Sunteți pe pagina 1din 480

REVOLUȚIA

BLOCKCHAIN
Alte cărți de Don Tapscott

Paradigm Shift:
The New Promise of Information Technology (1993)
Coautor, Art Caston

The Digital Economy:


Promise and Peril in the Age of Networked Intelligence (1995)

Growing Up Digital:
The Rise of the Net Generation (1997)

Who Knows:
Safeguarding Your Privacy in a Networked World (1997)
Coautor, Ann Cavoukian

Digital Capital:
Harnessing the Power of Business Webs (2000)
Coautori, David Ticoll și Alex Lowy

The Naked Corporation:


How the Age of Transparency Will Revolutionize Business (2003)
Coautor, David Ticoll

Wikinomics:
How Mass Collaboration Changes Everything (2006)
(Wikinomics. Cultura colaborării în masă) (2010)
Coautor, Anthony D. Williams

Grown Up Digital:
How the Net Generation Is Changing the World (2008)
(Crescuți digital. Generația Net îți schimbă lumea) (2011)

Macrowikinomics:
New Solutions for a Connected Planet (2010)
Coautor, Anthony D. Williams
DON TAPSCOTT
și ALEX TAPSCOTT

REVOLUȚIA
BLOCKCHAIN
Despre felul în care tehnologia aflată
la baza bitcoinului transformă banii,
afacerile și lumea

Traducere de Romică Lixandru

2017
All rights reserved including the right of reproduction in whole or in part in any form.
Această ediție este publicată prin acordul cu Portfolio, membră a grupului
Penguin Publishing Group, o companie Penguin Random House LLC.
Blockchain Revolution
Copyright © 2016 by Don Tapscott and Alex Tapscott
Originally published by Portfolio/Penguin, an imprint of Penguin Random
House LLC.
© 2017 Editura ACT și Politon pentru prezenta ediție românească

Editura ACT și Politon


Str. Înclinată, nr. 129, Sector 5, București, România, C.P. 050202.
tel: 0723 150 590, e-mail: office@actsipoliton.ro
www.actsipoliton.ro/blog

Traducător: Romică Lixandru


Redactor: Ines Simionescu
Editor: Maria Nicula
Tehnoredactor: Teodora Vlădescu
Coperta: Mădălina Ioniță
Copyright Manager: Andrei Popa

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României


TAPSCOTT, DON
Revoluţia blockchain: despre felul în care tehnologia aflată la baza
bitcoinului transformă banii, afacerile şi lumea/ Don & Alex Tapscott; trad.:
Romică Lixandru. - Bucureşti: ACT şi Politon, 2017
ISBN 978-606-913-258-6
I. Tapscott, Alex
II. Lixandru, Romică (trad.)
33
62

AVERTISMENT: Distribuirea, copierea sau piratarea în orice fel a acestei cărți


nu este pedepsită numai prin lege, dar contravine și tuturor normelor și
principiilor etice și sănătoase pe care un astfel de titlu le promovează. Ce fel de
efect va avea energia pe care vreți să o transmiteți mai departe, dacă aceasta
vine prin furt, ilegalitate și lipsă de respect față de autor și față de toți cei care
au contribuit la crearea acestei cărți, astfel ca ea să ajungă la dumneavoastră?
Împărtășiți cu ceilalți informațiile importante, valorile și lecțiile pe care le-ați
aflat din acest material, într-un mod corect și responsabil.
Anei Lopes și lui Amy Welsman, pentru că au făcut
posibilă această carte și au înțeles
că „blockchainul este tot ceea ce contează”.
„O capodoperă. Analizează elegant potențialul tehnologiei blockchain
de a se ocupa de cele mai presante provocări globale contemporane.”
– Hernando de Soto, economist, președinte
al Institutului pentru Libertate și Democrație, Peru

„Blockchainul reprezintă pentru creditare ceea ce reprezintă inter-


netul pentru informație. Asemenea internetului de la început, block-
chainul are potențialul de a transforma totul. Citește această carte și
vei înțelege.”
– Joichi Ito, director al Laboratorului Media din cadrul MIT

„În această călătorie extraordinară spre frontierele finanțelor, cei doi


Tapscott pun într-o lumină nouă fenomenul blockchain și ne explică în-
tr-o pledoarie convingătoare de ce trebuie să-i înțelegem cu toții mai
bine puterea și potențialul.”
– Dave McKay, președinte și director general
al Royal Bank of Canada

„Demontează promisiunea și pericolul reprezentate de blockchain într-un


stil totodată accesibil și erudit. Revoluția blockchain le oferă cititorilor o
avanpremieră privilegiată a viitorului.”
– Alec Ross, autor, The Industries of the Future

„Dacă există vreun subiect care ar trebui demistificat, acela ar fi block-


chainul. Împreună, cei doi Tapscott au reușit pe deplin și astfel au surprins
entuziasmul, potențialul și importanța acestui subiect pentru toată lumea.”
– Blythe Masters, director general al Digital Asset Holdings

„Această carte are calitatea predictivă a romanului 1984 al lui George


Orwell și viziunea lui Elon Musk. Citește-o sau ești mort.”
– Tim Draper, fondator al Draper Associates,
DFJ și Draper University

„Blockchainul este un val tehnologic radical și, așa cum a făcut de atâtea
ori, Tapscott se află chiar pe val, de data aceasta însoțit de fiul său Alex,
făcând surfing în zori. E o cursă pe cinste.”
– Yochai Benkler, șeful Catedrei Berkman de studii
juridice antreprenoriale, Harvard Law School
„Dacă lucrezi în afaceri sau în cadrul guvernului, ești obligat să înțelegi
revoluția blockchain. Nimeni nu a mai scris vreodată o carte mai antre-
nantă sau mai sistematic documentată pe acest subiect decât cei doi
Tapscott.”
– Erik Brynjolfsson, profesor la MIT;
coautor al The Second Machine Age

„O relatare indispensabilă și actualizată a felului în care tehnologia afla-


tă la baza bitcoinului ar putea – și ar trebui – să descătușeze potențialul
real al unei economii digitale de a distribui prosperitatea.”
– Douglas Rushkoff, autor al volumelor Present Shock
și Throwing Rocks at the Google Bus
(Aruncând cu pietre în autobuzul Google)

„Schimbările tehnologice care înainte se derulau în decursul unei ge-


nerații ne lovesc acum aproape într-o clipă și nimeni nu spune această
poveste mai bine decât cei doi Tapscott.”
– Eric Spiegel, președinte și director general
al Siemens SUA

„Sunt puțini liderii care ne fac să privim în viitorul apropiat așa cum
face Don Tapscott. Prin Revoluția blockchain, el și fiul său Alex ne învață,
ne provoacă și ne prezintă un mod cu totul nou de a ne gândi la viitor.”
– Bill McDermott, director general al SAP SE

„Revoluția blockchain este un amestec strălucit de istorie, tehnologie


și sociologie care abordează toate aspectele protocolului blockchain –
o invenție care, în timp, se poate dovedi la fel de memorabilă precum
inventarea tiparului.”
– James Rickards, autor al volumelor
Currency Wars și The Death of Money

„Revoluția blockchain funcționează pe post de atlas pentru lumea ba-


nilor digitali, explicând cu măiestrie peisajul actual și iluminând în
același timp un drum care merge tot înainte către un sistem financiar
global mai echitabil, mai eficient și mai conectat.”
– Jim Breyer, director general al Breyer Capital
„Revoluția blockchain este un ghid absolut necesar și hotărâtor al aces-
tei tehnologii care schimbă lumea.”
– Jerry Brito, director executiv al Coin Center

„Incredibil. Cu adevărat incredibil. Felul în care cei doi Tapscott exami-


nează blockchainul ca model de includere într-o lume din ce în ce mai
centralizată este în același timp nuanțat și extraordinar.”
– Steve Luczo, președinte și director general al Seagate Technology

„Construiește o pledoarie solidă atât în favoarea capacității block-


chainului de a mări transparența, cât și în favoarea capacității acestuia
de a asigura confidențialitatea. După cum spun chiar autorii, «Internetul
Lucrurilor are nevoie de un Registru al Lucrurilor».”
– Chandra Chandrasekaran, director general
al Tata Consultancy Services

„Epicentrul încrederii este pe cale să se disperseze! Narațiunea defini-


tivă a posibilităților revoluționare oferite de un sistem descentralizat
de încredere.”
– Frank D’Souza, director general al Cognizant

„Identifică o mișcare tehnologică profundă și nouă și o conectează la cea


mai profundă dintre nevoile umane: încrederea. Este documentată cu
meticulozitate și scrisă provocator. Absolut toți oamenii de afaceri și
toți decidenții politici trebuie să citească Revoluția blockchain.”
– Brian Fetherstonhaugh, președinte și director general al
OgilvyOne Worldwide

„Revoluția blockchain pregătește terenul pentru un val de progres teh-


nologic aflat abia la început.”
– Frank Brown, director general
și director operațional al General Atlantic

„O lectură obligatorie. Vei înțelege cu adevărat motivul pentru care


blockchainul devine cu repeziciune una dintre cele mai importante teh-
nologii emergente de la internet încoace.”
– Brian Forde, director al Digital Currency
Initiative, Laboratorul Media din cadrul MIT
„Tehnologia blockchain are potențialul de a revoluționa industria, fi-
nanțele și guvernarea – o lectură obligatorie pentru oricine este intere-
sat de viitorul banilor și al umanității.”
– Perianne Boring, fondatoare și președinte
al Camerei de Comerț Digital

„Când tehnologia caracteristică unei generații transformă lumea în care


trăim, suntem cu adevărat norocoși să avem cartografi precum Don
Tapscott, iar acum și pe fiul său Alex, care ne explică încotro ne îndreptăm.”
– Ray Lane, proprietar și director general al GreatPoint Ventures;
partener emerit la Kleiner Perkins

„Don și Alex au scris manualul hotărâtor pentru cei care încearcă să


treacă de această nouă și promițătoare frontieră.”
– Benjamin Lawsky, fost comisar pentru servicii financiare, statul
New York; director general al The Lawsky Group

„Revoluția blockchain este un manifest edificator și are o importanță


deosebită pentru următoarea eră digitală.”
– Dan Pontefract, autor al The Purpose Effect;
director de concepție al TELUS

„Cea mai bine documentată, mai sistematică și mai pătrunzătoare carte


despre cea mai interesantă tehnologie nouă de la internet încoace. O
lucrare de o claritate excepțională și cu o perspectivă uimitor de amplă
și de profundă.”
– Andreas Antonopoulos, autorul volumului
Mastering Bitcoin (Gestionarea bitcoinului)

„Revoluția blockchain surprinde și clarifică superb minunata lume nouă


a banilor descentralizați, iluzorii.”
– Tyler Winklevoss, cofondator
al Gemini and Winklevoss Capital

„O perspectivă fascinantă – și relaxantă – asupra tehnologiei care are


puterea să redeseneze economia globală. Ce premiu! Ce carte!”
– Paul Polman, director general al Unilever
Cuprins
Cuvânt-înainte 13
Mulțumiri 17

PARTEA I − SĂ ZICEM CĂ VREI O REVOLUȚIE

Capitolul 1
PROTOCOLUL ÎNCREDERII 29
Capitolul 2
INIȚIALIZAREA VIITORULUI: ȘAPTE PRINCIPII DE
PROIECTARE A ECONOMIEI BLOCKCHAINULUI 63

PARTEA A II-A − TRANSFORMĂRI

Capitolul 3
REINVENTAREA SERVICIILOR FINANCIARE 101
Capitolul 4
REPROIECTAREA ARHITECTURII FIRMEI:
CENTRUL ȘI MARGINILE 147
Capitolul 5
NOI MODELE DE AFACERI:
CUM SĂ FACI SĂ CURGĂ BANII ÎN BLOCKCHAIN 185
Capitolul 6
REGISTRUL LUCRURILOR:
ANIMAREA LUMII FIZICE 225
Capitolul 7
REZOLVAREA PARADOXULUI PROSPERITĂȚII:
INCLUZIUNEA ECONOMICĂ ȘI ANTREPRENORIATUL 259
Capitolul 8
RECONSTRUCȚIA GUVERNULUI
ȘI A DEMOCRAȚIEI 295
Capitolul 9
ELIBERAREA CULTURII PE BLOCKCHAIN:
O VESTE CARE NE BUCURĂ AUZUL 335

PARTEA A III-A − PERSPECTIVE PROMIȚĂTOARE


ȘI PERICOLE

Capitolul 10
DEPĂȘIREA BLOCAJELOR:
ZECE PROBLEME DE IMPLEMENTARE 371
Capitolul 11
LEADERSHIP PENTRU URMĂTOAREA ERĂ 407

NOTE 452
Cuvânt-înainte

Cartea celor doi Tappscot, tată ș� i fiu, vine să facă lumină î�n
lumea blockchainului ș� i a beneficiilor pe care această tânără teh-
nologie le va aduce viitorului nostru. Cartea este extrem de bine
documentată, având la bază peste doi ani de cercetări ș� i mai bine
de o sută de interviuri cu pionierii tehnologiei blockchain.
Dincolo de binecunoscuta monedă virtuală bitcoin, tehnolo-
gia blockchain a devenit „pariul deceniului” pentru toată indus-
tria financiară, de la bănci la companii de asigurări sau trading. Î�n
contextul democratizării internetului ș� i al facilităț�ilor de comuni-
care aparent fără limite, apare o nouă clasă de active: datele.
Actorii î�ndrăgiț� i ai internetului, de la Facebook la Google ș� i
Amazon, au î�n spate colecț�ii uluitoare de informaț�ii despre fiecare
dintre noi ca utilizatori. Cu ajutorul blockchain ș� i peer-to-peer
acest trend se inversează. Ne putem proteja identitatea ș� i apăra
valoarea proprietăț�ii generate la nivel individual.
Deș� i trăim î�ntr-o lume tot mai digitalizată ș� i avem deja acces
la „case inteligente” ș� i comunicare instantanee cu orice colț� al
lumii, industria financiară poartă î�ncă î�n spate sechelele erei pre-
industriale. Tranzacț�iile pe bursă se fac î�n nanosecunde, dar de-
contarea efectivă a banilor durează trei zile. Cumpărarea unui
hamburger la McDonaldʼs durează cu tot cu servire câteva minu-
te, dar banii de pe cardul tău vor intra î�n contul vânzătorului tot
peste trei zile. Riscurile care î�ngreunează acum decontările î�n
sistemul financiar global promit să fie rezolvate prin tehnologia
blockchain, care ar accelera decontările până la ordinul
secundelor.
14 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

De curând, Estonia a anunț�at oficial că va fi prima ț�ară care va


emite monedă virtuală. Numele acesteia va fi „estcoin”, iar consi-
lierul lor pentru această – să-i spunem nouă ispravă digitală –
este nimeni altul decât Vitalik Buterin, fondatorul Ethereum, a
doua criptovalută după capitalizarea de piaț�ă.
Nenumărate par a fi aplicaț�iile blockchain pentru viaț�a noas-
tră de zi cu zi, de la identificarea reputaț�iei pentru acordarea de
credite, la urmărirea provenienț�ei reale a unui produs de pe raf-
tul supermarketului ș� i de la contabilitatea î�n partidă triplă la
emiterea de obligaț�iuni ș� i acț�iuni î�n criptovalută – ș� i am enunț�at
doar câteva dintre aplicaț�iile posibile ale blockchainului.
Î�ntr-un moment al istoriei î�n care „poț�i fi oricine pe internet”
se pare că omenirea are nevoie de o porț�ie zdravănă de integrita-
te, atât din partea oamenilor, cât ș� i a companiilor. Aș� a cum spune
economistul Michael Jensen, integritatea devine realmente un
factor de producț�ie alături de capital, muncă ș� i tehnologie.
Î�n mod cert tehnologia ne revoluț�ionează prezentul ș� i mode-
lează viitorul, iar blockchainul foloseș� te puterea reț�elei descen-
tralizate pentru a valida o mare varietate de tranzacț�ii î�ntr-un
timp extrem de rapid ș� i care, mai î�nainte de toate, sunt arhivate
astfel î�ncât să nu mai poată fi ș� terse sau modificate. Mai î�n glumă,
mai î�n serios, am putea afirma că această tehnologie poate fi
comparată cu un adevărat „ser al adevărului” pentru reputaț�ia
indivizilor ș� i a relaț�iilor î�n care aceș� tia sunt implicaț�i, protejân-
du-le î�n acelaș� i timp identitatea.
Chiar dacă nu eș� ti pasionat de finanț�e sau tehnologie, cartea
de faț�ă reprezintă o necesară lectură pentru î�nț�elegerea lumii î�n
care vom trăi, iar blockchainul î�ș�i va pune accentul asupra vieț�ii
noastre cotidiene, a călătoriilor, vacanț�elor, educaț�iei, cumpără-
turilor, asupra muncii, a relaț� iilor ș� i, de ce nu, chiar asupra
fericirii.
Am convingerea că timpul alocat lecturii acestei cărț�i î�ț�i va fi
răsplătit cu informaț�ii valoroase care te vor ajuta să te orientezi
prin jungla de informaț�ii care se năpustesc zi de zi asupra ta prin
CUVÂNT-ÎNAINTE 15

toate mijloacele ș� i î�ț�i vor oferi un punct de plecare solid î�n î�nț�ele-
gerea acestei tehnologii noi ș� i revoluț�ionare.
Lectură plăcută ș� i mulț�umiri autorilor pentru acest veritabil
manual de blockchain.

EUSEBIU BURCAȘ, fondator Burcash™


MULȚUMIRI

Această carte a rezultat din confluenț� a a două minț� i ș� i a două


traiectorii de viaț� ă. Don conducea un program sindicalizat de
cercetare î�n valoare de 4 milioane de dolari, numit Global
Solutions Networks (GSN), la Rotman School of Management din
cadrul Universităț�ii din Toronto. Iniț�iativa investiga modele noi,
de tip reț�ea, pentru soluț�ionarea problemelor globale ș� i de gu-
vernare globală. El a studiat felul î�n care internetul este guvernat
de un ecosistem format din multiple părț�i interesate ș� i a î�nceput
să fie atras de monedele digitale ș� i de guvernanț�a* lor. Î�n acest
timp, Alex era unul dintre directorii executivi ai băncii de investi-
ț�ii Canaccord Genuity. El a observat entuziasmul crescând pentru
companiile bazate pe bitcoin** ș� i blockchain*** aflate î�n fazele de

*  Guvernanță ‒ Termenul nu este prezent în dicționarul limbii române; însă


este utilizat din ce în ce mai frecvent în vorbirea curentă fiind un echivalent
pentru englezescul governance ‒ conducere, administrație, cârmuire, stăpânire,
guvernare. Nevoia de a crea un termen nou în limba română probabil a survenit
pentru a face o distincție cât mai clară între actul de conducere exercitat de un
guvern și conducerea exercitată în cazul unor structuri economice, sociale sau de
altă natură. (n.red.)
**  Bitcoin ‒ rețea consensuală ce oferă un nou sistem de plată și bani complet digitali.
Este primul sistem de plată peer-to-peer descentralizat susținut de utilizatorii săi
fără o autoritate centrală sau intermediari. Din perspectiva unui utilizator, bitcoin
reprezintă în mare bani cash pentru internet. Bitcoin poate fi văzut și ca cel mai
proeminent sistem de contabilitate în partidă triplă existent. (n.red.)
***  Blockchain ‒ este pentru lumea finanțelor comparabil cu ce era acum douăzeci
de ani internetul pentru lumea informației: o tehnologie care permite tranzacții
rapide, securizate și descentralizate. Tehnologia blockchain este folosită mai ales
în contextul monedelor virtuale ca bitcoinul, dar are un potențial mult mai mare de
18 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

î�nceput î�n anul 2013 ș� i a î�nceput să î�ndrepte eforturile firmei


sale î�n acest spaț�iu. La î�nceputul lui 2014, î�n timpul unei excursii
tată-fiu la schi, î�n Mont-Tremblant, am dezbătut la o cină mai
multe idei despre colaborarea pe acest subiect, iar Alex a fost de
acord să conducă un proiect de cercetare despre guvernanț�a mo-
nedelor digitale, care a culminat cu raportul său intitulat A Bitcoin
Governance Network (O rețea de guvernanță a bitcoinului). Cu cât
am intrat mai adânc î�n subiect, cu atât am ajuns să fim mai con-
vinș� i că avea să devină următorul domeniu revoluț�ionar.
�n acest timp, agentul nostru, Wes Neff de la Leigh Bureau,
î�mpreună cu editorul lui Don, Adrian Zackheim de la Portfolio/
Penguin (Wikinomics, Macrowikinomics), î�l î�ncurajau pe Don să
formuleze conceptul unei cărț�i noi. Când raportul lui Alex a ajuns
să fie recunoscut la scară largă drept paradigmă dominantă de
gândire î�n acest domeniu, Don l-a abordat pe Alex, cerându-i
să-i fie coautor. Spre meritul său, Adrian ne-a făcut o ofertă
pe care nu o puteam refuza ș� i cartea nu a ajuns niciodată la
licitaț� ie, aș� a cum se î�ntâmplă î�n mod normal.
Apoi am luat o decizie care acum, privind retrospectiv, ni se
pare o decizie inteligentă. L-am abordat pe cel mai bun editor pe
care î�l cunoș� team, Kirsten Sandberg, care lucrase anterior la
Harvard Business School Press, ș� i am rugat-o să ne editeze viitoa-
rea carte. A lucrat spectaculos, iar colaborarea noastră s-a desfă-
ș� urat atât de uș� or î�ncât i-am cerut să devină membră cu normă
î�ntreagă a echipei care se ocupa de cercetarea pentru carte.
Î�mpreună cu noi, Kirsten a luat parte la peste o sută de interviuri,
colaborând î�n timp real, î�n vreme ce î�ncercam să î�nț�elegem multi-
tudinea de aspecte puse î�n discuț�ie ș� i să elaborăm formulări utile
care să explice acest set de evoluț� ii extraordinare unui public
nespecializat din punct de vedere tehnic. Ea ne-a ajutat să dăm
viaț� ă poveș� tii. Î� n sensul acesta, a fost coautoarea noastră, iar

a inova, aplicabil în numeroase domenii. Avantajul ei este că poate stoca o bază pu-
blică de date, protejate de criptografie, fără să aibă nevoie de reglementare din partea
unei autorități centrale. Adoptată pe scară largă, ar aduce un nivel de transparență
fără precedent, fie în zona privată, fie în administrația publică. (n.red.)
MULȚUMIRI 19

cartea nu ar fi apărut fără ea, cel puț�in nu î�n actuala sa formă in-
teligibilă. Î�i suntem foarte recunoscători pentru acest lucru, pre-
cum ș� i pentru toate î�ndemnurile ș� i replicile amuzante.
Le mulț� umim din inimă celor de mai jos, care ne-au oferit
cu generozitate timpul ș� i ideile lor ș� i fără de care această carte
nu ar fi fost posibilă. Î� n ordine alfabetică:

Jeremy Allaire, fondator, preș� edinte ș� i director general, Circle


Marc Andreessen, cofondator, Andreessen Horowitz
Gavin Andresen, director ș� tiinț�ific, Bitcoin Foundation
Dino Angaritis, director general, Smartwallet
Andreas Antonopoulos, autorul volumului Mastering Bitcoin
(Gestionarea bitcoinului)
Federico Ast, CrowdJury
Susan Athey, profesor de economie tehnologică, Stanford
Graduate School of Business
Adam Back, cofondator ș� i preș� edinte, Blockstream
Bill Barhydt, director general, Abra
Christopher Bavitz, director general, Cyberlaw Clinic, Harvard
Law School
Geoff Beattie, preș� edinte al consiliului de administraț� ie, Relay
Ventures
Steve Beauregard, director general ș� i fondator, GoCoin
Mariano Belinky, partener comanditat, Santander InnoVentures
Yochai Benkler, ș� eful Catedrei Berkman de studii juridice
antreprenoriale, Harvard Law School
Jake Benson, director general ș� i fondator, LibraTax
Tim Berners-Lee, inventator, World Wide Web
Doug Black, senator, Senatul Canadei, Guvernul Canadei
Perriane Boring, fondator ș� i preș� edinte, Camera de Comerț�
Digital
David Bray, bursier Eisenhower î�n 2015 ș� i director executiv
invitat rezident la Universitatea Harvard
Jerry Brito, director executiv, Coin Center
20 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Paul Brody, lider strategic pentru cele două Americi, Grupul


tehnologic al EY (anterior IoT la IBM)
Richard G. Brown, director tehnic, R3 CEV (fost arhitect executiv
pentru inovarea industriei ș� i dezvoltarea afacerilor, IBM)
Vitalik Buterin, fondator, Ethereum
Patrick Byrne, director general, Overstock
Bruce Cahan, cercetător invitat, Stanford Engineering; Stanford
Sustainable Banking Initiative
James Carlyle, inginer-ș� ef, MD, R3 CEV
Nicolas Cary, cofondator, Blockchain Ltd.
Toni Lane Casserly, director general, CoinTelegraph
Christian Catalini, lector universitar, MIT Sloan School of
Management
Ann Cavoukian, director executiv, Privacy and Big Data Institute,
Ryerson University
Vint Cerf, cocreator al internetului ș� i director responsabil de
sectorul online, Google
Ben Chan, inginer de software, BitGo
Robin Chase, cofondator ș� i fost director general, Zipcar
Fadi Chehadi, director general, ICANN
Constance Choi, director, Seven Advisory
John H. Clippinger, director general, ID3, cercetător, Laboratorul
Media din cadrul MIT
Bram Cohen, creator, BitTorrent
Amy Cortese, jurnalist, fondator al Locavest
J.-F. Courville, director operaț�ional, RBC Wealth Management
Patrick Deegan, director tehnic, Personal BlackBox
Primavera De Filippi, cercetător permanent la CNRS ș� i
conferenț�iar universitar la Berkman Center for Internet and
Society, Harvard Law School
Hernando de Soto, preș� edinte, Institutul pentru Libertate ș� i
Democraț�ie
Peronet Despeignes, operaț�iuni speciale, Augur
Jacob Dienelt, arhitect ș� i director economic al Blockchain, itBit ș� i
Factom
Joel Dietz, Swarm Corp
MULȚUMIRI 21

Helen Disney, (anterior) Bitcoin Foundation


Adam Draper, director general ș� i fondator, Boost VC
Timothy Cook Draper, investitor de capital de risc; fondator,
Draper Fisher Jurvetson
Andrew Dudley, fondator ș� i director general, Earth Observation
Joshua Fairfield, profesor de drept, Washington and Lee
University
Grant Fondo, partener, Securities Litigation and White Collar
Defense Group, Privacy and Data Security Practice, Goodwin
Procter LLP
Brian Forde, fost consilier, Casa Albă; director, Digital Currency,
Laboratorul Media din cadrul MIT
Mike Gault, director general, Guardtime
George Gilder, fondator ș� i partener, Gilder Technology Fund
Geoff Gordon, director general, Vogogo
Vinay Gupta, coordonator de proiect, Ethereum
James Hazard, fondator, Common Accord
Imogen Heap, muzician ș� i compozitor, câș� tigătoare a Premiului
Grammy
Mike Hearn, fost inginer Google, Vinumeris/Lighthouse
Austin Hill, cofondator ș� i principalul iniț�iator, Blockstream
Toomas Hendrik Ilves, preș� edintele Estoniei
Joichi Ito, director, Laboratorul Media din cadrul MIT
Eric Jennings, cofondator ș� i director general, Filament
Izabella Kaminska, reporter financiar, Financial Times
Paul Kemp-Robertson, cofondator ș� i director editorial, Contagious
Communications
Andrew Keys, Consensus Systems
Joyce Kim, director executiv, Stellar Development Foundation
Peter Kirby, director general ș� i cofondator, Factom
Joey Krug, dezvoltator, Augur
Haluk Kulin, director general, Personal BlackBox
Chris Larsen, director general, Ripple Labs
Benjamin Lawsky, fostul comisar pentru servicii financiare al
statului New York; director general, The Lawsky Group
22 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Charlie Lee, creator, director tehnic; fost director responsabil


pentru partea de inginerie, Litecoin
Matthew Leibowitz, partener, Plaza Ventures
Vinny Lingham, director general, Gyft
Juan Llanos, vicepreș� edinte executiv pentru parteneriate srategice
ș� i director responsabil cu transparenț�a, Bitreserve.org
Joseph Lubin, director general, Consensus Systems
Adam Ludwin, fondator, Chain.com
Christian Lundkvist, Balanc3
David McKay, preș� edinte ș� i director general, RBC
Janna McManus, director de relaț� ii cu publicul la nivel global,
BitFury
Mickey McManus, Maya Institute
Jesse McWaters, specialist î� n inovaț� i i financiare, Forumul
Economic Mondial
Blythe Masters, director general, Digital Asset Holdings
Alistair Mitchell, partener comanditat, Generation Ventures
Carlos Moreira, fondator, preș� edinte al consiliului de administraț�ie
ș� i director general, WISeKey
Tom Mornini, fondator ș� i promotor al clientului, Subledger
Ethan Nadelmann, director executiv, Drug Policy Alliance
Adam Nanjee, ș� eful Fintech Cluster, MaRS
Daniel Neis, director general ș� i cofondator, KOINA
Kelly Olson, New Business Initiative, Intel
Steve Omohundro, preș� edinte, Self-Aware Systems
Jim Orlando, director general, OMERS Ventures
Lawrence Orsini, cofondator ș� i director, LO3 Energy
Paul Pacifico, director general, Featured Artists Coalition
Jose Pagliery, reporter, CNNMoney
Stephen Pair, cofondator ș� i director general, BitPay Inc.
Vikram Pandit, fost director general, Citigroup; investitor la
Coinbase, Portland Square Capital
Jack Peterson, dezvoltator, Augur
Eric Piscini, director, servicii bancare/tehnologie, Deloitte
Consulting
MULȚUMIRI 23

Kausik Rajgopal, ș� eful biroului din Silicon Valley, McKinsey and


Company
Suresh Ramamurthi, preș� edintele consiliului de administraț�ie ș� i
director tehnic, CBW Bank
Sunny Ray, director general, Unocoin.com
Caterina Rindi, director responsabil de comunicarea cu comu­
nităț�ile online pe reț�elele de socializare, Swarm Corp
Eduardo Robles Elvira, director tehnic, Agora Voting
Keonne Rodriguez, director de produs, Blockchain Ltd.
Matthew Roszak, fondator ș� i director general, Tally Capital
Colin Rule, preș� edintele consiliului de administraț�ie ș� i director
general, Modria.com
Marco Santori, consilier, Pillsbury Winthrop Shaw Pittman LLP
Frank Schuil, director general, Safello
Barry Silbert, fondator ș� i director general, Digital Currency Group
Thomas Spaas, director, Belgium Bitcoin Association
Balaji Srinivasan, director general, 21; partener, Andreessen
Horowitz
Lynn St. Amour, fost preș� edinte, The Internet Society
Brett Stapper, fondator ș� i director general, Falcon Global Capital
LLC
Elizabeth Stark, profesor invitat, Yale Law School
Jutta Steiner, Ethereum/Provenance
Melanie Swan, fondator, Institute for Blockchain Studies
Nick Szabo, GWU Law
Ashley Taylor, Conensys Systems
Simon Taylor, vicepreș� edinte pentru parteneriate antreprenoriale,
Barclays
David Thomson, fondator, Artlery
Michelle Tinsley, director, Mobility and Payment Security, Intel
Peter Todd, responsabil de calitate, CoinKite
Jason Tyra, CoinDesk
Valery Vavilov, director general, BitFury
Ann Louise Vehovec, vicepreș� edinte, proiecte strategice, RBC
Financial Group
Roger Ver, “The Bitcoin Jesus”, Memorydealers KK
24 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Akseli Virtanen, manager de fond speculativ, Robin Hood Asset


Management
Erik Voorhees, director general ș� i fondator, ShapeShift
Joe Weinberg, cofondator ș� i director general, Paycase
Derek White, director de creaț� ie ș� i director responsabil de
informaț�iile digitale, Barclays Bank
Ted Whitehead, director general, Manulife Asset Management
Zooko Wilcox-O’Hearn, director general, Least Authority
Enterprises
Carolyn Wilkins, prim-viceguvernator, Bank of Canada
Robert Wilkins, director general, myVBO
Cameron Winklevoss, fondator, Winklevoss Capital
Tyler Winklevoss, fondator, Winklevoss Capital
Pindar Wong, pionier al internetului, preș� edintele consiliului de
administraț�ie al VeriFi
Gabriel Woo, vicepreș� edinte pentru inovaț� ie, RBC Financial
Group
Gavin Wood, director tehnic, Ethereum Foundation
Aaron Wright, profesor, Cardozo Law School, Yeshiva University
Jonathan Zittrain, Harvard Law School

Adresăm mulț�umiri speciale ș� i câtorva persoane care au pus


umărul efectiv la treabă. Anthony Williams ș� i John Bigham din
cadrul proiectului GSN au colaborat strâns cu Alex la raportul
iniț�ial despre guvernanț�a monedelor digitale. Joan McCalla, fost
director executiv al Cisco, a făcut o cercetare amănunț�ită pentru
capitolele despre Internetul Lucrurilor (Internet of Things, IoT)
ș� i de asemenea despre guvernare ș� i democraț�ie. Am avut parte ș� i de
mult sprijin familial, directorul de IT Bob Tapscott petrecându-ș� i
mai multe zile descărcând ș� i intrând î�n detaliile blockchainului
bitcoin pentru a ne oferi informaț�ii direct de la sursă despre pro-
blemele tehnice. Antreprenorul tehnologic Bill Tapscott a avut
ideea revoluț�ionară a unui sistem personal de tranzacț�ionare a
creditelor pentru emisiile de carbon bazat pe blockchain, iar di-
rectorul tehnic Niki Tapscott ș� i soț� ul său, analistul financiar
James Leo, s-au dovedit a fi adevărate cutii de rezonanț�ă î�n tot
MULȚUMIRI 25

acest timp. Katherine Mac-Lellan din cadrul Grupului Tapscott


(un avocat la î�ndemână) s-a ocupat de o parte dintre problemele
mai dificile legate de contractele inteligente, precum ș� i de gestio-
narea procesului de intervievare. Phil Courneyeur a căutat cu
atenț�ie î�n fiecare zi materiale interesante, iar David Ticoll a oferit
informaț� ii foarte utile despre evoluț� iile erei digitale de până
acum. Wes Neff ș� i Bill Leigh din cadrul Leigh Bureau ne-au ajutat
să cizelăm conceptul cărț�ii (a câta carte ar fi asta, băieț�i?). Ca î�n-
totdeauna (de mai bine de douăzeci de ani), Jody Stevens a dirijat
perfect administrarea î�ntregului proiect, care include atât bazele
de date, finanț�ele ș� i gestionarea documentelor, cât ș� i procesul de
corectură ș� i de producț�ie – un job cu normă î�ntreagă, pe lângă
celelalte joburi cu normă î�ntreagă de care se achită î�n cadrul
Grupului Tapscott.
Mulț�umiri speciale lui Dino Mark Angaritis, directorul gene-
ral al companiei blockchain Smartwallet; lui Joseph Lubin, direc-
tor general al studioului de dezvoltare Ethereum, Consensus
Systems; ș� i lui Carlos Moreira din cadrul companiei de securitate
cu expansiune rapidă WISeKey – fiecare dintre ei petrecându-ș� i
foarte mult timp cu noi făcând brainstorming. Sunt cu toț�ii strălu-
ciț�i ș� i au fost foarte amabili că ne-au ajutat. Acum avem ocazia să ne
bucurăm de faptul că asistăm la succesul fiecăreia dintre compa-
niile lor î�n acest domeniu. De asemenea, adresăm multe mulț�u-
miri ș� i echipei noastre extraordinare de la Penguin Random
House, condusă de editorul nostru Jesse Maeshiro ș� i supervizată
de Adrian Zackheim.
Cel mai important lucru, am vrea să le mulț�umim din suflet
soț�iilor noastre, Ana Lopes (Don) ș� i Amy Welsman (Alex), care
s-au dovedit mai mult decât tolerante faț�ă de obsesia noastră de
a descifra această enigmă complexă timp de aproape un an.
Suntem amândoi foarte norocoș� i să avem niș� te partenere de via-
ț�ă atât de minunate.
Scrierea acestei cărț� i a fost o experienț� ă plăcută pentru
amândoi ș� i trebuie să spunem că ne-am bucurat de fiecare clipă.
Aș� a cum a spus cândva o persoană celebră: „Dacă doi oameni
26 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

sunt de acord î�n orice privinț�ă, unul dintre ei este inutil”. Ne-am
provocat reciproc zilnic, punându-ne la î�ncercare convingerile ș� i
presupunerile, iar prezenta carte este dovada vie a acestei cola-
borări sănătoase ș� i viguroase. Nu uita, colaborarea chiar pare
floare la ureche când ai atât de mult ADN î�n comun ș� i o istorie
comună de explorare a lumii î�ntinsă pe parcursul a treizeci de
ani. Sperăm să descoperi că produsul acestei colaborări este im-
portant ș� i util.

Don Tapscott și Alex Tapscott, ianuarie 2016


PARTEA I

SĂ ZICEM CĂ VREI
O REVOLUȚIE
CAPITOLUL 1

PROTOCOLUL ÎNCREDERII

S e pare că duhul tehnologic a evadat din nou din lampa sa.


