dificil de combatut decat inflatia.

  IMPACTUL DOBANZII DE REFERINTA IN CURSUL DE SCHIMB

Bancile Centrale sunt responsabile de politica monetara si stabilesc dobanda de referinta

pentru moneda nationala. Bancile comerciale, in cazul in care au nevoie de lichiditate, se
pot oricand imprumuta de la banca centrala. 

De exemplu, Rezerva Federala (FED) stabileste rata dobanzii pe care bancile comerciale
trebuie sa o plateasca pentru imprumuturi de o zi (numita Overnight). 

In mod logic, aceasta este cea mai ieftina sursa de imprumut si lichiditate oferita bancilor.
De aceea, pornind de la dobanda de referinta, bancile decid nivelul ratei dobanzii pentru
clienti (persoane fizice sau juridice). 

Astfel, banca centrala poate avea un impact semnificativ asupra economiei nationale:
crescand dobanda de referinta, incetineste activitatea economica si controleaza inflatia. 

Daca dobanzile sunt mai mari, imprumuturile devin mai scumpe si mai neatractive pentru
mediul de afaceri si nu numai, astfel ca investitiile sunt incetinite. 

In mod contrar, reducand rata dobanzii, banca centrala urmareste stimularea economiei.
Astfel, imprumuturile devin mai accesibile, companiile se dezvolta si extind afacerile cu
credite (costuri) mai ieftine.

Cresterea dobanzii de referinta tinde sa aprecieze moneda nationala pentru o perioada.

Randamentele (dobanda) cresc si devin atractive pentru investitori, astfel creste cererea
pentru acea valuta. 

Modificarea dobanzii de referinta este rareori surpinzatoare: bancile centrale incearca sa

evite surprize si implicit socuri in piete, de aceea anterior deciziei ofera indicii despre cum
intentioneaza sa actioneze in viitor. Nu doar comentariile si actiunile oficialilor, dar si
evolutia datelor economice reprezinta indicii importante in anticiparea politicii monetare. 

Relatia este directa: rata dobanzii de referinta ↑ = ↑ valuta

INTERPRETAREA PRODUSULUI INTERN BRUT (PIB)

PIB este cel mai consistent si relevant indicator macroeconomic, dar nu va asteptati la o influenta
semnificativa pe termen scurt asupra cursului de schimb.

Ca element fundamental, PIB-ul este foarte important in planificarea investitiilor pe termen lung, alaturi
de politica monetara, fiind o corelatie directa intre cele doua. 
Este un indicator trimestrial, dar valoarea revizuita apar in fiecare luna, iar apoi valoarea finala, oficiala
pentru trimestrul respectiv. Cu toate acestea, nu cea definitiva este cea mai importanta, ci prima
publicare (Advance GDP), fiind cea mai asteptata si mai dificil de anticipat.

Produsul Intern Brut (Gross Domestic Product, GDP) este suma preturilor finale ale tuturor bunurilor si
serviciilor produse de o tara intr-o anumita perioada (de obicei un an) utilizand resurse proprii. 

Cu cat este mai mare valoarea actuala a PIB-ului, cu atat este mai buna situatia economica din statul
respectiv. Cresterea optima a indicatorului este de 3% pe an. Daca cresterea este prea puternica,
Banca Centrala de obicei ia decizia de a majora rata dobanzii de referinta (cu efect pozitiv asupra valutei
nationale).

GDP ↑ = ↑ valuta

Deoarece dintr-o singura observatie asupra indicatorului nu putem trage concluziile necesare despre
competitivitatea economiei nationale, pentru a intelege dinamica si perspectivele dezvoltarii, trebuie sa
analizam componentele, sa comparam cu datele anterioare si cu cele ale altor tari.

Pentru a calcula PIB-ul, cel mai frecvent se utilizeaza metoda costurilor, de exemplu:

PIB = consum + investitii + cheltuieli guvernamentale + (exporturi – importuri)

Raportul trimestrial al PIB-ului american este actualizat lunar, in cea de 3-a sau a 4-a saptamana a lunii.

PIB-ul american reprezinta aprox. 29% din cel global, cel european aprox. 22%, cel japonez 13%. E
important sa urmarim componentele. De exemplu, pentru SUA, consumul intern reprezinta mai mult de
65% din GDP.
IMPACTUL SOMAJULUI ASUPRA CURSULUI DE SCHIMB

Rata somajului reprezinta raportul procentual dintre numarul celor neangajati si al celor
angajati. 

Pentru a urmari dinamica somajului sunt doi indicatori cheie: 

- cererile pentru ajutorul de somaj (Jobless claims)
- numarul de locuri de munca noi create (Employment change sau Nonfarm Payrolls in
Statele Unite)

Aplicatiile pentru obtinerea ajutorului de somaj - sau mai exact numarul lor intr-o anumita
perioada - arata cati cetateni vor avea statutul de someri. Departamantul Muncii publica
aceste date saptamanal, in fiecare joi.

Numarul de cereri ↓ = ↑ cursul de schimb

Influenta acestui indicator este redusa din doua motive. In primul rand este publicat
saptamanal, neavand stabilitate si relevanta; in al doilea rand este influentat de diversi
factori pe termen scurt, cum ar fi sarbatori, imigrari, implementari de noi tehnologii
automatizate, conditii meteo, etc. 