Invocat de o persoană sau de persoane necunoscute animate
de motive tulburi, î�ntr-un moment istoric nesigur, duhul este
acum la dispoziț�ia noastră pentru o nouă tentativă – aceea de a
transforma î�n bine reț�eaua de distribuț�ie a puterii economice ș� i
vechea ordine a afacerilor umane. Dacă ne vom dori asta.
Dă-ne voie să explicăm.
Primele patru decenii ale internetului ne-au adus e-mailul,
World Wide Web, site-urile .com, reț�elele de socializare, webul
mobil, big data*, cloud computingul** ș� i primele zile ale Internetului
Lucrurilor. A fost extraordinar pentru reducerea costurilor căută-
rii, pentru colaborare ș� i pentru schimburile de informaț�ii. S-au
diminuat barierele din calea intrării pe piaț�ă a noii media ș� i a
noului tip de divertisment, s-au creat noi forme de vânzare cu
amănuntul ș� i de organizare a muncii ș� i s-a ajuns la o dezvoltare
fără precedent a companiilor digitale. Graț� i e tehnologiei

* Este vorba de informaţii de volum mare, viteză mare şi foarte diverse, care impun
noi forme de procesare. Importanţa lor este deosebită pentru firme, deoarece pe
baza lor pot fi luate decizii strategice şi de marketing, pot fi optimizate procesele de
activitate şi orientate în direcţia spre care se îndreaptă piaţa şi consumatorii. (n.tr.)
**  Se referă la servicii de calcul, aplicaţii, stocare şi accesare a informaţiilor şi
programelor direct de pe Internet. Cloud, care înseamnă „nor”, este de fapt internetul.
Astfel de servicii sunt puse la dispoziţie de diverse firme, de exemplu, Google, Apple,
Amazon, dar şi multe altele, cifra de afaceri anuală în acest sector depăşind 100 de
miliarde. (n.tr.)
30 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

senzorilor, s-a insuflat inteligenț� ă portofelelor, î�mbrăcăminț� ii,


automobilelor, clădirilor ș� i oraș� elor, inclusiv biologiei noastre.
Toate acestea ne saturează mediul atât de complet, î�ncât î�n cu-
rând nu ne vom mai „conecta”, ci ne vom vedea de treburi ș� i de
viaț�ă cufundaț�i î�ntr-o tehnologie care a pătruns peste tot.
Î�n ansamblu, internetul a făcut posibile o mulț�ime de schim-
bări pozitive – pentru cei care au acces la el –, dar are ș� i câteva
limitări serioase pentru afaceri ș� i activităț�ile economice. The New
Yorker ar putea să publice din nou, fără să modifice deloc, carica-
tura lui Peter Steiner din 1993, î�n care un câine î�i spune altui
câine: „Pe internet nu ș� tie nimeni că eș� ti câine”. Î�n mediul online,
nici acum nu putem să ne determinăm reciproc identitatea ș� i nici
să avem î�ncredere unii î�n alț�ii pentru a face tranzacț�ii sau a schim-
ba bani, fără să fim validaț�i de un terț� , cum ar fi o bancă sau un
guvern. Tot aceș� ti intermediari ne colectează datele ș� i ne inva-
dează viaț�a privată invocând profitul comercial ș� i siguranț�a naț�io-
nală. Chiar ș� i cu internetul, structura costurilor acestora lasă î�n
afara sistemului financiar global aproximativ 2,5 miliarde de oa-
meni. Î�n ciuda promisiunii unei lumi î�mputernicite prin sistemul
de la egal la egal, beneficiile economice ș� i politice s-au dovedit a
fi asimetrice – puterea ș� i prosperitatea fiind canalizate spre cei
care le deț� ineau deja, chiar dacă aceș� tia nu le mai obț� in prin
muncă. Banii produc mai mulț�i bani decât produc o mulț�ime de
oameni.
Tehnologia nu mai creează prosperitate la fel cum nu distru-
ge nici viaț�a privată. Dar, î�n această eră digitală, tehnologia poate
fi î�ntâlnită î�n miezul tuturor lucrurilor – bune ș� i rele. Ea le oferă
oamenilor posibilitatea să-ș� i preț�uiască ș� i să-ș� i î�ncalce reciproc
drepturile î�n feluri noi ș� i profunde. Explozia comunicaț�iilor ș� i a
comerț�ului online creează un număr mai mare de oportunităț�i
pentru infracț�iunile cibernetice. Legea lui Moore referitoare la
dublarea anuală a puterii de procesare dublează ș� i puterea escro-
cilor ș� i hoț�ilor – „Nelegiuiț�ii lui Moore”1 –, ca să nu mai vorbim de
cei care trimit spamuri, de hoț�ii de identitate, de cei care recurg
la î�nș� elăciune electronică pentru a obț�ine date confidenț�iale, de
PROTOCOLUL ÎNCREDERII 31

spioni, de cei care virusează computere pentru a le da diverse


instrucț�iuni, de hackeri, de cei care hărț�uiesc ș� i agresează online ș� i
de cei care sechestrează date informatice – infractori care utilizea-
ză softuri dăunătoare ce solicită răscumpărare pentru a returna
datele sechestrate –, ș� i lista continuă.

ÎN CĂUTAREA PROTOCOLULUI
DE ÎNCREDERE
Î�ncă din 1981, inventatorii î�ncercau să rezolve cu ajutorul cripto-
grafiei problemele de confidenț�ialitate, securitate ș� i incluziune ale
internetului. Indiferent cum reproiectau procesul, existau î�ntot-
deauna breș� e pentru că erau implicaț�i diverș� i terț�i. Plăț�ile cu car-
duri de credit prin Internet nu erau sigure, deoarece utilizatorii
trebuiau să divulge prea multe date personale, iar comisioanele
pentru tranzacț�ii erau prea mari pentru plăț�ile mici.
Î�n 1993, un matematician strălucit pe nume David Chaum a
inventat eCash, un sistem digital de plăț�i care reprezenta „un pro-
dus perfect din punct de vedere tehnic, ce făcea posibile plăț�ile
sigure ș� i anonime pe internet… Era perfect adecvat pentru a tri-
mite monede electronice de un cent, de cinci sau de zece cenț�i pe
internet”2. Era atât de perfect, î�ncât Microsoft ș� i alț�ii erau intere-
saț�i să includă eCash ca opț�iune î�n softul lor3. Problema era că, pe
atunci, persoanele care cumpărau online nu se arătau interesate
de confidenț�ialitatea ș� i securitatea online. DigiCash, compania
olandeză a lui Chaum, a dat faliment î�n 1998.
Î� n perioada aceea, unul dintre asociaț� ii lui Chaum, Nick
Szabo, a scris un scurt articol intitulat “The God Protocol”
(„Protocolul lui Dumnezeu”), un joc de cuvinte pornind de la sin-
tagma „particula lui Dumnezeu”, inventată de Leon Lederman,
laureat al Premiului Nobel, prin care sublinia importanț�a boso-
nului lui Higgs pentru fizica modernă. Î�n articolul său, Szabo se
gândea la crearea unui protocol tehnologic alfa ș� i omega, unul
care să-l pună pe Dumnezeu î�n rolul de terț� de î�ncredere care in-
termediază toate tranzacț� iile: „Toate părț� ile ș� i-ar transmite
32 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

datele de intrare către Dumnezeu. Dumnezeu ar determina re-


zultatele corecte ș� i apoi ar livra datele de ieș� ire. Cum Dumnezeu
este manifestarea supremă a discreț� iei î�n confesional, niciuna
dintre părț�i nu va afla nimic î�n plus despre datele de intrare ale
celorlalte părț�i, decât ce ar putea să afle din propriile date de in-
trare ș� i de ieș� ire”4. Ideea lui era solidă: trebuia să accepț�i să ai o
î�ncredere oarbă ca să faci afaceri pe internet. Cum infrastructura
nu are securitatea atât de necesară, deseori nu avem alte opț�iuni
ș� i trebuie să tratăm intermediarii de parcă ar fi zei.
Un deceniu mai târziu, î�n 2008, industria financiară globală
s-a prăbuș� it. Î� ntr-un moment probabil favorabil, una sau mai
multe persoane ascunse sub pseudonimul Satoshi Nakamoto au
schiț� at un protocol nou pentru un sistem monetar electronic
peer-to-peer*, care să utilizeze o criptomonedă numită bitcoin.
Criptomonedele (monedele digitale) diferă de monedele tradiț�io-
nale fiduciare** prin faptul că nu sunt create sau controlate de
stat. Acest protocol stabilea un set de reguli – sub forma unor
calcule distribuite – care asigurau integritatea datelor schimbate
î�ntre acele miliarde de dispozitive fără să treacă printr-un terț de
încredere. Acest act aparent subtil a produs o scânteie care a î�n-
cântat, a î�nspăimântat sau a captivat î�n vreun fel imaginaț�ia lumii
informatice ș� i s-a răspândit cu o viteză nemaipomenită la nivel
de companii, guverne, printre apărătorii vieț� ii private, printre
activiș� tii din domeniul dezvoltării sociale, printre teoreticienii
mass-media ș� i jurnaliș� ti, ca să menț� i onăm doar câț� iva, de
pretutindeni.
„Ei au o reacț�ie de genul «O, Doamne, asta e. Asta este marea
descoperire. Asta aș� teptam noi»”, a declarat Marc Andreessen,
cocreatorul primului browser Web comercial, Netscape, ș� i unul

* Peer-to-peer ‒ în limbaj informatic, se referă la conexiunea directă dintre două


computere din aceeași rețea, capabile să-și distribuie reciproc informații fără să fie
necesară existența unui al treilea care să dețină rolul de server. (n.red.)
**  Monedă care a fost declarată mijloc legal de plată de către guvern, dar nu este
susținută de o marfă fizică. Valoarea sa rezultă din raportul dintre cerere și ofertă şi
nu din valoarea materialului din care este făcută. Cea mai mare parte a monedelor
naţionale, inclusiv euro şi dolarul american, sunt monede fiduciare. (n.tr.)
PROTOCOLUL ÎNCREDERII 33

dintre marii investitori î�n companiile tehnologice. „«El a rezolvat


toate problemele. Indiferent cine este, ar trebui să primească
Premiul Nobel – este un geniu.» Este exact ce trebuia! E reț�eaua
distribuită de î�ncredere de care internetul a avut î�ntotdeauna
nevoie, dar pe care nu a avut-o niciodată.”5
Î� n prezent, oameni inteligenț� i de pretutindeni î�ncearcă să
î�nț�eleagă implicaț�iile unui protocol care le permite simplilor mu-
ritori să producă î�ncredere printr-un cod inteligent. Lucrul aces-
ta nu s-a mai î�ntâmplat niciodată – tranzacț� ii directe ș� i de
î�ncredere î�ntre două sau mai multe părț�i, autentificate de colabo-
rarea î�n masă ș� i alimentate de interesele personale colective, nu
de marile corporaț�ii motivate de profit.
Poate că nu este Atotputernicul, dar o platformă globală
demnă de î�ncredere pentru tranzacț�iile noastre este ceva colosal.
Noi o numim Protocolul �ncrederii.
Acest protocol reprezintă baza pentru un număr din ce î�n ce
mai mare de registre globale distribuite numite blockchainuri
– cel mai mare dintre acestea fiind blockchainul bitcoin. Deș� i
tehnologia este complicată ș� i cuvântul blockchain nu este prea
răsunător, ideea principală este simplă. Blockchainurile ne dau
posibilitatea să trimitem bani direct ș� i î�n siguranț�ă de la unii la
alț�ii, fără să trecem printr-o bancă, o companie de carduri de cre-
dit sau PayPal.
Î�n locul unui Internet al Informaț�iei, avem Internetul Valorii
sau al Banilor. Este, de asemenea, ș� i o platformă pe care toată lu-
mea poate să determine ce este adevărat – cel puț�in î�n ceea ce
priveș� te informaț�ia structurată î�nregistrată. La nivelul său funda-
mental, este un cod open source: oricine î�l poate descărca gratuit,
î�l poate derula ș� i î�l poate utiliza pentru a elabora instrumente noi
care să gestioneze tranzacț�iile online. Astfel, are potenț�ialul să
dezlănț�uie nenumărate aplicaț�ii noi ș� i posibilităț�i, care nu s-au
materializat până acum, dar care au potenț�ialul să transforme o
mulț�ime de lucruri.
34 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

CUM FUNCȚIONEAZĂ ACEST REGISTRU GLOBAL


Marile bănci ș� i câteva guverne implementează blockchainurile ca re-
gistre distribuite care să revoluț�ioneze felul î�n care este stocată
informaț�ia ș� i felul î�n care se desfăș� oară tranzacț�iile. Obiectivele
lor sunt lăudabile – rapiditate, costuri mai mici, securitate, mai
puț�ine erori ș� i eliminarea punctelor centrale de atac ș� i de avarie.
Aceste modele nu implică î�n mod necesar o criptomonedă pentru
a face plăț�i.
Totuș� i, blockchainurile cele mai importante ș� i cu acoperirea
cea mai mare se bazează pe modelul de bitcoin al lui Satoshi. Iată
cum funcț�ionează.
Bitcoinul sau celelalte monede digitale nu sunt salvate î�n vre-
un fiș� ier aflat undeva; ele sunt reprezentate prin tranzacț�ii î�nre-
gistrate î�ntr-un blockchain – ca un fel de foaie de calcul sau un fel
de registru contabil global, care se foloseș� te de resursele unei
mari reț�ele bitcoin peer-to-peer, pentru a verifica ș� i aproba fieca-
re tranzacț� ie cu bitcoini. La fel ca blockchainul care utilizează
bitcoini, absolut toate blockchainurile sunt distribuite: ele funcț�i-
onează pe computere, fiind puse la dispoziț�ie de voluntari din
î�ntreaga lume; nu există nicio bază centrală de date care să fie
spartă de hackeri. Blockchainul este public: poate fi văzut de ori-
cine î�n orice moment, pentru că se găseș� te î�n reț�ea, nu î�ntr-o
singură instituț�ie î�nsărcinată cu verificarea tranzacț�iilor ș� i cu î�n-
registrările contabile. Iar blockchainul este criptat: utilizează o
criptare complexă care lucrează atât cu chei publice, cât ș� i cu chei
private (oarecum similar cu sistemul de două chei necesare
pentru deschiderea unei cutii de valori), pentru a se păstra se-
curitatea virtuală. Nu trebuie să-ț�i faci griji din cauza slabelor
paravane de protecț�ie* ale Target sau Home Depot sau din cauza
funcț�ionarului hoț� de la Morgan Stanley ori din guvernul federal
american.
La fiecare zece minute, la fel ca o bătaie a inimii reț�elei bit-
coin, toate tranzacț� iile derulate sunt verificate, confirmate ș� i

*  Firewalls, în original. (n.red.)


PROTOCOLUL ÎNCREDERII 35

î�nregistrate î�ntr-un bloc care este legat de blocul anterior, alcătu-


ind î�n felul acesta un lanț� . Fiecare bloc trebuie să facă trimitere la
blocul anterior pentru a fi valid. Această structură aplică o marcă
temporală ș� i stochează schimburile de valoare pentru totdeauna,
î�mpiedicând pe oricine să modifice registrul. Dacă ai vrea să furi
un bitcoin, ar trebui să rescrii toată istoria respectivului bitcoin
din blockchain ziua î�n amiaza mare. Lucrul acesta este practic im-
posibil. Astfel că blockchainul este un registru distribuit care re-
prezintă un consens î�n reț�ea pentru toate tranzacț� iile care au
existat vreodată. Asemenea World Wide Web-ului informaț� iei,
aici avem Registrul Global al valorii – un registru distribuit pe
care oricine î�l poate descărca ș� i utiliza pe computerul propriu.
Câț�iva savanț�i au susț�inut că inventarea î�nregistrărilor conta-
bile î�n partidă dublă a creat condiț�iile apariț�iei capitalismului ș� i
statului naț�ional. Acest registru digital nou pentru tranzacț�ii eco-
nomice poate fi programat să î�nregistreze absolut orice informa-
ț� ie valoroasă sau importantă pentru omenire: certificate de
naș� tere ș� i de deces, certificate de căsătorie, acte sau titluri de
proprietate, diplome educaț�ionale, conturi financiare, proceduri
medicale, solicitări de plată a asigurării, voturi, provenienț�a ali-
mentelor ș� i orice lucru care poate fi exprimat printr-un cod.
Această platformă nouă permite o armonizare î�n timp real a
î�nregistrărilor digitale despre aproape orice. De fapt, î�n scurt
timp, miliarde de lucruri inteligente din lumea fizică vor detecta,
răspunde, comunica, î�ș�i vor cumpăra singure electricitatea ș� i vor
face schimburi de date importante, ocupându-se de toate, de la
protecț�ia mediului până la supravegherea sănătăț�ii noastre. Acest
Internet al Tuturor Lucrurilor are nevoie de un Registru al
Tuturor Lucrurilor. Lumea afacerilor, comerț�ul ș� i economia au
nevoie de Calculul Digital.
Atunci, de ce ț�i-ar păsa ț�ie? Noi suntem convinș� i că adevărul
ne poate elibera ș� i că î�ncrederea distribuită va afecta profund
oamenii din toate clasele sociale. Poate că eș� ti un meloman care
vrea ca artiș� tii să poată trăi din arta lor. Sau un consumator care
vrea să ș� tie de unde provine de fapt carnea din hamburger. Poate
36 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

că eș� ti un imigrant care s-a săturat să achite comisioane mari ca


să trimită bani celor dragi, î�n ț�ara natală. Sau o femeie saudită
care vrea să editeze propria revistă de modă. Poate că eș� ti un
voluntar î�n scopuri caritabile care trebuie să identifice titlurile
de proprietate ale terenurilor pentru proprietari, astfel î�ncât să
le poată reconstrui locuinț�ele după un cutremur. Sau un cetăț�ean
care s-a săturat de lipsa de transparenț�ă ș� i de responsabilitate a
liderilor politici. Sau un utilizator al reț�elelor de socializare care-ș� i
preț�uieș� te viaț�a privată ș� i crede că toate datele pe care le gene-
rează ar trebui să aibă o oarecare valoare – pentru sine. Chiar î�n
timp ce scriem, inovatorii dezvoltă aplicaț�ii bazate pe blockchain
care să servească unor astfel de obiective. Ș� i ele sunt doar
î�nceputul.

O EXUBERANȚĂ RAȚIONALĂ PENTRU


BLOCKCHAIN
Desigur, tehnologia blockchain are implicaț� ii profunde pentru
numeroase instituț�ii, lucru care ne ajută să explicăm entuziasmul
multor persoane inteligente ș� i influente. Ben Lawsky a renunț�at
la postul de comisar pentru servicii financiare al statului New
York pentru a î�nființ�a o companie de consultanț�ă î�n acest dome-
niu. El ne-a declarat: „Î�n următorii cinci-zece ani, sistemul finan-
ciar ar putea să devină de nerecunoscut… ș� i vreau să particip la
schimbarea respectivă”6. Blythe Masters, fost director financiar ș� i
ș� ef al Global Commodities î�n cadrul băncii de investiț�ii JP Morgan,
a pus bazele unei companii tehnologice axate pe blockchain, care
să transforme domeniul. Coperta ediț�iei din octombrie 2015 a
revistei Bloomberg Markets o prezenta pe Masters sub titlul
„Totul se reduce la blockchain”. Similar, î�n octombrie 2015, The
Economist a publicat un articol pe prima pagină, „Maș� ina î�ncre-
derii”, care susț�inea că „tehnologia aflată la baza bitcoinului ar
putea să transforme felul î�n care funcț�ionează economia”7. Pentru
The Economist, tehnologia blockchain este „marele lanț� al î�ncre-
derii î�n lucruri”. Peste tot, băncile formează echipe de top care să
PROTOCOLUL ÎNCREDERII 37

investigheze oportunităț�ile, câteva dintre ele incluzând zeci de


experț�i redutabili î�n domeniul tehnologiei. Bancherii iubesc ide-
ea de tranzacț�ii sigure, instantanee ș� i lipsite de fricț�iuni, dar exis-
tă câț�iva care se tem de ideile de deschidere, descentralizare ș� i de
noi forme de monedă. Industria serviciilor financiare a reetiche-
tat ș� i privatizat deja tehnologia blockchain, referindu-se la ea
prin sintagma tehnologia registrelor distribuite, ca o î�ncercare de
a î�mpăca cele mai bune aspecte ale bitcoinului – securitatea, vite-
za ș� i costul – cu un sistem complet î�nchis a cărui utilizare depin-
de de permisiunea unei bănci sau a unei instituț� ii financiare.
Pentru ele, blockchainurile sunt baze de date mai trainice decât
cele pe care le au deja, baze de date care le permit părț�ilor intere-
sate – cumpărători, vânzători, custozi ș� i autorităț�i de reglementa-
re – să păstreze î�nregistrări comune, imposibil de ș� ters, reducând
astfel costul, reducând riscul de decontare ș� i eliminând punctele
centrale de prăbuș� ire.
Investiț�iile î�n companiile start-up* axate pe blockchain î�ncep
să ia avânt, la fel ca investiț�iile î�n companiile .com din anii 1990.
Cei care investesc capital de risc afiș� ează un entuziasm de o ase-
menea anvergură, î�ncât ar face să roș� ească ș� i un investitor î�n
companii .com din anii 1990. Numai î�n 2014 ș� i î�n 2015, î�n ecosis-
temul emergent al blockchainului a pătruns un capital de risc î�n
valoare de peste un miliard de dolari, iar rata investiț�iilor aproa-
pe că se dublează anual.8 „Suntem foarte î�ncrezători”, spunea
Marc Andreessen î�ntr-un interviu acordat cotidianului The
Washington Post, că, „atunci când ne vom regăsi aici peste două-
zeci de ani, vom vorbi despre ea [tehnologia blockchain] la fel
cum vorbim azi despre internet.”9
Organele de reglementare au devenit ș� i ele atente, î�nființ�ând
echipe speciale care să analizeze ce tip de legislaț�ie ar avea sens,
î�n caz că ar fi necesară. Guvernele autoritare, cum este cel al
Rusiei, au interzis ori au limitat sever utilizarea bitcoinului, aș� a

* Firmă de obicei nou-înfiinţată, cu o dezvoltare foarte rapidă, care vine în


întâmpinarea unei cerinţe a pieţei prin crearea sau oferirea unui produs, proces sau
serviciu inovator. (n.tr.)
38 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

cum au procedat ș� i statele democratice care ș� tiu că ar fi mai bine


să se abț�ină, cum ar fi Argentina, dată fiind istoria sa marcată de
crize monetare. Guvernele mai chibzuite din Vest depun eforturi
considerabile pentru î�nț�elegerea modului î�n care noua tehnolo-
gie ar putea să transforme nu doar sistemul bancar centralizat ș� i
natura banilor, ci ș� i operaț�iunile guvernului ș� i natura democraț�iei.
Carolyn Wilkins, prim-viceguvernator al Bank of Canada, crede
că a venit momentul ca băncile centrale din toată lumea să studieze
serios implicaț�iile transformării integrale a sistemelor monetare
naț� ionale î�n monede digitale. Principalul economist al Băncii
Angliei, Andrew Haldane, a propus o monedă naț�ională digitală
pentru Marea Britanie.10
Sunt vremuri tulburi. Desigur, mulț�imea din ce î�n ce mai mare
de entuziaș� ti include ș� i un număr de oportuniș� ti, de speculanț�i ș� i
de infractori. Prima poveste pe care o aud oamenii despre mone-
dele digitale este cea a falimentului platformei de tranzacț�ionare
Mt. Gox sau a condamnării lui Ross William Ulbricht, fondatorul
pieț�ei negre virtuale Silk Road*, care a fost arestat de Biroul
Federal de Investigaț�ii pentru trafic de droguri, de arme ș� i porno-
grafie infantilă ș� i care utiliza blockchainul bitcoin ca sistem de
plăț�i. Preț�ul bitcoinilor a fluctuat dramatic, iar deț�inerea acestora
î�ncă rămâne concentrată. Un studiu din 2013 a demonstrat că
937 de persoane deț�ineau jumătate din totalul de bitcoini, deș� i
lucrul acesta se schimbă î�n prezent.11
Cum să ajungem de la pornografie ș� i jocuri piramidale la
prosperitate? Pentru î�nceput, cu excepț� ia cazului î�n care eș� ti
agent de bursă, nu ar trebui să te intereseze bitcoinul, care conti-
nuă să rămână un activ speculativ. Subiectul acestei cărț�i este mai
amplu decât activul. Ea discută despre puterea ș� i potenț� ialul
platformei tehnologice de bază.
Asta nu î�nseamnă că bitcoinul sau criptomonedele ar fi lipsi-
te de importanț�ă, aș� a cum au lăsat să se î�nț�eleagă câteva persoane
care se luptă să-ș� i disocieze proiectele de activităț�ile scandaloase

* În traducere, „Drumul Mătăsii”, dar această piaţă neagră era o platformă pentru
vânzarea de droguri. (n.tr.)
PROTOCOLUL ÎNCREDERII 39

ale trecutului. Aceste monede sunt esenț� iale pentru revoluț� ia


blockchain, care se referă î�nainte de toate la schimburile de va-
lori peer-to-peer, î�n special de bani.

OBȚINEREA ÎNCREDERII ÎN ERA DIGITALĂ


Î�n afaceri, î�ncrederea î�nseamnă perspectiva ca partenerul să se
comporte conform celor patru principii ale integrităț�ii: onestita-
tea, consideraț�ia, responsabilitatea ș� i transparenț�a.12
Onestitatea nu mai este doar o problemă de etică; ea a deve-
nit ș� i o problemă economică. Dacă vor să se bucure de relaț�ii ba-
zate pe î�ncredere cu angajaț� ii, partenerii, clienț� ii, acț� ionarii ș� i
publicul, organizaț� iile trebuie să comunice adevărul, exact ș� i
complet. Fără minciuni prin omisiune, fără confuzii datorate
complexităț�ii.
Î�n afaceri, considerația î�nseamnă frecvent un schimb echi-
tabil de beneficii sau dezavantaje pe care părț�ile î�l vor realiza cu
bună-credinț� ă. Dar î�ncrederea presupune un respect autentic
pentru interesele, dorinț�ele sau sentimentele celorlalț�i ș� i posibi-
litatea ca părț� ile să poată opera manifestând o bunăvoinț� ă
reciprocă.
Responsabilitatea î�nseamnă asumarea unor angajamente
clare faț�ă de părț�ile interesate ș� i respectarea acestora. Atât indi-
vizii, cât ș� i instituț� iile trebuie să demonstreze că ș� i-au onorat
angajamentele ș� i că ș� i-au recunoscut promisiunile î�ncălcate, fiind
preferabil ca verificarea lor să fie efectuată chiar de părț�ile inte-
resate sau de experț�i independenț�i din afară. Fără să arunce res-
ponsabilitatea pe umerii altora ș� i fără să se joace de-a î�nvinuirea
reciprocă.
Transparența î�nseamnă acț�iune la vedere, la lumina zilei.
„Oare ce ascund?” este semnul unei transparenț�e scăzute care
conduce la neî�ncredere. Bineî�nț�eles, companiile sunt perfect î�n-
dreptăț�ite să aibă secrete comerciale ș� i alte tipuri de informaț�ii
asupra cărora există drepturi de proprietate. Dar, când se pune
problema informaț� i ei pertinente pentru clienț� i , acț� i onari,
40 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

angajaț�i ș� i alte părț�i interesate, deschiderea activă este esenț�ială


î�n vederea câș� tigării î�ncrederii. Î�n loc să se „î�mbrace” ca să atragă
succesul, corporaț�iile pot mai degrabă să se „dezbrace” pentru a
avea succes.
Î�n linii mari, î�ncrederea î�n companii ș� i î�n alte instituț�ii se află
la un minim istoric. „Barometrul î�ncrederii” realizat de compania
de relaț�ii cu publicul Edelman pe anul 2015 arată că î�ncrederea
î�n instituț�ii, mai ales î�n corporaț�ii, a scăzut până la valorile de-
plorabile din perioada marii recesiuni din 2008. Edelman obser-
va că până ș� i industria tehnologică, odată impenetrabilă, care s-a
menț�inut ca sectorul cu cea mai ridicată cotă de î�ncredere, a î�nre-
gistrat, pentru prima dată, scăderi î�n majoritatea ț�ărilor. La nivel
global, directorii generali ș� i oficialii guvernamentali continuă să
fie sursele de informaț� ie cel mai puț� in credibile, clasându-se
după experț�ii din mediul academic sau din domeniu.13 Î� n mod
similar, î�n sondajul său din 2015, care măsura î�ncrederea ameri-
canilor î�n instituț�ii, Gallup raporta că „afacerile” erau pe penulti-
mul loc î�ntre cele cincisprezece instituț�ii măsurate; mai puț�in de
20% dintre respondenț�i indicau că au un nivel considerabil sau
ridicat de î�ncredere. Doar Congresul SUA î�nregistra un scor mai
mic.14
Î�n lumea de dinaintea blockchainului, î�ncrederea î�n tranzacț�ii
decurgea din faptul că persoanele, intermediarii sau alte organi-
zaț� ii acț� ionau cu integritate. Cum de cele mai multe ori nu ne
putem cunoaș� te partenerii, ca să nu mai vorbim că nu ș� tim dacă
sunt integri sau nu, am ajuns să ne bazăm pe terț�i care nu doar
garantează pentru necunoscuț�i, ci păstrează î�nregistrări ale tran-
zacț�iilor ș� i prezintă logica afacerilor ș� i logica tranzacț�iilor care
alimentează comerț� ul online. Aceș� ti intermediari puternici –
băncile, guvernele, PayPal, Visa, Uber, Apple, Google ș� i alte con-
glomerate digitale – recoltează cea mai mare parte a valorii.
Î�n lumea emergentă a blockchainului, î�ncrederea derivă din
reț�ea, ba chiar ș� i din obiectele din reț�ea. Carlos Moreira, angajat
al companiei de securitate criptografică WISeKey, spunea că noi-
le tehnologii deleagă efectiv î�ncrederea – chiar ș� i lucrurilor fizice.
PROTOCOLUL ÎNCREDERII 41

„Dacă un obiect, indiferent dacă este un senzor dintr-un turn de


telecomunicaț�ii, un bec sau un monitor cardiac, nu prezintă î�n-
credere că va funcț�iona bine sau că se va achita de servicii, va fi
respins automat de celelalte obiecte.”15 Registrul î�nsuș� i constituie
baza î�ncrederii.16
Pentru a evita confuziile, „î�ncrederea” se referă la cumpăra-
rea ș� i vânzarea de bunuri ș� i servicii ș� i la integritatea ș� i protejarea
informaț�iilor, nu la î�ncrederea î�n toate demersurile de afaceri.
Totuș� i, î�n această carte vei citi despre felul î�n care un registru
global ce conț�ine informaț�ii adevărate poate să contribuie la î�n-
corporarea integrităț�ii î�n toate instituț�iile noastre ș� i poate să cre-
eze o lume mai sigură ș� i mai demnă de î�ncredere. După părerea
noastră, companiile care î�ș�i derulează o parte sau chiar toate
tranzacț�iile pe blockchain vor beneficia de o creș� tere a preț�ului
acț�iunilor de pe urma î�ncrederii. Acț�ionarii ș� i cetăț�enii vor ajun-
ge să pretindă ca toate firmele tranzacț�ionate la bursă ș� i toate
organizaț�iile finanț�ate din banii contribuabilului să-ș� i adminis-
treze cel puț�in trezoreriile prin blockchain. Datorită transparenț�ei
crescute, investitorii vor putea să determine dacă directorul general
chiar a meritat bonusul acela umflat. Contractele inteligente care
vor deveni posibile prin blockchainuri le vor cere partenerilor
să-ș� i respecte angajamentele, iar alegătorii vor putea să vadă
dacă reprezentanț�ii lor spun adevărul sau dacă acț�ionează res-
pectând integritatea fiscală.

ÎNTOARCEREA INTERNETULUI
Prima eră a internetului a î�nceput odată cu energia ș� i cu spiritul
unui Luke Skywalker tânăr – cu convingerea că orice puș� ti care
locuieș� te pe o planetă dură ș� i deș� ertică poate să distrugă un im-
periu al răului ș� i să pună bazele unei civilizaț�ii noi prin lansarea
unui .com. Desigur, o idee naivă, dar numeroase persoane, inclu-
siv autorii, au nutrit speranț�a că internetul, î�ntruchipat de World
Wide Web, avea să revoluț�ioneze lumea industrială, î�n care pute-
rea era deț�inută de câț�iva, iar structurile de putere erau greu de
42 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

escaladat ș� i î�ncă mai greu de răsturnat. Spre deosebire de vechile


mijloace de comunicare î�n masă, care erau centralizate ș� i contro-
late de forț�e puternice ș� i î�n care utilizatorii erau inerț�i, noile mij-
loace erau distribuite ș� i neutre, toț�i fiind participanț�i activi, nu
receptori pasivi. Costurile scăzute ș� i comunicarea masivă peer-
to-peer de pe internet aveau să contribuie la subminarea ierarhi-
ilor tradiț�ionale ș� i să ajute la includerea cetăț�enilor din statele î�n
curs de dezvoltare î�n economia globală. Valoarea ș� i reputaț� ia
aveau să fie rezultatul calităț�ii contribuț�iei, nu al statutului. Dacă
erai inteligent ș� i harnic î�n India, meritele tale aveau să-ț�i aducă o
reputaț� ie. Lumea avea să fie mai uniformă, mai meritocratică,
mai flexibilă ș� i mai fluidă. Lucrul cel mai important, tehnologia
avea să contribuie la prosperitatea tuturor, nu doar la averea celor
puț�ini.
Câteva dintre aceste lucruri s-au materializat. Au existat
colaborări î�n masă precum Wikipedia, Linux ș� i Galaxy Zoo.
Externalizarea ș� i modelele de afaceri de tip reț�ea le-au oferit oa-
menilor din ț�ările î�n curs de dezvoltare ș� ansa de a se integra mai
bine î�n economia globală. Î�n prezent, două miliarde de persoane
colaborează social ca egali. Avem cu toț�ii acces la informaț�ie î�n
feluri fără precedent.
Cu toate acestea, Imperiul a ripostat. Acum ne este limpede
că puterile concentrate din domeniul afacerilor ș� i din guvern ș� i-
au subordonat arhitectura democratică originală a internetului
după propria lor voinț�ă.
Î�n prezent, există instituț�ii uriaș� e care controlează ș� i deț� in
aceste noi mijloace de producț�ie ș� i de interacț�iune socială – in-
frastructura care constituie baza acestora; colecț�ii valoroase gi-
gantice ș� i din ce î�n ce mai mari de date; algoritmii care controlează
tot mai mult afacerile ș� i viaț�a de zi cu zi; lumea aplicaț�iilor; ș� i
capacităț�ile emergente extraordinare, î�nvăț�area automată ș� i au-
tomobilele autonome. Din Silicon Valley ș� i de pe Wall Street până
î�n Shanghai ș� i Seul, această nouă aristocraț�ie profită de avantajele
sale de membru al grupului pentru a exploata cea mai extraordi-
nară tehnologie inventată vreodată, î� n ideea de a le oferi
PROTOCOLUL ÎNCREDERII 43

oamenilor putere î�n rolul de actori economici, astfel î�ncât să acu-


muleze averi spectaculoase ș� i să-ș� i consolideze puterea ș� i influ-
enț�a asupra economiilor ș� i societăț�ilor.
Multe dintre temerile legate de latura î�ntunecată exprimate
de primii pionieri digitali s-au materializat î�n cea mai mare par-
te.17 Avem creș� teri ale produsului intern brut, dar niciun fel de
creș� tere proporț�ională a numărului de locuri de muncă din majo-
ritatea statelor dezvoltate. Î�nregistrăm creș� teri î�n crearea bunăs-
tării, dar ș� i inegalităț�i sociale din ce î�n ce mai mari. Companiile
tehnologice puternice ș� i-au mutat o mare parte din activitate de
pe Webul deschis, distribuit, egalitarist ș� i aducător de putere î�n
grădini online î�nchise, î�mprejmuite de ziduri sau î�n aplicaț�ii asu-
pra cărora au drept de proprietate, cu un acces limitat doar la
vizualizare* pentru cei din afară, ș� i care, pe lângă alte efecte, reu-
ș� esc să suprime dialogul. Forț�ele corporatiste au capturat multe
dintre aceste minunate tehnologii peer-to-peer, democratice ș� i
deschise ș� i le utilizează pentru a extrage un procent nemăsurat
de valoare.
Urmarea este că puterea economică a devenit ș� i mai de nea-
tins, mai concentrată ș� i mai fermă pe poziț�ii. Î�n loc să fie distribu-
ite mai larg ș� i mai democratic, datele sunt strânse grămadă ș� i
utilizate de un număr ș� i mai mic de entităț� i, care le utilizează
frecvent pentru a controla ș� i mai multe lucruri ș� i pentru a dobândi
ș� i mai multă putere. Dacă acumulezi date ș� i puterea care le î�nso-
ț�eș� te, î�ț�i poț�i consolida î�n continuare poziț�ia, generând o cunoaș� -
tere asupra căreia există drepturi de proprietate. Privilegiul
acesta surclasează meritul, indiferent de originile sale.
Mai mult, puternicele „conglomerate digitale”, cum ar fi
Amazon, Google, Apple ș� i Facebook – fiecare dintre ele fiind la un
moment dat o companie de tip start-up î�n domeniul internetului
–, capturează colecț�iile valoroase de date generate frecvent de
cetăț�eni ș� i de instituț�ii î�n silozuri private de date, nu pe Web. Deș� i

* Este vorba despre read-only access, în care utilizatorului i se permite să acceseze


anumite fişiere şi directoare pe care le poate vizualiza, dar nu le poate aduce modi-
ficări şi nici şterge. (n.tr.)
44 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

creează foarte multă valoare pentru consumatori, una dintre ur-


mări ar fi aceea că datele devin o clasă nouă de active – una care
ar putea să eclipseze clasele anterioare de active. O altă consecin-
ț�ă este subminarea conceptelor noastre tradiț�ionale despre viaț�a
privată ș� i autonomia individuală.
Guvernele de toate tipurile utilizează internetul pentru a-ș� i
î�mbunătăț�i operaț�iunile ș� i serviciile, dar acum au î�nceput să uti-
lizeze ș� i tehnologie care să monitorizeze ș� i chiar să manipuleze
cetăț�enii. Î�n multe state democratice, guvernele utilizează tehno-
logii informaț�ionale ș� i de comunicaț�ii pentru a-ș� i spiona cetăț�e-
nii, a controla opinia publică, a-ș� i promova interesele î�nguste, a
ș� ubrezi drepturile ș� i libertăț�ile ș� i, î�n general, pentru a se menț�ine
la putere. Guvernele represive, cum sunt cel al Chinei ș� i cel al
Iranului, î�ngrădesc internetul, exploatându-l pentru a suprima
disidenț� a ș� i pentru a-ș� i mobiliza cetăț�enii î�n jurul propriilor
obiective.
Aceasta nu î�nseamnă că Webul a murit, cum au sugerat câț�i-
va. Webul este esenț�ial pentru viitorul lumii digitale ș� i ar trebui
să susț�inem cu toț�ii eforturile care se desfăș� oară deja pentru apă-
rarea lui, cum ar fi cele ale World Wide Web Foundation (Fundaț�ia
World Wide Web), care luptă să-l menț�ină deschis, neutru ș� i evo-
luând constant.
Acum, odată cu apariț�ia tehnologiei blockchain, s-a deschis o
î�ntreagă lume de noi posibilităț�i care să inverseze toate aceste
tendinț�e. Acum avem o adevărată platformă peer-to-peer, care
permite numeroasele lucruri interesante pe care le-am discutat
î�n carte. Fiecare dintre noi vom putea să devenim stăpânii pro-
priilor identităț� i ș� i propriilor date personale. Putem să facem
tranzacț�ii, să creăm valoare ș� i să o tranzacț�ionăm fără intermedi-
ari puternici care să funcț�ioneze ca arbitri ai banilor ș� i ai infor-
maț� iei. Miliarde de oameni excluș� i vor putea să pătrundă î�n
curând î�n economia globală. Ne putem proteja viaț�a privată ș� i
putem exploata financiar propriile informaț�ii. Ne putem asigura
că cei care creează vor fi plătiț�i pentru proprietatea lor intelectu-
ală. Î�n loc să î�ncercăm să soluț�ionăm problema inegalităț�ii sociale
PROTOCOLUL ÎNCREDERII 45

tot mai mari doar prin redistribuirea bogăț�iei, putem să î�ncepem


să schimbăm felul î�n care este distribuită bogăț�ia – felul î�n care
este creată din start, î�n timp ce oamenii de pretutindeni, de la
fermieri ș� i până la muzicieni, pot să se bucure mai deplin, a pri-
ori, de bogăț�ia pe care o creează. Nu par să existe niciun fel de
limite.
Aici vorbim mai degrabă despre Yoda, nu despre Dumnezeu.
Dar, chiar dacă nu este divin, acest protocol nou creează condiț�ii-
le pentru desfăș� urarea unor colaborări bazate pe î�ncredere, î�ntr-o
lume î� n care sunt necesare, ș� i asta î� n seamnă foarte mult.
Î�ncântaț�i? Noi suntem.