Totusi, o tendinta clara a datelor din luna precedenta ofera indicii despre locurile de munca
nou create de la inceputul lunii. 
Numarul de locuri de munca noi create (NFP) – este unul din cei mai importanti indicatori
din Statele Unite, fiind publicat in fiecare vineri in prima saptamana a lunii de catre
Departamentul Muncii.

Indicatorul descrie cu cea mai mare acuratete situatia din piata muncii si reprezinta o
atractie pentru investitori si analisti, datorita volatilitatii si lichiditatii mult superioare
conditiilor normale. 

Daca numarul locurilor de munca este consistent, reprezinta un semnal al cresterii si

dezvoltarii economice, companiile fiind nevoite sa angajeze personal pentru a face fata
solicitarilor consumatorilor. Este necesar sa analizam structura indicatorului NFP – dupa
raportul primit, pe sectoare ale economiei care sunt mai relevante si inregistreaza
schimbari considerabile.

Numarul de locuri de munca noi create↑ = ↑ valuta 

Rata somajului ↓ = ↑ valuta

PREVIZIONAREA CURSULUI VALUTAR PE BAZA INDICATORILOR

ECONOMICI
Analiza fundamentala in relatia cu piata Forex reprezinta in primul rand o analiza a
indicatorilor economici si a dinamicii lor. 

Pentru inceput, este necesar sa determinam sursele de informare si sa identificam un

calendar economic online pentru a ne planifica publicarea datelor economice importante
cel putin cu o saptamana mai devreme. Acesta trebuie sa fie actualizat regulat si usor de
utilizat. De exemplu, luati in considerare calendarul economic al popularului portal web
despre piata valutara www.forexfactory.com 

Indicatorii sunt publicati in calendar imediat ce sunt anuntati (valoarea actuala – Actual),
puteti vizualiza valoarea precedenta (Previous), precum si valoarea asteptata de analisti
(Forecast).

Coloana Impact indica gradul de importanta al noutatii. In functie de culoarea iconitei, poate
fi o stire foarte importanta (rosu), de importanta medie (portocaliu) si de importanta redusa
(galben).

Se recomanda utilizarea calendarului in special la inceputul saptamanii, luand notite despre

cele mai importante noutati si data publicarii. Pentru a identifica dinamica indicatorilor
selectati, urmariti evolutia lor in ultimele luni. Mai mult, in fiecare zi urmariti cu atentie datele
asteptate si cele publicate.
 Piata valutara internationala
sau FOREX este locul unde valutele sunt cotate si convertite. Forex este cea mai mare si
lichida piata financiara din lume. Volumul zilnic mediu depaseste 4 trilioane USD si este in
continua crestere. 

O piata lichida este piata in care participantii pot executa rapid tranzactii cu volum mare si
impact redus asupra preturilor, si pot intra sau iesi cu usurinta din tranzactii. Lichiditatea
este o atractie puternica pentru orice investitor, deoarece sugereaza libertatea de a
deschide sau inchide o tranzactie in orice moment 24 de ore pe zi. In piata FOREX
intotdeauna exista un vanzator si un cumparator.

Nu exista o locatie fixa pentru piata valutara, tranzactiile se efectueaza electronic si

continuu 24h/zi cu exceptia weekend-ului. Din acest motiv Forex este o piata Over the-
counter sau off-exchange.

Cel mai mare centru financiar este Londra cu peste 30% din volumul global tranzactionat.
Piata valutara moderna s-a format la inceputul anilor 1970 cand tarile au trecut gradual la
cursuri de schimb flotante.

Toti participantii au acces la acelasi pret in orice moment din orice punct al lumii. Cei mai
importanti participanti sunt bancile centrale, bancile comerciale, fondurile de investitii,
hedge fondurile, companii private, guverne si investitori individuali.
Bancile Centrale, ca Rezerva Federala (FED), Banca Centrala Europeana (ECB), Banca
Angliei (BOE), etc. joaca un rol important in piata valutara. Ei participa in piata pentru a
servi intereselor nationale, pentru a controla masa monetara, inflatia sau/si ratele
dobanzilor. Cand o banca centrala cumpara sau vinde valuta scopul este acela de a
stabiliza cursul de schimb al tarii respective.

Bancile comerciale joaca 2 roluri in piata FOREX: faciliteaza tranzactiile intre 2 parti, cum
ar fi companiile ce doresc sa schimbe valute, sau speculeaza prin cumpararea sau
vanzarea lor.

Tranzactiile se efectueaza intotdeauna in pereche, unde o valuta este cumparata sau

vanduta pentru alta, un trader va cumpara valuta ce se anticipeaza ca o creasca in valoare,
sau va vinde valuta ce se anticipeaza ca o sa scada fata de cealalta.

Cele mai tranzactionate valute sunt: Dolarul American (USD), Euro, Lira (GBP), Francul
Elvetian (CHF) sau Yenul Japonez (JPY).

CE INSEAMNA CFD?

CFD-urile (contract for difference) sunt contracte derivate care reflecta evolutia in piata a
unui instrument financiar asociat: actiuni, indici, marfuri, etc. 
Principala caracteristica este faptul ca nu se livreaza fizic instrumentul, investitorul nu
detine actiunea, marfa sau metalul, ci doar un contract pe diferenta de pret a acestui activ
suport. 

Marele avantaj este ca pot fi vandute in lipsa si rascumparate ulterior, astfel ca se poate
obtine profit si cand creste si cand scade pretul. 

Datorita levierului, investitorii nu au posibilitatea doar de a specula fluctuatiile pretului, dar

se pot si proteja (hedging) de deprecierea unei actiuni pe care o poseda, marfa sau metal
pretios. 

Cele mai cunoscute CFD-uri sunt cele pe actiuni si indici bursieri ca activ suport, din SUA,
Europa sau Asia, listate pe marile burse internationale. Oricine poate tranzactiona actiunile
marilor companii internationale (Coca Cola, Microsoft sau McDonalds) sau cei mai
cunoscuti indici bursieri (Dow Jones, Nasdaq, etc) considerati a fi si barometrul economiei. 

Atat actiunile cat si indicii pot fi tranzactionati cu doar cateva procente din pretul lor,
comisioanele si spread-urile sunt minime, iar lichiditatea si volatilitatea lor permite nu doar
investitii pe termen lung, dar si pe parcursul unei sesiuni de tranzactionare.

Aurul si argintul sunt preferate de investitori  in ultimii ani datorita incertitudinilor economice.
Contractele pe diferenta de pret ale metalelor pretioase necesita marje reduse, investitorul
imobilizand doar 1-2% din pretul lor, ce permit nu doar protectie impotriva recesiunilor
economice sau inflatiei, dar si speculatii pe termen scurt.
Petrolul este cea mai tranzactionata marfa, este supranumit aurul negru, si cu toate ca este
foarte utilizat in productie, investitiile speculative reprezinta un procent dominant din totalul
tranzactiilor. Petrolul se tranzactioneaza ca si contracte futures, cu scadenta la diferite
perioade, utilizate de marii producatori si consumatori pentru protectie (hedging) impotriva
fluctuatiilor, dar mai ales in scop speculativ de catre investitori.

ANALIZA PIETEI

Exista doua modalitati de analiza a pietelor financiare: tehnica si fundamentala.

Analiza tehnica reprezinta studiul evolutiei pretului pe baza graficelor cu scopul

previzionarii evolutiei viitoare. Timingul sau momentul in care decizi sa cumperi/sa vinzi
este foarte important, iar analiza tehnica iti determina punctele de intrare si iesire.

Filozofia analizei tehnice:

1. In actiunea pietei sunt reflectate toate informatiile 
2. Preturile se misca in trend-uri
3. Istoria se repeta

Analiza fundamentala se refera la studiul elementelor de baza ce influenteaza economia

unei entitati anume. Este o metoda de studiu ce incearca sa previzioneze modificarea
pretului si trendul pietei prin analiza indicatorilor economici, politicilor de guvernare si a
factorilor sociali.

Cei mai importanti indicatori sunt: rata dobanzii, inflatia la nivelul consumatorilor si
producatorilor, produsul intern brut, rata somajului, increderea consumatorilor, etc.

Tehnicieni vs Fundamentalisti
Atat analistii tehnici cat si „fundamentalistii“ sunt preocupati de aceeasi problema, cum sa
previzioneze piata. Abordarea insa este diferita: fundamentalistii studiaza cauza miscarilor
pietei, in timp ce tehnicienii studiaza efectele. 

Fundamentalistii sunt interesati de valoarea intrinseca si care sunt factorii care afecteaza
valoarea intrinseca.  

Tehnicienii considera ca preturile reflecta elementele fundamentale, si de aceea nu mai

este necesar studiul indicatorilor fundamentali, ceea ce inseamna ca citirea graficelor
devine o forma scurta a analizei fundamentale.

COTATIILE INSTRUMENTELOR FINANCIARE

Cand o valuta este cotata, este raportata la alta valuta, astfel ca valoarea uneia este
reflectata prin valoarea celeilalte. 

Asadar, daca incercati sa determinati cursul de schimb intre Euro si Dolar, cotatia forex va
arata astfel: Eur/Usd = 1.4915.

Euro este valuta de baza, in timp ce dolarul este valuta cotata.

In cazul cumpararii, cotatia arata cat trebuie platit din valuta cotata pentru a cumpara o
unitate din valuta de baza. 

In exemplul de mai sus e nevoie de 1.4915 Dolari pentru a cumpara 1 Euro.

In cazul vanzarii, cotatia arata cat se primeste pentru valuata cotata daca se vinde o unitate
din valuta de baza. Utilizand exemplul, se primesc 1.4915 Dolari pentru vanzarea unui
Euro.

Pe piata forex spot, majoritatea valutelor sunt tranzactionate fata de Dolarul American, iar
USD-ul este frecvent moneda de baza a paritatii. In aceste cazuri este numita cotatie
directa: USD/JPY, USD/CHF, USD/CAD, etc.

Oricum, nu toate valutele au dolarul ca baza. In aceste cazuri USD-ul este moneda
contrara, si se numeste cotatie indirecta: EUR/USD, GBP/USD, AUD/USD, NZD/USD,
etc.