AVATARUL TĂU PERSONAL ȘI CUTIA NEAGRĂ A


IDENTITĂȚII
De-a lungul istoriei, fiecare formă nouă de media a permis ome-
nirii să transcendă timpul, spaț�iul ș� i mortalitatea. Această capaci-
tate – pe care î�ndrăznim să o numim – divină readuce inevitabil
î�n discuț�ie î�ntrebarea existenț�ială a identităț�ii: Cine suntem? Ce
î�nseamnă să fii om? Cum ne conceptualizăm pe noi î�nș� ine? Aș� a
cum remarca Marshall McLuhan, î�n timp, mediul devine mesajul.
Oamenii modelează ș� i sunt modelaț�i de media. Creierele noastre
se adaptează. Instituț� iile noastre se adaptează. Societatea se
adaptează.
„Î�n ziua de azi ai nevoie de o organizaț�ie care a fost î�nzestrată
cu dreptul de a-ț�i furniza o identitate, cum ar fi un card bancar, un
card pentru clienț�ii fideli ai companiilor aeriene sau un card de
credit”18, ne-a spus Carlos Moreira de la WISeKey. Părinț�ii tăi ț�i-au
dat un nume, obstetricianul sau moaș� a acreditaț�i de stat care te-au
adus pe lume au luat amprenta piciorului tău ș� i au garantat pen-
tru greutatea ș� i î�nălț�imea ta, iar ambele părț�i au confirmat ora,
data ș� i locul venirii tale pe lume, semnându-ț�i certificatul de naș� -
tere. Acum, ei pot î�nregistra certificatul acesta î�n blockchain ș� i
pot conecta la el atât î�nș� tiinț�ările tradiț�ionale legate de naș� tere,
cât ș� i un fond pentru facultate. Prietenii ș� i familia pot să
46 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

contribuie cu bitcoini la educaț�ia ta superioară. Iată, aș� a î�ncepe


fluxul datelor tale.
Î� n primele zile ale internetului, Tom Peters scria: „Tu eș� ti
proiectele tale”19. Voia să spună că afilierile noastre corporatiste
ș� i titulaturile posturilor noastre nu ne mai definesc. Ideea echiva-
lentă ș� i tot atât de adevărată din prezent este: „Tu eș� ti datele
tale”. „Necazul este că”, după cum ne spune Moreira, „identitatea
respectivă este a ta acum, dar datele generate de interacț�iunile
tale din lume sunt deț�inute de altcineva”20. Astfel te percep majo-
ritatea corporaț� iilor ș� i instituț� iilor, prin dârele condensate de
date de pe internet. Ele î�ț�i colectează laolaltă datele î�ntr-o repre-
zentare virtuală a ta ș� i oferă acestui „eu virtual” noi beneficii ex-
traordinare dincolo de cele mai frumoase vise ale părinț�ilor tăi.21
Dar comoditatea are un preț�: viaț�a privată. Cei care spun că „viaț�a
privată a murit, las-o baltă” se î�nș� ală.22 Viaț�a privată este temelia
societăț�ilor libere.
„Oamenii au o reprezentare foarte simplistă a identităț�ii”23,
ne-a declarat teoreticianul blockchainului Andreas Antonopoulos.
Utilizăm cuvântul identitate pentru a descrie sinele, proiecț� ia
acelui sine î�n lume ș� i toate caracteristicile pe care le asociem cu
respectivul sine sau cu una dintre proiecț�iile sale. Acestea pot să
vină de la natură, de la stat, de la organizaț�ii private. S-ar putea să
avem unul sau mai multe roluri ș� i o serie de parametri ataș� aț�i
acestor roluri, iar rolurile se pot schimba. Să ne gândim la ultimul
tău loc de muncă. Rolul tău s-a schimbat organic din cauza schim-
bărilor din munca propriu-zisă care trebuia făcută sau din cauza
revizuirilor prin care a trecut descrierea postului?
Dar dacă „eul tău virtual” ar fi deț�inut efectiv de tine – ar fi
avatarul tău personal – ș� i „ar locui” î�n cutia neagră a identităț�ii
tale, astfel î�ncât să-ț�i poț�i transforma î�n bani propriul flux de date
ș� i să dezvălui doar ce trebuie atunci când î�ț�i exerciț�i un anumit
drept? De ce conț�ine permisul tău de conducere mai multe infor-
maț� ii decât faptul că ai trecut de examenul de conducere ș� i ai
demonstrat că ai capacitatea de a conduce? Imaginează-ț�i o nouă
eră a Internetului î�n care avatarul tău personal gestionează ș� i
PROTOCOLUL ÎNCREDERII 47

protejează conț�inutul cutiei tale negre. Acest soft de î�ncredere


care te slujeș� te ar putea să elibereze doar detaliul sau cantitatea
de informaț�ii solicitată î�n fiecare situaț�ie ș� i, î�n acelaș� i timp, să
ș� teargă firimiturile de date care rămân î�n urma ta î�n timp ce na-
vighezi prin lumea digitală.
Lucrurile acestea s-ar putea să pară ș� tiinț� ifico-fantastice,
asemenea celor prezentate î�n filme ca Matrix sau Avatar. Dar teh-
nologiile blockchain din ziua de azi le fac posibile. Joe Lubin, di-
rectorul general al Consensus Systems, se referă la acest concept
prin sintagma „un act de identitate ș� i o imagine publică digitale ș� i
persistente” î�ntr-un blockchain. „Colegilor mei din facultate le pre-
zint o latură a personalităț�ii diferită de cea pe care o afiș� ez atunci
când iau cuvântul la Chicago Fed*”, a spus el. „Î�n economia digitală
online voi reprezenta diferitele mele aspecte ș� i voi interacț�iona
î�n respectiva lume de pe platforma unor personalităț�i diferite.”
Lubin se aș� teaptă să aibă o „personalitate standard”, o versiune a
sa care î�ș�i plăteș� te impozitele, obț�ine î�mprumuturi ș� i î�ș�i face asi-
gurare. „Probabil că voi avea o personalitate î�n afaceri ș� i o altă
personalitate î�n familie, pentru a separa preocupările pe care
aleg să le conectez la personalitatea mea standard. S-ar putea să
am o personalitate de jucător pe care să nu o vreau conectată la
personalitatea afiș� ată î�n afaceri. Ba chiar s-ar putea să am o per-
sonalitate pentru webul î�ntunecat care nu poate fi niciodată co-
nectată la celelalte.”24
Cutia ta neagră ar putea să includă informaț�ii cum ar fi actele
de identitate emise de guvern, numărul de la Asigurările Sociale, in-
formaț�iile medicale, conturile pentru servicii, conturile financiare,
diplomele, drepturile de practică, certificatul de naș� tere, diferite
alte acreditări ș� i informaț�ii atât de personale î�ncât nu vrei să le
dezvălui, dar cărora vrei să le determini valoarea monetară, cum
ar fi preferinț�ele sexuale sau starea de sănătate, pentru un sondaj
sau pentru o cercetare. Ai putea să cedezi dreptul de folosire a
acestor date pentru anumite obiective unor entităț� i specifice
pentru perioade determinate de timp. Ai putea să trimiț� i un

*  Federal Reserve Bank of Chicago (Banca Rezervelor Federale din Chicago). (n.tr.)
48 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

subset al caracteristicilor tale oftalmologului ș� i un subset diferit


fondului speculativ, î�n care ai vrea să investeș� ti. Avatarul tău ar
putea să răspundă la î�ntrebări prin „da” sau „nu”, fără să dezvălu-
ie cine eș� ti: „Ai douăzeci ș� i unu de ani sau peste? Ai câș� tigat peste
100.000 de dolari anual î�n ultimii trei ani? Ai un indice de masă
corporală cuprins î�ntre limite normale?”25.
Î�n lumea fizică, reputaț�ia ta este locală – proprietarul magazi-
nului local, angajatorul tău, prietenii de la o petrecere, toț�i au o
anumită părere despre tine. Î�n economia digitală, reputaț�iile di-
feritelor personalităț� i ale avatarului tău vor fi portabile.
Portabilitatea va contribui la introducerea oamenilor din î�ntrea-
ga lume î�n economia digitală. Oamenii cu un portofel ș� i un avatar
digital care locuiesc î�n Africa ș� i-ar putea demonstra reputaț� ia
necesară, spre exemplu, pentru a î�mprumuta bani să demareze o
afacere. „Vezi, toț�i oamenii aceș� tia mă cunosc ș� i garantează pen-
tru mine. Sunt demn de î�ncredere din punct de vedere financiar.
Sunt un cetăț�ean emancipat al economiei digitale globale.”
Identitatea reprezintă doar o parte mică din asta. Restul este
o nebuloasă – o nebuloasă a identităț�ii – formată din microparti-
cule legate mai puternic sau mai slab de identitatea ta. Dacă î�n-
cercăm să le î�nregistrăm pe toate î�n blockchain, un registru
imuabil, nu vom pierde doar nuanț�ele interacț� iunii sociale, ci
vom pierde ș� i darul uitării. Oamenii nu ar trebui să fie definiț�i
niciodată după cea mai proastă zi a lor.

UN PLAN PENTRU PROSPERITATE


Î�n această carte vei citi zeci de poveș� ti despre iniț�iative care au
devenit posibile datorită acestui protocol al î�ncrederii care cre-
ează oportunităț�i noi pentru o lume mai prosperă. Mai î�ntâi de
toate, prosperitatea se referă la nivelul de trai. Pentru a-l putea
atinge, oamenii trebuie să aibă mijloacele, instrumentele ș� i opor-
tunităț�ile cu care să creeze bogăț�ie materială ș� i să beneficieze de
condiț�ii economice prielnice. Dar pentru noi implică mai mult
de-atât – siguranț� a persoanei, securitate, sănătate, educaț� ie,
PROTOCOLUL ÎNCREDERII 49

dezvoltarea durabilă a mediului, ș� ansa de a-ț�i modela ș� i controla


propriul destin ș� i de a participa î�n economie ș� i î�n societate.
Pentru a se putea bucura de prosperitate, oamenii trebuie să aibă
un minim acces la o formă de servicii financiare de bază, pentru
a putea î�nmagazina ș� i transfera valoarea î�n mod fiabil, la comuni-
caț�ii, la instrumente de tranzacț�ionare prin care să se conecteze
la economia globală ș� i la securitatea, protecț�ia ș� i garantarea titlu-
rilor de proprietate pentru pământ ș� i pentru alte active pe care le
deț�in legal.26 Aceasta ș� i altele sunt promisiunea blockchainului.
Relatările pe care le vei citi ar trebui să-ț�i contureze imaginea
unui viitor î�n care va exista prosperitate pentru toată lumea, nu
doar mai multă bogăț�ie ș� i mai multă putere pentru cei bogaț�i ș� i
puternici. Poate chiar imaginea unei lumi î�n care suntem stăpâni
pe datele noastre ș� i ne putem apăra viaț�a privată ș� i securitatea
personală. O lume deschisă î�n care să putem contribui cu toț�ii la
infrastructura noastră tehnologică, nu o lume cu grădini î�mprej-
muite de ziduri, î�n care companiile mari oferă aplicaț�ii pentru
care au drepturi de proprietate. O lume î�n care miliarde de oa-
meni excluș� i pot să ia parte acum la economia globală ș� i să se
bucure de generozitatea ei. Iată o avanpremieră.

Crearea unei adevărate economii de partajare peer-


to-peer
Experț�ii vorbesc adeseori despre Airbnb, Uber, Lyft, TaskRabbit
ș� i altele ca despre platforme pentru „economia de partajare”. Este
o noț�iune elegantă – persoane egale creează valoare ș� i participă
la repartizarea ei. Dar aceste companii au foarte puț�in de-a face
cu partajarea. Î�n realitate, ele au succes tocmai pentru că nu î�m-
part nimic – strâng totul la un loc. Avem de-a face cu o economie
de agregare. Uber este o corporaț�ie de 65 de miliarde de dolari ce
reuneș� te servicii de taximetrie. Airbnb, site-ul preferat î�n valoare
de 25 de miliarde de dolari al celor din Silicon Valley, adună la un
loc locurile libere de cazare. Altele colectează echipamente sau
meseriaș� i prin platformele lor centralizate, asupra cărora au
drepturi de autor, ș� i apoi le vând mai departe. Pe parcursul
50 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

desfăș� urării procesului, ele colectează date pe care le vor exploata


comercial. Niciuna dintre companiile acestea nu exista cu un de-
ceniu î�n urmă, pentru că nu fuseseră create precondiț�iile tehno-
logice: telefoane inteligente prezente pretutindeni, GPS ș� i sisteme
sofisticate de plată. Acum, odată cu blockchainurile, există
tehnologia necesară pentru reinventarea acestor domenii. Marii
revoluț�ionari ai zilei urmează să fie victimele unei revoluț�ii.
Î�n locul companiei centralizate Airbnb, imaginează-ț�i o aplica-
ț�ie distribuită – să o numim Airbnb blockchain sau bAirbnb –, î�n
principiu, o cooperativă deț�inută de membrii săi. Atunci când ci-
neva care caută să î�nchirieze vrea să găsească o listă cu locuinț�e,
softul bAirbnb scanează blockchainul căutând toate intrările, le
filtrează ș� i le afiș� ează pe cele care satisfac criteriile. Cum reț�eaua
creează o î�nregistrare a tranzacț�iei î�n blockchain, o recenzie po-
zitivă din partea utilizatorului le măreș� te reputaț�iile ș� i le consa-
cră identităț�ile – de data aceasta fără niciun intermediar. Vitalik
Buterin, fondatorul block­chainului Ethereum, spune următoare-
le: „Î�n timp ce majoritatea tehnologiilor au tendinț�a să automati-
zeze, î�mpingând muncitorii la periferie unde execută munci
mărunte, blockchainurile automatizează ș� i dizolvă centrul. Î�n loc
să lase taximetriș� tii fără loc de muncă, blockchainul lasă Uber-ul
ș� omer ș� i le permite taximetriș� tilor să lucreze direct cu
consumatorul”27.

Restructurarea sistemului financiar urmărind viteza


și incluziunea
Industria serviciilor financiare ajută actuala economie globală să
meargă ca pe roate, dar, î�n prezent, sistemul este plin de proble-
me. Spre exemplu, este fără î�ndoială cel mai centralizat sector din
lume ș� i ultimul domeniu î�n care se face simț�it efectul transforma-
ț�ional al revoluț�iei tehnologice. Bastioanele vechii ordini financi-
are, cum ar fi băncile, î�ncearcă din răsputeri să apere monopolurile
ș� i blochează adeseori inovaț�iile revoluț�ionare. Î�n plus, sistemul
financiar funcț�ionează pe o tehnologie î�nvechită ș� i este guvernat
PROTOCOLUL ÎNCREDERII 51

prin reglementări care datează de la jumătatea secolului al XIX-lea.


Este plin de contradicț�ii ș� i de progrese inegale care î�l fac ocazio-
nal lent, de multe ori nesigur ș� i î�n mare parte obscur pentru părț�ile
interesate.
Tehnologia registrului distribuit poate să elibereze o mulț�i-
me de servicii financiare din chingile vechilor instituț� ii, î�ncu-
rajând competiț� ia ș� i inovaț� ia. Lucrul acesta este bun pentru
utilizatorul final. Chiar ș� i atunci când au acces la vechiul internet,
miliarde de oameni sunt excluș� i din economie din simplul motiv
că instituț�iile financiare nu le oferă servicii de genul bankingului,
deoarece ar fi clienț�i neprofitabili ș� i riscanț�i. După apariț�ia block-
chainului, nu doar că aceș� ti oameni vor ajunge să se conecteze, ci,
ș� i mai important, vor fi incluș� i î�n activitatea financiară, putând să
cumpere, să î�mprumute, să vândă ș� i să aibă î�n general posibilita-
tea de a-ș� i crea o viaț�ă prosperă.
Instituț� iile care ocupă poziț� ii dominante similare se pot
transforma î�n jurul tehnologiei blockchainului, dacă vor găsi
leadershipul care să reuș� ească aceasta. Tehnologia are un poten-
ț�ial foarte mare pentru a revoluț�iona domeniul î�n bine – de la
bănci la burse de valori, de la companii de asigurări la firme de
contabilitate, firme de brokeraj, microcreditori, reț�ele de carduri
de credit, agenț�i imobiliari ș� i tot ce este cuprins î�ntre ele. Când
toată lumea utilizează acelaș� i registru distribuit, decontările nu
durează zile î�ntregi, ele se produc imediat, î�n văzul tuturor.
Miliarde de oameni vor avea de câș� tigat, iar această transformare
ar putea să-i elibereze ș� i să confere putere antreprenorilor din
î�ntreaga lume.

Protejarea globală a drepturilor economice


Drepturile de proprietate sunt atât de inexorabil legate de siste-
mul democraț�iei noastre capitaliste î�ncât prima versiune preli-
minară a Declaraț� iei de Independenț� ă elaborată de Jefferson
enumera viaț�a, libertatea ș� i căutarea proprietății, nu a fericirii, ca
drepturi inalienabile ale omului.28 �n timp ce aceste crezuri pline
52 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

de aspiraț�ii puneau bazele societăț�ii ș� i economiei moderne de


care ne bucurăm î�n cea mai mare parte a lumii dezvoltate, nici
până î�n ziua de azi o mare parte din populaț�ia lumii nu se bucură
de beneficiile acestora. Chiar dacă s-au î�nregistrat câteva progre-
se la capitolele viaț�ă ș� i libertate, majoritatea proprietarilor din
lume î�ș�i pot vedea căminul sau bucăț�ica de pământ confiscate
arbitrar de funcț�ionari guvernamentali corupț�i, prin simpla apă-
sare a unui buton î�n programul bazei guvernamentale centraliza-
te cu datele despre proprietate. Î� n absenț� a unui act care să
dovedească deț�inerea proprietăț�ii, proprietarii de terenuri nu pot
să obț�ină un credit, un permis de construcț�ie ș� i nici să-ș� i vândă
proprietatea, dar pot fi expropriaț�i – toate acestea constituind
impedimente serioase î�n calea prosperităț�ii.
Hernando de Soto, economist peruan ș� i preș� edinte al
Institutului pentru Libertate ș� i Democraț�ie, una dintre cele mai
strălucite minț�i economice ale lumii, sugerează că aproape cinci
miliarde de persoane din î�ntreaga lume sunt î�mpiedicate să par-
ticipe integral la valoarea creată prin globalizare, din cauza fragi-
lităț�ii drepturilor lor de proprietate asupra propriilor terenuri. El
susț�ine că blockchainul ar putea să schimbe situaț�ia. „Ideea cen-
trală a blockchainului este că drepturile asupra bunurilor pot fi
tranzacț�ionate, indiferent dacă sunt financiare, active fizice sau
idei. Obiectivul nu este doar acela de a î�nregistra parcela de te-
ren, ci de a î�nregistra drepturile implicate, astfel î�ncât deț�inătorul
lor să nu poată fi deposedat.”29 Drepturile universale de proprie-
tate ar putea să pună bazele unei agende noi pentru dreptate
globală, creș� tere economică, prosperitate ș� i pace. Î�n această pa-
radigmă nouă, drepturile sunt protejate de tehnologie, nu de mili-
ț�ii sau de soldaț�i gata să intervină î�n orice moment. „Blockchainul
este adecvat pentru o lume guvernată de lucruri reale, nu de lu-
cruri fictive. Ș� i cred că lucrul acesta este bun”30, recunoaș� te de
Soto. Ș� i este descentralizat. Nu e controlat de vreo autoritate cen-
trală, toată lumea ș� tie ce se î�ntâmplă ș� i ț� ine minte pentru
totdeauna.
PROTOCOLUL ÎNCREDERII 53

Sfârșitul jafului din transferurile


de bani în străinătate
Aproape toate rapoartele, articolele sau cărț�ile care trec î�n revis-
tă beneficiile criptomonedelor discută oportunitatea transferuri-
lor de bani î�n străinătate. Ș� i pe bună dreptate. Cel mai mare flux
de fonduri către statele î�n curs de dezvoltare nu este reprezentat
nici de ajutorul extern, nici de investiț�iile externe directe. Î�n rea-
litate, este vorba de fluxul banilor transferaț�i, repatriaț�i î�n statele
sărace de diasporele acestora stabilite î�n străinătate. Procesul
presupune timp, răbdare ș� i uneori curaj pentru a merge î�n fieca-
re săptămână î�n acelaș� i cartier sărăcăcios, unde se află biroul
prin care se derulează trimiterea banilor, pentru a completa ace-
leaș� i formulare de fiecare dată ș� i pentru a plăti acelaș� i comision
de 7%. Există o modalitate mai bună.
Abra ș� i alte companii dezvoltă reț�ele de plăț�i care utilizează
blockchainul. Obiectivul Abra este acela de a-ș� i transforma abso-
lut toț�i utilizatorii î�n casieri. Î�ntregul proces – de la plecarea fon-
durilor dintr-o ț�ară ș� i până la sosirea lor î�n alta – durează o oră,
nu o săptămână, ș� i costă 2% î�n loc de 7% sau mai mult. Abra î�ș�i
doreș� te ca reț�eaua sa de plăț�i să depăș� ească numeric toate ban-
comatele fizice din lume. Western Union a avut nevoie de 150 de
ani pentru a ajunge la 500.000 de agenț�i î�n î�ntreaga lume. Abra
va atinge numărul acesta de casieri î�n primul său an.

Eliminarea birocrației și corupției ce caracterizează


ajutoarele externe
Oare ar putea blockchainul să soluț�ioneze problemele ajutorului
extern? Cutremurul din 2010 din Haiti a fost unul dintre cele mai
ucigătoare dezastre naturale din istoria scrisă. Au pierit î�ntre
100.000 ș� i 300.000 de oameni. Î�n perioada imediat următoare,
guvernul din Haiti s-a dovedit a fi el î�nsuș� i o responsabilitate.
Comunitatea globală a donat peste 500 de milioane de dolari
Crucii Roș� ii, o instituț� ie cunoscută. O investigaț� ie ulterioară a
54 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

dezvăluit faptul că fondurile au fost cheltuite prost sau au dispă-


rut complet.
Blockchainul poate să amelioreze distribuirea ajutorului ex-
tern prin eliminarea intermediarilor care iau ajutorul î�nainte să
ajungă la destinaț�ie. Î�n al doilea rând, ca registru permanent al
circulaț�iei fondurilor, block­chainul determină instituț�iile să devi-
nă mai responsabile pentru acț�iunile lor. Imaginează-ț�i ce s-ar
î�ntâmpla dacă ai putea să urmăreș� ti fiecare dolar pe care l-ai
donat Crucii Roș� ii din punctul de plecare de pe telefonul tău mo-
bil până la persoana pe care a ajutat-o. Ai putea să-ț�i plasezi banii
î�ntr-un cont escrow*, eliberând diverse sume după ce Crucea
Roș� ie mai î�ndeplineș� te câte o condiț�ie.

Recompensarea prioritară
a creatorilor de valoare
Î�n timpul primei generaț�ii a internetului, numeroș� i creatori de
proprietate intelectuală nu au fost recompensaț�i î�n mod adecvat.
Prima probă este reprezentată de muzicienii ș� i compozitorii care
au semnat cu case de discuri ai căror ș� efi nu au reuș� it să-ș� i imagi-
neze felul î�n care internetul avea să le influenț�eze domeniul. Ei nu
au reuș� it să se adapteze erei digitale ș� i să-ș� i reinventeze modele-
le de afaceri, cedând lent puterea distribuitorilor inovatori din
mediul online.
Gândeș� te-te cum au reacț�ionat principalele case de discuri
faț�ă de Napster, platforma de distribuire peer-to-peer a fiș� ierelor
din domeniul muzicii, lansată î�n 1999. Liderii de atunci ai indus-
triei muzicale au făcut front comun pentru a da î�n judecată com-
pania, fondatorii acesteia ș� i un număr de optsprezece mii de
utilizatori ai ei, dezintegrând platforma până î�n iulie 2001. Alex
Winter, regizorul unui documentar despre Napster, a declarat

* Cont escrow ‒ depozit colateral care are ca scop principal protejarea participanților


la tranzacții comerciale; principala lui caracteristică este că permite depunerea
sumelor în favoarea beneficiarului, însă ridicarea acestora este condiționată de
îndeplinirea unor condiții contractuale. (n.red.)
PROTOCOLUL ÎNCREDERII 55

pentru The Guardian: „Eu am o problemă cu gândirea î�n alb ș� i


negru aplicată marilor schimbări culturale… Î�n cazul platformei
Napster exista o porț�iune enormă de gri cuprinsă î�ntre poziț�ia
«Pot să distribui tot ce am cumpărat» ș� i punctul de vedere «Eș� ti
un infractor chiar ș� i atunci când distribui un singur fiș� ier dintre
cele pe care le-ai cumpărat»”31.
Noi suntem de acord. De obicei, cocreaț�ia î�mpreună cu con-
sumatorii este un model de afacere mai sustenabil decât darea
lor î�n judecată. Tot acest incident a pus industria muzicală î�n lu-
mina fierbinte a reflectoarelor, dezvăluind toate tacticile sale de-
păș� ite de marketing, ineficienț�ele sale masive de distribuț�ie ș� i
ceea ce unii au numit politici antimuzicieni.
De atunci s-au schimbat foarte puț� ine lucruri. Până acum.
Vom arunca o privire la noul ecosistem al muzicii care se naș� te pe
blockchain, sub conducerea cântăreț�ei ș� i compozitoarei britanice
Imogen Heap, a violoncelistei Zoë Keating ș� i a dezvoltatorilor ș� i
antreprenorilor blockchainului. Toate industriile culturale sunt
pregătite pentru transformări revoluț�ionare, iar promisiunea pe
care o fac este că vor recompensa complet creatorii pentru valoa-
rea pe care o creează.

Reconfigurarea corporației ca motor al


capitalismului
Odată cu creș� terea unei platforme globale peer-to-peer pentru
identitate, î�ncredere, reputaț�ie ș� i tranzacț�ii, vom putea î�n cele din
urmă să reelaborăm structurile profunde ale firmei î�n vederea
inovaț� iei, creării de valoare distribuită ș� i poate chiar a prosperi-
tăț�ii celor mulț�i, nu a bogăț�iei celor puț�ini. Lucrul acesta nu î�n-
seamnă firme mai mici î�n termenii impactului sau veniturilor.
Dimpotrivă, discutăm despre construirea companiilor secolului
XXI, câteva dintre ele putând să devină creatori masivi de bogăț�ie
ș� i lideri pe propriile pieț�e. Noi credem că î�ntreprinderile vor se-
măna mai mult cu reț�elele decât cu ierarhiile verticale integrate
56 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

ale erei industriale. Ca atare, există posibilitatea unei distribuiri


(nu redistribuiri) mai democratice a bogăț�iei.
Vom face o scurtă incursiune ș� i prin lumea absolut ameț�itoa-
re a contractelor inteligente, a noilor agenț�i economici autonomi
ș� i a ceea ce a primit numele de î�ntreprinderi autonome distribu-
ite, î�n care softul inteligent preia controlul asupra conducerii ș� i
organizării a numeroase resurse ș� i capacităț�i, î�nlăturând poate
corporaț�iile. Contractele inteligente permit î�nființ�area a ceea ce
numim î�ntreprinderi deschise de tip reț�ea care se bazează pe un
set nou de modele de afaceri sau pe modele vechi care utilizează
blockchainul.

Animarea obiectelor și punerea lor la muncă


Specialiș� tii î�n tehnologie ș� i scriitorii de literatură ș� tiinț�ifico-fan-
tastică ș� i-au imaginat multă vreme o lume î�n care o reț�ea globală
unitară de senzori conectaț�i la internet ar putea să capteze fieca-
re eveniment, acț�iune sau schimbare de pe pământ. Tehnologia
blockchain va permite lucrurilor să colaboreze, să facă schimb de
unităț�i de valoare – energie, timp ș� i bani – ș� i să reconfigureze
lanț�urile de aprovizionare ș� i procesele de producț�ie, î�n funcț�ie
de informaț�ia distribuită despre cerere ș� i capacitate. Putem să
ataș� ăm metadatele* la dispozitive inteligente, să le programăm
să recunoască alte obiecte după metadatele acestora ș� i să acț�io-
neze sau să reacț�ioneze la anumite circumstanț�e fără pericolul
erorii sau al vicierii.
Î�n timp ce lumea fizică se trezeș� te la viaț�ă, toată lumea poate
să prospere – de la micii fermieri din brusa australiană, care au
nevoie de energie electrică pentru afacerile lor, ș� i până la proprie-
tarii de locuinț�e din î�ntreaga lume, care pot să devină membri ai
unei reț�ele electrice distribuite prin blockchain.

* Meta ‒ element de compunere în cadrul unor substantive sau adjective însemnând


„după” sau exprimând noțiunea de transformare, de schimbare. (n.red.)
PROTOCOLUL ÎNCREDERII 57

Cultivarea antreprenorului de blockchain


Antreprenoriatul este esenț�ial pentru o economie î�nfloritoare ș� i
o societate prosperă. Internetul trebuia să elibereze antrepre-
norii, oferindu-le instrumentele ș� i capacităț�ile marilor companii,
lăsând la o parte numeroase obligaț�ii, cum ar fi cultura moș� tenită,
procesele osificate ș� i balastul inutil. Cu toate acestea, succesul
fulminant al miliardarilor .com î�mpinge î�ntr-un con de umbră un
adevăr neliniș� titor: antreprenoriatul ș� i deschiderea de noi afa-
ceri au î�nregistrat un declin constant pe parcursul ultimilor trei-
zeci de ani î�n numeroase economii dezvoltate.32 Î�n statele î�n curs
de dezvoltare, internetul a făcut prea puț�in pentru a coborî� ba-
rierele pentru viitorii antreprenori, care trebuie să î�ndure biro-
craț�ii guvernamentale deconcertante. Internetul nu a deblocat
nici instrumentele financiare esenț�iale pentru î�nființ� area unei
afaceri ș� i nici nu le-a pus la dispoziț� ia miliardelor de oameni.
Bineî�nț�eles, nu suntem toț�i meniț�i să devenim antreprenori, dar
absenț�a instrumentelor financiare ș� i răspândirea procedurilor
birocratice î�ngreunează chiar ș� i eforturile omului de rând, care
î�ncearcă doar să câș� tige un salariu decent.
Problema este complexă, dar blockchainurile pot să contri-
buie la supraalimentarea antreprenoriatului ș� i, prin urmare, la
prosperitate, î�n multe feluri importante. Pentru a obț�ine acces la
un loc î�n care să poată depozita fără grijă valoarea ș� i la o modali-
tate de a face afaceri î�n afara propriei comunităț�i, omul de rând
care trăieș� te î�n statele î�n curs de dezvoltare nu are nevoie decât
de un dispozitiv conectat la internet. Accesul la economia globală
î�nseamnă un acces mai mare la noi surse de credit, de finanț�are,
la noi furnizori, parteneri ș� i oportunităț�i de investiț�ii. Niciun ta-
lent sau resursă nu sunt prea mici pentru a nu putea primi o va-
loare monetară î�n blockchain.
58 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Formarea unor guverne de către popor pentru popor


Pregăteș� te-te pentru schimbări mari atât î�n sfera guvernului, cât
ș� i î�n cea a guvernării. Tehnologia blockchain revoluț�ionează deja
maș� inăria guvernamentală ș� i modul î�n care o putem face să obț�i-
nă performanț�e ridicate – mai bine ș� i mai ieftin. Aceasta creează,
de asemenea, noi oportunităț�i de schimbare a democraț�iei î�nseș� i
– prin felul î�n care guvernele pot să devină mai deschise ș� i mai
independente faț�ă de controlul grupurilor de interese ș� i să aibă
un comportament î�n acord cu cele patru valori ale integrităț�ii.
Examinăm felul î�n care tehnologiile blockchain pot să transforme
semnificaț�ia calităț�ii de cetăț�ean ș� i a participării la procesul poli-
tic, de la vot la accesarea serviciilor sociale, ș� i de la rezolvarea
unora dintre problemele mari ș� i dificile ale societăț�ii până la tra-
gerea la răspundere a reprezentanț�ilor aleș� i pentru neî�ndeplini-
rea promisiunilor care i-au ajutat să câș� tige alegerile.

PROMISIUNEA ȘI PERICOLUL NOII PLATFORME


Dacă există ș� ase milioane de oameni î�n The Naked City33, avem
ș� ase milioane de obstacole peste care trebuie să treacă această
tehnologie pentru a-ș� i î�ndeplini potenț�ialul. Î�n plus, există câteva
dezavantaje î�ngrijorătoare. Unii spun că tehnologia nu este pre-
gătită pentru o audienț�ă maximă; utilizarea ei este î�n continuare
dificilă, iar aplicaț�iile extraordinare abia se nasc. Alț�i critici ne
semnalează cantitatea uriaș� ă de energie consumată doar î�n re-
ț�eaua bitcoin pentru a se ajunge la consens: Ce se va î�ntâmpla
atunci când mii sau milioane de blockchainuri interconectate vor
procesa fiecare miliarde de tranzacț�ii î�n fiecare zi? Sunt stimu-
lentele suficient de mari pentru ca oamenii să participe ș� i să se
comporte prudent de-a lungul timpului ș� i să nu î�ncerce să domi-
ne reț�eaua? Tehnologia blockchain este oare cel mai periculos
distrugător de joburi?
Acestea nu sunt î�ntrebări legate de tehnologie, ci de leader-
ship ș� i guvernanț�ă. Prima perioadă a Internetului s-a lansat dato-
rită viziunii ș� i intereselor comune ale principalelor părț� i
PROTOCOLUL ÎNCREDERII 59

interesate – guverne, organizaț�ii ale societăț�ii civile, dezvoltatori


ș� i oameni obiș� nuiț�i ca tine. Blockchainul are nevoie de un leader-
ship similar. Vom discuta pe larg î�n carte de ce liderii noii para-
digme distribuite vor trebui să-ș� i confirme rolul ș� i să dea drumul
unui val de inovaț�ie economică ș� i instituț�ională, pentru a garanta
că de data aceasta promisiunea va fi respectată. Te invităm să
intri î�n rândurile lor.
Această carte a apărut ca urmare a programului Global
Solution Networks ‒ î�n valoare de 4 milioane de dolari ‒ din ca-
drul Rotman School of Management, Universitatea din Toronto.
Finanț�at î�n principal de marile corporaț�ii specializate î�n tehnolo-
gie ș� i de fundaț�iile Rockefeller ș� i Skoll, de Departamentul de Stat
al SUA ș� i de agenț�ia guvernamentală Industry Canada, iniț�iativa a
explorat noi abordări î�n materie de rezolvare a problemelor glo-
bale ș� i de guvernare. Am fost amândoi implicaț�i î�n desfăș� urarea
programului. (Don l-a î�nființ�at; Alex a condus proiectul despre
criptomonede.) Î�n 2014, am lansat o î�ntreprindere de cercetare
cu durata de un an pe tema revoluț�iei declanș� ate de blockchain ș� i
a implicaț� iilor sale pentru afaceri ș� i societate, culminând cu
această carte. Î�n cadrul ei am î�ncercat să privim dintr-o perspec-
tivă adecvată promisiunea ș� i pericolele noii platforme.
Dacă inovatorii din afaceri, din guvern ș� i din societatea civilă
acț�ionează cum trebuie, vom trece de la un internet animat î�n
principal de costurile î�n scădere ale căutării, coordonării, colec-
tării de date ș� i luării de decizii – î�n care obiectivul consta î�n mo-
nitorizarea, medierea ș� i stabilirea unei valori monetare a
informaț�iei ș� i a tranzacț�iilor de pe Web – la unul animat de cos-
turile î�n scădere ale negocierii, reglementării ș� i respectării
acordurilor sociale ș� i comerciale, î�n care obiectivul va fi repre-
zentat de integritate, securitate, colaborare, confidenț�ialitatea
tuturor tranzacț�iilor ș� i crearea ș� i distribuirea valorii. Este vorba
de o reorientare la 180 de grade a strategiei. Rezultatul poate fi o
economie a egalilor cu instituț�ii care sunt cu adevărat distribuite,
globale ș� i aducătoare de putere – ș� i, prin urmare, legitime.
Schimbând fundamental ceea ce putem să facem online, felul î�n
60 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

care o facem ș� i cine poate participa, noua platformă ar putea


chiar să creeze precondiț�iile tehnologice pentru aplanarea unora
dintre cele mai exasperante probleme economice ș� i sociale.
Dacă nu facem ce trebuie, tehnologia blockchain, care promi-
te atât de mult, va fi î�ngrădită sau chiar zdrobită. Ș� i mai grav, ar
putea să devină un instrument pe care instituț�iile puternice să î�l
utilizeze pentru a-ș� i consolida bogăț�ia sau, dacă este deturnată
de guverne, o platformă pentru un nou tip de societate a suprave-
gherii. Tehnologiile strâns î�nrudite ale softului distribuit, cripto-
grafiei, agenț�ilor autonomi ș� i chiar ale inteligenț�ei artificiale ar
putea să scape de sub control ș� i să se î�ntoarcă î�mpotriva ființ�elor
umane care le-au creat.
Există posibilitatea ca această tehnologie nouă să fie î�ntârziată,
blocată, subutilizată sau mai rău. Blockchainul ș� i criptomonede-
le, î�n special bitcoinul, au luat deja un avânt uriaș� , dar nu putem
prezice dacă vor reuș� i sau nu ș� i, î�n cazul î�n care reuș� esc, cât de
repede se va î�ntâmpla asta.34 Predicț�iile sunt î�ntotdeauna demer-
suri riscante. Teoreticianul tehnologiei David Ticoll recunoaș� te:
„Mulț�i dintre noi nu am făcut o treabă bună atunci când am prezis
impactul integral al Internetului. Printre lucrurile care ne-au scă-
pat se numără fenomenele dăunătoare de tipul ISIS-ului, iar câte-
va predicț�ii mari ș� i optimiste s-au dovedit eronate”. El continuă:
„Dacă blockchainul este la fel de mare ș� i de universal ca Netul,
avem ș� anse mari să facem o treabă la fel de proastă prezicând
atât avantajele, cât ș� i dezavantajele acestuia”35.
Aș� a că, î�n loc să prezicem un viitor al blockchainului, noi ple-
dăm î�n favoarea sa. Susț�inem că ar trebui să reuș� ească, deoarece
ne-ar putea ajuta să intrăm î�ntr-o nouă eră a prosperităț�ii. Noi
credem că economia funcț�ionează cel mai bine atunci când func-
ț�ionează pentru toț�i, iar această nouă platformă este un motor de
incluziune. Diminuează drastic costul transmiterii unor fonduri
precum transferurile de bani î�n străinătate. Reduce semnificativ
bariera din calea deț�inerii unui cont bancar, obț�inerii unui credit
ș� i investirii. Ș� i sprijină antreprenoriatul ș� i participarea la
PROTOCOLUL ÎNCREDERII 61

comerț�ul global. Catalizează capitalismul distribuit, nu doar un


capitalism redistribuit.
Toată lumea ar trebui să î�nceteze să i se opună ș� i să facă paș� ii
potriviț�i pentru a i se alătura. Hai să nu punem această forț�ă la
treabă î�n folosul imediat al celor puț�ini, ci î�n folosul durabil al
celor mulț�i.
Azi suntem amândoi î�ncântaț�i de potenț�ialul acestei reprize
secunde a internetului. Suntem entuziasmaț�i de noul val masiv de
inovaț�ie care se dezlănț�uie, de potenț�ialul său de prosperitate ș� i de
crearea unei lumi mai bune. Cartea aceasta este pledoaria noastră
pentru a-ț�i stârni interesul, pentru a î�nț�elege acest viitor val ș� i pen-
tru a-ț�i lua măsuri de asigurare că promisiunea este respectată.
Aș� a că ț�ine-te bine ș� i citeș� te mai departe! Ne aflăm î�ntr-unul
dintre acele momente esenț�iale ale istoriei umane.
CAPITOLUL 2

INIȚIALIZAREA* VIITORULUI:
ȘAPTE PRINCIPII DE PROIECTARE A
ECONOMIEI BLOCKCHAINULUI

„L ibertatea depinde de viaț� a privată”, a declarat Ann


Cavoukian, director executiv al Privacy and Big Data
Institute din cadrul Universităț�ii Ryerson. „Am aflat asta pentru
prima dată acum treizeci de ani, când am î�nceput să merg la con-
ferinț�e î�n Germania. Nu e deloc î�ntâmplător că Germania este
ț�ara care ocupă locul î�ntâi la nivel mondial î�n domeniul confiden-
ț�ialităț�ii ș� i protecț�iei datelor. Locuitorii ei au trebuit să î�ndure
abuzurile celui de-al Treilea Reich ș� i anularea completă a tuturor
libertăț� ilor lor, lucruri care au î�nceput cu eliminarea totală a
dreptului la viaț�ă privată. Când s-a terminat cu asta, au zis: «Nu
se va mai î�ntâmpla niciodată»”1.
Astfel că este ironic – sau perfect potrivit – ca una dintre primele
platforme informatice descentralizate peer-to-peer care garan-
tează confidenț� ialitatea utilizatorului să se numească Enigma,
care este ș� i numele pe care l-a primit aparatul inventat de ingine-
rul german Arthur Scherbius, pentru transcrierea informaț�iilor
criptate. Scherbius a proiectat Enigma pentru utilizări comercia-
le: prin intermediul aparatului său, companiile globale puteau

*  Bootstrapping, în original ‒ termen folosit în informatică și care se referă la pro-


cesul de pornire a unei secvențe de inițializare sau la cel de încărcare a unui sistem
de operare. (n.red.)
64 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

să-ș� i transmită rapid ș� i î�n siguranț�ă secretele comerciale, pontu-


rile bursiere ș� i alte informaț�ii cu acces privilegiat. Î�n decurs de
câț�iva ani, forț�ele armate germane produceau primele versiuni
ale Enigmei pentru a transmite prin radio mesaje cifrate pentru
trupe. Î�n timpul războiului, naziș� tii au utilizat Enigma pentru a
difuza planurile strategice, detaliile obiectivelor ș� i sincronizarea
atacurilor. Era un instrument al suferinț�ei ș� i al oprimării.
Enigma noastră contemporană este un instrument al libertă-
ț�ii ș� i al prosperităț�ii. Proiectat î�n Laboratorul Media din cadrul
MIT de Guy Zyskind ș� i de Oz Nathan, noua Enigmă î�mbină virtu-
ț�ile registrului public al blockchainului, a cărui transparenț�ă „ofe-
ră stimulente puternice pentru un comportament onest”, cu ceva
cunoscut sub numele de criptare homomorfică* ș� i calcule securi-
zate între mai multe părți2. Spus mai simplu, „Enigma ia informa-
ț� ia – orice informaț� ie –, o sparge î�n bucăț� i ș� i o criptează î�n
fragmente de date care sunt distribuite aleatoriu spre noduri din
cadrul reț�elei. Nu se află î�ntr-un singur loc”, a zis Cavoukian.
„Enigma utilizează tehnologia de tip blockchain pentru a integra
datele ș� i pentru a urmări toate fragmentele de informaț�ie.”3 O
poț�i pune la dispoziț�ia unor terț�i ș� i aceș� ti terț�i o pot utiliza î�n
calcule fără ca măcar să o decripteze vreodată.4 Dacă funcț�ionea-
ză, ar putea să reconfigureze felul î�n care ne abordăm propria
identitate online. Imaginează-ț�i că ai o cutie neagră care conț�ine
informaț�iile tale personale ș� i tu eș� ti singurul care o poate contro-
la ș� i accesa.
Indiferent cât de grozav ar putea să pară, există motive î�nte-
meiate pentru a păș� i cu multă grijă peste graniț�a criptografică. Î�n
primul rând, trebuie să formeze cumva o reț�ea largă de partici-
panț�i. Î�n al doilea rând, „criptografia este un domeniu î�n care nu
vrei niciodată să utilizezi cele mai noi ș� i mai grozave instrumen-
te, pentru că avem o istorie î�ntreagă de algoritmi pe care toată
lumea î�i credea siguri, erau utilizaț�i timp de patru sau cinci ani,
apoi apărea un om de ș� tiinț�ă foarte inspirat care ieș� ea la rampă ș� i

* Homomorfic ‒ în matematică reprezintă transformarea unui set în altul capabil să


păstreze operațiile dintre membrii celui dintâi. (n.red.)
INIȚIALIZAREA VIITORULUI 65

declara că există o breș� ă, astfel că se alegea praful de toată trea-


ba”, a declarat Austin Hill de la Blockstream. „Acesta este motivul
pentru care noi preferăm î�n general algoritmii foarte conserva-
tori, foarte bine consacraț� i, cu un trecut î�ndelungat. Lucrurile
acestea sunt gândite luând foarte mult î�n calcul evoluț�iile viitoa-
re, iar bitcoinul a fost proiectat având î�n minte acest obiectiv.”5
Totuș� i, din moment ce are implicaț�ii profunde î�n domeniile
confidenț�ialităț�ii, securităț�ii ș� i sustenabilităț�ii, conceptul merită
luat foarte î�n serios. „Ei susț�in că Enigma ne oferă ceva care ga-
rantează confidenț�ialitatea”, ne-a spus Cavoukian. „Afirmaț�ia lor
nu este deloc modestă, dar exact de genul acesta de lucruri avem
din ce î�n ce mai multă nevoie î�n actuala lume conectată ș� i
interconectată.”6
Î� n cercetarea noastră ne-am intersectat cu câteva proiecte
iniț�iate î�n domeniul tehnologiilor blockchain, ai căror dezvolta-
tori aveau aspiraț�ii similare de a face posibile drepturile funda-
mentale ale omului – nu doar dreptul la viaț� ă privată ș� i la
securitate, ci ș� i drepturile de proprietate, de recunoaș� tere a cali-
tăț�ii de persoană î�n baza legii ș� i de participare la guvernare, la
cultură ș� i economie. Imaginează-ț�i o tehnologie care ar putea să
ne păstreze libertatea de a alege pentru noi î�nș� ine ș� i pentru fami-
liile noastre, de a ne exprima aceste alegeri î�n lume ș� i de a ne
controla propriul destin, indiferent unde am locuit sau unde ne-
am născut. Ce noi instrumente ș� i ce locuri noi de muncă am putea
să creăm cu aceste capacităț�i? Ce noi afaceri ș� i servicii? Cum ar
trebui să ne gândim la oportunităț�i? Răspunsurile se aflau chiar
sub ochii noș� tri, fiind dăruite de Satoshi Nakamoto.

CELE ȘAPTE PRINCIPII DE PROIECTARE


Noi credem că această nouă eră ar putea fi inspirată de viziunea
lui Satoshi Nakamoto, proiectată î�n jurul unui set de principii
implicite ș� i realizată de spiritul colaborator al numeroș� ilor lideri
pasionaț�i ș� i la fel de talentaț�i din cadrul comunităț�ii.
66 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Măreaț�a sa viziune s-a limitat la bani, nu la obiectivul mai amplu


al creării celei de-a doua generaț�ii a internetului. Nu exista nicio
discuț�ie despre reinventarea firmei, despre schimbarea instituț�i-
ilor noastre sau despre transformarea civilizaț�iei î�n bine. Chiar ș� i
aș� a, viziunea lui Satoshi a fost uluitoare î�n simplitatea, originali-
tatea ș� i perspectiva pe care o avea asupra omenirii. Celor care au
citit articolul din 2008 le-a fost limpede că urma să î�nceapă o
nouă eră a economiei digitale. Î�n timp ce prima eră a economiei
digitale a fost declanș� ată de convergenț�a tehnologiilor de calcul
ș� i de comunicaț�ii, această a doua eră va fi alimentată de o combi-
naț�ie inteligentă î�ntre ingineria informatică, matematică, cripto-
grafie ș� i economia comportamentală.
Interpretul de muzică folk Gordon Lightfoot cânta emoț�ionant:
„Dacă ai putea citi î�n mintea mea, iubire, ce poveste ț�i-ar spune
gândurile mele”. Satoshi s-a retras, refuzând orice fel de comuni-
care din 2011 (deș� i numele lui mai apare pe forumurile de discu-
ț�ii din când î�n când), dar noi credem că protocolul î�ncrederii pe
care l-a iniț�iat poate fi utilizat la reconfigurarea instituț�iilor ș� i
economiei noastre.
Toț�i cei cu care am stat de vorbă au fost nerăbdători să ne
î�mpărtăș� ească idei despre tehnologia blockchain. Fiecare con-
versaț�ie, fiecare raport oficial, fiecare subiect de pe forum a scos
la suprafaț�ă un număr de teme pe care le-am transformat prin
inginerie inversă î�n principii de proiectare – principii pentru cre-
area de soft, servicii, modele de afaceri, pieț�e, organizaț�ii ș� i chiar
guverne pe baza blockchainului. Satoshi nu a scris niciodată des-
pre aceste principii, dar ele sunt implicite î�n platforma tehnologi-
că pe care a eliberat-o. Noi le vedem ca pe niș� te principii care vor
contura următoarea eră a economiei digitale ș� i o eră a î�ncrederii
reî�nnoite.
Dacă eș� ti nou î�n acest spaț�iu, noi sperăm că principiile te vor
ajuta să î�nț�elegi elementele de bază ale revoluț� iei blockchain.
Chiar dacă eș� ti un sceptic de neclintit faț�ă de blockchainul bit-
coin, ele tot î�ț�i vor fi de folos î�n timp ce î�ț�i contempli viitorul ca
antreprenor, inventator, inginer sau artist care caută colaborări
INIȚIALIZAREA VIITORULUI 67

active cu oameni ce au viziuni similare, ca proprietar sau investi-


tor î�n active de tot felul; sau ca manager care vrea să-ș� i reimagi-
neze rolul î�n această economie a blockchainului pe cale să se
nască.

1. Integritatea î�n reț�ea


Principiu: Î�ncrederea este intrinsecă, nu extrinsecă. Integritatea
este codificată î�n fiecare etapă a procesului ș� i este distribuită, nu
este investită î�ntr-un singur membru. Participanț�ii pot să facă
schimb direct de valori, aș� teptându-se ca partea cealaltă să acț�ione-
ze cu integritate. Asta î�nseamnă că valorile integrităț�ii – onestita-
tea propriilor vorbe ș� i fapte, consideraț� ia pentru interesele
celorlalț�i, responsabilitatea faț�ă de consecinț�ele propriilor deci-
zii ș� i acț�iuni ș� i transparenț�a î�n luarea deciziilor ș� i î�n executarea
acț�iunilor – sunt codificate î�n drepturile de decizie, î�n structurile
de stimulente ș� i î�n operaț�iuni, astfel î�ncât acț�iunea lipsită de inte-
gritate este fie imposibilă, fie costă mult mai mult timp, bani,
energie ș� i reputaț�ie.
Problemă de rezolvat: Oamenii nu au putut să tranzacț�io-
neze sau să facă afaceri direct pe internet din simplul motiv că
banii nu seamănă cu celelalte bunuri informaț�ionale ș� i cu propri-
etatea intelectuală î�n sine. Poț�i să trimiț�i acelaș� i selfie tuturor
prietenilor tăi, dar nu ar trebui să-i dai prietenului tău un dolar
pe care l-ai dat deja altcuiva. Banii trebuie să iasă din contul tău
ș� i să intre î�n cel al prietenului. Nu pot să existe î�n ambele locuri ș� i
cu atât mai puț�in î�n mai multe locuri. Astfel că există riscul să
cheltui o unitate de monedă digitală î�n două locuri, iar unul din-
tre ele va refuza să onoreze tranzacț�ia, la fel ca î�n cazul unui cec
fără acoperire. Aceasta poartă numele de problema dublei cheltu-
iri. Este bună pentru escrocii care vor să-ș� i cheltuiască banii de
două ori. Este rea pentru cel care primeș� te suma neonorată ș� i rea
pentru reputaț�ia ta online. Î�n mod tradiț�ional, atunci când efectuăm
plăț�i online, rezolvăm problema dublei cheltuiri prin trecerea fi-
ecărei tranzacț�ii prin bazele de date centrale ale unuia sau mai
multor terț�i, cum ar fi un serviciu de transfer de bani (precum
68 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Western Union), o bancă comercială (Citicorp), un organism gu-


vernamental (Commonwealth Bank of Australia), o companie de
carduri de credit (Visa) sau o platformă de plăț�i online (PayPal).
Î�n unele zone ale lumii, decontarea poate să dureze zile sau chiar
săptămâni î�ntregi.
Progres remarcabil: Satoshi s-a folosit de o reț�ea distribuită
peer-to-peer deja existentă ș� i de un pic de criptografie inteligentă
pentru a crea un mecanism de consens care să poată soluț�iona
problema dublei cheltuiri la fel de bine, dacă nu chiar mai bine,
decât un terț� de î�ncredere. Î�n blockchainul bitcoin, reț�eaua mar-
chează temporal prima tranzacț�ie î�n care utilizatorul cheltuieș� te o
anumită monedă ș� i refuză cheltuirile ulterioare ale monedei, eli-
minând astfel dubla cheltuire. Participanț�ii la reț�ea care conduc
noduri bitcoin complet operaț�ionale – ș� i care poartă numele de
mineri – strâng la un loc tranzacț�iile recente, le organizează sub
forma unui bloc de date ș� i repetă procesul la fiecare zece minute.
Fiecare bloc trebuie să facă trimitere la blocul anterior pentru a fi
valid. Protocoalele includ ș� i o metodă pentru revendicarea spa-
ț�iului de pe hard, astfel î�ncât toate nodurile să poată î�nmagazina
î�n mod eficient tot blockchainul. Î� n ultimul rând, blockchainul
este public. Oricine poate să vadă efectuarea tranzacț�iilor. Nimeni
nu poate să ascundă o tranzacț� ie ș� i aceasta face bitcoinul mai
uș� or de urmărit decât banii.
Satoshi nu a î�ncercat doar să dizolve intermedierea puterii
băncilor centrale, ci a î�ncercat ș� i să elimine ambiguitatea ș� i inter-
pretările conflictuale privitoare la ceea ce s-a î�ntâmplat. Să lase
codul să vorbească de la sine. Să lase reț�eaua să ajungă algoritmic
la un consens referitor la ce s-a î�ntâmplat ș� i să-l î�nregistreze crip-
tografic î�n blockchain. Mecanismul pentru atingerea consensului
este decisiv. „Consensul este un proces social”, scria î�ntr-o pos-
tare pe blog Vitalik Buterin, pionier al blockchainului Ethereum.
„Ființ�ele umane reuș� esc foarte bine să ajungă la un consens…
fără niciun ajutor din partea algoritmilor.” El a explicat că, atunci
când un sistem creș� te dincolo de capacitatea unei persoane de a
rezolva partea de matematică, oamenii apelează la agenț� i
INIȚIALIZAREA VIITORULUI 69

software. Î�n reț�elele peer-to-peer, algoritmul pentru consens divi-


zează dreptul de a actualiza starea reț�elei, adică de a vota care
este adevărul. Algoritmul distribuie acest drept unui grup de
membri care constituie un grup economic, un grup care ș� i-a pus
banii la bătaie, ca să zicem aș� a. Din spusele lui Buterin, lucrul
important la acest grup economic este că membrii săi sunt distri-
buiț�i î�n siguranț�ă: niciun membru singur ș� i niciun cartel nu ar
trebui să poată să î�nvingă o majoritate, chiar dacă au mijloacele
ș� i stimulentele necesare pentru a face aceasta.7
Pentru a obț�ine consensul, reț�eaua bitcoin utilizează ceea ce
poartă numele de mecanismul de confirmare a muncii. Ar putea
să pară complicat, dar ideea este simplă. Din moment ce nu ne
putem baza pe identitatea minerilor pentru a selecta persoana
care creează următorul bloc, vom crea un puzzle care este dificil
de rezolvat (adică, necesită foarte multă muncă), dar este uș� or de
verificat (adică, toț�i ceilalț�i pot să verifice răspunsul foarte repe-
de). Participanț�ii sunt de acord că oricine soluț�ionează primul
problema va crea următorul bloc. Minerii trebuie să cheltuiască
resurse (hardware care să execute calculele ș� i electricitate), pen-
tru a soluț�iona puzzle-ul identificând hash*-ul corect, un fel de
amprentă unică pentru un fiș� ier text sau de date. Pentru fiecare
bloc pe care î�l găsesc, minerii sunt recompensaț� i cu bitcoini.
Puzzle-ul este configurat matematic astfel î�ncât este imposibil să
găseș� ti o scurtătură pentru a-l rezolva. Acesta este motivul pen-
tru care, atunci când restul reț�elei vede răspunsul, toată lumea e
convinsă că a fost depusă foarte multă muncă pentru determina-
rea lui. Î�n plus, rezolvarea puzzle-ului este continuă, „ajungând la
valori apropiate de 500.000 de trilioane de hash-uri pe secundă”,
după spusele lui Dino Mark Angaritis. Minerii „caută un hash care
să respecte specificaț�iile. Statistic, ar trebui să apară unul la fieca-
re zece minute. Este un proces Poisson, astfel că durează uneori
un minut, iar alteori o oră, dar, î�n medie, durează zece minute”.

* Este vorba despre valoarea unei funcţii hash (funcţie de dispersie sau de rezumat).
Funcţiile hash sunt folosite în informatică pentru a accelera căutările în bazele mari
de date sau pentru comparări de date, precum şi în criptografie. (n.tr.)
70 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Angaritis ne explică felul î�n care funcț�ionează: „Minerii colectea-


ză toate tranzacț�iile î�n aș� teptare pe care le găsesc î�n reț�ea ș� i trec
datele printr-o funcț�ie hash criptografică numită algoritmul de
securitate hash (SHA-256), care produce o valoare hash de 32 biț�i.
Dacă valoarea hash este sub un anumit prag (stabilit de reț�ea ș� i
corectat la fiecare 2.016 blocuri), minerul a găsit răspunsul la
puzzle ș� i a «rezolvat» blocul. Din păcate pentru miner, găsirea
valorii hash corecte este foarte dificilă. Dacă valoarea hash este
incorectă, minerul ajustează uș� or datele de intrare ș� i î�ncearcă din
nou. Fiecare î�ncercare are ca rezultat o valoare hash complet dife-
rită. Minerii trebuie să î�ncerce de mai multe ori până găsesc răs-
punsul corect. Î� n cepând din noiembrie 2015, numărul de
î�ncercări de găsire a valorii hash este, î�n medie, de 350 de milioa-
ne de trilioane. Ceea ce î�nseamnă foarte multă muncă!”8
Este posibil să auzi ș� i de alte mecanisme de consens. Prima
versiune a blockchainului Ethereum – Frontier – utilizează tot
confirmarea muncii, dar dezvoltatorii Ethereum 1.1 speră că o
vor putea î� n locui cu un mecanism de confirmare a mizei.
Confirmarea mizei le cere minerilor să investească î�n ș� i să păs-
treze un stoc de valoare (adică, alte monede digitale care s-au
născut î�n blockchain, cum ar fi Peercoin, NXT etc.). Nu trebuie să
depună efort ca să voteze. Alte blockchainuri, cum ar fi Ripple ș� i
Stellar, se bazează pe reț�ele de socializare pentru a obț�ine con-
sensul ș� i pot să recomande ca participanț�ii noi (adică, nodurile
noi) să genereze o listă cu noduri unice de cel puț�in o sută de no-
duri î�n care au î�ncredere să voteze î�n situaț�ia respectivă. Genul
acesta de confirmare este lipsit de neutralitate: nou-veniț�ii au
nevoie de inteligenț�ă socială ș� i de reputaț�ie pentru a participa.
Confirmarea activității este un alt mecanism; acesta î�mbină con-
firmarea muncii ș� i confirmarea mizei, unde un număr aleatoriu
de mineri trebuie să aprobe un bloc utilizând o criptocheie î�nain-
te ca blocul să devină oficial.9 Confirmarea capacității le cere mine-
rilor să aloce pentru minerit un volum considerabil din hard
drive-ul lor. Un concept similar, confirmarea stocării, le cere
INIȚIALIZAREA VIITORULUI 71

minerilor să aloce ș� i să pună la dispoziț�ie spaț�iu de stocare î�ntr-un


cloud distribuit.
Stocarea este importantă. Datele din blockchainuri sunt diferi-
te de datele de pe internet î�ntr-un aspect important. Pe internet,
cea mai mare parte a informaț�iei este maleabilă ș� i trecătoare, iar
data ș� i momentul exact al publicării ei nu sunt esenț�iale pentru
informaț�iile trecute sau viitoare. Î�n blockchain, miș� carea bitcoinilor
prin reț�ea este marcată de fiecare dată, î�ncepând cu momentul
emiterii monedei. Pentru a fi valid, un bitcoin trebuie să facă tri-
mitere atât la propria istorie, cât ș� i la istoria blockchainului. Prin
urmare, blockchainul trebuie păstrat î�n î�ntregime.
Importanț�a proceselor de minerit – asamblarea unui bloc de
tranzacț�ii, cheltuirea de resurse, rezolvarea problemei, atingerea
consensului, păstrarea unei copii a î�ntregului registru – este atât
de mare, î�ncât au existat câteva voci care au spus că blockchainul
bitcoin este un serviciu public asemănător internetului, un servi-
ciu care are nevoie de sprijinul publicului. Paul Brody de la Ernst
& Young crede că toate aparatele noastre electronice ar trebui
să-ș� i doneze puterea de procesare pentru î�ntreț� inerea unui
blockchain: „Maș� ina ta de tuns iarba sau maș� ina de spălat vase va
avea un CPU* care va fi probabil de o mie de ori mai puternic de-
cât ar fi necesar, aș� a că de ce nu l-ai pune să se ocupe de minerit?
Nu cu scopul de a-ț�i aduce bani, ci pentru î�ntreț�inerea părț�ii din
blockchain care î�ț�i revine ț�ie”10, spune el. Indiferent de mecanismul
de consens, blockchainul asigură integritatea prin codul inteligent,
nu prin ființ�ele umane care aleg să facă ce trebuie.
Implicații pentru economia blockchainului: Î�n loc să lă-
săm marile companii ș� i guvernele să verifice identităț�ile oame-
nilor ș� i să garanteze pentru reputaț�iile lor, putem să ne punem
î�ncrederea î�n reț�ea. Pentru prima dată în istorie, avem o platformă
care asigură încrederea în tranzacții și o mulțime de informații
înregistrate, indiferent de felul în care se va comporta cealaltă
parte.

* CentralProcessing Unit ‒ unitate centrală de prelucrare sau unitate centrală de


procesare. (n.tr.)
72 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Implicaț�iile pentru majoritatea activităț�ilor sociale, politice


ș� i economice sunt incredibile. Nu este vorba doar despre cine cu
cine s-a căsătorit, despre cine pe cine a votat, cine pe cine a plătit,
este vorba despre toate activităț�ile care necesită î�nregistrări de
î�ncredere ș� i tranzacț�ii sigure. Cine ș� i ce deț�ine? Cine ș� i ce drepturi
are asupra acestei proprietăț�i intelectuale? Cine a absolvit faculta-
tea de medicină? Cine a cumpărat arme? Cine a făcut aceș� ti pan-
tofi Nike, acest dispozitiv Apple sau acest lapte praf pentru sugari?
De unde provin aceste diamante? �ncrederea este elementul in-
dispensabil al economiei digitale, iar o platformă pentru o colabo-
rare î�n masă sigură ș� i de î�ncredere conț�ine o mulț�ime de posibilităț�i
pentru un nou tip de organizare ș� i de societate.

2. Puterea distribuită
Principiu: Sistemul distribuie puterea î�ntr-o reț�ea peer-to-peer
fără niciun punct unic de control. Nicio tabără nu poate să î�nchi-
dă sistemul. Dacă o autoritate centrală reuș� eș� te să cenzureze sau
să blocheze o persoană sau un grup, sistemul va supravieț�ui î�n
continuare. Dacă mai mult de jumătate din reț�ea î�ncearcă să ia cu
asalt î�ntregul, toată lumea va vedea ce se petrece.
Problema de rezolvat: Î�n prima eră a internetului, orice in-
stituț�ie mare cu o bază robustă ș� i amplă de utilizatori, indiferent
dacă erau angajaț� i, cetăț�eni, clienț� i sau alte organizaț� ii, nu se
deranja prea tare cu propriul contract social. Puterile centrale au
dovedit î�n repetate rânduri că sunt dispuse ș� i capabile să acț�io-
neze sfidând utilizatorii, î�nmagazinând ș� i analizând datele utili-
zatorilor, dând curs solicitărilor de date ale guvernelor fără ca
utilizatorii să ș� tie ș� i implementând schimbări la scară largă fără
acordul utilizatorilor.
Progres remarcabil: Costurile de energie pe care le presu-
pune dominarea blockchainului bitcoin ar depăș� i beneficiile fi-
nanciare. Satoshi a implementat o metodă de confirmare a muncii
care le cere utilizatorilor să folosească foarte multă putere de
calcul (lucru care consumă extrem de multă electricitate) pentru
apărarea reț�elei ș� i emiterea de monede noi. El a fost inspirat de
INIȚIALIZAREA VIITORULUI 73

soluț�ia criptografului Adam Back, Hashcash, care reduce spamul


ș� i atacurile de blocare a serviciului. Metoda lui Back le cerea uti-
lizatorilor e-mailului să ofere o confirmare a muncii atunci când
trimit mesajul. De fapt, acesta marca un e-mail drept „corespon-
denț�ă urgentă” pentru a semnaliza importanț�a mesajului pentru
expeditor. „Mesajul este atât de important, î�ncât am depus toată
această energie atunci când ț� i l-am expediat.” Creș� te costurile
expedierii de spamuri, de malware* sau de ransomware**.
Oricine poate să descarce protocolul bitcoin gratuit ș� i poate
să păstreze o copie a blockchainului. Aceasta mobilizează boot-
strappingul, o tehnică de î�ncărcare a programului pe computerul
sau pe dispozitivul mobil al unui voluntar prin câteva instrucț�i-
uni simple care pun î�n miș� care restul programului. Este complet
distribuit î�ntr-o reț�ea pe bază de voluntariat, cum ar fi BitTorrent,
o bază de date partajată de proprietate intelectuală care se află
pe zeci de mii de computere din toată lumea.
Bineî�nț�eles, aceasta apără reț�eaua de mâna statului, ceea ce
poate fi bine sau rău, î�n funcț�ie de situaț�ie – cum ar fi cazul unui
disident dintr-un stat totalitar care luptă pentru drepturile feme-
ilor versus cazul unui infractor dintr-un stat democratic care ș� an-
tajează. Regimurile totalitare nu ar putea să blocheze conturile
bancare sau să confiș� te fondurile activiș� tilor politici. Statele nu
ar putea să-ș� i î�nsuș� ească î�n mod arbitrar activele din blockchain,
aș� a cum a făcut administraț� ia lui Franklin Delano Roosevelt
prin Ordinul Executiv 6102 al lui Roosevelt, care î�i obliga pe
cetăț�eni să predea guvernului „monedele de aur, lingourile de
aur ș� i certificatele ce atestă deț� inerea de aur”, î�n caz contrar
riscând să fie amendaț� i sau arestaț� i. 11 Josh Fairfield de la
Universitatea Washington and Lee a pus punctul pe i: „Nu mai
există un intermediar pe care să-l vânezi”12. Blockchainul se află
peste tot. Voluntarii î�l menț� in actualizându-ș� i propria copie a
blockchainului ș� i punându-ș� i unităț�ile de procesare disponibile
ale computerului la lucru pentru minerit. Nu există nicio î�nț�elegere

* Malware ‒ softuri dăunătoare. (n. red.)


** Ransomware ‒ softuri dăunătoare ce solicită răscumpărare. (n.red.)
74 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

secretă. Toate acț�iunile sau tranzacț�iile sunt difuzate î�n reț�ea, î�n ve-
derea verificării ș� i validării ulterioare. Nu trece nimic printr-un terț�
cu rol central; nu se stochează nimic pe un server central.
Satoshi a distribuit ș� i monetăria legând emiterea de bitcoini
de crearea unui bloc nou î�n registru, plasând puterea emiterii de
monedă î�n mâinile tuturor celor din reț�eaua de membri. Indiferent
cine ar fi minerul care rezolvă puzzle-ul ș� i prezintă prima confirma-
re a muncii, el poate primi câț�iva bitcoini noi. Nu există nicio Rezervă
Federală, nicio bancă centrală sau trezorerie care să aibă controlul
asupra rezervei de bani. Mai mult, fiecare bitcoin conț�ine linkuri di-
recte cu blocul care l-a generat ș� i cu toate tranzacț�iile ulterioare.
Astfel că nu este nevoie de niciun fel de intermediar. Funcț�io­
narea blockchainului reprezintă o colaborare de masă de cea mai
bună calitate. Ai putere asupra datelor tale, asupra proprietăț�ii tale
ș� i asupra nivelului tău de participare. Puterea de calcul distribuită
este cea care face posibilă puterea umană colectivă ș� i distribuită.
Implicații pentru economia blockchainului: Poate că o
platformă de felul acesta ar putea să facă posibile noi modele
distribuite de creare a bogăț�iei. Poate că noile tipuri de colabo-
rări peer-to-peer vor putea să-ș� i fixeze ca obiectiv cele mai frus-
trante probleme sociale ale omenirii. Poate că vom reuș� i să
rezolvăm criza de î�ncredere ș� i chiar de legitimitate a instituț�iilor
din ziua de azi, transferând cetăț�enilor o parte din puterea reală,
punându-le la dispoziț�ie oportunităț�i reale de prosperitate ș� i de
participare î�n cadrul societăț�ii, î�n loc să î�ncercăm să-i păcălim cu
manevre de relaț�ii publice.