Pretul, determinat de cerere si oferta, este influentat de multi factori, incluzand ratele
dobanzilor, performantele economice, sentimentul privind asteptarile politice si sociale, cat
si perceptia asupra performantelor din viitor ale unei valute fata de alta.

Aurul (GOLD) este exprimat in dolari pe uncie, iar petrolul (Crude Oil) in dolari pe baril de
petrol. 

Indicii bursieri (Dow Jones Industrial – DJIA, S&P500, Dax, Nikkey, etc) sunt exprimati in
puncte, ce reprezinta media ponderata a preturilor actiunilor celor mai importante companii
din SUA, Europa sau Asia.

TERMENII DE BAZA

CE este Bid, Ask

 Pretul bid este utilizat la vanzarea unei perechi valutare (pozitie short) si reflecta cat din
valuta
cotata se va obtine la vanzarea unei unitati din valuta de baza.

Pretul ask este utilizat la cumpararea unei perechi valutare (pozitie long) si reflecta
cantitatea din
valuta cotata ce trebuie platita pentru a cumpara o unitate valuta de baza.

EUR/USD = 1.4915/1.4917  ->  BID = 1.4915   ->  ASK = 1.4917

Ce este marja (margin)?

Utilizarea marjei in tranzactionarea Forex este un concept nou pentru multi traderi si unul care
este deseori prost inteles. Marja este un depozit de buna credinta pe care un trader il ofera ca
garantie pentru a mentine o pozitie. Deseori marja este confundata cu o taxa aplicata
traderului. De fapt nu reprezinta un cost al tranzactiei, ci o portiune din contul de capital pusa
deoparte si alocata ca depozit in marja.
Fereastra ‘advanced dealing rates’, ilustrata mai jos, extrasa din platforma FXCM Trading
Station, iti va arata exact ce marja este necesara pentru mentinerea unei pozitii de 10k intr-un
cont de tranzactionare standard. E important sa tinem minte ca aceasta valoare reprezinta un
lot de tranzactionare si ca valoarea marjei necesara pentru a mentine pozitia deschisa va fi
determinata in cele din urma de marimea tranzactiei.

Ce este levierul (leverage)?

Leverage – Levier
Pentru a tranzactiona aceste sume mari, brokerii ofera tranzactionare prin efect de levier.
Pentru levier 1:100, e nevoie de 1000$ in contul de tranzactionare pentru a cumpara/vinde
100.000$ sau 100$ pentru a cumpara/vinde 20.000$ cu levier 1:200.

Brokerul solicita o anumita suma minima in contul de tranzactionare, numita marja initiala –
account margin sau initial margin. Dupa primul depozit, se poate tranzactiona instant pe
Forex.
Levierul este un rezultat secundar al marjei si ii permite cuiva sa controleze tranzactii
mult mai mari decat banii existenti in contul de tranzactionare. Traderii folosesc acest
instrument cu scopul de a a-si mari randamentul. Nici n-are sens sa mentionam ca
pierderile sunt deasemenea marite prin utilizarea levierului. Asadar, e important sa
intelegem ca levierul trebuie sa fie tot timpul sub control.
FXCM ofera un levier flexibil clientilor sai. Poti sa tranzactionezi si fara levier sau poti
tranzactiona cu un levier ridicat in functie de preferintele personale. Sa ne uitam la un
exemplu folosind levierul efectiv.
[php function=1]

Sa presupunem ca un trader care are 1000 USD in contul de tranzactionare, alege sa

tranzactioneze un mini lot pe USD/CAD. Aceasta tranzactie ar fi echivalenta cu
controlarea a 10,000 $. Datorita faptului ca tranzactia este de 10 ori mai mare decat
capitalul din contul traderului, se spune ca acesta este expus de 10 ori sau levierul
efectiv este de 10:1. Daca traderul ar fi cumparat 20,000 de unitati de USD/CAD, care
reprezinta echivalentul a 20,000 $, contul ar fi fost expus de 20 ori, sau in raport de 20:1.
 

Efectul de levier

Folosirea levierului poate avea efecte extreme asupra contului tau daca nu este utilizat
in cunostinta de cauza. Tranzactionarea unor sume mari prin intermediul levierului iti
poate propulsa castigurile, dar tot la fel de bine poate duce la pierderi foarte mari daca
tranzactia evolueaza impotriva ta. In scenariul ipotetic de mai jos putem vedea cum
levierul afecteaza diferit conturile de tranzactionare ale doi traderi. Sa presupunem ca
atat Traderul A cat si Traderul B au un cont de tranzactionare de 10,000 $. Traderul A si-
a expus contul pana la a controla o pozitie de 500,000 $ prin utilizarea unui levier efectiv
de 50 la 1. Traderul B a folosit un levier efectiv mult mai conservator de 5 la 1
deschizand o pozitie de 50,000. Deci cum arata bilanturile ambilor traderi dupa ce au
“incasat” un stop loss de 100 pipsi ?
Traderul A ar fi suferit o pierdere de 5,000 $, diminuandu-si contul cu 50% dupa numai o
pozitie! Traderul B pe de alta parte a scapat usor. Chiar daca traderul B a incasat si el o
lovitura de 100 pipsi, costul in dolari al acesteia a fost limitat la 500 $. Prin gestionarea
levierului Traderul B poate continua sa tranzactioneze si probabil poate beneficia de pe
urma miscarilor viitoare. Sunt de parere ca succesul pe termen lung al clientilor este
mult mai probabil daca ei utilizeaza un levier efectiv mai conservator. Aici este un studiu
efectuat pe mii de conturi FXCM (“Caracteristicile Traderilor de Succes : Cat capital ar
trebui sa tranzactionez pe piata Forex? “) .