3. Valoarea ca stimulent
Principiu: Sistemul armonizează stimulentele tuturor părț�ilor
interesate. Bitcoinul sau vreun alt simbol valoric sunt esenț�iale
pentru această armonizare ș� i corelate cu reputaț�ia. Satoshi a pro-
gramat softul pentru a-i recompensa pe cei care lucrează la el ș� i
aparț�ine celor care deț�in ș� i utilizează unităț�ile sale de valoare, ast-
fel î�ncât să aibă cu toț�ii grijă de el. Ca un fel de Tamagotchi suprem,
blockchainul este o agoniseală de zile negre distribuită global.13
INIȚIALIZAREA VIITORULUI 75

Problemă de rezolvat: Î�n prima eră a internetului, concen-


trarea puterii î�n corporaț�ii, î�n combinaț�ie cu dimensiunile gigan-
tice, complexitatea ș� i opacitatea lor, le-a permis acestora să
extragă disproporț�ionat de multă valoare tocmai din reț�elele care
le î�nzestraseră cu drepturi. Marile bănci au exploatat sistemul fi-
nanciar până î�n punctul de colaps, deoarece „structurile de sti-
mulente pentru majoritatea directorilor de la vârf ș� i pentru mulț�i
dintre ofiț�erii de credit din aceste bănci [erau] gândite să î�ncura-
jeze comportamentele mioape ș� i asumarea unor riscuri excesiv
de mari”, susț�ine economistul Joseph Stiglitz. Aceasta cuprindea
ș� i „exploatarea celor mai săraci americani”. El a rezumat pro-
blema astfel: „Dacă le oferi oamenilor stimulente rele, ei se vor
comporta rău ș� i s-au comportat exact cum ne-am fi aș� teptat”14.
Companiile .com mari au atras lumea cu servicii gratuite î�n
comerț�ul cu amănuntul, î�n căutări ș� i î�n reț�elele de socializare î�n
schimbul datelor utilizatorilor. Conform unei cercetări Ernst &
Young, aproape două treimi dintre managerii chestionaț�i au de-
clarat că au colectat date despre consumatori pentru a-ș� i impul-
siona afacerile ș� i aproape 80% au susț�inut că veniturile lor au
crescut ca urmare a acestei extracț�ii de date. Dar atunci când ast-
fel de firme sunt atacate de hackeri, consumatorii sunt cei care
trebuie să sufere costurile furtului de informaț�ii referitoare la
cardurile de credit ș� i conturile bancare. Nu este deloc surprinză-
tor că, î�n cadrul aceluiaș� i studiu, aproape jumătate dintre consu-
matori au spus că vor bloca accesul la datele lor î�n următorii cinci
ani ș� i mai bine de jumătate au spus că deja furnizează mai puț�ine
date decât î�n ultimii cinci ani, inclusiv faptul că se autocenzurează
pe reț�elele de socializare.15
Progres remarcabil: Satoshi s-a aș� teptat ca participanț� ii
să acț�ioneze urmărindu-ș� i propriul interes. El î�nț�elegea teoria
jocurilor. Ș� tia că reț�elele lipsite de gardieni au fost vulnerabile la
atacurile Sybil, când nodurile creează identităț�i multiple, diluează
drepturile ș� i depreciază valoarea reputaț�iei.16 Atât integritatea re-
ț�elei peer-to-peer, cât ș� i reputaț�ia membrilor săi se reduc atunci
când nu ș� tii dacă ai de-a face cu trei persoane sau cu o persoană
76 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

care utilizează trei identităț�i. Ca urmare, Satoshi a programat codul


sursă astfel î�ncât, indiferent cât de egoist vor acț�iona oamenii,
acț�iunile lor să fie î�n beneficiul sistemului î�n ansamblu ș� i să sporeas-
că reputaț�iile proprii, indiferent de felul î�n care aleg să se identifice.
Resursele necesare pentru mecanismul de consens combinate cu
recompensele î�n bitcoini î�i puteau forț�a pe participanț�i să proce-
deze cum trebuie, făcându-i demni de î�ncredere î�n sensul că erau
previzibili. Atacurile de tip Sybil nu ar fi fost viabile economic.
Satoshi scria că, „prin convenț�ie, prima tranzacț�ie dintr-un bloc
este o tranzacț�ie specială care lansează o monedă nouă deț�inută
de creatorul blocului. Aceasta adaugă un stimulent care determi-
nă nodurile să sprijine reț�eaua”17. Bitcoinul este un stimulent
care î�i face pe mineri să participe la crearea unui bloc ș� i la legarea
lui de blocul anterior. Cei care termină primii un bloc primesc un
număr de bitcoini pentru eforturile lor. Protocolul lui Satoshi i-a
recompensat generos cu bitcoini pe cei care au adoptat de la î�n-
ceput sistemul: î�n primii patru ani, minerii primeau 50 de bit-
coini (BTC) pentru un bloc. La intervale de patru ani, recompensa
pentru fiecare bloc avea să se î�njumătăț�ească: 25 BTC, 12,5 BTC
etc. Din moment ce au devenit proprietari de bitcoini, sunt inte-
resaț�i să asigure succesul pe termen lung al platformei, cumpă-
rând cel mai bun echipament pentru derularea operaț�iunilor de
minerit, cheltuind energie cât mai eficient cu putinț�ă ș� i î�ntreț�i-
nând registrul. Bitcoinul reprezintă, de asemenea, ș� i un drept
de proprietate asupra blockchainului, nu doar un stimulent
pentru participarea la minerit sau la tranzacț� iile cu ceilalț� i, ci
prin deț� inerea platformei î�nseș� i. Conturile distribuite ale utili-
zatorilor sunt cel mai simplu element al infrastructurii reț�elei
criptografice. Deț�inând ș� i utilizând bitcoini, finanț�ăm dezvolta-
rea blockchainului.
�n rolul grupului economic, Satoshi i-a distribuit pe proprie-
tarii puterii de calcul. Aceasta î�i obligă pe mineri să consume o
resursă exterioară reț�elei, ș� i anume electricitatea, dacă vor să
participe la sistemul de recompense. Din când î�n când, diferiț�i
mineri găsesc două blocuri la fel de valide, cu î�nălț�imi egale, iar
INIȚIALIZAREA VIITORULUI 77

restul minerilor trebuie să aleagă blocul pe care vor construi mai


departe. Î�n general, ei î�l aleg pe acela care cred că va câș� tiga, î�n
loc să construiască pe amândouă, pentru că altminteri ar fi obli-
gaț�i să-ș� i scindeze puterea de procesare î�ntre bifurcaț�ii, iar prin
această strategie nu ar reuș� i decât să piardă valoare. Cel mai lung
lanț� reprezintă cea mai mare cantitate de muncă ș� i, de aceea, par-
ticipanț�ii î�l aleg ca versiune standard a blockchainului. Pe de altă
parte, Ethereum a ales deținătorii de monedă pe post de grup
economic. Ripple ș� i Stellar au ales reț�eaua socială.
Paradoxul acestor strategii de obț�inere a consensului este că,
atunci când cineva acț�ionează urmărindu-ș� i propriile interese,
persoana serveș� te reț�eaua peer-to-peer ș� i, la rândul său, lucrul
acesta afectează reputaț� ia persoanei respective ca membru al
grupului economic. Î�nainte de apariț�ia tehnologiilor blockchain,
oamenii nu puteau să exploateze prea uș� or valoarea propriilor
reputaț�ii online. Asta nu era doar din cauza atacurilor de tip Sybil,
unde un computer putea să joace mai multe roluri. Identitatea
are faț�ete multiple, este nuanț�ată ș� i efemeră. Sunt puț�ini cei care
văd toate laturile, ca să nu mai vorbim de subtilităț�ile sau de arcul
identităț�ii noastre. Î�n contexte diferite, trebuie să prezentăm un
document sau altul care să confirme vreun aspect al identităț�ii
noastre. Oamenii „fără acte” sunt forț�aț�i să colaboreze doar cu
cercul lor social. �n blockchainurile de tipul Stellar, lucrul acesta
reprezintă un start excelent, un mijloc prin care să creezi o pre-
zenț�ă digitală persistentă ș� i să pui bazele unei reputaț�ii care să
fie portabilă mult î�n afara propriei comunităț�i geografice.
Un alt progres remarcabil pentru păstrarea valorii este poli-
tica monetară programată î�n software. „Toate tipurile de bani pe
care omenirea le-a utilizat vreodată au fost nesigure î�ntr-un fel
sau altul”, a spus Nick Szabo. „Această lipsă de siguranț�ă s-a ma-
nifestat î�ntr-o mare diversitate de modalităț�i, de la falsificare la
furt, dar cea mai nocivă dintre ele a fost probabil inflaț� ia.”18
Satoshi a plafonat rezerva de bitcoini la 21 de milioane care să fie
emiș� i de-a lungul timpului pentru a preveni inflaț� ia arbitrară.
Dată fiind î�njumătăț�irea la fiecare patru ani a bitcoinilor extraș� i
78 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

de pe urma unui bloc ș� i actuala rată a mineritului – ș� ase blocuri


pe oră –, acele 21 de milioane de BTC ar trebui să fie î�n circulaț�ie
î�n jurul anului 2140. Niciun fel de hiperinflaț�ie sau de devaloriza-
re a monedei care să fie provocată de birocraț�ii incompetente sau
corupte.
Monedele nu sunt singurele active pe care le putem tranzac-
ț�iona î�n blockchain. „Abia am î�nceput să intrăm timid î�n dome-
niul posibilităț�ilor”, declară Hill de la Blockstream. „Î�ncă ne găsim
î�n punctul acela din 1994 î�n ceea ce priveș� te aplicaț�iile ș� i proto-
coalele care profită efectiv de reț�ea ș� i arată lumii: «Iată ce lucruri
complet revoluț� ionare puteț� i face.»”19 Hill se aș� teaptă să vadă
diferite instrumente financiare, de la autenticitatea confirmării
activului la calitatea de proprietar pe baza confirmării proprietăț�ii.
El se aș� teaptă, de asemenea, să vadă aplicaț�ii bitcoin î�n Metavers (o
lume virtuală), î�n care poț�i să schimbi bitcoinii î�n dolari Kong ș� i î�l
poț�i angaja pe Hiro Protagonist să-ț�i obț�ină informaț�ii ilegal.20 Sau
să intri î�n OASIS (o lume cu mai multe utopii virtuale) î�n care ajungi
efectiv să descoperi oul de Paș� te, să câș� tigi averea lui Halliday, să le
dai celor de la Google permisiunea de a utiliza drepturile de pozi-
ț�ionare virtuală ale OASIS ș� i să cumperi o maș� ină care se conduce
singură pentru a merge prin Toronto.21
Ș� i, bineî�nț�eles, există ș� i Internetul Lucrurilor, unde ne î�nre-
gistrăm dispozitivele, le alocăm o identitate (Intel face deja asta)
ș� i coordonăm plăț�i î�ntre ele utilizând bitcoini, nu multiplele mo-
nede fiduciare. „Poț�i să defineș� ti toate aceste cazuri noi de afaceri
pe care vrei să le realizezi, apoi le poț�i programa să funcț�ioneze
interacț�ionând î�n cadrul reț�elei ș� i să utilizezi infrastructura reț�e-
lei fără să fie nevoie să construieș� ti un blockchain nou de la zero,
doar pentru tine”, a spus Hill.22
Spre deosebire de monedele fiduciare, fiecare bitcoin poate fi
divizat până la a opta zecimală. Aceasta le permite utilizatorilor
să combine ș� i să î�mpartă valoarea de-a lungul timpului î�ntr-o
singură tranzacț�ie, î�nsemnând că un input poate avea mai multe
outputuri de-a lungul mai multor perioade de timp, ceea ce este
mult mai eficient decât o serie de tranzacț�ii. Utilizatorii pot să
INIȚIALIZAREA VIITORULUI 79

elaboreze contracte inteligente care să contorizeze utilizarea


unui serviciu ș� i să efectueze fracț�iuni minuscule de plăț�i la inter-
vale regulate.
Implicații pentru economia blockchainului: Prima eră a
internetului a ratat toate acestea. Acum avem o platformă pe care
oamenii ș� i chiar lucrurile au stimulente financiare adecvate pen-
tru a colabora eficient ș� i a crea aproape orice. Imaginează-ț�i gru-
puri de discuț�ii online î�n care participanț�ii au reputaț�ii care să
merite a fi amplificate, î�n parte deoarece un comportament rău î�i
va costa din punct de vedere financiar. Trolii ar putea să se abț�i-
nă. Imaginează-ț�i o reț�ea de panouri solare peer-to-peer î�n care
proprietarii de locuinț�e sunt recompensaț�i î�n timp real î�n block-
chain pentru generarea de energie regenerabilă. Imaginează-ț�i
un proiect de software cu open source, î�n care o comunitate de
dezvoltatori î�i plăteș� te pe supercontributori pentru codul accep-
tabil. Să ne imaginăm că nu există ț�ări. Nu e greu.23

4. Securitatea
Principiu: Măsurile de siguranț�ă sunt î�ncorporate î�n reț�eaua care
nu are niciun punct de avarie ș� i ne asigură nu numai confidenț�iali-
tate, ci ș� i autenticitate ș� i nerefuzarea î�ntregii activităț�i. Oricine
vrea să participe trebuie să utilizeze criptografia – nu există opț�iu-
nea refuzului –, iar consecinț�ele unui comportament nechibzuit
rămân izolate la persoana care s-a comportat nechibzuit.
Problemă de rezolvat: Atacul cibernetic, furtul de identita-
te, frauda, agresiunea online, virusarea computerelor pentru a le
da diverse instrucț�iuni, spamul, malware-urile, ransomware-uri-
le – toate acestea subminează siguranț�a persoanei î�n societate. Î�n
loc să aducă transparenț�ă ș� i o reducere a î�ncălcărilor, prima eră a
internetului pare să nu fi făcut mare lucru pentru a spori siguran-
ț�a persoanelor, instituț�iilor ș� i activităț�ii economice. Utilizatorul
obiș� nuit al internetului trebuie să se bazeze de multe ori pe paro-
le slăbuț�e pentru a-ș� i proteja e-mailul ș� i restul conturilor online,
pentru că nici furnizorii de servicii, nici angajatorii nu insistă
pentru ceva mai puternic. Să luăm exemplul intermediarului
80 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

financiar obiș� nuit: nu se specializează pe dezvoltarea unei tehno-


logii sigure; se specializează pe inovaț�ia financiară. Î�n acelaș� i an
î�n care Satoshi î�ș�i publica raportul, violările securităț�ii datelor de
la firme financiare precum BNY Mellon, Countrywide ș� i GE Money
reprezentau peste 50% din totalul furturilor de identitate rapor-
tate î�n acel an, conform Identity Theft Resource Center.24 Până î�n
2014, cifra respectivă a scăzut la 5,5% pentru sectorul financiar,
dar violările securităț�ii datelor medicale ș� i a celor din sectorul
serviciilor de sănătate au urcat până la 42% din totalul anului
respectiv. IBM a declarat că, î�n medie, costul unei violări a secu-
rităț�ii datelor este de 3,8 milioane de dolari, ceea ce î�nseamnă
că î�ncălcările securităț�ii datelor au costat cel puț�in 1,5 miliarde
de dolari pe parcursul ultimilor doi ani.25 Costul mediu al fraudării
identităț�ii medicale pentru o persoană se apropie de 13.500 de
dolari, iar infracț�iunile sunt î�n creș� tere. Consumatorii nu mai ș� tiu
ce aspect al vieț�ii lor va cădea pradă hackerilor.26 Dacă următoa-
rea etapă a revoluț� iei digitale se referă la transferul direct al
banilor î�ntre părț� i, atunci transferul trebuie să devină impene-
trabil pentru hackeri.
Progres remarcabil: Satoshi le-a cerut participanț� ilor să
utilizeze infrastructura cu chei publice (ICP) pentru a crea o plat-
formă sigură. ICP este o formă avansată de criptografie „asimetri-
că”, î�n care utilizatorii primesc două chei care au funcț�ii diferite:
una este pentru criptare ș� i alta pentru decriptare. Prin urmare,
ele sunt asimetrice. Blockchainul bitcoin este î�n prezent cea mai
mare implementare civilă a ICP din lume ș� i ocupă locul doi î�n
clasamentul general, pe locul î�ntâi fiind sistemul de acces comun
al Departamentului de Apărare al SUA.27
Apărută pentru prima dată î�n anii 197028, criptografia asime-
trică a câș� tigat ceva influenț�ă î�n anii 1990 sub forma programelor
gratuite de criptare a e-mailului, cum ar fi Pretty Good Privacy.
PGP este destul de sigur ș� i, î�n linii mari, o bătaie de cap î�n ceea ce
priveș� te utilizarea, pentru că trebuie să fie folosit de toț�i membrii
reț�elei tale ș� i trebuie să ț�ii evidenț�a celor două chei proprii ș� i a
cheilor publice ale tuturor. Nu există nicio opț�iune de resetare a
INIȚIALIZAREA VIITORULUI 81

parolei. Dacă ț�i-ai uitat parola, trebuie să o iei de la capăt. Conform


corporaț�iei Virtru, „utilizarea criptării e-mailurilor este î�n creș� te-
re. Chiar ș� i aș� a, doar 50% dintre e-mailuri sunt criptate î�n tranzit,
iar criptarea de la un capăt la altul a e-mailurilor este î�ncă ș� i mai
rară”29. Câț�iva oameni utilizează certificate digitale, fragmente de
cod care protejează mesajele fără operaț� iunile de criptare-de-
criptare, dar utilizatorii trebuie să facă o cerere (ș� i să plătească o
taxă anuală) pentru certificatul personal, iar cele mai răspândite
servicii de e-mail – Google, Outlook ș� i Yahoo! – nu sunt compati-
bile cu ele.
„Sistemele anterioare au eș� uat pentru că le lipseau stimulente-
le, iar oamenii nu au perceput niciodată confidenț�ialitatea ca pe un
stimulent suficient de important î�ncât să securizeze sistemele re-
spective”30, a declarat Andreas Antonopoulos. Blockchainul bit-
coin rezolvă aproape toate aceste probleme furnizând un motiv
temeinic pentru adoptarea la scară mare a ICP pentru toate tran-
zacț�iile valoroase, nu doar prin utilizarea bitcoinului, ci ș� i prin
protocoalele comune ale bitcoinului. Nu trebuie să ne facem griji
din cauza programelor de protecț�ie slabe, a angajaț�ilor hoț�i sau
hackerilor de asigurări. Dacă utilizăm amândoi bitcoini, dacă pu-
tem stoca ș� i tranzacț�iona bitcoini î�n siguranț�ă, atunci putem sto-
ca ș� i face schimb de informaț�ii foarte confidenț�iale ș� i de active
digitale î�n siguranț�ă î�n blockchain.
Iată cum funcț�ionează. Moneda digitală nu este stocată î�ntr-un
fiș� ier î�n sine. Ea este reprezentată de tranzacț�iile indicate de un
hash criptografic. Utilizatorii păstrează criptocheile de la banii lor
ș� i tranzacț�ionează direct unii cu alț�ii. Această securitate este î�nso-
ț�ită de responsabilitatea de a-ț�i păstra cheile private secrete.
Standardele de securitate contează. Blockchainul bitcoin
funcț�ionează pe bine cunoscutul ș� i consacratul SHA-256 publicat
de U.S. National Institute of Standards and Technology (Institutul
Naț�ional de Standarde ș� i Tehnologie al SUA), acceptat ca standar-
dul federal de procesare a informaț�iilor î�n SUA. Dificultatea nu-
mărului mare de repetiț�ii ale acestui calcul matematic necesar
pentru găsirea soluț�iei unui bloc forț�ează dispozitivul de calcul să
82 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

consume o cantitate substanț�ială de electricitate pentru a rezolva


puzzle-ul ș� i a câș� tiga un nou bitcoin. Alț�i algoritmi, cum ar fi con-
firmarea mizei, consumă mult mai puț�ină energie.
Aminteș� te-ț�i ce ne spunea Austin Hill la î�nceputul acestui ca-
pitol despre faptul că nu trebuie să utilizăm niciodată cel mai nou
ș� i mai grozav algoritm. Hill, care lucrează cu criptograful Adam
Back la Blockstream, ș� i-a exprimat î�ngrijorarea faț�ă de criptomo-
nedele care nu utilizează confirmarea muncii. „Eu nu cred că
această confirmare a mizei funcț�ionează până la urmă. Pentru
mine, este un sistem î�n care bogaț�ii devin mai bogaț�i, î�n care oame-
nii care au monede decid care va fi consensul, pe când confirmarea
muncii este până la urmă un sistem î�nrădăcinat î�n fizică. Î�mi place
mult, deoarece este foarte similar cu sistemul pentru aur.”31
Î�n ultimul rând, lanț�ul cu cea mai mare lungime este ș� i cel
mai sigur. Securitatea blockchainului lui Satoshi are beneficii
mari de pe urma relativei sale maturităț�i ș� i a bazei sale stabile de
utilizatori de bitcoini ș� i mineri. Atacarea lui cibernetică ar avea
nevoie de mai multă putere de calcul decât atacarea unor lanț�uri
scurte. Hill a spus: „De fiecare dată când una dintre reț�elele aces-
tea noi î�ncepe cu un lanț� complet nou, se găsesc o grămadă de
oameni care-ș� i direcț� ionează puterea latentă a computerelor,
toate computerele ș� i toate unităț�ile centrale de procesare pe care
le-au î�nchis pentru minerit, ș� i le asmut î�mpotriva acelor reț�ele
noi pentru a le manipula ș� i pentru a ataca de fapt reț�elele”32.
Implicații pentru economia blockchainului: Î�n era digita-
lă, este evident că securitatea tehnologică este precondiț�ia secu-
rităț�ii persoanei î�n societate. Î�n ziua de azi, biț�ii pot să treacă de
programele noastre de protecț�ie ș� i prin portofelele noastre. Hoț�ii
pot să fure din buzunare sau să ne deturneze maș� inile din celălalt
capăt al lumii. Pe măsură ce fiecare dintre noi se bazează din ce î�n
ce mai mult pe instrumente ș� i platforme digitale, astfel de ame-
ninț�ări s-au î�nmulț�it î�n feluri pe care majoritatea celor dintre noi
nici nu le î�nț�elegem. Având blockchainul bitcoin, cu designul său
mai sigur ș� i cu transparenț�a sa, putem să facem tranzacț�ii de va-
loare ș� i să protejăm ce se petrece cu datele noastre.
INIȚIALIZAREA VIITORULUI 83

5. Confidenț�ialitatea
Principiu: Oamenii ar trebui să deț�ină controlul asupra proprii-
lor date. Punct. Oamenii ar trebui să aibă dreptul să decidă ce,
când, cum ș� i cât de mult din identităț�ile lor vor să aducă la cunoș� -
tinț�a cuiva. Respectarea dreptului la viaț�a privată pe care î�l are
cineva nu este acelaș� i lucru cu respectarea vieț�ii private. Trebuie
să le facem pe amândouă. Eliminând nevoia de a avea î�ncredere
î�n alț� ii, Satoshi a eliminat necesitatea cunoaș� terii identităț� ilor
reale ale celorlalț�i pentru a putea interacț�iona cu ei. „Am stat de
vorbă cu numeroș� i ingineri ș� i informaticieni ș� i mi-au spus cu toț�ii
– fiecare î�n parte: – «Bineî�nț�eles că putem î�ncorpora confidenț�ia-
litatea î�n arhitectura datelor, î�n designul programelor. Sigur că
putem»”33, a spus Ann Cavoukian.
Problemă de rezolvat: Confidenț�ialitatea este un drept fun-
damental al omului ș� i temelia societăț�ilor libere. Î�n ultimii două-
zeci de ani ai internetului, bazele centrale de date, atât din
sectorul public, cât ș� i din cel privat, au acumulat informaț�ii confi-
denț�iale de toate felurile despre persoane ș� i instituț�ii, uneori fără
ca acestea să ș� tie. Oamenii de pretutindeni sunt î�ngrijoraț� i de
faptul că marile corporaț�ii creează ceva ce am putea numi clonele
lor cibernetice, extrăgând prin fracturare datele lor din lumea
digitală. Până ș� i guvernele democratice creează state de suprave-
ghere, lucru confirmat de felul î�n care Agenț� ia Naț� ională de
Securitate a SUA ș� i-a extins excesiv drepturile de monitorizare de
curând, spionând fără niciun mandat pe internet. Aceasta repre-
zintă o dublă î�ncălcare a vieț�ii private, prima constând î�n colecta-
rea ș� i utilizarea datelor noastre, fără ca noi să î�nț�elegem sau să fi
fost de acord, ș� i cealaltă î�n neprotejarea acestora î�mpotriva hac-
kerilor. „Totul se rezumă la abandonarea demersurilor cu sumă
zero, a propunerilor ori-ori, câș� tig-pierdere, poț�i să ai un interes
sau pe celălalt. Lucrul acesta mi se pare depăș� it, aparț�inând tre-
cutului ș� i foarte contraproductiv”, a spus Cavoukian. „Î�n locul lui,
noi venim cu un model cu sumă pozitivă care, î�n principiu, spune
că te poț�i bucura ș� i de confidenț�ialitate ș� i de _______ completează
spaț�iul liber.”34
84 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Progres remarcabil: Satoshi nu a instalat nicio condiț�ie de


identitate la nivelul reț�elei î�nseș� i, ceea ce î�nseamnă că nimeni nu
trebuia să furnizeze vreun nume, o adresă de e-mail sau alte date
personale pentru a descărca ș� i a utiliza softul bitcoin. Blockchainul
nu are de ce să ș� tie cine este fiecare dintre noi. (Iar Satoshi nu era
interesat să captureze datele cuiva pentru a vinde ș� i alte produse.
Softul său open source era cel mai bun î�n marketingul bazat pe
leadership intelectual.) Aș� a funcț�ionează Society for Worldwide
Interbank Financial Telecommunication (Societatea pentru
Telecomunicaț�ii Financiare Interbancare Mondiale) – dacă plă-
teș� ti cu numerar, SWIFT nu î�ț�i cere de regulă să te identifici –, dar
presupunem că o mulț�ime de birouri ale SWIFT au camere de
luat vederi, iar instituț�iile financiare trebuie să respecte condiț�ii-
le antispălare de bani/cunoaș� te-ț� i clientul pentru a adera la
SWIFT ș� i a-l putea utiliza.
Î�n plus, palierele de identificare ș� i verificare sunt separate de
cel de tranzacț�ie, ceea ce î�nseamnă că Partea A difuzează transfe-
rul de bitcoini de la adresa Părț�ii A la adresa Părț�ii B. Nu se face
nicio referire la identitatea cuiva î�n acea tranzacț�ie. Apoi, reț�eaua
confirmă nu doar că Partea A controla cantitatea de bitcoini spe-
cificată, dar ș� i faptul că a autorizat tranzacț�ia î�nainte de a recu-
noaș� te mesajul Părț�ii A ca fiind „outputul necheltuit al tranzacț�iei”
asociat cu adresa Părț�ii B. Reț�eaua se va asigura că Partea B con-
trolează acum bitcoinii respectivi doar atunci când Partea B va
pleca să cheltuiască suma respectivă.
Să comparăm aceasta cu utilizarea cardurilor de credit, un
model centrat pe identitate. Acesta este motivul pentru care sunt
furate adresele ș� i numerele de telefon ale câtorva milioane de
oameni de fiecare dată când este spartă o bază de date. Să ne gân-
dim la numărul de î�nregistrări ataș� ate la câteva dintre cele mai
recente cazuri de î�ncălcare a securităț�ii datelor: T-Mobile, 15 mi-
lioane de î�nregistrări; JPMorgan Chase, 76 de milioane; Anthem
Blue Cross Blue Shield, 80 de milioane; eBay, 145 de milioane;
Office of Personnel Management, 37 de milioane; Home Depot, 56
de milioane; Target, 70 de milioane ș� i Sony, 77 de milioane; ș� i au
INIȚIALIZAREA VIITORULUI 85

existat spargeri mai mici la companii de transporturi aeriene, uni-


versităț�i, companii de gaz ș� i electricitate, unităț�i spitaliceș� ti, câteva
dintre cele mai preț�ioase elemente de infrastructură.35
Î�n cadrul blockchainului, participanț�ii pot opta să menț�ină
un grad de anonimat personal, î�n sensul că nu trebuie nici să
ataș� eze vreun alt detaliu al identităț�ii lor ș� i nici să stocheze detali-
ile respective î�n vreo bază de date centrală. Nu putem să subliniem
cât de colosal este lucrul acesta. Nu există nicio aglomerare tentan-
tă de date personale în blockchain. Protocoalele blockchainului ne
permit să alegem nivelul de confidenț�ialitate pe care î�l considerăm
acceptabil î�n orice tranzacț�ie sau î�n orice mediu. Ne ajută să ne
gestionăm mai bine identităț�ile ș� i interacț�iunile cu lumea.
Un start-up numit Personal BlackBox Company, LLC, urmă-
reș� te să ajute corporaț�iile mari să-ș� i transforme relaț�ia cu datele
consumatorilor. Directorul de marketing al PBB, Haluk Kulin,
ne-a declarat: „Companii precum Unilever sau Prudential ne
abordează ș� i ne spun: «Suntem foarte interesaț� i să construim
relaț�ii de date mai bune. Ne putem folosi de platforma voastră?
Suntem foarte interesaț�i să ne reducem responsabilitatea î�n do-
meniul datelor». Ele î�nț�eleg că datele devin un activ din ce î�n ce
mai toxic î�n cadrul corporaț�iilor”36. Platforma sa le oferă clienț�i-
lor acces la date anonime – foarte similar cu un studiu clinic, unde
companiile farmaceutice nu cunosc decât aspectele relevante ale
sănătăț�ii pacienț�ilor – fără să-ș� i asume vreun risc de securitate.
Câț�iva consumatori pot să cedeze mai multe informaț�ii î�n schimbul
bitcoinilor sau al altor beneficii din partea corporaț�iilor. Î�n fundal,
platforma companiei PBB utilizează ICP, astfel î�ncât doar consu-
matorii să poată avea acces la propriile date prin cheile lor private.
Nici măcar PBB nu are acces la datele consumatorilor.
Blockchainul oferă o platformă pentru realizarea unor forme
foarte flexibile de atestare selectivă ș� i anonimă. Austin Hill a
comparat-o cu internetul. „O adresă TCP/IP* nu este identificată
cu un act public de identitate. Nu există identificare nici măcar la

* Protocol de control al transmisiei/Protocol Internet. (n.tr.)


86 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

nivelul reț�elei. Oricine se poate conecta la internet, poate să obț�i-


nă o adresă IP ș� i poate î�ncepe să trimită ș� i să primească nestin-
gherit pachete de oriunde din lume. Noi, ca societate, am avut
beneficii incredibile permiț�ând acest grad de utilizare a pseudo-
nimelor… Bitcoin funcț�ionează aproape identic. Reț�eaua î�n sine
nu impune identitatea. Este un lucru bun pentru societate ș� i pen-
tru designul adecvat al reț�elei.”37
Ca urmare, deș� i blockchainul este public – oricine î�l poate
vedea î�n orice moment pentru că se află î�n reț�ea, nu î�n cadrul
vreunei instituț�ii centralizate î�nsărcinate cu verificarea contabilă
a tranzacț�iilor ș� i cu efectuarea de î�nregistrări –, identităț�ile utili-
zatorilor sunt pseudonime. Aceasta î�nseamnă că trebuie să faci
foarte multă triangulare a datelor pentru a descoperi cine sau ce
deț�ine o anumită cheie publică. Expeditorul poate să furnizeze
doar metadatele pe care trebuie să le cunoască destinatarul. Mai
mult, oricine poate să deț�ină mai multe seturi de chei publice/
private, la fel cum oricine poate să aibă mai multe dispozitive sau
puncte de acces la internet ș� i mai multe adrese de e-mail sub
pseudonime diferite.
Acestea fiind spuse, furnizorii de servicii de internet ca Time
Warner, care distribuie adrese IP, păstrează î�nregistrări care lea-
gă identităț�ile de conturi. Î�n mod similar, dacă vei cumpăra un
portofel bitcoin de pe o piaț�ă online autorizată cum ar fi Coinbase,
respectiva piaț�ă este obligată să facă toate demersurile necesare
pentru respectarea condiț�iilor antispălare de bani/cunoaș� te-ț�i
clientul. Spre exemplu, iată politica de confidenț� i alitate a
Coinbase: „Colectăm informaț�iile care ne sunt trimise prin com-
puterul tău, telefonul mobil sau alte dispozitive de acces.
Informaț�iile acestea ar putea să includă adresa ta IP, informaț�ii
despre dispozitiv care includ, dar nu se limitează numai la identi-
ficator, numele ș� i tipul dispozitivului, sistemul de operare, loca-
ț�ia, informaț�iile despre reț�eaua mobilă ș� i informaț�iile standard
despre conectare, cum ar fi tipul de browser, traficul spre ș� i dinspre
site-ul nostru, precum ș� i paginile pe care le-ai accesat pe site-ul nos-
tru web”38. Aș� adar, guvernele pot să cheme î�n instanț�ă furnizorii
INIȚIALIZAREA VIITORULUI 87

de internet ș� i platformele de schimburi pentru acest tip de date


ale utilizatorilor. Dar nu pot să cheme î�n instanț�ă blockchainul.
Este de asemenea important să ș� tim că putem proiecta nive-
luri mai mari de transparenț�ă î�n orice set de tranzacț�ii, î�n orice
aplicaț�ie sau model de afaceri, î�n cazul î�n care toate părț�ile inte-
resate sunt de acord să se procedeze astfel. Vom vedea capacităț�i
noi î�n diferite situaț� ii î�n care transparenț� a radicală are sens.
Companiile creează î�ncredere atunci când le spun adevărul clien-
ț�ilor, acț�ionarilor sau partenerilor de afaceri.39 Mai precis, confi-
denț� ialitate pentru persoane, transparenț� ă pentru organizaț� ii,
instituț�ii ș� i oficialităț�i publice.
Implicații pentru economia blockchainului: Cu siguranț�ă,
blockchainul ne oferă oportunităț�i pentru a opri goana dementă
spre o societate a supravegherii. Să ne gândim acum la problema
colecț�iilor corporatiste de tip big data pentru fiecare dintre noi.
Ce î�nseamnă pentru o corporaț�ie faptul că deț�ine informaț�ii per-
fecte despre tine? Au trecut mai bine de douăzeci de ani de când
am intrat î�n era internetului global ș� i suntem abia la î�nceputul
accesului corporaț�iilor la cele mai intime detalii ale vieț�ilor noas-
tre personale. Se apropie rapid problema datelor personale refe-
ritoare la sănătate ș� i fitness, la fel ș� i cea a deplasărilor noastre
zilnice de ici-colo, intimitatea din căminele noastre ș� i cam tot ce-ț�i
vine î�n minte. Mulț�i oameni pur ș� i simplu nu realizează numeroase-
le compromisuri microfaustiene pe care le fac î�n fiecare zi online.
Prin simpla utilizare a site-urilor web, consumatorii î�i autorizea-
ză pe proprietarii acestora să transforme firimiturile digitale î�n
hărț�i detaliate care aduc beneficii comerciale private.
Dacă nu ne reorientăm spre noua paradigmă, nu este de do-
meniul ș� tiinț� ifico-fantastic să anticipăm sute de milioane de
avataruri bâzâind î�n centrele de date ale zilei de mâine. Prin
tehnologia blockchain, poț� i să-ț� i stăpâneș� ti avatarurile perso-
nale la fel ca î�n lumea virtuală din Second Life, dar cu implicaț�ii
î�n lumea reală. Eul tău virtual ar putea să-ț�i protejeze informa-
ț� i ile personale, transmiț� â nd doar datele necesare î� n orice
schimb social sau economic, să lucreze sub comanda ta ș� i să se
88 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

asigure că eș� ti recompensat pentru oricare dintre datele tale


care au valoare pentru altcineva. Este o trecere de la big data la
date private. Poț�i să î�i dai numele de „little data”*.

6. Drepturile conservate
Principiu: Drepturile de proprietate sunt transparente ș� i execu-
torii. Libertăț�ile individuale sunt recunoscute ș� i respectate. Noi
considerăm acest adevăr evident, ș� i anume că fiecare dintre noi
ne naș� tem cu anumite drepturi inalienabile care ar trebui ș� i care
pot fi protejate.
Problemă de rezolvat: Prima eră a economiei digitale s-a
axat pe găsirea unor modalităț�i de a exercita mai eficient aceste
drepturi. Internetul a devenit un mediu pentru noi forme de artă,
de ș� tiri ș� i de divertisment, pentru determinarea drepturilor de
autor pentru poezii, cântece, poveș� ti, fotografii ș� i î�nregistrări au-
dio ș� i video. Am putea să aplicăm ș� i pe mai departe Codul
Comercial Uniform pentru a reuș� i să facem ș� i online lucrurile pe
care codul a reuș� it să le accelereze î�n spaț�iul fizic, cum ar fi elimi-
narea nevoii de a negocia ș� i de a crea contracte pentru absolut
fiecare articol, precum un tub de pastă de dinț�i, indiferent cât de
mic este preț�ul acestuia. Chiar ș� i atunci, trebuia să avem î�ncrede-
re î�n intermediari care să gestioneze tranzacț�iile, ei având pute-
rea să refuze tranzacț�ia, să o î�ntârzie ș� i să reț�ină banii î�n propriile
conturi (bancherii numesc fondurile acestea „flotante”) sau s-o
confirme doar pentru a o anula mai târziu. Ei se aș� teptau ca un
anumit procent de oameni să î�nș� ele ș� i acceptau un anumit nivel
de fraudă ca inevitabil.
Î�n această mare explozie de eficienț�ă, drepturile legitime au
fost călcate î�n picioare, nu doar dreptul la viaț�ă privată ș� i la sigu-
ranț�ă, ci ș� i libertatea cuvântului, reputaț�ia ș� i participarea egală.
Oamenii ne puteau cenzura, calomnia ș� i bloca î�n mod anonim
suportând costuri sau riscuri mici. Realizatorii de filme, care erau
dependenț� i de veniturile obț� inute din sindicalizare, filme la

* Date mici. (n.tr.)


INIȚIALIZAREA VIITORULUI 89

cerere, vânzări crescute de DVD-uri ș� i drepturi de difuzare prin


cablu pentru filme lansate cu câteva decenii mai devreme, s-au
trezit că fluxul lor de venituri se diminuează până ajunge cât un
firicel pentru că fanii lor î�ncărcau pe net fiș� ierele digitale pe care
alț�ii să le descarce gratuit.
Progres remarcabil: Confirmarea muncii necesare pentru a
crea noi monede marchează temporal tranzacț� iile, astfel î�ncât
doar prima cheltuire a monedei va fi confirmată ș� i achitată. Î�n
combinaț� ie cu ICP, blockchainul nu se limitează la prevenirea
unei duble cheltuiri, ci confirmă ș� i proprietatea fiecărei monede
aflate î�n circulaț�ie, toate tranzacț�iile fiind permanente ș� i irevoca-
bile. Cu alte cuvinte, nu putem tranzacț�iona î�n blockchain un lucru
care nu ne aparț�ine, indiferent dacă este vorba de o proprietate
reală, o proprietate intelectuală sau de drepturi asociate statutu-
lui de persoană. Ș� i nu putem tranzacț�iona nici lucruri pe care nu
suntem autorizaț�i să le tranzacț�ionăm î�n numele altcuiva jucând
rol de intermediere, poate ca avocat sau ca manager al unei com-
panii. Ș� i nu putem să î�năbuș� im libertatea de expresie, de asociere
ș� i religioasă a oamenilor.
Haluk Kulin de la Personal BlackBox a exprimat aceasta cel mai
bine: „Î�n miile de ani de interacț�iuni sociale ale oamenilor, de fie-
care dată când le-a fost răpit dreptul de a participa, au revenit ș� i
au distrus sistemul. Noi descoperim că nu este sustenabil să le
răpim acordul nici măcar î�n lumea digitală”40. Ca Registru al
Tuturor Lucrurilor, blockchainul poate funcț�iona ca registru pu-
blic, prin instrumente cum ar fi Proof of Existence (PoE) (confir-
marea existenț�ei), un site care creează ș� i î�nregistrează rezumate
criptografice ale unor acte, titluri, chitanț�e sau licenț�e î�n block-
chain. Proof of Existence nu păstrează o copie după vreun act
original; hash-ul documentului este calculat pe computerul utili-
zatorului, nu pe site-ul PoE, asigurându-se î�n felul acesta confi-
denț�ialitatea conț�inutului. Chiar ș� i î�n cazul î�n care o autoritate
centrală î�nchide Proof of Existence, confirmarea rămâne î�n block-
chain.41 Aș� adar, blockchainul oferă mijloace de a dovedi proprieta-
tea ș� i de a păstra î�nregistrări necenzurate.
90 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Pe internet nu am putea să asigurăm î�n mod necesar respec-


tarea drepturilor contractuale sau să supraveghem implementa-
rea. Ș� i de aceea, pentru tranzacț�iile mai complexe care angrenează
mai multe drepturi ș� i mai multe părț�i, avem acum la dispoziț�ie
contractul inteligent, un fragment de cod cu un scop special care
execută un set complex de instrucț�iuni î�n blockchain. „Acea inter-
sectare a descrierilor legale cu softul este fundamentală ș� i con-
tractele inteligente reprezintă primul pas î�n direcț�ia aceasta”, a
spus Steve Omohundro, preș� edintele think tank-ului* Self-Aware
Systems. „După ce principiile felului î�n care codificăm digital le-
gea î�ncep să fie mai bine î�nț�elese, cred că fiecare ț�ară va î�ncepe să
o facă… Fiecare jurisdicț�ie ar urma să-ș� i codifice legile, precis ș� i
digital, ș� i ar urma să existe programe de traducere î�ntre ele…
Eliminarea frecuș� ului provocat de toate detaliile juridice va con-
stitui un câș� tig economic enorm.”42
Un contract inteligent oferă mijloacele pentru repartizarea
drepturilor de utilizare unei alte părț�i, la fel cum un compozitor
ar putea să cedeze o melodie finalizată unui producător de muzi-
că. Codul contractului ar putea să includă termenul sau durata
atribuirii, dimensiunea drepturilor de autor care ar urma să cur-
gă din contul î�n bitcoini al producătorului î�n cel al compozitoru-
lui î�n perioada stabilită ș� i alte câteva condiț�ii pentru î�ncetarea
contractului. Spre exemplu, î�n cazul î�n care contul compozitoru-
lui a primit mai puț� in de un sfert de bitcoin pe o perioadă de
treizeci de zile consecutive, atunci toate drepturile ar reveni au-
tomat compozitorului, iar producătorul ar urma să nu mai aibă
acces la opera compozitorului î�nregistrată î�n blockchain. Pentru
a pune î�n miș� care acest contract inteligent, atât compozitorul, cât
ș� i producătorul – poate chiar ș� i reprezentanț�ii echipei contabile
ș� i a celei juridice ale producătorului – ar urma să semneze, utili-
zându-ș� i cheile private.

*  Think tank ‒ grup sau instituție organizate în vederea cercetării intensive și a


rezolvării de probleme, în special în domeniul tehnologiei, strategiei sociale și
politice sau al armamentului. (n.red.)
INIȚIALIZAREA VIITORULUI 91

Un contract inteligent oferă ș� i mijloacele prin care deț�inătorii


de active î�ș�i pot pune laolaltă resursele ș� i pot î�nființ�a o corporaț�ie
pe blockchain, î�n care articolele de î�ncorporare ar fi codificate î�n
contract, enunț�ând clar ș� i aplicând drepturile respectivilor proprie-
tari. Contractele de muncă asociate instituț�iei ar putea să defineas-
că drepturile de decizie ale managerilor, codificând ce au ș� i ce nu
au voie să facă fără permisiunea proprietarilor cu resursele
corporaț�iei.
Contractele inteligente sunt metode fără precedent de a asigu-
ra condiț�iile contractuale, inclusiv contractele sociale. „Dacă ai o
tranzacț�ie mare cu o anumită structură de control, poț�i să prezici
rezultatul î�n orice moment”, a spus Antonopoulos. „Dacă am o
tranzacț�ie semnată ș� i complet verificată cu un număr de semnă-
turi î�ntr-un contract cu semnături multiple, pot să prezic dacă
tranzacț�ia respectivă va putea fi verificată de reț�ea. Ș� i dacă poate
fi verificată de reț�ea, tranzacț�ia respectivă poate fi răscumpărată
î�n mod irevocabil. Nu poate fi revocată de nicio autoritate centra-
lă ș� i de niciun terț� , nimeni nu poate să anuleze consensul reț�elei.
Este un concept nou atât î�n legislaț�ie, cât ș� i î�n finanț�e. Sistemul
bitcoin oferă un grad foarte ridicat de certitudine î�n ceea ce pri-
veș� te rezultatul unui contract.”43
Contractul nu ar putea fi blocat, oprit sau redirecț�ionat spre o
adresă diferită de bitcoin. Nu trebuie decât să transmiț�i tranzac-
ț�ia semnată spre oricare dintre nodurile reț�elei bitcoin din orice
loc, utilizând orice mediu. Antonopoulos spune: „Oamenii ar pu-
tea să î�nchidă internetul ș� i eu tot aș� putea să transmit tranzacț�ia
prin unde scurte î�n codul Morse. O agenț�ie guvernamentală ar
putea să î�ncerce să-mi cenzureze comunicaț�iile ș� i eu tot aș� putea
să transmit tranzacț�ia ca o serie de emoticoane zâmbitoare prin
Skype. Atâta timp cât cineva de la capătul celălalt ar putea să de-
codeze tranzacț�ia ș� i să o î�nregistreze î�n blockchain, eu voi putea
s-o fac să intre î�n vigoare [contractul inteligent]. Astfel că am
transformat ceva care este aproape imposibil de garantat din
punct de vedere juridic î�n ceva î�nzestrat cu o certitudine mate-
matică verificabilă”44.
92 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Să ne gândim la drepturile de proprietate, atât cea materială,


cât ș� i cea intelectuală: „Proprietatea este doar recunoaș� terea unui
guvern sau a unei agenț�ii că deț�ii ceva ș� i că î�ț�i vor apăra revendica-
rea respectivei proprietăț�i”, a spus Stephen Pair, directorul gene-
ral al BitPay. „Nu este decât un contract care poate fi semnat de
oricare dintre autorităț�ile care î�ț�i vor apăra drepturile ș� i le vor
trece pe numele tău, iar după ce obț�ii asta ș� i dreptul de proprie-
tate este î�nregistrat, î�l poț�i transfera altor persoane. Este foarte
simplu.”45 Comunităț�ile care utilizează resurse î�n comun ar putea
să ia î�n considerare un spectru de drepturi, inspirându-se din
piramida drepturilor, un fel de structură ierarhică gândită de eco-
nomista Elinor Ostrom, laureată a Premiului Nobel. Pe nivelul cel
mai de jos există utilizatorii autorizaț�i care pot doar să acceseze
sau să retragă resurse; reclamanț�ii care au drepturile respective,
dar care le pot interzice altora accesul; titularii care deț�in drepturi
de administrare, î�n afară de cele de acces ș� i de excludere; ș� i proprie-
tarii care pot să acceseze, să utilizeze, să-i excludă pe alț�ii, să admi-
nistreze ș� i să vândă resursa (adică, dreptul de î�nstrăinare).46
Acum, să examinăm drepturile la confidenț�ialitate ș� i publici-
tate: „Modelul nostru reprezintă î�n realitate drepturi utilizate pe
piaț�ă”, a declarat Kulin de la Personal BlackBox. Compania sa uti-
lizează tehnologia blockchain pentru a reprezenta ș� i a susț� ine
drepturile persoanelor de a extrage valoare din datele lor per-
sonale. „Blockchainul ne oferă un grup î�ntreg de persoane care se
armonizează atât din punctul de vedere al misiunii, cât ș� i al teh-
nologiei, pentru a crea modalităț�i diferite prin care î�ntreprinderi-
le să apeleze la aceste seturi unice de date î�n loc să-ș� i protejeze
silozurile de date.”47 Cu alte cuvinte, oamenii creează date mai
bune decât ar putea să extragă o companie de la ei, iar consuma-
torii se descurcă mult mai bine decât companiile să se armonize-
ze emoț�ional cu brandurile ș� i să-ș� i influenț�eze grupul social.
Implicații pentru economia blockchainului: Ca principiu
de proiectare economică, aplicarea drepturilor trebuie să î�nceapă
cu clarificarea drepturilor. Î�n domeniul ș� tiinț�ei managementului,
INIȚIALIZAREA VIITORULUI 93

miș� carea holacraț�iei* reprezintă un exemplu interesant, dacă nu


chiar controversat, al felului î�n care membrii organizaț�iilor defi-
nesc sarcinile care trebuie terminate ș� i apoi repartizează dreptu-
rile ș� i responsabilitatea realizării acestor sarcini ca parte dintr-un
î�ntreg.48 Cui am hotărât noi că î�i va reveni acest set de decizii ș� i
activităț�i î�n compania noastră? Răspunsul la această î�ntrebare
poate fi codificat î�ntr-un contract inteligent ș� i poate fi î�ncorporat
î�n blockchain, astfel î�ncât deciziile, progresele î�n vederea atinge-
rii obiectivului ș� i stimulentele să fie toate transparente ș� i obț�inu-
te prin consens.
Desigur, aici nu este vorba doar de tehnologie. Este ceva mult
mai important decât activele fizice, proprietatea intelectuală sau
instrumentul pentru confidenț�ialitate al Personal BlackBox, care
î�ncorporează un modul cu drepturi de publicitate pentru familia
Kardashian. Avem nevoie de mai multă educaț�ie pe tema dreptu-
rilor ș� i de elaborarea unor perspective noi asupra sistemelor de
management al drepturilor. Vom avea sisteme de management al
drepturilor de vot ș� i sisteme de management al drepturilor de
proprietate. Vreun start-up va crea un tablou al drepturilor care
va indica nivelul de angajament civic al unei persoane, î�n care
votarea va fi unul dintre cei câț�iva parametri, precum donarea
competenț�elor, reputaț�iei, timpului ș� i bitcoinilor sau asigurarea
accesului gratuit la propriile bunuri fizice sau intelectuale. Pune-
ț�i centura de siguranț�ă.

7. Incluziunea
Principiu: Economia funcț�ionează optim atunci când lucrează
pentru toată lumea. Aceasta î�nseamnă reducerea barierelor din
calea participării. Î�nseamnă crearea unor platforme pentru capi-
talismul distribuit, nu doar un capitalism redistribuit.

* Holacrație ‒ sistem de management al unei organizații în care autoritatea și luarea


deciziilor sunt distribuite către o holarhie  de echipe auto-organizate, în contrast
cu menținerea acestora în vârful unei ierarhii, precum în cazul sistemului clasic
de management; din cuvântul grecesc holon  care denotă o unitate independentă și
complet funcțională, care face parte în același timp dintr-o entitate mai mare. (n.red.)
94 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Problemă de rezolvat: Prima eră a internetului a creat o


mulț�ime de lucruri minunate pentru o mulț�ime de oameni. Dar,
aș� a cum am arătat, majoritatea populaț�iei lumii este î�ncă exclusă
– nu numai că nu are acces la tehnologie, dar nu are acces nici la
sistemul financiar sau la oportunităț� ile economice. Mai mult,
promisiunea că acest mediu nou de comunicare le va aduce pros-
peritate tuturor s-a dovedit o minciună. Da, a ajutat companiile
din lumea dezvoltată să ofere joburi pentru milioane de oameni
din economiile emergente. A redus barierele de intrare pentru
antreprenori ș� i le-a oferit persoanelor dezavantajate acces la
oportunităț�i ș� i la informaț�ii de bază.
Dar nu este suficient. Î�ncă există două miliarde49 de oameni
care nu au un cont bancar, iar î�n lumea dezvoltată prosperitatea
a intrat efectiv î�n declin, î�n timp ce inegalitatea socială continuă
să crească. Î�n economiile î�n curs de dezvoltare, telefonul mobil
este adeseori singurul mijloc de conectare pe care ș� i-l pot permi-
te oamenii. Majoritatea instituț�iilor financiare au aplicaț�ii mobile
de plată care combină camera fotografică ș� i codurile QR*. Cu toa-
te acestea, taxele necesare pentru susț�inerea acestor intermedi-
ari transformă microplăț�ile î�n ceva nepractic. Consumatorii de la
baza piramidei nu-ș� i permit nici acum soldul minim pentru un
cont, sumele minime pentru plăț�i sau taxele de tranzacț�ii pentru
utilizarea sistemului. Costurile infrastructurii acestuia fac ca mi-
croplăț�ile ș� i microconturile să fie nefezabile.
Progres remarcabil: Satoshi a proiectat sistemul să lucreze
pe structura internetului (TCP/IP), dar ar putea să funcț�ioneze ș� i
fără internet dacă este nevoie. Satoshi ș� i-a imaginat că omul obiș� -
nuit va interacț�iona cu blockchainul prin ceea ce a numit modul
de „verificare simplificată a plăț�ii”, care poate să funcț�ioneze ș� i pe
telefoane mobile pentru a mobiliza blockchainul. De acum, toț�i
cei care deț�in un telefon mobil pot să participe î�n economie, sau
pe piaț�ă, ca producători sau consumatori. Nu este necesar niciun

* Cod matrice sub formă de bare bidimensionale. Ele pot reprezenta adresele unor
site-uri de Internet, iar prin scanarea lor cu ajutorul camerei foto a telefonului mobil
se obţine un acces rapid, de unde şi numele QR, quick response. (n.tr.)
INIȚIALIZAREA VIITORULUI 95

cont bancar, nicio confirmare a cetăț�eniei, niciun certificat de


naș� tere, nici adresa la care locuieș� ti, nicio monedă locală stabilă
pentru a utiliza tehnologiile blockchain. Blockchainul reduce
drastic costul transmiterii unor fonduri de felul acesta prin
transferuri. Reduce semnificativ bariera din calea deț�inerii unui
cont bancar, obț�inerii unui credit ș� i investirii. Ș� i sprijină antre-
prenoriatul ș� i participarea la comerț�ul global.
Aceasta făcea parte din viziunea lui Satoshi. El a î�nț�eles că
situaț�ia era mai rea pentru cei din economiile î�n curs de dezvol-
tare. Atunci când birocraț�ii corupț�i sau incompetenț�i din statele
eș� uate au nevoie de fonduri pentru a conduce guvernul, băncile
lor centrale ș� i trezoreriile, tipăresc pur ș� i simplu mai mulț�i bani
ș� i apoi profită de pe urma diferenț�ei dintre costul de producț�ie ș� i
valoarea nominală a banilor. Aceasta este taxa de senioraj*.
Creș� terea rezervei monetare devalorizează banii. Dacă economia
locală s-ar prăbuș� i efectiv – aș� a cum s-a î�ntâmplat î�n Argentina ș� i
Uruguay ș� i, mai recent, î�n Grecia ș� i î�n Cipru –, aceste instituț�ii
centrale ar putea să blocheze activele bancare ale tuturor celor
care nu-ș� i permit să dea mită. Dată fiind o astfel de posibilitate,
bogaț�ii ar putea să-ș� i depoziteze activele î�n jurisdicț�ii î�n care au
mai multă î�ncredere ș� i î�n valute mai stabile.
Dar săracii nu ar putea. Puț�inii bani pe care î�i au ș� i-ar pierde
valoarea. Oficialii ar putea să deturneze fluxurile de ajutor extern
ș� i ar putea să ridice ziduri de proceduri birocratice î�n jurul grani-
ț�elor, î�ncetinind orice tentativă de ajutorare a propriilor cetăț�eni,
de la mamele ș� i copiii care au nevoie de mâncare ș� i medicamente
ș� i până la victimele războaielor, secetelor prelungite ș� i ale altor
dezastre naturale.
Serviciul australian de microplăț�i mHITs (abrevierea pentru
Mobile Handset Initiated Transactions) a lansat un serviciu nou,
BitMoby, care le permite consumatorilor din peste o sută de ț�ări
să-ș� i reî�ncarce creditul telefoanelor trimiț�ând bitcoini prin sms

* Senioraj ‒ venitul net pe care-l obține autoritatea emitentă ca urmare a emisiunii


unei bancnote;  se referă în special la țările ale căror monede sunt influențate de
străini în ceea ce privește funcția lor de schimb și de rezerva de valoare. (n.red.)
96 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

mHITs.50 După cum a spus Gavin Andresen, unul dintre dezvolta-


torii importanț�i ai bitcoinului, „nu vezi absolut toate tranzacț�iile;
vezi doar tranzacț�iile care te interesează. Nu ai î�ncredere să-ț�i
laș� i banii pe mâna celorlalț�i membri, ai î�ncredere î�n ei că-ț�i vor
oferi informaț�ia care circulă prin reț�ea”51.
„Potenț�ialul utilizării blockchainului pentru registrele funci-
are din statele emergente, unde acestea constituie o problemă
uriaș� ă a proprietăț�ii”, este semnificativ, a declarat Austin Hill. „Nu
există o entitate de î�ncredere care să aibă prerogative să adminis-
treze titlurile de proprietate ale terenurilor, lucru care le-ar per-
mite oamenilor să spună efectiv: «Eu deț�in această proprietate»
ș� i să o folosească apoi pe post de garanț�ie pentru a-ș� i î�mbunătăț�i
atât situaț�ia proprie, cât ș� i pe cea a familiei, ceea ce constituie un
caz fascinant de utilizare.”52
�ntr-un registru tehnic, Andresen a vorbit despre legea lui
Nielsen referitoare la lăț�imea de bandă a internetului, unde lăț�i-
mea de bandă a utilizatorilor de top creș� te cu 50% î�n fiecare an,
î�n timp ce lăț�imea de bandă a maselor are tendinț�a să fie decalată
cu doi sau trei ani. Lăț�imea de bandă este surclasată de puterea
de procesare a computerului care creș� te cu aproximativ 60%
anual (legea lui Moore). Astfel, lăț� imea de bandă este factorul
restrictiv, conform lui Jakob Nielsen.53 Majoritatea designurilor –
interfeț�e, site-uri Web, produse digitale, servicii, organizaț�ii etc.
– vor trebui să se adapteze la tehnologia maselor pentru a putea
profita de efectele de reț�ea. Aș� adar, incluziunea î�nseamnă exami-
narea î�ntregului spectru de utilizare – nu doar situaț�ia ș� tiinț�ei
utilizatorilor de top, ci tehnologia lentă ș� i î�ntreruperile sporadice
ale electricităț�ii la utilizatorii din regiunile î�ndepărtate ale celor
mai sărace ț�ări.
Implicații pentru economia blockchainului: Ceva mai târ-
ziu î�n carte, vom aborda problema paradoxului prosperităț�ii – fe-
lul î�n care prima eră a internetului le-a adus multora beneficii,
dar prosperitatea generală a lumii occidentale a î�ncetat să mai
crească pentru majoritatea oamenilor. Incluziunea reprezintă
baza prosperităț� ii, iar blockchainurile pot să dea o mână de
INIȚIALIZAREA VIITORULUI 97

ajutor. Să clarificăm un lucru: incluziunea are dimensiuni mul-


tiple. Ea î� n seamnă sfârș� itul hegemoniei sociale, economice ș� i
rasiale ș� i sfârș� itul discriminării bazate pe starea sănătăț�ii, gen,
identificare sexuală sau preferinț� ă sexuală. Î� nseamnă sfârș� itul
barierelor puse î�n calea accesului, precum zona unde locuieș� te
cineva, faptul că ș� i-a petrecut o noapte la î�nchisoare sau felul î�n
care a votat, dar ș� i sfârș� itul plafoanelor de avansare profesională
ș� i al reț�elelor informale restrânse de toate felurile.

PROIECTAREA VIITORULUI
Conversaț�ia noastră cu Ann Cavoukian ne-a inspirat să cercetăm
până la capăt promisiunea Germaniei că „nu se va mai î�ntâmpla
niciodată”. Am dat peste cuvintele preș� edintelui federal german
Joachim Gauck, cu ocazia Zilei Comemorării Victimelor Naț�ional
Socialismului, victimele regimului lui Hitler. „Obligaț�iile noastre
morale nu pot fi achitate doar la nivelul comemorării. Î�năuntrul
nostru există de asemenea o certitudine profundă ș� i stăruitoare că
această comemorare ne conferă o misiune. Misiunea aceea ne spu-
ne să protejăm ș� i să ocrotim umanitatea. Ne spune să protejăm ș� i
să ocrotim drepturile fiecărei ființ�e umane.”54 Făcea oare aluzie la
genocidul din Siria, Irak, Darfur, Srebrenica, Rwanda sau
Cambodgea, după ce poporul german jurase că „nu se va mai î�n-
tâmpla niciodată”?
Noi credem că tehnologia blockchain ar putea să fie un in-
strument important pentru protejarea ș� i prezervarea umanităț�ii
ș� i a drepturilor fiecărei ființ�e umane, un mijloc de comunicare a
adevărului, de distribuire a proprietăț�ii ș� i – din moment ce reț�ea-
ua respinge tranzacț�iile frauduloase – un mijloc de a respinge din
societate acele celule canceroase timpurii care se pot dezvolta î�n
ceva de neconceput.
Desigur, e o afirmaț�ie î�ndrăzneaț�ă. Citeș� te mai departe ș� i ju-
decă singur.
Dintr-o perspectivă mai î�ngustă ș� i mai practică, aceste ș� apte
principii pot servi drept ghid î�n proiectarea generaț�iei următoare
98 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

de companii, organizaț�ii ș� i instituț�ii inovatoare, cu performanț�e


ridicate. Dacă proiectăm urmărind să obț�inem integritatea, pute-
rea, valoarea, confidenț�ialitatea, securitatea, drepturile ș� i incluziu-
nea, vom reuș� i să reproiectăm economia ș� i instituț�iile sociale astfel
î�ncât să merite î�ncrederea noastră. Acum ne vom î�ndrepta atenț�ia
asupra felului î�n care ar putea să se desfăș� oare lucrul acesta ș� i ce ar
trebui să te gândeș� ti să faci tu.
PARTEA A II-A

TRANSFORMĂRI
CAPITOLUL 3

REINVENTAREA SERVICIILOR
FINANCIARE

S istemul financiar global pune î�n miș� care trilioane de dolari


zilnic, deserveș� te miliarde de oameni ș� i susț�ine o economie
globală î�n valoare de peste 100 de trilioane de dolari.1 Este cea
mai puternică industrie mondială, fundaț�ia capitalismului global,
iar conducătorii săi sunt cun oscuț� i sub numele de Stăpânii
Universului. Privită mai de aproape, este o drăcovenie Rube
Goldberg* cu progrese inegale ș� i contradicț� ii bizare. Î� n primul
rând, a trecut cam mult de la ultima modernizare a maș� inii.
Tehnologia nouă a fost sudată de-a valma pe o infrastructură î�n-
vechită. Gândeș� te-te la băncile care oferă internet banking, dar
continuă să emită cecuri de hârtie ș� i să utilizeze computere cen-
trale**, care datează din anii 1970. Când unul dintre clienț� i î�ș�i
trece cardul de credit printr-un cititor de carduri de ultimă gene-
raț� ie pentru a cumpăra o cafea cu lapte de la Starbucks, banii
acestuia trec prin nu mai puț�in de cinci intermediari î�nainte să
intre î�n contul Starbucks. Tranzacț�ia este confirmată î�n câteva
secunde, dar decontarea durează câteva zile.
După aceea, există companii multinaț� ionale mari precum
Apple sau GE care trebuie să păstreze sute de conturi bancare î�n

* Este vorba de un lanţ de dispozitive care îndeplinesc sarcini simple, dar înseriate
produc un efect de domino. Numele vine de la inventatorul unui astfel de lanţ, Rube
Goldberg (1883-1970), creator american de benzi desenate. (n.tr.)
** Mainframe, în orig. (n.red.)
102 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

monedele locale din toată lumea doar pentru a-ș� i facilita operaț�i-
unile.2 Când o corporaț�ie de felul acesta trebuie să transfere bani
î�ntre două filiale din două ț� ări, directorul unei filiale face un
transfer bancar din contul bancar al locului î�n care î�ș�i desfăș� oară
activitatea î�n contul bancar al celeilalte filiale. Aceste transferuri
sunt inutil de complicate, iar decontarea lor durează zile î�ntregi,
uneori chiar săptămâni. Î� n acest timp, niciuna dintre filiale nu
poate să utilizeze banii pentru finanț�area operaț�iunilor sau in-
vestiț� iilor, pe când intermediarii pot să câș� tige dobânzi de pe
urma sumei flotante. „Î� n principiu, apariț� ia tehnologiei a luat
procesele pe bază de hârtie ș� i le-a transformat î�n procese se-
miautomate ș� i semielectronice, dar logica a rămas cea din era
hârtiei”, a spus Vikram Pandit, fostul director general al Citigroup.3
La fiecare colț� dăm peste un alt paradox bizar: agenț�ii de bursă
cumpără ș� i vând titluri de valoare la bursele lumii î�n nanosecunde;
tranzacț�iile lor sunt confirmate instantaneu, dar decontarea lor
durează trei zile. Administraț�iile locale utilizează nu mai puț�in de
zece agenț�i diferiț�i – consultanț�i, avocaț�i, asiguratori, bancheri ș� i
alț�ii – pentru a facilita emiterea de obligaț�iuni municipale.4 Un zili-
er care munceș� te î�n Los Angeles î�ș�i î�ncasează cecul de salariu la o
filială Money Mart plătind o taxă de 4%, după care merge cu tean-
cul de dolari î�ntr-un magazin general de cartier pentru a-i trimi-
te acasă familiei sale din Guatemala, unde este lovit din nou de
taxe forfetare, rate de schimb valutar ș� i alte costuri ascunse. După
ce suma este î�mpărț�ită î�ntre membrii numeroasei sale familii, nu
rămâne nimeni cu suficienț�i bani ca să deschidă un cont bancar
sau să obț�ină un credit. Ei se numără printre cei 2,2 miliarde de
oameni care trăiesc cu mai puț�in de doi dolari pe zi.5 Plăț�ile pe
care trebuie să le facă sunt minuscule, prea mici pentru reț�elele
convenț�ionale de plată, cum ar fi cardurile de credit sau de debit,
unde taxele minime fac imposibile aș� a-numitele microplăț�i. Pur ș� i
simplu, băncile nu văd deservirea acestor oameni ca pe o „propu-
nere profitabilă”, conform unui studiu recent al Harvard Business
School.6 Ș� i astfel maș� inăria financiară nu are dimensiuni cu ade-
vărat globale sau o sferă cu adevărat globală.
REINVENTAREA SERVICIILOR FINANCIARE 103

Creatorii politicilor monetare ș� i autorităț�ile de reglementare


financiară se trezesc de multe ori că nu au toate faptele, din cauza
opacităț�ii planificate a multor operaț�iuni financiare mari ș� i a com-
partimentării supravegherii. Criza financiară globală din 2008 a
fost un exemplu elocvent. O influenț�ă excesivă, lipsa de transpa-
renț�ă ș� i un sentiment de mulț�umire de sine puse î�n miș� care de
stimulente distorsionate i-au î�mpiedicat pe toț�i să identifice pro-
blema î�nainte să fie aproape prea târziu. „Cum să faci ceva să func-
ț� ioneze, î�ncepând de la forț�ele de poliț� ie ș� i până la sistemul
monetar, dacă nu ai un număr mare de oameni ș� i de locuri de acti-
vitate?”, s-a î�ntrebat Hernando de Soto.7 Autorităț�ile de reglemen-
tare î�ncă î�ncearcă să conducă această maș� inărie cu reguli gândite
pentru era industrială. Î�n statul New York, legile de transferare a
banilor datează de pe vremea Războiului Civil, când mijloacele
principale de deplasare a banilor erau caii ș� i poș� talionul.
Este vorba despre finanț�ele publice, pline de contradicț�ii ab-
surde, neconcordanț�e ș� i tot felul de probleme. Spre exemplu, de
ce are nevoie Western Union de 500.000 de puncte de vânzare î�n
toată lumea când mai bine de jumătate din populaț�ia lumii are un
smartphone?8 Erik Voorhees, unul dintre primii pionieri ai bitcoi-
nului ș� i un critic vehement al sistemului bancar, ne-a spus:
„Expedierea unei nicovale î�n China este mai rapidă decât transfe-
rul de bani î�n China prin sistemul bancar. E o nebunie! Banii sunt
deja digitalizaț�i, nu e ca ș� i cum ai trimite paleț�i cu bancnote atunci
când faci un virament!”9.
De ce este atât de ineficient? Î�n opinia lui Paul David, econo-
mistul care a inventat sintagma paradoxul productivității, instala-
rea unor tehnologii noi peste o infrastructură deja existentă „nu
este deloc neobiș� nuită î�n timpul tranziț�iilor istorice de la o para-
digmă tehnologică la următoarea”10. Spre exemplu, producătorii
au avut nevoie de patruzeci de ani pentru a adopta electrificarea
comercială î�n locul puterii aburului ș� i de multe ori cele două
funcț�ionau î�n paralel, până au ajuns producătorii să treacă defini-
tiv la prima dintre ele. Pe durata acelei perioade de retehnologi-
zare, productivitatea a scăzut de fapt. Cu toate acestea, problema
104 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

este mult mai amplă î�n sistemul financiar, pentru că nu a existat


nicio tranziț�ie limpede de la o tehnologie la următoarea; există
mai multe tehnologii moș� tenite, câteva dintre ele vechi de sute de
ani, care nu au reuș� it niciodată să se ridice la î�nălț�imea î�ntregului
lor potenț�ial.
De ce? Pentru că, parț�ial, finanț�ele sunt un domeniu monopo-
list. �n evaluarea pe care o face crizei financiare, Joseph Stiglitz,
laureat al Premiului Nobel, a scris că băncile „făceau tot ce puteau
pentru a mări costurile tranzacț�iilor î�n orice mod posibil”. El sus-
ț�ine că, până ș� i la nivelul comerț�ului cu amănuntul, plăț�ile pentru
bunurile ș� i serviciile de bază „ar trebui să coste doar o fracț�iune
de cent”. „Dar cu cât te taxează ei?” se î�ntreabă Stiglitz. „Unu, doi
sau trei la sută din valoarea lucrului vândut sau mai mult.
Capitalul ș� i scara, combinate cu o licenț�ă din partea autorităț�ilor
de reglementare ș� i o licenț�ă socială prin care pot opera, le permit
băncilor să extragă cât de mult pot, ț�ară după ț�ară, mai ales î�n
Statele Unite, realizând profituri de miliarde de dolari.”11 Din
punct de vedere istoric, oportunitatea pentru crearea unor mari
intermediari centralizaț� i a fost uriaș� ă. Î� n componenț� a acestui
Leviatan aflat î�n expansiune nu intră doar băncile tradiț�ionale
(de exemplu, Bank of America), ci ș� i companiile de carduri cu
plata amânată (Visa), băncile de investiț�ii (Goldman Sachs), bur-
sele de valori (NYSE*), casele de compensare (CME), serviciile de
transfer de bani î�n ț�ară/transfer de bani î�n străinătate (Western
Union), asiguratorii (Lloyd’s), firmele de consultanț�ă juridică î�n
domeniul reglementării valorilor mobiliare (Skkaden, Arps),
băncile centrale (Federal Reserve), administratorii de active
(BlacRock), firmele de contabilitate (Deloitte), de consultanț� ă
(Accenture) ș� i firmele care fac tranzacț�ii comerciale cu materii
prime (Vitol Group). Rotiț�ele sistemului financiar – intermedia-
rii puternici care î�ș�i consolidează capitalul ș� i influenț�a ș� i impun
de multe ori o economie monopolistă – ajută sistemul să funcț�io-
neze, dar î�l ș� i î�ncetinesc, măresc costurile ș� i generează beneficii
disproporț� ionat de mari pentru ei. Din cauza poziț� iei lor de

* NYSE ‒ The New York Stock Exchange, Bursa (de valori) New York. (n.tr.)
REINVENTAREA SERVICIILOR FINANCIARE 105

monopol, numeroase firme care ocupă poziț�ia dominantă acum


nu au niciun interes să-ș� i î�mbunătăț�ească produsele, să-ș� i spo-
rească eficienț�a, să amelioreze experienț�a consumatorului sau să
atragă generaț�ia următoare.

O ÎNFĂȚIȘARE NOUĂ PENTRU A DOUA


CEA MAI VECHE MESERIE DIN LUME
Zilele finanț�elor publice sunt numărate acum, când tehnologia
blockchain promite să facă din deceniul următor unul al marilor
răsturnări ș� i transformări, dar ș� i al oportunităț�ilor imense pentru
cei care vor reuș� i să profite de ele. Industria globală a serviciilor
financiare din ziua de astăzi este î�mpânzită de probleme: e î�nve-
chită, clădită pe o tehnologie veche de mai multe decenii care nu se
potriveș� te prea bine cu lumea noastră digitală ce avansează rapid,
ceea ce o face adeseori lentă ș� i nesigură. Este exclusivistă, lăsând
miliarde de oameni fără niciun fel de acces la instrumente financi-
are elementare. Este centralizată, devenind vulnerabilă la breș� ele
de securitate a datelor, la alte atacuri sau la defecț�iuni totale. Ș� i mai
este ș� i monopolistă, consolidând statu-quoul ș� i î�năbuș� ind inovaț�ia.
Blockchainul promite să soluț�ioneze aceste probleme ș� i multe al-
tele pe măsură ce inovatorii ș� i antreprenorii gândesc modalităț�i
noi de a crea valoare pe această platformă puternică.
Există ș� ase motive-cheie care explică de ce tehnologia block-
chain va provoca schimbări profunde î�n acest sector, spărgând
monopolul finanț�elor ș� i oferind atât persoanelor, cât ș� i instituț�ii-
lor o alegere reală a felurilor î�n care creează ș� i gestionează valoarea.
Membrii industriei din î�ntreaga lume ar trebui să fie atenț�i.

Atestarea: Pentru prima dată î�n istorie, două părț�i care


nu se cunosc ș� i nu au î�ncredere una î�n alta pot să facă
tranzacț�ii ș� i afaceri. Verificarea identităț�ii ș� i instituirea
î�ncrederii nu mai sunt dreptul ș� i privilegiul intermediaru-
lui financiar. Mai mult, î�n contextul serviciilor financiare,
protocolul î� n crederii capătă o semnificaț� i e dublă.
106 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Blockchainul poate, de asemenea, să genereze î�ncredere,


atunci când aceasta este necesară, prin verificarea iden-
tităț�ii ș� i a calităț�ii oricărui partener contractual printr-o
combinaț�ie î�ntre istoricul tranzacț�iilor anterioare (din
blockchain), scorurile reputaț�iei calculate pe baza evalu-
ărilor agregate ș� i alț�i indicatori sociali ș� i economici.

Costul: Î�n blockchain, reț�eaua compensează ș� i decontea-


ză transferurile de valoare peer-to-peer ș� i face lucrurile
acestea continuu, astfel î�ncât registrul său este mereu
actualizat. Pentru î�nceput, dacă băncile ar utiliza această
capacitate, ar putea să elimine cheltuieli administrative
cu o valoare estimată la 20 de miliarde de dolari fără să-și
modifice modelul de afaceri subiacent, conform băncii
spaniole Santander, deș� i cifra reală este cu siguranț�ă
mult mai mare.12 Având costuri radical mai scăzute, băn-
cile ar putea să ofere persoanelor fizice ș� i companiilor un
acces mai larg la servicii financiare, la pieț�e ș� i la capital î�n
comunităț�ile insuficient deservite. Lucrul acesta poate să
devină un avantaj atât pentru firmele consacrate, cât ș� i
pentru firmele noi ș� i agresive ș� i pentru antreprenorii de
pretutindeni. Dacă are un smartphone ș� i o conexiune la
internet, orice persoană, de oriunde, poate să aibă acces la
arterele vaste ale finanț�elor globale.

Viteza: � n prezent, decontarea unui transfer monetar


efectuat de un muncitor din diaspora î�n ț�ara de origine
durează î�ntre trei ș� i ș� apte zile. Tranzacț�iile bursiere au
nevoie de două sau trei zile, pe când realizarea unei tran-
zacț�ii pentru un credit bancar are uluitoarea durată me-
die de douăzeci ș� i trei de zile.13 Reț�eaua SWIFT se ocupă
de cincisprezece milioane de ordine de plată zilnic, î�ntre
zece mii de instituț�ii financiare la nivel global, dar are
nevoie de zile î�ntregi pentru a le compensa ș� i deconta.14
Asta este valabil ș� i pentru sistemul Automated Clearing
House (ACH – Casă de compensare automată), care
REINVENTAREA SERVICIILOR FINANCIARE 107

realizează anual plăț�i î�n valoare de trilioane de dolari î�n


SUA. Reț�eaua bitcoin are nevoie, î�n medie, de zece minu-
te pentru a compensa ș� i deconta toate tranzacț�iile deru-
late î�n intervalul respectiv. Alte reț�ele blockchain sunt ș� i
mai rapide, iar câteva inovaț� ii noi, cum ar fi Bitcoin
Lightning Network, ș� i-au asumat obiectivul de a creș� te
substanț�ial capacitatea blockchainului bitcoin î�n timp ce
reduc timpii de decontare ș� i compensare la o fracț�iune
de secundă.15 „Î�n lumea bancară echivalentă, î�n care ai un
expeditor î�ntr-o reț�ea ș� i un destinatar î�n alta, trebuie să
treci prin mai multe registre, mai mulț�i intermediari ș� i
mai multe obstacole. Lucrurile se pot î�mpotmoli la pro-
priu î�n intermediari. Există tot felul de cerinț�e de capital
pentru asta”, ne-a spus Chris Larsen, directorul general al
Ripple Labs.16 Î�ntr-adevăr, trecerea la un transfer instan-
taneu ș� i lipsit de fricț�iuni al valorilor ar elibera capitalul
care altminteri ar fi prins î�n tranzit, lucru care constituie
veș� ti proaste pentru toț�i cei care profită de pe urma fon-
durilor flotante.

Gestionarea riscurilor: Tehnologia blockchain promite


să atenueze câteva forme de risc financiar. Prima este cea
a riscului de decontare, riscul că tranzacț�ia ta va eș� ua din
cauza unei defecț�iuni î�n procesul de decontare. A doua
este cea a riscului de contrapartidă, riscul că cealaltă par-
te contractuală va ajunge î�n situaț�ia de incapacitate de
plată î�nainte să deconteze tranzacț�ia. Cea mai semnifica-
tivă formă este cea a riscului sistemic, suma totală a riscu-
rilor importante de contrapartidă din cadrul sistemului.
Vikram Pandit l-a numit risc Herstatt, după numele unei
bănci germane care nu a putut să-ș� i achite obligaț�iile ș� i a
dat faliment din această cauză: „Pe parcursul crizei finan-
ciare, am descoperit că unul dintre riscuri î�l constituia
faptul că nu puteai să ș� tii dacă o persoană se va achita de
obligaț�ia care-i revine atunci când tranzacț�ionezi cu ea”. Î�n
opinia lui Pandit, decontarea instantanee din blockchain
108 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

ar putea să elimine complet riscul respectiv. Contabilii ar


putea să verifice mecanismele interioare ale unei compa-
nii î�n orice moment ș� i să vadă ce tranzacț�ii se derulează
ș� i cum le î�nregistrează reț�eaua. Caracterul irevocabil al
unei tranzacț�ii ș� i reconcilierea instantanee a raportării
financiare ar elimina un aspect al riscului agentului – ris-
cul că managerii lipsiț�i de scrupule vor exploata docu-
mentele justificative greoaie ș� i decalajul temporar
semnificativ pentru a-ș� i ascunde delictele.

Inovația în domeniul valorii: Blockchainul bitcoin a


fost proiectat pentru deplasarea bitcoinilor, nu pentru
prelucrarea altor active financiare. Cu toate acestea, teh-
nologia este de tip open source, î�ncurajând experimenta-
rea. Câț� iva inovatori dezvoltă blockchainuri separate,
cunoscute ca altcoini*, create pentru ceva diferit de plăț�i-
le cu bitcoini. Alț�ii î�ncearcă să exploateze dimensiunile ș� i
lichiditatea blockchainului bitcoin pentru a crea monede
„scindate” din acesta pe aș� a-numitele lanț� uri laterale,
care pot fi „colorate” să reprezinte orice fel de active sau
pasive, fizice sau digitale – acț� iunile sau obligaț� iunile
unei corporaț� ii, un baril de petrol, un lingou de aur, o
maș� ină, o rată la maș� ină, o creanț�ă sau o datorie sau, bi-
neî�nț�eles, o monedă. Lanțurile laterale sunt blockchai-
nuri care au caracteristici ș� i funcț� ii diferite faț� ă de
blockchainul bitcoin, dar care se folosesc de reț�eaua con-
sacrată ș� i infrastructura hardware ale bitcoinului, fără
să-i diminueze caracteristicile de securitate. Lanț� urile
laterale interacț�ionează cu blockchainul printr-un pivot
bidirecțional, un mijloc criptografic de a transfera active
din ș� i î�napoi î�n blockchain, fără să treacă prin centrala
unui terț� . Alț�ii î�ncearcă să î�nlăture moneda sau subdivizi-
unile sale cu totul, construind platforme de tranzacț�ii pe
blockchainuri private. Instituț� iile financiare utilizează

*  Alternative coins ‒ monede alternative. (n.tr.)