CE este spread -ul

Spread,
Diferenta dintre pretul bid – de vanzare si pretul ask – de cumparare se numeste spread.
Pentru Eur/Usd = 1.4915/1.4916, spread-ul este de 1.0 pips sau punct.

CE este pip-ul?

Pip-ul este cea mai mica modificare pentru orice pereche valutara sau pasul minim de
cotare. Pentru majoritatea valutelor un pip este 0.0001. Pentru yenul japonez un pip este
0.01, pentru ca aceasta valuta este cotata cu 2 zecimale.

CE este Lot-ul?

Perechile valutare sunt tranzactionate de obicei in loturi. 100.000 unitati monetare din
valuta de baza reprezinta volumul standard pentru 1 lot, pentru un Mini lot (0.1 lots)
standardul este de 10.000, iar pentru Micro lot (0.01 lots) 1000.

Cand pretul ask pentru Eur/Usd este 1.4917, 100.000 Euro sunt cumparati in timp ce
149.170 dolari sunt vanduti. 
 Pentru un contract standard (1lot), in care USD este perechea cotata, 1 pip este
echivalentul a 10$ (1$ pentru un mini lot si 0.1$ pentru un micro lot).

Pentru Aur un lot reprezinta 100 uncii, iar pentru Petrol 500 de barili.

EXEMPLU DE TRANZACTIE

Cumparare EUR/USD pe piata Forex

Conditii initiale: fonduri disponibile (trading account): 100 USD. Levier de creditare ales de
investitor: 1:500.

De exemplu, la 18.15 h. cumparam 0.1 Lot Euro (in conditii normale 10 000 unitati) la pretul
de 1.2070 USD pentru 1 EUR. Fara levier, cumpararea acestei sume de Euro ar necesita
1.2070*10000=12700 USD.

Datorita levierului de 1:500, pentru a efectua tranzactia avem nevoie de doar

12700/500=25.4 USD disponibili in cont.

Un pip (modificarea pretului cu 0.0001) este echivalent cu 1 USD de profit sau pierdere
pentru un trader cand volumul tranzactionat pe EUR/USD este 0.1 Lot.

Mai tarziu, la 23:30 h. pretul atinge valoarea 1.2199. Sa consideram ca decizia marcarii
profitului este luata exact in acest punct. Este posibil sa inchidem pozitia manual, direct din
terminalul MetaTrader 4, dar am fi avut si posibilitatea plasarii unui ordin Take Profit
deplasat in timp, care ar fi fost executat automat la pretul indicat.

Diferenta dintre pretul de deschidere si cel de inchidere este 1.2199-1.2070=0,0129 (129

pips);
Profitul obtinut este echivalentul a 129*1=129 USD. Asadar, balanta contului dupa
inchiderea pozitiei este: 100+129=229 USD. Ca rezultat, profitabilitatea investitiei (fata de
depozitul initial) este de 129% in 5h.30 min.

Daca am fi deschis o pozitie de cumparare cu 0.01 Lot (utilizand 2.54 USD din cont),
profitul obtinut ar fi fost 12.90 USD. Daca am fi deschis o pozitie de cumparare cu 1 Lot
(utilizand 254 USD din cont daca ar fi fost disponibili), profitul ar fi fost de 1290 USD. 

Risc Disclaimer: Acest material educativ reprezinta doar un exemplu pozitiv de tranzactie
pe piata FOREX si nu o recomandare de a cumpara sau vinde oricare din instrumentele
financiare mentionate. Piata valutara sau contractele pe diferenta de pret implica si
posibilitatea de a inregistra pierdere. De aceea, daca intentionati sa investiti in pietele
financiare, trebuie sa intelegeti riscul asociat acestor instrumente si sa-l controlati pentru a
lua o decizie informata.

Ce sunt
CONTRACTE OPTIONS, FUTURES SI FORWARD ?
 Contractele options

 optiunea este un contract de vanzare-cumparare intre doua parti,

 confera cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia de a cumpara sau a vinde o anumita cantitate de
marfuri, valute, valori mobiliare sau instrumentefinanciare la un pret prestabilit, la sau inaintea unei anumite
date numita scadenta.
 pentru a intra in posesia acestui drept, cumparatorul plateste vanzatorului contractului un pret denumit
prima.
 in Romania, piata options este activa la Sibex.

ELEMENTE ale contractului:

 Pretul de exercitare este pretul stabilit drept referinta in momentul cumpararii/ vanzarii optiunii. Pentru fiecare din
cele doua parti implicate in tranzactie acest pret este un nivel important, deoarece reprezinta valoarea de la care
pierderea sau castigul
lor (in functie de tipul de optiune si de pozitia short sau long) incepe sa ia proportii.

Pretul de exercitare este pretul activului suport rezervat pentru vanzare sau cumparare (in functie de tipul
optiunii) de catre cumparatorul optiunii.
 Cand se tranzactioneaza un contract options se tranzactioneaza dreptul de a cumpara sau a vinde contractul
corespunzator. Pretul de executare la scadenta este pretul la care se lichideazacontractele options ”in bani”

 Optiunile CALL dau cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia de a cumpara activul suport la pretul de
exercitare la o anumita data sau pe o anumita perioada pana la acea data. Vanzatorul optiunii call are
obligatia de a vinde activul suport daca cumparatorul optiunii decide exercitarea acesteia .
Optiune call este „in bani” atunci cand pretul de exercitare este mai mic decat pretul curent de
tranzactionare al activului suport.

Cumparatorul optiunii are dreptul de a cumpara activul suport la un pret care este mai mic decat pretul la
care il poate achizitiona direct de pe piata si poate obtine astfel un profit.

O optiune este "la bani" daca pretul pe piata, la scdenta este egal cu pretul de exercitare al optiunii. O
optiune call a carei pret de exercitare este mai mare decat pretul titlurilor la scadenta este "in afara banilor".

 Optiunea PUT da cumparatorului dreptul dar nu si obligatia de a vinde activul suport pana la scadenta, la
pretul de exercitare in schimbul primei put platite vanzatorului la incheierea tranzatiei.
Vanzatorul optiunii put are obligatia de a cumpara activul suport daca cumparatorul optiunii decide
exercitarea acesteia. Ca si in cazul optiunilor CALL, vanzatorul incaseaza si pastreaza prima indiferent daca
optiunea este sau nu exercitata.

Optiune put este " in afara banilor" daca pretul sau de exercitare este mai mic decat pretul activului la
scadenta.
 La scadenta, optiunile "la bani" si "in afara banilor" expira pur si simplu, fara a fi exercitate si in acest caz,
vanzatorul pastreaza prima incasata de la cumparator.

Avantaje ale OPTIONS

 managementul riscului,
 speculatia,
 efectul de levier,
 diversificarea, multifunctionalitatea
 si costurile de tranzactionare reduse.
 Optiunile Put ofera posibilitatea protectiei impotriva scaderii preturilor actiunilor din portofoliu, ele putand fi
considerate o polita de asigurare impotriva scaderilor de pret
 Optiunile Call ofera posibilitatea hedgingului de portofoliu chiar daca in cazul lor eficienta operatiunilor este
limitata.

Avantaje pentru cumparatorii de optiuni

 LIPSA OBLIGATIVITATII: optiunile dau cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara sau vinde
contractul futures suport.
 RISC LIMITAT PENTRU CUMPARATOR: odata optiunea cumparata, riscul cumparatorului este strict limitat la
suma initiala platita
 pentru achizitionarea optiunii (prima). Pierderea maxima pe care o poate inregistra este chiar prima.
 NU NECESITA PLATA DE MARJE: trebuie retinut faptul ca in cazul tranzactiilor cu optiuni numai vanzatorilor li
se solicita sa depuna marje la initierea tranzactiilor.

CONTRACTE FORWARD SI FUTURES

 ambele tipuri de contracte reprezinta un angajament intre doua entitati cu privire la un anumit suport de
referinta;
 prezinta si elemente comune, dar si distinctive
 contractul forward constituie un angajament contractual de a vinde sau cumpara la un pret prestabilit in
momentul incheierii tranzactiei ,o cantitate specificata dintr-un activ suport,la o data viitoare,numita
scadenta;
 castigul sau diferenta rezulta din relatia existenta intre pretul specificat al contractului si pretul pe piata la
scadenta (spot;)
 intre cele doua parti, intervine decontarea ,cand debitorul plateste creditorului valoarea contractului;
 Contractul futures este o intelegere intre un vanzator si un cumparator de a vinde/cumpara o cantitate
standard de active cu livrarea in viitor la o data numita “scadenta” si la un pret negociat in momentul
incheierii tranzactiei, totul in baza unor clauze standardizate
 Contractele futures reprezinta o forma standardizata a contractului forward.
 Contractul forward nu lasa partenerilor in tranzactie nici o posibilitate de iesire din pozitii.
 Daca cumparatorul nu mai are nevoie de activul respectiv la scadenta, el nu poate anula intelegerea din
contractul forward intrucat pierde garantia. La fel , si vanzatorul daca nu mai doreste sa vanda sau sa
livreze la scadenta. Practic cele doua parti, negociind intre ele termenii contractului, sunt “captive” in
interiorul clauzelor lui.
  Istoria moderna a pietei futures incepe in 1848 in SUA, odata cu infiintarea la Chicago a unei piete futures
(sau la termen) administrata de Chicago Board of Trade (CBOT). Primele contracte futures au avut ca
obiect produsele agricole urmate mai tarziu de metale si, in final, d in strumentele financiare
(obligatiuni, rate ale dobanzii si indici bursieri), iar in 1982 au fost lansate optiunile pe contracte futures .