REINVENTAREA SERVICIILOR FINANCIARE 109

deja tehnologia blockchain pentru a î�nregistra, a comer-


cializa ș� i a tranzacț�iona active ș� i pasive ș� i ar putea să o
utilizeze î�n cele din urmă pentru a î�nlocui bursele ș� i pie-
ț�ele centralizate tradiț�ionale, răsturnând felul î�n care de-
finim ș� i tranzacț�ionăm valoarea.

Open source: Industria serviciilor financiare este o stivă


de sisteme tehnologice moș� tenite, cu o î�nălț�ime de două-
zeci de kilometri, care stă să cadă. Schimbările sunt difi-
cile pentru că toate î� m bunătăț� i rile trebuie să fie
compatibile retroactiv. Ca tehnologie open source, block-
chainul poate să inoveze constant, să reitereze ș� i să î�m-
bunătăț�ească sprijinindu-se pe consensul din reț�ea.

Aceste beneficii – atestarea, costurile dramatic mai scăzute,


viteza egală cu cea a luminii, riscurile reduse, marile inovaț�ii de
valoare, adaptabilitatea – au potenț�ialul să transforme atât plăț�ile,
cât ș� i industria titlurilor de valoare, activităț�ile bancare de investi-
ț�ii financiare, contabilitatea ș� i auditul, capitalul de risc, asigurările,
gestionarea riscurilor î�ntreprinderilor, serviciile bancare cu amă-
nuntul ș� i alț�i piloni ai industriei. Citeș� te mai departe.

OCTETUL DE AUR: CUM SE VA SCHIMBA


SECTORUL SERVICIILOR FINANCIARE
Iată cele opt funcț�ii centrale despre care noi credem că sunt gata
pentru a fi revoluț�ionate. Ele sunt rezumate î�n tabelul de la pagi-
na 114.

1. Autentificarea identității și valorii: Î�n prezent, ne


bazăm pe intermediari puternici care să stabilească î�n-
crederea ș� i să verifice identitatea î�ntr-o tranzacț�ie finan-
ciară. Aceș� ti intermediari sunt arbitrii supremi ai
accesului la serviciile financiare de bază, cum ar fi contu-
rile bancare ș� i î�mprumuturile. Blockchainul reduce ș� i
uneori elimină complet î�ncrederea î�n cazul anumitor
110 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

tranzacț�ii. Tehnologia le va permite de asemenea mem-


brilor să stabilească o identitate verificabilă, robustă ș� i
sigură din punct de vedere criptografic ș� i să asigure î�n-
credere acolo unde aceasta este necesară.

2. Deplasarea valorii: Sistemul financiar deplasează î�n


fiecare zi bani î�n jurul lumii, asigurându-se că niciun bă-
nuț� nu este cheltuit de două ori: de la cumpărarea unui
cântec de pe iTunes cu nouăzeci ș� i nouă de cenț�i până la
transferul a miliarde de dolari pentru a deconta un
transfer de bani î�n interiorul unei companii, cumpărarea
unui activ sau preluarea unei companii. Blockchainul
poate deveni standardul comun pentru deplasarea orică-
rui bun de valoare – valute, acț�iuni, obligaț�iuni ș� i titluri –
î�n cantităț�i mari ș� i mici, la distanț�e mari ș� i mici ș� i cu
parteneri contractuali cunoscuț�i ș� i necunoscuț�i. Astfel,
blockchainul poate să facă pentru deplasarea valorii ceea
ce containerul standard de transport a făcut pentru depla-
sarea bunurilor: să reducă dramatic costurile, să î�mbună-
tăț�ească viteza, să micș� oreze fricț�iunea ș� i să amplifice
creș� terea economică ș� i prosperitatea.

3. Stocarea valorii: Instituț�iile financiare sunt depozite-


le de valoare pentru persoane, instituț� ii ș� i guverne.
Pentru omul de rând, banca este cea care depozitează
valoare î�n cutia de valori dintr-un seif, î�ntr-un cont de eco-
nomii sau î�ntr-un cont curent. Pentru instituț� iile mari
care vor lichidităț�i la î�ndemână ș� i garanț�ia unui mic pro-
fit la echivalentele lor de numerar, această misiune revi-
ne aș� a-ziselor investiț� ii lipsite de riscuri, cum ar fi
fondurile de pe piaț�a monetară sau certificatele de trezo-
rerie. Oamenii nu mai trebuie să depindă de bănci, ca
singurele depozitare ale valorii sau ca singurele furni-
zoare de conturi curente ș� i de economii, iar instituț�iile
vor avea un mecanism mai eficient de cumpărare ș� i păs-
trare a unor active financiare lipsite de riscuri.
REINVENTAREA SERVICIILOR FINANCIARE 111

4. Împrumutarea valorii: De la creditele ipotecare ș� i


până la bonurile de tezaur, instituț�iile financiare facili-
tează emisiunea de credite, cum ar fi creanț�ele aferente
cardului de credit, creditele ipotecare, obligaț�iunile emi-
se de corporaț�ii, obligaț�iunile municipale, obligaț�iunile
guvernamentale ș� i titlurile de valoare garantate cu acti-
ve. Domeniul creditelor a dat naș� tere unui număr de do-
menii auxiliare care derulează verificările de credit ș� i
calculează scorurile de credit ș� i ratingurile de credit.
Pentru persoane, avem scorul de credit. Pentru o institu-
ț�ie, avem ratingul de credit – de la calificativul de reco-
mandat pentru investiț�ii, la cel de mare risc. Î�n blockchain,
toată lumea va putea să emită, să tranzacț� ioneze ș� i să
compenseze direct instrumentele tradiț�ionale de credit,
reducând î�n felul acesta fricț�iunile ș� i riscurile prin creș� -
terea vitezei ș� i a transparenț�ei. Consumatorii vor putea
să acceseze î�mprumuturi de la membrii reț�elei. Lucrul
acesta este deosebit de important pentru toț�i cetăț�enii
lumii care nu sunt deserviț�i de bănci ș� i pentru antrepre-
norii de pretutindeni.

5. Tranzacționarea valorii: Î�n fiecare zi, pieț�ele facili-


tează la nivel global schimburi de active financiare de or-
dinul trilioanelor de dolari. Tranzacț�ionarea se referă la
cumpărarea ș� i vânzarea de active ș� i instrumente financia-
re cu scopul de a investi, specula, acoperi riscul ș� i a arbitra
ș� i include ciclul de viaț�ă posttranzacț�ie format din com-
pensarea, decontarea ș� i stocarea valorii. Blockchainul re-
duce timpii de decontare pentru toate tranzacț�iile, de la
câteva zile ș� i săptămâni î�ntregi la câteva minute ș� i secun-
de. Această viteză ș� i eficienț�ă creează oportunităț�i pentru
ca persoanele care nu au acces sau au acces insuficient la
servicii bancare să poată participa la crearea de bogăț�ie.

6. Finanțarea și investițiile: Investiț�iile î�ntr-un activ, o


companie sau î�ntr-o î�ntreprindere nouă oferă individului
112 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

oportunitatea să facă profit sub forma aprecierii capita-


lului, dividendelor, dobânzilor, chiriilor sau a vreunei
combinaț� ii î�ntre ele. Această industrie creează pieț�ele
cuplând investitorii cu antreprenorii ș� i cu proprietarii
de afaceri î�n fiecare etapă de dezvoltare – de la investito-
rii de tip business angels* ș� i până la companii care abia
urmează să fie tranzacț�ionate la bursă ș� i chiar dincolo de
ele. Strângerea de fonduri presupune de regulă interme-
diari – bancheri de investiț�ii, investitori specializaț�i î�n ca-
pital de risc ș� i avocaț�i, pentru a enumera doar câț�iva.
Blockchainul automatizează multe dintre aceste funcț�ii,
permite modele noi de finanț�are peer-to-peer ș� i ar putea
de asemenea să facă î�nregistrarea dividendelor ș� i plata
cupoanelor mai eficiente, mai transparente ș� i mai sigure.

7. Asigurarea valorii și gestionarea riscului:


Gestionarea riscului, care include asigurările ca pe un
subgrup, are obiectivul de a proteja persoanele ș� i compa-
niile de pierderile sau catastrofele posibile. �ntr-un sens
mai larg, gestionarea riscului pe pieț�ele financiare a ge-
nerat nenumărate derivate ș� i alte instrumente financiare
gândite să ofere protecț�ie î�mpotriva evenimentelor im-
previzibile sau incontrolabile. La ultima estimare, valoa-
rea noț�ională a tuturor instrumentelor derivate curente
extrabursiere este de 600 de trilioane de dolari.
Blockchainul sprijină modele descentralizate de asigu-
rări, făcând mult mai transparentă utilizarea instrumen-
telor derivate pentru gestionarea riscului. Folosindu-se
de sisteme de reputaț�ie bazate pe capitalul economic ș� i
social al unei persoane, pe acț�iunile persoanei ș� i pe alte
atribute referitoare la reputaț�ie, asiguratorii vor avea o
imagine mult mai clară a riscului actuarial ș� i vor putea
lua decizii mult mai informate.

* Este vorba de investitori individuali dispuşi să finanţeze firmele aflate la început


de drum. (n.tr.)
REINVENTAREA SERVICIILOR FINANCIARE 113

8. Contabilizarea valorii: Contabilizarea este măsura-


rea, procesarea ș� i comunicarea informaț� iei financiare
despre entităț�ile economice. Este o industrie de mai mul-
te miliarde de dolari controlată de patru firme uriaș� e de
audit – Deloitte Touche Tohmatsu, Pricewaterhouse
Coopers, Ernst & Young ș� i KPMG. Practicile tradiț�ionale
de contabilitate nu vor supravieț�ui vitezei ș� i complexită-
ț�ii finanț�elor moderne. Noi metode de contabilitate, care
vor utiliza registrul distribuit al blockchainului, vor face ca
auditul ș� i î�nregistrările financiare să devină mai transpa-
rente ș� i să se deruleze î�n timp real. De asemenea, vor
î�mbunătăț�i dramatic capacitatea autorităț�ilor de regle-
mentare ș� i a altor părț�i interesate să verifice amănunț�it
acț�iunile financiare derulate î�n cadrul unei corporaț�ii.

DE LA TRANZACȚIILE LA BURSĂ LA
TRANZACȚIILE PE BLOCKCHAIN
„Wall Street-ul s-a trezit î�n stil mare”17, spunea Austin Hill de la
Blockstream. El se referea la interesul profund al industriei finan-
ciare pentru tehnologiile blockchain. Să o luăm, spre exemplu, pe
Blythe Masters, unul dintre cei mai puternici oameni de pe Wall
Street. A transformat departamentul de instrumente derivate ș� i
mărfuri al JPMorgan î�ntr-un colos global ș� i a fost unul dintre pio-
nierii pieț�ei instrumentelor derivate. După o scurtă pseudoieș� ire
la pensie, a preluat funcț�ia de director general al Digital Asset
Holdings, un start-up cu sediul la New York. Decizia i-a surprins
pe mulț�i. Ea a î�nț�eles că blockchainul urma să-i transforme do-
meniul de activitate la fel cum internetul a transformat alte in-
dustrii: „Eu aș� lua lucrul acesta la fel de î�n serios pe cât ar fi
trebuit să luăm conceptul de internet î�n anii 1990. Este foarte
important ș� i va schimba felul î�n care operează lumea noastră
financiară”18.
114 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Funcția Impactul blockchainului Părți interesate

Agențiile de rating, analize-


le pe datele consumatoru-
lui, marketingul, serviciile
1. Autentificarea identi- Identități verificabile și ro- bancare cu amănuntul, ser-
tății și valorii buste, securizate criptografic viciile bancare pentru per-
soane juridice, rețelele de
carduri de plată, autoritățile
de reglementare

Serviciile bancare cu amă-


2. Deplasarea valorii – Transferul de valoare în tran- nuntul, serviciile bancare
efectuarea unei plăți, șe foarte mari sau foarte mici pentru persoane juridice,
transferul de bani și fără intermediari va reduce rețelele de carduri de plată,
achiziționarea de bunuri dramatic costul și viteza plă- serviciile de transfer de fon-
și servicii ților duri, telecomunicațiile, au-
toritățile de reglementare
3. Stocarea valorii – va-
lutele, mărfurile și acti- Mecanismul de plată combi- Serviciile bancare cu amă-
vele financiare sunt nat cu un depozit sigur și de nuntul, serviciile de bro-
depozitare ale valorii. O încredere al valorii reduce keraj, activitățile bancare de
cutie de valori la bancă, nevoia pentru serviciile fi- investiții financiare, gestio-
un cont de economii sau nanciare obișnuite; economi- narea de active, teleco­mu­
un cont curent. Fondurile ile bancare și conturile nicațiile, autoritățile de
de pe piața monetară sau curente vor deveni vestigii reglementare
bonurile de tezaur

Creditul poate fi emis, tranz- Serviciile bancare comerci-


4. Împrumutarea valorii
acționat și decontat în block- ale, cele pentru persoane
– creanțele aferente car-
chain, crește eficiența, reduce juridice și cele cu amănun-
durilor de credit, cre­di­tele
fricțiunile, îmbu­nă­tă­țește ris- tul, finanțele publice (adică
ipotecare, obligațiunile
cul sistemic. Consumatorii finanțele guvernamentale),
corpora­tis­te, obligațiunile
pot utiliza reputația pentru a micro­cre­di­tele, multifinan-
municipale, obli­gațiunile
accesa credite de la membrii țarea, autoritățile de regle-
guvernamentale, titlu-
rețelei; semnificativ pentru mentare, agențiile de rating
rile de valoare garantate
oamenii din întreaga lume de credit, companiile care
cu active și alte forme
care nu sunt deserviți de creează soft pentru scoruri-
de credit
bănci și pentru antreprenori le de credit
REINVENTAREA SERVICIILOR FINANCIARE 115

Investițiile, serviciile banca-


Blockchainul reduce timpii
re pentru persoane juridice,
5. Tranzacționarea valo- de decontare ai tuturor tran-
cei care tran­zac­ți­onează va-
rii – speculația, acoperirea zacțiilor de la zile și săptă-
lute, fondurile speculative,
riscului și arbitrajul. mâni la minute și secunde.
fondurile de pensii, brokera-
Corelarea ordinelor, com- Această viteză și această efici-
jul de retail, casele de
pensarea tranzacțiilor, ență creează și oportunități
compensare, acți­u­ni­le, con-
manage­men­tul colateral pentru cei fără acces sau cu
tractele future, bursele de
și evaluarea, decontarea acces insuficient la servicii
măr­furi; brokerajul de măr-
și custodia bancare să participe la crea-
furi, băn­ci­le centrale, auto-
rea de bogăție
ritățile de regle­mentare

Modele noi pentru finanțarea


6. Finanțarea și investiția peer-to-peer, înregistrarea ac-
Serviciile bancare de inves-
într-un activ, într-o com- țiunilor corpora­țiilor, cum ar
tiții, capitalul de risc, juridi-
panie sau un start-up – fi achitarea automată a divi-
cul, auditul, administrarea
aprecierea capitalului, dendelor prin contracte inteli-
de proprietăți, bursele, mul-
dividendele, dobânda, gente. Înregis­trarea titlurilor
tifinanțarea, autoritățile de
rentele sau o combinație pentru automatizarea solicită-
reglementare
a acestora rii veniturilor din rente și a al-
tor tipuri de beneficii

7. Asigurarea valorii și
Prin utilizarea sistemelor de
gestionarea riscului – pro- Asigurări, managementul
reputație, asiguratorii vor pu-
tejarea activelor, locu­in­ riscului, servicii bancare
tea să estimeze mai bine ris-
țelor, vieților, sănătății, pentru persoane juridice,
cul actuarial, creând piețe
proprie­tăților companiei brokerajul, casele de com­
descentralizate pentru asigu-
și practicilor de afaceri și a pensare, autoritățile de re-
rări. Instrumente financiare
instrumentelor financiare glementare
derivate mai transparente
derivate

Registrul distribuit va face ca


auditurile și raportarea con-
tabilă să fie realizate în timp
real, să fie recep­tive și să dea Auditul, gestionarea de ac-
8. Contabilizarea valorii
dovadă de trans­pa­rență și va tive, organizațiile de supra-
– o nouă guvernanță
îmbunătăți dramatic capaci- veghere ale acționarilor,
corporatistă
tatea autorităților de regle­ autoritățile de regle­mentare
men­tare de a examina în
detaliu acțiunile financiare
din cadrul unei corporații
116 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Masters a demitizat multe dintre poveș� tile de î�nceput despre


bitcoin, exploatarea de către traficanț�ii de droguri, faptul că ar fi
utilizat de cartofori ș� i că ar fi ridicat î�n slăvi de libertarieni pentru
că ar crea o nouă ordine mondială. Lucrurile acestea s-au schim-
bat la sfârș� itul anului 2014. Masters ne-a spus: „Am avut un «mo-
ment revelator» când am î� n ceput să apreciez implicaț� i ile
potenț� iale ale tehnologiei pentru lumea pe care o cunoș� team
bine. Chiar dacă aplicaț�ia criptomonedei din tehnologia registre-
lor distribuite era interesantă ș� i urma să aibă consecinț�e î�n do-
meniul plăț�ilor, tehnologia subiacentă a bazelor de date avea ea
î�nsăș� i implicaț�ii mult mai extinse”19. Î�n opinia lui Masters, block-
chainul ar putea să reducă ineficienț�ele ș� i costurile, „permiț�ând
mai multor părț�i să se bazeze pe aceeaș� i informaț�ie î�n loc să o co-
pieze, să o reproducă ș� i să trebuiască să o accepte”. Ca mecanism
pentru î�nregistrările distribuite, descentralizate ș� i reproduse ale
tranzacț�iilor, blockchainul este „sursa de aur”, spune ea.20
„Gândiț� i-vă că infrastructurile serviciilor financiare nu au
mai evoluat de câteva decenii. Interfaț�a a evoluat, dar fondul nu a
făcut-o”, spune Masters. „A existat o cursă a î�narmării î�n dome-
niul investiț�iei tehnologice orientate spre accelerarea executării
unei tranzacț�ii, astfel î�ncât, î�n prezent, avantajele competitive se
măsoară î�n fracț�iuni de nanosecundă. Partea ironică este că in-
frastructura posttranzacț�ionare nu a evoluat de fapt deloc.” Î� ncă
sunt necesare „zile, iar î�n unele cazuri chiar săptămâni, pentru a
duce la capăt procesarea posttranzacț�ie care face parte din de-
contarea efectivă a tranzacț�iilor financiare ș� i din păstrarea unei
evidenț�e a acestora”21.
Masters nu este singură î�n entuziasmul său pentru tehnolo-
gia blockchain. Bob Greifeld, director general al NASDAQ*, a spus:
„Eu cred foarte mult î�n capacitatea tehnologiei blockchain de a
declanș� a schimbări fundamentale î�n infrastructura industriei
serviciilor financiare”22. Greifeld î�ncorporează tehnologia regis-
trului distribuit al blockchainului î�n platforma pieț�elor private

* National Association of Securities Dealers Automated Quotations ‒ bursă


electronică din SUA pe care sunt listate circa 3.200 de companii. (n.tr.)
REINVENTAREA SERVICIILOR FINANCIARE 117

ale NASDAQ printr-o platformă numită NASDAQ Linq. Bursele


sunt pieț�e centralizate pentru titluri de valoare ș� i sunt ș� i ele pre-
gătite pentru a fi revoluț�ionate. Î�n 1 ianuarie 2016, NASDAQ Linq
ș� i-a finalizat prima tranzacț�ie î�n blockchain. Î�n opinia lui Hill de
la Blockstream, unul dintre cei mai mari administratori de active
din lume, „are mai mulț�i oameni repartizaț�i î�n grupul său de ino-
vaț�ie î�n materie de blockchain decât avem noi î�n toată compania”.
Compania lui Hill a strâns peste 75 de milioane de dolari ș� i are
peste douăzeci de angajaț� i. „Oamenii ăș� tia sunt foarte serioș� i
când vor să se asigure că î�nț�eleg cum pot să utilizeze tehnologia
pentru a schimba felul î�n care fac afaceri.”23 NYSE, Goldman Sachs,
Santander, Deloitte, RBC*, Barclays**, UBS*** ș� i practic toate firme-
le financiare majore de la nivel global au manifestat un interes la
fel de serios. �n 2015, opinia de pe Wall Street cu privire la tehno-
logia blockchain a devenit universal pozitivă: î�ntr-un studiu, 94%
dintre respondenț�i au spus că blockchainul ar putea să joace un
rol important î�n finanț�e.24
Chiar dacă multe alte aplicaț�ii se pot lăuda că au atras atenț�ia
celor de pe Wall Street, lucrul care î�i interesează pe directorii fi-
nanciari de pretutindeni este noț�iunea utilizării blockchainului
pentru a procesa orice tranzacț� ie î�n siguranț� ă de la î�nceput ș� i
până la sfârș� it, ceea ce ar putea să reducă î�n mod dramatic costu-
rile, să crească viteza ș� i eficienț�a ș� i să atenueze riscul din afaceri-
le lor. Masters a spus: „Î�ntregul ciclu de viaț�ă al unei tranzacț�ii,
inclusiv executarea acesteia, compararea câș� tigurilor nete ale
mai multor tranzacț� ii, concordanț� a dintre cine ce a făcut ș� i cu
cine ș� i dacă sunt de acord, se poate desfăș� ura î�n etapa de î�nceput
a tranzacț�iei, mult mai devreme î�n succesiunea de procese decât
se î�ntâmplă pe piaț�a financiară obiș� nuită”25. Greifeld a exprimat
ideea astfel: „Î� n momentul de faț� ă, noi decontăm tranzacț� iile

* RBC Royal Bank ‒ Banca Regală a Canadei. (n.tr.)


** Bancă din Marea Britanie care îşi desfăşoară activităţile la nivel internaţional.
(n.tr.)
*** Companie financiară multinaţională cu sedii în Basel și Zürich, Elveția. (n.tr.)
118 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

«T+3» (adică, î�n trei zile). De ce să nu le decontăm î�ntr-un interval


de cinci-zece minute?”26.
Pe Wall Street se tranzacț�ionează riscurile, iar această tehno-
logie poate să reducă î�n mod concret riscul de contrapartidă, ris-
cul de decontare ș� i, î�n felul acesta, riscul sistemic existent î�n
sistem. Jesse McWaters, lider al inovaț�iei financiare la Forumul
Economic Mondial, ne-a spus: „Cel mai interesant lucru la tehno-
logia registrului distribuit este felul î�n care stabilitatea sistemică
poate fi î�mbunătăț�ită de trasabilitate”. El crede că aceste „instru-
mente noi le permit autorităț�ilor de reglementare să acț�ioneze
mai subtil”27. Natura publică a blockchainului – transparenț�a sa,
posibilitatea de a face căutări – plus decontarea sa automată ș� i
mărcile sale temporale imuabile permit autorităț�ilor de regle-
mentare să vadă ce se î�ntâmplă, ba chiar să creeze alerte astfel
î�ncât să nu piardă ceva.

TÂRGUL FAUSTIAN CU BLOCKCHAINUL


Băncile ș� i transparenț�a merg rareori mână î�n mână. Majoritatea
actorilor financiari obț�in avantaje competitive din lipsa de reci-
procitate informaț�ională ș� i dintr-un know-how* mai mare decât al
omologilor lor. Cu toate acestea, blockchainul bitcoin, aș� a cum
este el construit, constituie un sistem radical transparent. �n ca-
zul băncilor, aceasta ar î�nsemna să-ș� i deschidă chimonoul, ca să
zicem aș� a. Atunci, cum reconciliem o platformă deschisă cu poli-
tica porț�ilor î�nchise a băncilor?
Austin Hill l-a numit „târgul faustian” al Wall Street-ului, un
compromis oneros.28 „Oamenii adoră ideea că nu mai trebuie să
aș� tepte trei zile pentru decontarea tranzacț� iilor, urmând să le
vadă confirmate î�n câteva minute, ș� tiind că sunt definitive ș� i ade-
vărate”, a spus Hill. „Reversul este acela că toate tranzacț�iile din

*  Know-how ‒ patrimoniu de cunoștințe și experiențe tehnice privitoare la


reproducerea unui produs sau proces existent, a căror dezvăluire către alte persoane
nu este permisă fără o autorizare prealabilă; pricepere, îndemânare, dibăcie, tehnică.
(n.red.)
REINVENTAREA SERVICIILOR FINANCIARE 119

blockchain[ul bitcoin] sunt complet publice. Lucrul acesta î�ngro-


zeș� te câteva persoane de pe Wall Street.” Soluț� ia? Tranzacț� ii
confidenț� iale derulate î�n aș� a-numitele blockchainuri cu acces
pe bază de permisiune, cunoscute ș� i ca blockchainuri private.
Deș� i blockchainul bitcoin este complet deschis ș� i nu condiționea-
ză în niciun fel accesul – adică poate fi accesat de oricine ș� i oricine
poate interacț�iona cu el –, blockchainurile cu acces pe bază de
permisiune le cer utilizatorilor să aibă anumite recomandări care
să le ofere dreptul de a opera î�n respectivul blockchain. Hill a
dezvoltat tehnologia prin care doar câteva părț�i interesate văd
diferitele componente ale unei tranzacț�ii ș� i pot să asigure integri-
tatea acesteia.
La prima vedere, blockchainurile private ș� i cele cu acces pe
bază de permisiune par să aibă câteva avantaje clare. Î�n primul
rând, membrii lor pot să schimbe cu uș� urinț� ă regulile block-
chainului dacă vor. Costurile pot să rămână scăzute, din moment
ce tranzacț�iile trebuie validate doar de membrii î�nș� iș� i, eliminând
nevoia de a avea mineri anonimi care utilizează foarte multă elec-
tricitate. Ș� i, de vreme ce toț�i membrii se bucură de î�ncredere, un
atac de 51% este improbabil. Putem să fim destul de siguri că
nodurile vor fi bine conectate, din moment ce î�n majoritatea ca-
zurilor de utilizare acestea sunt instituț� ii financiare mari. Mai
mult, autorităț�ilor de reglementare le este mai uș� or să le monito-
rizeze. Pe de altă parte, aceste avantaje creează ș� i slăbiciuni. Cu
cât este mai uș� or să schimbi regulile, cu atât cresc ș� ansele ca un
membru să nu le ia deloc î�n serios. Blockchainurile private blo-
chează ș� i efectele de reț�ea care permit unei tehnologii să se extin-
dă rapid. Limitarea intenț�ionată a anumitor libertăț�i prin crearea
unor reguli noi poate să î�mpiedice neutralitatea. Î�n ultimul rând,
dacă nu există nicio inovaț�ie î�n valori deschise, sunt ș� anse mai
mari ca tehnologia să stagneze ș� i să devină vulnerabilă.29 Asta nu
î�nseamnă că blockchainurile private nu vor prospera, dar părț�ile
interesate din domeniul serviciilor financiare tot trebuie să trate-
ze aceste probleme cu seriozitate.
120 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Ripple Labs, care a câș� tigat influenț� ă î�n cercurile bancare,


elaborează alte modalităț�i inteligente de a-l despovăra pe Faust.
„Ripple Labs este interesată de activităț�ile bancare pentru per-
soanele juridice ș� i utilizăm o metodă pentru obț�inerea consensu-
lui, nu un sistem de confirmare a muncii”, a spus directorul
general Chris Larsen, ceea ce î�nseamnă că tranzacț�iile nu vor mai
fi validate nici de mineri, nici de nodurile anonime.30 Compania
Chain are o strategie proprie. Beneficiind de fonduri î�n valoare de
30 de milioane de dolari puse la dispoziț�ie de Visa, NASDAQ, Citi,
Capital One*, Fiserv** ș� i Orange, Chain plănuieș� te să creeze soluț�ii
blockchain orientate spre î�ntreprinderi, adresându-se pentru î�n-
ceput sectorului serviciilor financiare, unde are deja o î�nț�elegere
cu NASDAQ. „Toate activele viitorului vor fi instrumente digitale
la purtător care vor circula pe mai multe blockchainuri”, a susț�i-
nut Adam Ludwin, directorul general al Chain. Dar aceasta nu va
fi lumea î�nsilozată cu care s-a obiș� nuit Wall Street-ul, „pentru că
toată lumea construieș� te folosind aceleaș� i specificaț�ii cu acces
deschis”31. S-ar putea ca firmele de pe Wall Street să vrea să cap-
tureze această tehnologie, dar vor trebui să se confrunte cu ino-
vaț�ia din domeniul valorii pe care ea o face posibilă, o caracteristică
pe care nu o pot controla ș� i nici nu o pot prezice.
Masters apreciază la rândul său virtuț�ile blockchainu­rilor cu
acces pe bază de permisiune. Din perspectiva sa, trebuie să aibă
acces doar un grup mic de parteneri de tranzacț�ii, câț�iva vânză-
tori, câteva contrapărț�i ș� i autorităț�ile de reglementare. Doar cele
câteva persoane selectate care au fost alese vor primi prerogative
î�n blockchain. Pentru Masters, „registrele cu acces pe bază de
permisiune au avantajul că nu expun niciodată o instituț�ie finan-
ciară reglementată nici riscului de a tranzacț�iona cu un partener
necunoscut, o activitate inacceptabilă din punct de vedere al
autorităț� ii de reglementare, ș� i nici situaț� iilor î�n care se ajunge
la dependenț�a de un furnizor necunoscut de servicii, cum ar fi
un procesator de tranzacț� ii, lucru la fel de inacceptabil din

* Citi și Capital One sunt bănci. (n.tr.)


** Companie ce oferă soluţii tehnologice pentru mediul financiar. (n.tr.)
REINVENTAREA SERVICIILOR FINANCIARE 121

perspectiva autorităț�ii de reglementare”32. Aceste blockchainuri


cu acces pe bază de permisiune, sau lanțuri private, sunt atractive
pentru instituț�iile financiare tradiț�ionale care se feresc de bitcoin
ș� i de tot ce este asociat cu el.
Deș� i Blythe Masters este directorul general al unui start-up,
interesul ei puternic reprezintă o implicare mai amplă a actorilor
financiari tradiț�ionali î�n acest sector. Această acceptare a unei
tehnologii noi reflectă o teamă din ce î�n ce mai mare că start-up-
urile tehnologice pot să răstoarne ș� i marea finanț�ă. Pentru Eric
Piscini de la Deloitte, ai cărei clienț�i au trecut printr-o mare trezi-
re la viaț�ă î�n ultimul an, „interesul subit arătat tehnologiei era un
fenomen la care nu se aș� tepta nimeni”33. Entuziasmul se răspân-
deș� te ca o boală contagioasă î�n câteva dintre cele mai mari ș� i mai
vechi instituț�ii financiare din lume.
Barclays este una dintre zecile de instituț�ii financiare care
explorează oportunităț� ile tehnologiei blockchain. Î� n opinia lui
Derek White, responsabil de tehnologia digitală ș� i de concept la
Barclays, „tehnologiile de genul blockchainului vor remodela in-
dustria”. White construieș� te o platformă de inovaț�ii deschise care
î�i va permite băncii să angajeze un spectru larg de creatori ș� i de
gânditori î�n această industrie. „Ne dorim foarte mult să fim cei
care creează tiparele. Dar ne dorim ș� i să luăm legătura cu cei care
modelează tehnologiile ș� i cu traducătorii acestor tehnologii”, a
spus el.34 Barclays î�ș�i confirmă declaraț�iile prin fapte, desființ�ând
zeci de mii de locuri de muncă din sectoarele tradiț�ionale ș� i in-
tensificându-ș� i eforturile axate pe tehnologie, î�n special prin lan-
sarea Barclays Accelerator. Conform spuselor lui White, „trei din
zece companii din ultima noastră cohortă erau companii de
blockchain sau de bitcoin. Blockchainul este cea mai puternică
dovadă că lumea trece de la sisteme î�nchise la sisteme deschise ș� i
are un impact potenț�ial uriaș� nu doar asupra viitorului serviciilor
financiare, ci ș� i asupra viitorului a numeroase industrii”35. Bănci
care vorbesc despre sisteme deschise – mon Dieu!
122 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Utilitatea financiară
Î�n toamna anului 2015, nouă dintre cele mai mari bănci din lume
– Barclays, JPMorgan, Credit Suisse, Goldman Sachs, State Street,
UBS, Royal Bank of Scotland, BBVA ș� i Commonwealth Bank of
Australia – au anunț�at un plan de a colabora la standarde comune
pentru tehnologia blockchain, sub numele de R3 Consortium. De
atunci, alte treizeci ș� i două de bănci s-au alăturat efortului ș� i, la
fiecare câteva săptămâni, li se adaugă câte un pluton nou din rândul
celor mai renumite î�n domeniu.36 Există î�ncă î�ntrebări referitoare
la cât de î�n serios iau aceste bănci iniț�iativa. La urma urmei, bariera
din calea intrării î�n grup este un angajament de doar 250.000 de
dolari, dar î�nființ�area R3 marchează un progres limpede pentru
industrie. Stabilirea de standarde este esenț�ială pentru accelera-
rea adoptării ș� i utilizării unei tehnologii noi, astfel că suntem
optimiș� ti î�n legătură cu iniț�iativa. R3 a furat câț�iva dintre viziona-
rii de top ș� i dintre experț�ii tehnici din domeniu pentru a duce
lucrurile mai departe. Mike Hearn li s-a alăturat î�n noiembrie,
sporind o echipă care î�i include pe Richard Gendal Brown, fostul
arhitect executiv pentru inovaț�ii bancare de la IBM, ș� i pe James
Carlyle, actualul inginer-ș� ef al R3 ș� i fost inginer-ș� ef la Barclays.37
Î�n decembrie 2015, Fundaț�ia Linux, î�n colaborare cu un grup
uriaș� format din ș� i mai multe corporaț�ii partenere din eș� aloanele
superioare, a lansat o altă iniț� i ativă blockchain, botezată
Hyperledger Project. Aceasta nu este un concurent al R3; î�n rea-
litate, R3 se numără printre membrii fondatori ai Hyperledger
Project, alături de Accenture, Cisco, CLS, Deutsche Börse, Digital
Asset Holdings, DTCC, Fujitsu Limited, IC3, IBM, Intel, JPMorgan,
London Stock Exchange Group, Mitsubishi UFJ Financial Group
(MUFG), State Street, SWIFT, VMware ș� i Wells Fargo.38 Totuș� i,
aceasta demonstrează cât de mult iau î�n serios cei din domeniu
această tehnologie ș� i cât de reticenț�i sunt să accepte blockchai-
nurile complet deschise ș� i descentralizate ca bitcoinul. Spre deo-
sebire de R3, Hyperledger Project este un proiect open source
care a î�nsărcinat o comunitate să dezvolte un „blockchain pentru
afaceri”. Este cu siguranț� ă lăudabil ș� i este foarte posibil să
REINVENTAREA SERVICIILOR FINANCIARE 123

meargă. Dar nu te lăsa păcălit: e un proiect open source gândit să


creeze tehnologii îngrădite, limitând numărul de noduri dintr-o
reț�ea sau solicitând date de identificare. La fel ca î�n cazul R3, una
dintre priorităț�ile Hyperledger este standardizarea. David Treat
de la Accenture, unul dintre membrii fondatori ai grupului, a de-
clarat: „Pentru acest efort, este esenț� ial să avem standarde ș� i
platforme comune care sunt utilizate de toț� i participanț� ii din
domeniu”.
Blockchainul a deschis, de asemenea, o discuț� ie mai largă
despre rolul pe care î�l au guvernele î�n supravegherea sectorului
financiar. Ideea de „utilitate” invocă imaginea monopolurilor na-
turale, puternic reglementate de stat. Cu toate acestea, din mo-
ment ce tehnologia blockchainului promite să reducă riscurile ș� i
să crească transparenț�a ș� i capacitatea de reacț�ie, câț�iva jucători
din domeniu sugerează că tehnologia în sine funcț�ionează ca o
reglementare.39 Dacă autorităț�ile de reglementare pot să arunce
o privire la mecanismele interne ale băncilor ș� i pieț�elor, atunci
sigur putem să simplificăm câteva legi ș� i să revocăm altele, nu?
Este destul de dificil să găsim un răspuns la această î�ntrebare. Pe
de o parte, autorităț�ile de reglementare vor trebui să-ș� i regân-
dească rolul de supraveghetori, dată fiind viteza nebunească cu
care apar inovaț�iile. Pe de altă parte, băncile au obiș� nuinț�a con-
firmată î�n timp de a acț�iona fără integritate atunci când guvernul
se retrage.
Oare marile bănci vor domni suverane utilizând blockchainul
fără bitcoin, alegând cu grijă elemente ale tehnologiei registrului
distribuit pe care să le sudeze mai apoi la modelele de afaceri
deja existente? R3 este doar unul dintre numeroasele semne care
arată că băncile se î�ndreaptă î�n această direcț�ie. Î�n 19 noiembrie
2015, Goldman Sachs a depus o cerere de brevet pentru „metode
de achitare a titlurilor de valoare pe pieț�ele financiare prin utili-
zarea de tehnici distribuite, peer-to-peer ș� i criptografice”, utili-
zând o monedă numită SETLcoin pentru care are drept de
proprietate.40 Nouă nu ne-a scăpat ironia faptului că o bancă bre-
vetează o tehnologie care a fost iniț�ial gândită ca un dar open
124 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

source făcut lumii ș� i nici ț�ie nu ar trebui să-ț�i scape. Poate că toc-
mai de asta se temea Andreas Antonopoulos atunci când a averti-
zat publicul că băncile vor transforma bitcoinul din „punk rock î�n
smooth jazz”?41 Sau poate că băncile vor trebui să concureze cu
produsele ș� i serviciile care au calificativul de cele-mai-bune-din-
clasa-lor cu tipuri radical diferite de organizaț�ii ale căror lideri se
opun tuturor lucrurilor reprezentate de aceste companii.
Este posibil ca utilitatea financiară a viitorului să fie o grădi-
nă bine î�ngrijită, dar î�mprejmuită de ziduri, recoltată de o cabală
de părț�i interesate influente sau ar putea să fie un ecosistem or-
ganic ș� i spaț�ios, î�n care averile economice ale oamenilor cresc
oriunde găsesc lumină. Controversa continuă, dar dacă există
vreun lucru pe care să-l fi î�nvăț�at din experienț�a primei generaț�ii
de internet, atunci acela ar fi faptul că sistemele deschise se ex-
tind la o scară mai mare mult mai rapid decât cele î�nchise.