Tranzactionarea unui contract futures presupune existenta a 2 parti: un cumparator si un vanzator:

 Tranzactionarea contractului futures reprezinta de fapt o intelegere intre cumparator si vanzator
prin care acestia se obliga sa cumpere, respectiv sa vanda marfa respectiva (activul suport).
 In momentul perfectarii acestei intelegeri nu are loc nici un fel de schimb marfa/bani
(decontare) intre cele doua parti, cumparatorul si vanzatorul nefacand altceva decat sa „bata
palma” asupra activului suport si asupra pretului acestuia.
 Livrarea de catre vanzator a activului-suport, respectiv plata acestuia de catre cumparator
urmeaza sa se intample la o data ulterioara perfectarii intelegerii, data numita scadenta
contractului futures.
 In practica financiara, livrarea activului suport si plata acestuia sunt inlocuite de decontarea
contractului pe baza pretului activului suport pe piata pe care acesta se tranzactioneaza.
 De exemplu, daca activul suport este reprezentat de actiunile unui emitent de la bursa, la
data scadenta a contractului futures cumparatorul primeste diferenta dintre ultimul pret al
actiunii la bursa si pretul la care a fost incheiat contractul, in cazul in care pretul de la bursa
este mai mare, sau trebuie sa plateasca aceasta diferenta in cazul in care pretul actiunii este mai
mic decat cel din contract.
 Tranzactionarea la bursa a contractelor futures face posibila inchiderea pozitiilor si inainte de
scadenta, la pretul din piata, eliminand inconveniente cum ar fi blocarea banilor pe o perioada
 determinata de timp sau imposibilitatea de a profita de o evolutie buna a pretului activului
suport survenita inainte de scadenta.
 Exista si decontare fizica pentru unele tipuri de contracte futures, asa cum sunt cele pe marfuri:
petrol, cereale, metale etc.

Clauze standardizate ale contractelor futures

 Simbolul contractului - acesta identifica tipul contractului futures si este in general asemanator
cu cel al activului suport corespunzator.
 Activul suport - este marfa sau produsul care face obiectul contractului si care este
tranzactionata pe piata spot.
 Active suport posibile: actiunile, marfurile, valutele, dobanzile bancare si indicii bursieri.
 Caracteristica principala a unui activ suport trebuie sa fie posibilitatea de a stabili un pret de
referinta accesibil tuturor participantilor la piata, in orice moment.
 Cotatia - se exprima la fel ca si pe piata spot, folosind aceleasi unitati de masura.
 De exemplu, cursul EUR/RON este exprimat atat pe piata interbancara cat si pe piata futures in
euro/lei (EUR/RON)
 Contractele futures pe actiuni listate la bursa au cotatii exprimate tot in lei/actiune, rata
dobanzii se exprima pe ambele piete (spot si futures) in puncte procentuale, iar indicii bursieri
si paritatea EUR/USD se exprima in puncte de exemplu 1.3870)
  Pasul de tranzactionare - reprezinta fluctuatia minima pe care o poate avea pretul pe piata
futures.
 Multiplicatorul, sau marimea obiectului contractului - este standardizata pentru fiecare contract
si reprezinta cantitatea de activ suport tranzactionata in cadrul unui contract futures.
 De exemplu, daca se tranzactioneaza un contract futures pe cursul USD/RON, iar
multiplicatorul este 1000, atunci practic se tranzactioneaza echivalentul a 1.000 dolari.
 Daca un investitor doreste sa cumpere pe piata futures echivalentul a 5.000 dolari, atunci el va
trebui sa cumpere 5 contracte.
 Data scadentei - este ziua in care expira contractul futures, si in care se stabileste pretul de
decontare, sau cotatia de referinta al activului suport, fie el actiune, dobanda bancara, curs
valutar, indice bursier, etc.
 La cele mai multe burse, scadentele contractelor sunt trimestriale, acestea fiind plasate in lunile
martie, iunie, septembrie si decembrie. Ziua scadentei difera de la o bursa la alta.

In prezent, majoritatea contractelor au patru scadente pe an, iar prima zi de tranzactionare este cu un
an inaintea scadentei.

Mecanismul de tranzactionare
 Pozitia deschisa pe piata futures este un contract futures cumparat sau vandut si nelichidat
printr-o operatiune inversa.
 Cu alte cuvinte, in momentul in care un investitor cumpara sau vinde un contract futures pe un
anumit contract, i se deschide o pozitie pe piata respectiva.
  Aceasta inseamna ca investitorul respectiv si-a asumat o obligatie de vinzare sau cumparare a
activului suport la scadenta contractului.
 Orice contract futures tranzactionat presupune deschiderea a doua pozitii: una de vanzare
(denumita si pozitie “short” ) in contul vanzatorului si una de cumparare (denumita si pozitie
“long” ) pentru cumparator.
 Pozitiile deschise sunt inregistrate in sistemul de tranzactionare al Bursei. In momentul in care
contractul futures este lichidat, pozitiile deschise corespunzatoare se inchid.
 Contractul futures poate fi lichidat fie prin luarea unei pozitii de sens opus inainte de scadenta
(de exemplu un contract futures de cumparare poate fi inchis prin incheierea unui contract de
vanzare pe acelasi activ suport si la aceeasi scadenta), fie in urma decontarii, la data scadentei.
 Castigul sau pierderea sunt date in fiecare din cele doua cazuri de diferenta de pret, pozitiva
sau negativa, intre pretul la care a fost incheiat contractul initial si cel la care a fost inchis.
Depunerea si mentinerea marjei
 Garantarea tranzactiilor si a decontarilor pe piata futures se face de catre Casa de Compensatie.
 Pentru fiecare pozitie deschisa de investitori pe acesta piata, membrii compensatori stabilesc si
colecteaza de la acestia garantii banesti, numite marje.
 Pentru a putea tranzactiona un contract futures, atat cumparatorul cat si vanzatorul trebuie sa
constituie aceasta garantie numita marja.
 Marja are rolul de a acoperi o potentiala evolutie de pret nefavorabila, care ar putea genera
pierderi investitorului.
 La scadenta, in cazul unei pierderi, aceasta va putea fi acoperita de cel care a realizat-o.
  Nivelul acestor marje este stabilit separat pentru fiecare contract de catre Casa de Compensatie
si poate fi modificat periodic, in functie de volatilitatea pietei sau valoarea contractului futures.
 Marjele pentru contracte cu active suport volatile( actiunile), sunt mai mari, pentru ca si
pierderea potentiala pe care sunt destinate sa o acopere este mai mare si poate surveni mai
rapid.
 Pentru valute, unde cotatiile sunt de obicei mai stabile, marjele sunt si ele mai reduse.

Regula generala:
 Cumparatorul de contracte futures va castiga daca pretul contractelor cumparate va creste si va pierde
daca pretul va scadea.
 Vanzatorul de contracte futures va castiga cand preturile vor scadea si va pierde cand preturile vor creste.

EXEMPLUL 1
 Un investitor, intuieste ca titlurile SIF5 vor creste si decide ca achizitionarea acestora ar fi oportuna.
 Conform specificatiilor, investitorul va trebui sa detina in contul de marja suma de 0,2000 lei/actiune,
respectiv 200 lei pentru un contract DESIF5, echivalentul a 1.000 de actiuni.
 Pretul de cotare la care acesta intra in piata este 1,3500 lei/actiune.
 Deci in urma cumpararii unui contract DESIF5, va detine o pozitie deschisa pe cumparare (long).
 Presupunand ca pretul evolueaza si la sfirsitul zilei noul pret de cotare este de 1,4500,
 profitul rezultat in urma inchiderii contractului (un contract poate fi vandut si cumparat de mai multe de ori
in aceeasi zi daca preturile sunt convenabile pentru investitor) va fi de: (1,4500 - 1,3500)x1.000=100 lei.
  Ca urmare suma din contul de marja va fi de: 200 + 100 = 300 lei.
 Raportat la suma imobilizata initial drept marja (200 lei), profitul aferent acestei operatiuni (100 lei)
reprezinta 50%

EXEMPLUl 2
 Un investitor cumpara un contract futures DESIF5 (avand marimea de 1.000 actiuni)
 Deschide 1 pozitie long la pretul de 1.4000 lei / actiune
 Si apoi il vinde (inchide pozitia) la pretul de 1.5000 lei/actiune,
 In urma acestor operatiuni el realizeaza un profit de (1.5000 – 1.4000) * 1.000 * 1 = 100 lei
 Daca el ar inchide pozitia la pretul de 1.3000 lei/actiune, ar marca o pierdere de
(1.3000-1.4000) * 1.000 * 1 = - 100 lei

 Pretul de inchidere (executare) a unei pozitii deschise in piata futures este pretul din piata la care
investitorul isi inchide pozitia.

Apelul in marja

 In situatia in care suma in cont a investitorului ajunge la o valoare negativa (din cauza inregistrarii pierderii),
acesta se afla in apel in marja.
  El are obligatia ca pana la ora 12 a zilei urmatoare celei in care a intrat in apel in marja sa-si inchida pozitia sau sa
alimenteze contul cu suma necesara, altfel pozitia va fi inchisa automat de catre trader.

 Daca se intampla ca marja care s-a deblocat in urma inchiderii pozitiei sa nu-i acopere pierderea astfel incat soldul
contului sa fie pozitiv, investitorul va trebui sa alimenteze contul imediat pentru a remedia situatia.

ROLUL SI SERVICIILE OFERITE DE BROKER

Trebuie sa aveti un cont la un broker inainte de a tranzactiona pe piata Forex. Asadar, cum
alegeti un broker?

Brokerul executa ordinele pe baza deciziilor luate de trader. Brokerul obtine profit din
spread, comisioane sau alte taxe pe serviciile oferite.

Inainte de a accepta oferta unui broker e necesar sa studiati serviciile oferite si alte aspecte
cum ar fi imaginea si seriozitatea intermediarului :

- verificati daca brokerul este reglementat, alegeti pe acela a carei activitate este autorizata
si supervizata de catre organizatiile internationale de supraveghiere financiara, pentru ca
activitatea dvs. sa se desfasoare in cele mai bune conditii iar investiile sa fie in deplina
siguranta;
- verificati serviciul pentru clienti, daca puteti contacta brokerul fie prin telefon, live chat,
mail si vedeti daca raspund rapid si satisfacator;

- testati platforma lor de tranzactionare online, incercati un cont demo pentru a va

familiariza cu instrumentele, executia, elementele tehnice, etc;

- in final, inainte de a deschide un cont real luati in considerare: spread-ul, levierul,

instrumentele disponibile, depozitul minim necesar, volumul (lot-ul) minim de
tranzactionare, cerintele de marja, comisioane, swap-ul, programul de tranzactionare.