APLICAȚIA BANCARĂ: CINE VA CÂȘTIGA ÎN


SERVICIILE BANCARE CU AMĂNUNTUL
Un Google al Capitalului – asta creează Jeremy Allaire, „o compa-
nie de finanț�e pentru consumatori care furnizează produse con-
sumatorilor ce păstrează bani, trimit bani, efectuează sau
î�ncasează plăț�i; utilităț�ile fundamentale pe care oamenii le aș� -
teaptă de la serviciile bancare cu amănuntul”42. El o priveș� te ca
pe un serviciu public puternic, instantaneu ș� i gratuit pentru toț�i
cei care au acces la un dispozitiv care se poate conecta la internet.
Compania lui, Circle Internet Financial, este una dintre cele mai
mari ș� i mai bine finanț�ate afaceri financiare din domeniu.
Poț�i să descrii Circle cum vrei, dar nu o numi o companie bit-
coin. „Amazon nu a fost o companie HTTP* ș� i nici Google nu a fost
o companie SMTP**. Circle nu este o companie bitcoin”, a spus

* Hypertext Transfer Protocol ‒ protocol de comunicare, responsabil cu transferul


de hipertext. (n.tr.)
** Simple Mail Transfer Protocol ‒ protocol simplu, folosit pentru transmiterea
mesajelor electronice pe internet. (n.tr.)
REINVENTAREA SERVICIILOR FINANCIARE 125

Allaire. „Noi privim bitcoinul ca pe următoarea generaț�ie de pro-


tocoale fundamentale de internet care sunt utilizate î�n societate
ș� i î�n economie.”43
Allaire vede serviciile financiare ca pe ultimii intermediari,
poate ș� i ca pe marele premiu, care vor fi transformaț�i fundamen-
tal de tehnologie. „Dacă arunci o privire la serviciile bancare cu
amănuntul, dai peste trei sau patru lucruri pe care le fac băncile
ce oferă servicii cu amănuntul. Primul ar fi că pun la dispoziț�ie un
loc de stocare a averii, iar al doilea că furnizează un fel de serviciu
de efectuare de plăț�i. Î�n afară de asta, ele extind creditul ș� i î�ț�i ofe-
ră un loc î�n care să stochezi bogăț�ia ș� i să generezi venituri poten-
ț�iale.”44 Viziunea lui: „Î�n decurs de trei-cinci ani, cineva ar trebui
să poată să descarce o aplicaț� ie, să stocheze digital valoare î�n
orice monedă vrea – dolari, euro, yeni, renminbi ș� i chiar ș� i mone-
dă digitală – ș� i să poată efectua plăț�i pe loc sau aproape pe loc cu
o interoperabilitate globală, cu un nivel de securitate foarte ridi-
cat ș� i fără nicio scurgere de informaț�ii confidenț�iale. Ș� i cel mai
important lucru, aplicaț�ia va fi gratuită”45. Aș� a cum internetul a
transformat serviciile informaț�ionale, blockchainul va transforma
serviciile financiare, impulsionând categorii noi ș� i neimaginate de
capacităț�i.
Î�n opinia lui Allaire, beneficiile tehnologiei blockchain – de-
contarea imediată, interoperabilitatea globală, nivelurile ridicate
de securitate ș� i tranzacț�iile la costuri aproape zero – sunt avanta-
joase pentru toată lumea, indiferent dacă eș� ti persoană fizică sau
companie. Dar cum rămâne cu planul lui de a face totul gratuit? E
o erezie! spun bancherii lumii. Bineî�nț�eles că Goldman Sachs ș� i
firma chineză de capital de risc IDG nu au investit 50 de milioane
de dolari pentru a crea o firmă nonprofit sau o companie î�n sluj-
ba binelui public!46 „Dacă avem succes î�n construirea unei franci-
ze globale cu zeci de milioane de utilizatori ș� i ne plasăm î�n centrul
comportamentelor de tranzacț�ionare ale utilizatorilor, vom deț�i-
ne câteva active puternice.” Allaire se aș� teaptă ca Circle să aibă
„dotările de bază pentru a livra ș� i alte produse financiare”. Chiar
dacă nu putea să vorbească despre asta direct, datele financiare a
126 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

milioane de clienț�i ar putea să devină mai valoroase decât activele


sale financiare. „Vrem să reinventăm experienț�a consumatorilor
ș� i relaț�ia lor cu banii, să le oferim posibilitatea de a alege felul î�n
care banii lor sunt utilizaț�i ș� i puș� i la treabă ș� i felul î�n care pot să
genereze bani din banii lor.”47 Lideri ai vechii paradigme, luaț�i
aminte!
Companiile de tipul Circle nu sunt î�mpovărate de moș� tenire
ș� i cultură. Abordarea lor dezinvoltă poate fi un mare avantaj.
Mulț�i dintre marii inovatori ai trecutului au fost outsideri abso-
luț�i. Netflix nu a fost inventat de Blockbuster. iTunes nu a fost in-
ventat de Tower Records. Amazon nu a fost inventat de Barnes &
Noble – ai î�nț�eles unde batem.
Stephen Pair, directorul general al BitPay, unul dintre primii
pionieri din domeniu, crede că nou-veniț� ii au un avantaj clar.
„Emiterea unor active fungibile cum ar fi capitalurile proprii,
obligaț�iunile ș� i valutele pe blockchain ș� i construirea infrastruc-
turii necesare pentru a-l extinde ș� i a-l face comercial nu presu-
pun un CV de bancher”, a spus el. Î�n primul rând, „nu ai nevoie de
toată infrastructura sau instituț� iile moș� tenite care alcătuiesc
Wall Street-ul astăzi… Nu numai că poț�i să emiț�i astfel de active
pe blockchain, dar poț�i crea sisteme î�n care eu să pot efectua o
tranzacț�ie atomică instantanee atunci când aș� avea acț�iuni Apple
î�n portofel ș� i vreau să cumpăr ceva de la tine. Dar tu vrei dolari.
Cu această platformă, pot să intru î�ntr-o singură tranzacț�ie ato-
mică (adică, totul sau nimic) ș� i î�mi folosesc acț�iunile Apple ca
să-ț�i trimit dolari”48.
Chiar este atât de simplu? Bătălia pentru reinventarea indus-
triei serviciilor financiare este diferită de bătălia pentru comer-
ț�ul electronic purtată î�n primele zile ale Webului. Dacă afacerile
precum cea a lui Allaire vor să avanseze la o scară mai mare, ele
trebuie să faciliteze unul dintre cele mai mari transferuri de va-
loare din istoria omenirii, transferând trilioane de dolari din mi-
lioane de conturi bancare tradiț�ionale î�n milioane de portofele
Circle. Nu e chiar atât de uș� or. Î�n ciuda entuziasmului lor pentru
blockchain, băncile au fost foarte reticente faț� ă de aceste
REINVENTAREA SERVICIILOR FINANCIARE 127

companii, susț�inând că firmele blockchain sunt comercianț�i „cu


risc ridicat”. Poate că reticenț�a lor î�ș�i are sursa î�n teama că î�ș�i
grăbesc sfârș� itul. Î�ntre lumea cea veche ș� i cea nouă au î�nceput
să-ș� i facă apariț�ia intermediarii. Vogogo, o companie canadiană,
lucrează deja cu Coinbase, Kraken, BitPay, Bitstamp ș� i cu altele,
ca să deschidă conturi bancare, să respecte standardele de con-
formitate ș� i să le ofere clienț�ilor posibilitatea să transfere bani
în portofelele bitcoin prin metodele tradiț�ionale de plată.49 Vai,
ce ironie! Î� n timp ce Amazon ar putea sări cu uș� urinț� ă peste
comercianț�ii cu amănuntul dominanț�i, liderii acestei noi para-
digme trebuie să se poarte frumos cu liderii vechii paradigme.
Poate că avem nevoie de un bancher cu î�nclinaț�ie spre expe-
rimentarea specifică Silicon Valley. Suresh Ramamurthi este
omul perfect pentru post. Fost director executiv la Google ș� i ingi-
ner de soft născut î�n India, i-a surprins pe mulț�i atunci când s-a
hotărât să cumpere CBW Bank din Wier, Kansas, localitate cu o
populaț�ie de 650 de persoane. Pentru el, această mică bancă lo-
cală a fost un laborator de utilizare a protocolului blockchain ș� i a
reț�elei de plăț�i pe bază de bitcoini pentru transferuri transfronta-
liere gratuite de fonduri. Din punctul său de vedere, potenț�ialii
antreprenori ai blockchainului care nu î�nț�eleg nuanț�ele servicii-
lor financiare sunt blestemaț�i să eș� ueze. El a spus: „Ei desenează o
fereastră a clădirii. O fac să pară frumoasă ș� i plină de culoare. Dar
nu poț�i aprecia problema din exterior. Trebuie să stai de vorbă cu
cineva dinăuntrul clădirii, cineva care î�i cunoaș� te instalaț�ia de apă
ș� i canalizare”50. Î�n ultimii cinci ani, Suresh a lucrat la bancă pe pos-
turile de director general, director de IT, director executiv de con-
formitate, casier, î�ngrijitor ș� i, da, instalator. Suresh cunoaș� te acum
instalaț�ia de apă ș� i canalizare a serviciilor bancare.
Numeroș� i veterani de pe Wall Street nu văd să existe o luptă
î�ntre vechi ș� i nou. Blythe Masters crede că există „cel puț�in la fel
de multe modalităț�i prin care băncile să î�mbunătăț�ească eficienț�a
ș� i operaț�iunile Wall Street-ului câte oportunităț�i de revoluț�iona-
re din partea noilor intraț�i pe piaț�ă”51. Nu putem să nu observăm
că mersul lucrurilor î�ncepe să-i sprijine pe susț�inătorii noutăț�ilor
128 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

radicale. Acesta este motivul pentru care Cele Trei Mari Reț�ele TV
nu au creat YouTube, Cei Trei Mari producători de automobile nu
au creat Uber, Cele Trei Mari lanț�uri hoteliere nu au creat Airbnb.
Până se hotărăsc decidenț�ii din Fortune 1000 să urmărească o
nouă posibilitate de dezvoltare, un nou-intrat trece de ei î�n vite-
ză, cu agilitate ș� i cu o ofertă superioară. Indiferent cine iese câș� ti-
gător, coliziunea dintre forț�a de neoprit a schimbării tehnologice ș� i
obiectul nemiș� cat al serviciilor financiare, sectorul cel mai î�nră-
dăcinat din lume, promite să fie una puternică.

GOOGLE TRANSLATE PENTRU AFACERI: CADRE


CONTEXTUALE NOI PENTRU CONTABILITATE ȘI
GUVERNANȚA CORPORATISTĂ
„Contabilii seamănă cu ciupercile – sunt lăsaț�i î�n beznă ș� i trebuie
să mănânce rahat”52, a spus Tom Mornini, directorul general al
Subledger, un start-up interesat de domeniul contabilităț� ii.
Contabilitatea este cunoscută drept limbajul finanț�elor, lipsit de
î�nț�eles pentru toată lumea, cu excepț�ia câtorva discipoli. Dacă
absolut toate tranzacț�iile sunt accesibile î�ntr-un registru comun,
distribuit global, atunci de ce am mai avea nevoie de o contabili-
tate publică autorizată care să ni le traducă?
Contabilitatea modernă s-a născut din mintea curioasă a lui
Luca Pacioli, î�n Italia secolului al XV-lea. Invenț�ia lui amăgitor de
simplă a fost formula cunoscută sub numele de contabilitate î�n
partidă dublă, î�n care fiecare tranzacț�ie are două efecte asupra
fiecărui participant, adică fiecare trebuie să treacă atât un debit,
cât ș� i un credit î�n bilanț�, registrul activelor ș� i pasivelor corporaț�iei.
Codificând aceste reguli, Pacioli a instaurat ordinea î�ntr-o mese-
rie care, altminteri, ar fi rămas ad-hoc ș� i ar fi î�mpiedicat î�ntre-
prinderile să se extindă la o scară mai mare.
Ronald Coase credea că păstrarea evidenț�elor contabile are
câteva dintre obiceiurile unei secte. Î� n timp ce era student la
London School of Economics, Coase a observat „caracteristicile
unei religii” î�n această practică. „Registrele î�ncredinț� ate grijii
REINVENTAREA SERVICIILOR FINANCIARE 129

contabililor păreau să fie cărț�i sfinte.” Studenț�ii la contabilitate


considerau că obiecț�iile lui erau „sacrilegii”53. Cum î�ndrăzneș� te să
pună la î�ndoială „numeroasele lor metode de calculare a amorti-
zării, de evaluare la inventar, de alocare a costurilor de personal
ș� i aș� a mai departe, care ofereau fiecare un rezultat diferit, dar
care rămâneau toate practici acceptabile de contabilitate” ș� i alte
practici aproape identice, dar care erau totuș� i considerate complet
„nerespectabile”? Astfel că Tom Mornini nu este nici pe departe
prima persoană care critică profesia.
Noi observăm patru probleme la contabilitatea modernă. Î�n
primul rând, regimul actual se bazează pe manageri care să jure
că registrele lor contabile sunt î�n ordine. Zeci de cazuri foarte
mediatizate – Enron, AIG, Lehman Brothers, WorldCom, Tyco ș� i
Toshiba – ne demonstrează că managerii nu acț� ionează î�ntot-
deauna cu integritate. Lăcomia ajunge de prea multe ori să pună
stăpânire pe oameni. Favoritismul, corupț�ia ș� i raportările false
precipită falimentele, pierderile de locuri de muncă ș� i prăbuș� irile
pieț�ei, dar ș� i costul ridicat al capitalului ș� i reglementarea mai
strictă a capitalurilor proprii.54
Î�n al doilea rând, eroarea umană este una dintre cele mai im-
portante cauze ale erorilor de contabilitate, î� n opinia
AccountingWEB. De multe ori, problemele î�ncep atunci când
Randy de la finanț�e tastează o cifră greș� ită î�n foaia de calcul ș� i, la
fel ca un fluturaș� care dă din aripi, mica eroare devine o problemă
mare, pe măsură ce devine un factor important î�n calculele efec-
tuate î�n fiș� ele financiare.55 Aproape 28% dintre profesioniș� ti au
raportat că oamenii au introdus date incorecte î�n softul de conta-
bilitate al firmei lor.56
Î�n al treilea rând, regulile noi, cum ar fi Sarbanes-Oxley*, nu
au reuș� it să reducă prea mult fraudele contabile. Complexitatea
din ce î�n ce mai mare a companiilor, numărul mai mare de

* Lege federală americană adoptată în 2002, ce poartă numele inițiatorilor ei și care


instituie reglementări contabile mai stricte legate de companiile cotate la bursă şi
firmele de contabilitate. (n.tr.)
130 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

tranzacț�ii multifaț�etate ș� i viteza comerț� ului modern au reuș� it


mai degrabă să creeze modalităț�i noi de a ascunde delictele.
Î�n al patrulea rând, metodele tradiț�ionale de contabilitate nu
pot să se armonizeze cu noile modele de afaceri. Să luăm exem-
plul microtranzacț� iilor. Majoritatea softurilor de audit permit
două zecimale (adică, un cent), lucru inutil pentru microtranzac-
ț�iile de orice fel.
Problema nu este contabilitatea – măsurarea, procesarea ș� i
comunicarea informaț�iilor financiare. Ea î�ndeplineș� te o funcț�ie
esenț�ială î�n economia de azi. Cu toate acestea, implementarea
metodelor de contabilitate trebuie să prindă din urmă epoca mo-
dernă. Să ne amintim că pe vremea lui Pacioli se făcea un audit î�n
fiecare zi. Î�n prezent, acestea au loc î�n funcț�ie de fazele lunii ș� i
anotimpuri. Găsiț�i un alt domeniu î�n care cinci sute de ani de pro-
gres tehnologic au mărit cu 9.000% timpul necesar pentru finali-
zarea unei sarcini.

Registrul global
Î�n ziua de azi, companiile î�nregistrează un debit ș� i un credit la
fiecare tranzacț�ie – două intrări, de unde ș� i numele de contabili-
tate î�n partidă dublă. Ele ar putea să adauge cu uș� urinț�ă o a treia
intrare î�n Registrul Global, accesibilă instantaneu celor care tre-
buie să o vadă – acț�ionarii companiei, auditorii sau autorităț�ile de
reglementare. Imaginează-ț�i că, atunci când o companie uriaș� ă ca
Apple vinde produse, cumpără materii prime, î�ș�i plăteș� te angaja-
ț�ii sau î�ș�i justifică activele ș� i pasivele î�n bilanț�ul contabil, Registrul
Global ar î�nregistra tranzacț�ia ș� i ar publica o chitanț�ă cu marcă
temporală î�ntr-un blockchain. Rapoartele financiare ale unei
companii s-ar transforma î�ntr-un registru viu – ar putea fi supus
unui audit, ar putea fi efectuate căutări î�n el ș� i ar putea fi verifi-
cat. Generarea unei fiș� e financiare de ultimă oră ar trebui să fie la
fel de simplă ca funcț� ia unei foi de calcul, unde apăsarea unui
buton î�ț�i oferă o fiș� ă financiară imuabilă, completă, lipsită de
erori ș� i cu funcț�ie de căutare. S-ar putea ca firmele să nu vrea să
REINVENTAREA SERVICIILOR FINANCIARE 131

vadă toată lumea aceste cifre, astfel că directorii ar putea să permi-


tă accesul la ele doar autorităț�ilor de reglementare, managerilor
ș� i altor părț�i interesate importante.
Numeroase persoane din domeniu văd implicaț�iile inerente
pe care le are acest Registru Global pentru contabilitate. �n opinia
lui Simon Taylor de la Barclays, un astfel de registru ar putea să
eficientizeze respectarea reglementărilor de către bancă ș� i să
reducă riscul. „Noi facem foarte multe raportări regulamentare î�n
care spunem, î�n principiu, iată tot ce am făcut pentru că ce am
făcut noi face parte dintr-un sistem pe care nu î�l poate vedea ni-
meni altcineva.”57 Un Registru Global ș� i o î�nregistrare clară a fie-
cărui lucru „î�nseamnă că o autoritate de reglementare ar avea
acces la acelaș� i nivel fundamental al datelor. Aceasta ar î�nsemna
mai puț�ină muncă, niș� te costuri mai mici ș� i ni s-ar cere explicaț�ii
aproape î�n timp real. Ar fi ceva realmente puternic58. Î�n opinia lui
Jeremy Allaire de la Circle, autorităț�ile de reglementare au cel
mai mult de câș� tigat. „Pentru a-ș� i face treaba, inspectorii bancari
au trebuit să se bazeze pe registre ș� i sisteme de contabilitate fi-
nanciară opace, aflate sub control privat ș� i asupra cărora există
drepturi de proprietate – «registrele ș� i evidenț�ele»”, a spus Allaire.
„Cu un registru public comun, inspectorii de audit ș� i cei bancari
ar putea să aibă formulare automatizate de examinare pentru a
studia robusteț�ea aflată la baza unui bilanț� ș� i vigoarea unei cor-
poraț�ii – o inovaț�ie eficientă care ar putea să automatizeze părț�i
semnificative ale reglementării ș� i de asemenea auditul ș� i
contabilitatea.”59
Î�ncorporează integritatea î�n sistem. „Toate fraudele vor de-
veni mult mai dificile. Trebuie să fraudezi continuu ș� i nu poț�i sub
nicio formă să mergi î�napoi ș� i să modifici evidenț�ele contabile”, a
spus Christian Lundkvist, angajat al Balanc3, un start-up de con-
tabilitate î�n partidă triplă care se bazează pe Ethereum.60 „Un
registru public care este controlat ș� i verificat constant î�nseamnă
că nu trebuie să te bazezi pe registrele contabile ale partenerului
tău; integritatea există deja î�n extrasele de cont ș� i î�n jurnalele de
tranzacț�ii, pentru că reț�eaua î�nsăș� i le verifică. Este ca un audit a
132 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

priori continuu care este efectuat criptografic. Nu apelezi la


Price­waterhouseCoopers sau la Deloitte. Nu există niciun risc de
contrapartidă. Dacă registrul î�ț�i spune că este adevărat, este ade-
vărat”61, a susț�inut Austin Hill.
Deloitte, una dintre Cele Mai Mari Patru firme de contabilita-
te din lume, a î�ncercat să î�nț�eleagă impactul blockchainului. Eric
Piscini, cel care conduce centrul de criptomonedă al Deloitte, le
spune clienț�ilor că blockchainul este „un risc mare pentru î�nsuș� i
modelul vostru de afaceri deoarece activitatea bancară î�nseamnă
gestionarea riscului. Ce veț� i face dacă riscul respectiv dispare
mâine?”62. Domeniul auditului este mai mult decât pregătit pen-
tru o revoluț�ionare, iar auditul reprezintă o treime din venituri-
le Deloitte.63 Piscini a spus: „Aceasta reprezintă o revoluț�ionare a
î�nsuș� i modelului nostru de afaceri, nu-i aș� a? Î�n prezent ne petre-
cem foarte mult timp efectuând audituri la companii ș� i le perce-
pem onorarii pe măsură. Dacă mâine procesul respectiv este
complet eficientizat ș� i simplificat, pentru că există o marcă tem-
porală î�n blockchain, lucrul acesta va schimba felul î�n care facem
auditul companiilor”64. Sau poate chiar va elimina firma de audit
cu totul?
Deloitte a dezvoltat o soluț� i e numită PermaRec (de la
Permanent Record*) prin care „Deloitte ar urma să î�nregistreze
acele tranzacț�ii î�n blockchain ș� i apoi ar putea să facă foarte repe-
de auditul unuia dintre cei doi parteneri, sau pe al amândurora,
pentru că tranzacț�ia este î�nregistrată”65. Dar dacă cea de a treia
intrare î�n blockchain – care poartă marca temporală ș� i este gata
să fie văzută de toată lumea – e generată automat, oricine, de ori-
unde, ar putea să-ș� i dea seama dacă bilanț�ul este î�n regulă. Pe de
altă parte, sectorul cu cea mai rapidă creș� tere al Deloitte ș� i al ce-
lorlalte trei mari firme de audit este cel al serviciilor de consul-
tanț�ă. Există deja o mulț�ime de clienț�i care se chinuie să î�nț�eleagă
blockchainul. Această nedumerire oferă oportunităț� i pentru a
urca pe scara valorică a consultanț�ei.

* Înregistrare permanentă. (n.tr.)


REINVENTAREA SERVICIILOR FINANCIARE 133

Mornini, un antreprenor curajos ș� i un autointitulat „optimist


etern”, a comparat contabilitatea periodică cu „urmărirea unei
persoane care se ridică î�n picioare ș� i dansează î�n faț�a unui stro-
boscop. Ș� tii că dansează, dar nu prea reuș� eș� ti să-ț�i dai seama ce
se î�ntâmplă. Ș� i pare interesant, dar ț�i-e greu să recunoș� ti toț�i paș� ii
intermediari”66. Contabilitatea periodică î�ț�i oferă o poză la minut.
Auditul reprezintă, prin definiț�ie, un proces care priveș� te î�napoi.
Crearea unui tablou complet al sănătăț�ii financiare a unei compa-
nii prin examinarea unor fiș� e financiare periodice seamănă cu
transformarea unui hamburger î�ntr-o vacă.
Î�n opinia lui Mornini, majoritatea corporaț�iilor mari nu ș� i-ar
dori niciodată un registru contabil complet transparent î�n dome-
niul public ș� i nici măcar uș� or accesibil persoanelor cu privilegii
speciale, cum ar fi auditorii sau autorităț� ile de reglementare.
Detaliile financiare ale unei companii sunt unul dintre cele mai
bine păzite secrete ale sale. Mai mult, numeroase firme vor să se
asigure că structura de conducere are un anumit grad de flexibi-
litate î�n felul î�n care justifică unele elemente, cum ar fi felul î�n
care să genereze venit, să amortizeze un activ sau să justifice o
taxă legată de fondul de comerț� .
Dar Mornini crede că firmele ar avea de câș� tigat de pe urma
unei transparenț�e mai mari – nu doar pentru că ș� i-ar eficientiza
ș� i simplifica departamentul de finanț�e sau ar reduce costurile
auditului, ci ș� i ca urmare a felului î�n care piaț�a le evaluează com-
pania. El a spus: „Prima companie listată la bursă care va avea
acest sistem implementat se va bucura de un avantaj semnificativ
al preț�ului pe acț�iune sau de un avantaj al raportului dintre preț�
ș� i venituri, faț�ă de celelalte companii î�n care investitorii trebuie
să aș� tepte î�ncordaț�i firicelul de informaț�ii financiare pe care le
primesc trimestrial”. La urma urmei, susț�ine el, „cine va investi
î�ntr-o companie care î�ț�i arată ce se petrece trimestrial, faț�ă de
una care î�ț�i arată ce se î�ntâmplă î�n orice moment?”67.
Oare investitorii vor solicita contabilitatea î�n partidă triplă pen-
tru a satisface standardele guvernanț�ei corporatiste? Î�ntrebarea nu
este deloc deplasată. Numeroș� i investitori instituț�ionali, cum ar fi
134 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Sistemul de pensii al angajaț� ilor publici din California (Public


Employees’ Retirement System), au elaborat standarde stricte de
guvernanț�ă corporatistă ș� i nu vor investi î�ntr-o companie dacă
nu sunt respectate standardele respective.68 S-ar putea să urme-
ze contabilitatea î�n partidă triplă.

Contabilitatea în partidă triplă:


dreptul la viață privată este pentru persoane,
nu pentru corporații
Contabilitatea î�n partidă triplă are ș� i ea scepticii săi. Izabella
Kaminska, o reporteră de la publicaț�ia Financial Times, crede că
impunerea contabilităț�ii î�n partidă triplă va duce la un număr din
ce î�n ce mai mare de tranzacț�ii care nu vor mai apărea î�n bilanț�u-
rile contabile. „Vor exista î�ntotdeauna câț�iva care vor refuza să
respecte protocolul, care se feresc ș� i ascund o valoare secretă î�n
reț�ele paralele celei oficiale, ceea ce noi numim piaț� ă neagră,
activităț�i î�n afara bilanț�ului ș� i sistem bancar din umbră”.69
Cum să reconciliem măsurile de contabilitate care-nu-se-
bazează-pe-tranzacț�ii, î�n special recunoaș� terea activelor intangi-
bile? Cum vom urmări drepturile de proprietate intelectuală, va-
loarea unui brand sau chiar statutul de celebritate – cum ar fi
Tom Hanks? Cât de multe filme proaste ar trebui să facă acest
câș� tigător al Oscarului î�nainte ca blockchainul să reducă valoarea
brandului Hanks?
Argumentul î�n favoarea contabilităț�ii î�n partidă triplă nu este
un argument î�mpotriva contabilităț�ii tradiț�ionale. Vor exista î�ntot-
deauna sectoare î�n care vom avea nevoie de auditori competenț�i.
Dar, î�n cazul î�n care contabilitatea î�n partidă triplă poate să amp-
lifice masiv transparenț�a ș� i viteza de reacț�ie prin angajamente î�n
timp real, evidenț�e verificabile ale tranzacț� iilor ș� i un audit in-
stantaneu, blockchainul ar putea rezolva multe dintre cele mai
mari probleme ale contabilităț�ii. Deloitte va avea nevoie de cine-
va care să evalueze î�n timp real valoarea activelor intangibile ș� i
REINVENTAREA SERVICIILOR FINANCIARE 135

să î�ndeplinească alte funcț�ii de contabilitate pe care blockchainul


nu le poate efectua, nu de un grup operativ mare de auditori.
Î�n ultimul rând, chiar este de dorit un registru imuabil al tu-
turor lucrurilor? Î�n Europa, instanț�ele susț�in „dreptul la uitare”,
aprobând solicitările celor care vor să-ș� i ș� teargă istoricul de pe
Internet. Nu ar trebui ca acelaș� i principiu să fie valabil ș� i pentru
corporaț�ii? NU. De ce ș� oferii de la Uber să fie evaluaț�i î�n funcț�ie de
satisfacț�ia clientului, dar directorii executivi ai corporaț�iilor să
fie iertaț�i? Imaginează-ț�i un mecanism – pe care hai să-l numim
aplicaț�ie pentru î�ncredere – care să î�nregistreze feedbackul î�n-
tr-un registru public ș� i să menț�ină un scor independent, dotat cu
o funcț� ie de căutare pentru integritatea corporatistă. Lumina
soarelui este cel mai bun dezinfectant pentru interiorul cutiilor
negre ale corporaț�iilor.
Contabilitatea î�n partidă triplă este prima dintre multele ino-
vaț�ii apărute î�n blockchain care vizează guvernanț�a corporatistă.
La fel ca multe alte instituț� ii din cadrul societăț� ii, corporaț� iile
noastre suferă ca urmare a unei crize de legitimitate. Acț�ionarul
activist Robert Monks scria: „Capitalismul a devenit o cleptocra-
ț�ie* administrată pentru î�mbogăț�irea directorilor generali sau a
ceea ce eu am numit managerul-rege”70.
Blockchainul restituie puterea acț� ionarilor. Imaginează-ț�i
că o unitate de valoare ce reprezintă o creanț�ă asupra unui activ,
„bitshare”, ar putea să fie cuplată cu un vot sau cu mai multe, fie-
care dintre ele având o culoare pentru o anumită decizie a corpo-
raț�iei. Oamenii ar putea să-ș� i voteze imediat reprezentanț�ii de
oriunde, făcând ca procesul de votare pentru acț�iunile corpora-
tiste majore să devină mai receptiv, mai cuprinzător ș� i mai greu
de manipulat. Deciziile din cadrul companiilor ar presupune un
consens autentic, semnături multiple la scară industrială, unde
fiecare acț�ionar ar deț�ine o cheie pentru viitorul companiei. După
ce votarea s-ar î�ncheia, atât decizia, cât ș� i procesele-verbale ale

* Cleptocrație ‒ guvern ai cărui membri caută, în primul rând, să obțină avantaje


personale (materiale, sociale, politice etc.), pe seama celor în numele cărora guver-
nează. (n.red.)
136 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

î�ntâlnirii consiliului director ar fi marcate temporal ș� i î�nregistra-


te î�ntr-un registru imuabil.
Oare corporaț�iile nu ar trebui să aibă dreptul să-ș� i schimbe
istoria, astfel î�ncât să fie uitată?71 Nu. Ca artefacte ale societăț� ii,
companiile au anumite responsabilităț�i care vin odată cu autori-
zaț�ia de funcț�ionare. Î�ntr-adevăr, corporaț�iile au obligaț�ia faț�ă de
societate să facă publice toate informaț�iile referitoare la afacerile
lor. Bineî�nț�eles, corporaț�iile au dreptul ș� i obligaț�ia să protejeze
secretele comerciale ș� i confidenț�ialitatea angajaț�ilor, personalului
ș� i altor părț�i interesate. Dar acestea sunt lucruri diferite de viaț�a
privată. Creș� terea transparenț�ei este o oportunitate uriaș� ă pentru
managerii de pretutindeni: respectă cele mai î�nalte standarde ale
guvernanț�ei corporatiste, î�mbracă mantia î�ncrederii din postura
de lider corporatist ș� i fă asta î�mbrăț�iș� ând blockchainul.

REPUTAȚIA:
TU EȘTI SCORUL CREDITULUI TĂU
Indiferent dacă faci cerere pentru primul tău card de credit sau
cauț�i să obț�ii un î�mprumut, banca va aprecia un număr mai mult
decât orice altceva: scorul tău de credit. Numărul acesta este gân-
dit pentru a-ț�i reflecta solvabilitatea ș� i, prin urmare, riscul tău de
neplată. El este amalgamarea unui număr de inputuri, de la cât de
mult timp ai fost î�mprumutat până la istoricul plăț�ilor tale. Cea
mai mare parte a creditului de retail depinde de el. Dar calculul
este profund viciat. Î�n primul rând, este incredibil de limitat. O
persoană tânără care nu are niciun istoric al creditelor poate să
aibă o reputaț�ie nepătată, un istoric al respectării angajamentelor
sau o mătuș� ă bogată. Niciuna dintre acestea nu intră î�n calculul
scorului de credit. Î� n al doilea rând, scorul creează stimulente
perverse pentru persoane. Oamenii ajung să utilizeze din ce î�n ce
mai mult cardurile de debit, adică banii din contul propriu. Cum
nu au niciun fel de scor de credit, ajung să fie penalizaț�i. Dar com-
paniile de carduri de credit î�ncurajează persoanele fără resurse
să aplice chiar ș� i aș� a pentru carduri de credit. Î�n al treilea rând,
REINVENTAREA SERVICIILOR FINANCIARE 137

scorurile sunt foarte decalate: este posibil ca datele de input să


fie vechi ș� i prea puț�in relevante. O plată î�ntârziată la vârsta de
douăzeci de ani are foarte puț�ină importantă asupra riscului de
credit al unei persoane de cincizeci de ani.
FICO, o companie americană care iniț�ial se numea Fair, Isaac
and Company, domină piaț�a scorurilor de credit din SUA, dar nu
include î�n analiza sa majoritatea informaț�iilor relevante. Marc
Andreessen spune: „PayPal poate să calculeze un scor de credit î�n
timp real î�n câteva milisecunde, bazându-se pe istoricul achiziț�i-
ilor tale de pe eBay – ș� i se pare că aceasta ar fi o sursă de informa-
ț�ie mai bună decât materialul utilizat pentru a genera scorul tău
FICO”72. Î�n combinaț�ie cu datele despre afaceri ș� i despre tranzac-
ț�ii ș� i cu alte atribute generate de tehnologia blockchainului, aceș� ti
factori pot să faciliteze un algoritm mult mai robust pentru a
acorda credite ș� i a gestiona riscul.
Ce reputaț�ie ai? Cu toț�ii avem cel puț�in una. Reputaț�ia este
esenț�ială pentru a prezenta î�ncredere î�n afaceri ș� i î�n viaț�a de zi cu
zi. Până acum, intermediarii financiari nu au utilizat reputaț�ia ca
bază pentru crearea î�ncrederii î�ntre persoane ș� i bănci. Să luăm
cazul proprietarului unei mici afaceri care vrea să obț�ină un î�m-
prumut. De cele mai multe ori, ofiț�erul de credite î�ș�i va baza deci-
zia pe documentaț�ia persoanei, o perspectivă unidimensională
asupra identităț� ii, ș� i pe scorul de credit. Bineî�nț�eles, o ființ� ă
umană este mai mult decât suma formată dintr-un număr de
Asigurări Sociale, locul naș� terii, domiciliul principal ș� i istoricul
creditelor. Pe de altă parte, banca nu ș� tie, ș� i nici nu-i pasă, dacă
eș� ti un angajat de î�ncredere, un voluntar activ, un cetăț�ean impli-
cat sau antrenorul echipei de fotbal a puș� tiului tău. S-ar putea ca
ofiț�erul de credite să respecte faptul că acț�ionezi cu integritate,
dar sistemul utilizat de bancă pentru a calcula scorul nu o face.
Aceste componente ale reputaț� iei sunt pur ș� i simplu dificil de
formulat, documentat ș� i utilizat, dat fiind felul î�n care sunt con-
struite î�n prezent sistemele social ș� i economic. Majoritatea aces-
tora sunt eterice ș� i efemere.
138 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Atunci ce fac miliardele de oameni care nu au niciun fel de


reputaț�ie dincolo de cercul lor social imediat? Î�n locurile î�n care
sunt disponibile servicii financiare pentru săracii planetei, mulț�i
dintre ei nu pot să treacă de pragurile obligatorii de identitate,
cum ar fi cartea de identitate, dovada de reș� edinț�ă sau istoricul
financiar. Aceasta este o problemă ș� i î�n lumea dezvoltată. Î�n de-
cembrie 2015, multe bănci mari din SUA au respins nou-apărute-
le cărț�i de identitate ale New Yorkului ca document valid pentru
deschiderea unui cont bancar, î�n ciuda faptului că peste 670.000
de persoane le-au solicitat, iar autorităț�ile federale de reglemen-
tare a băncilor au aprobat utilizarea lor.73 Blockchainul ar putea
să rezolve această problemă oferindu-le oamenilor puterea de
a-ș� i forma identităț�i unice cu o varietate de atribute, printre aces-
tea numărându-se ș� i istoricul tranzacț� iilor anterioare, ș� i să le
pună la dispoziț� ie noi alternative î�n afara sistemului bancar
tradiț�ional.
Î� ncă există o mulț� ime de cazuri de utilizare – mai ales î�n
domeniul creditelor – î�n care blockchainul creează î�ncredere
î�ntre părț�i acolo unde este necesară. Tehnologia blockchain nu
se mulț� umeș� te doar să se asigure că fondurile î�mprumutate
ajung la debitor, ci se asigură ș� i că debitorul va plăti cu dobândă.
Î�mputerniceș� te ambele părț�i cu propriile lor date, le consolidea-
ză confidenț�ialitatea ș� i generează un nou tip de identitate econo-
mică persistentă bazată pe factori cum ar fi istoricul economic
din blockchain al cuiva sau capitalul social. Patrick Deegan, direc-
tor tehnic al Personal BlackBox, un start-up axat pe identitate, spu-
ne că î�ntr-o bună zi oamenii „vor dispune de propria identitate, o
vor putea gestiona ș� i vor forma legături de î�ncredere cu alț�i mem-
bri ș� i cu nodurile din reț�ea” datorită tehnologiei blockchain.74 Din
moment ce blockchainul î�nregistrează ș� i stochează toate tranzac-
ț�iile î�ntr-un registru imuabil, fiecare tranzacț�ie poate să crească
gradual reputaț�ia ș� i solvabilitatea. Î�n plus, oamenii pot să decidă
prin care dintre personalităț�ile lor vor interacț�iona cu instituț�iile.
Deegan a spus: „Pot să creez diferite personalităț�i care să repre-
zinte diferite laturi ale persoanei mele ș� i aleg personalitatea care
REINVENTAREA SERVICIILOR FINANCIARE 139

interacț�ionează cu compania”75. Băncile ș� i celelalte companii din


blockchain nu ar trebui să ceară sau să colecteze la un loc mai
multe informaț�ii decât au nevoie pentru furnizarea serviciului.
S-a dovedit că modelul acesta funcț�ionează. BTCjam este o
platformă de credit peer-to-peer care utilizează reputaț�ia ca bază
pentru acordarea de credite. Utilizatorii î�ș�i pot conecta profilul
de pe BTCjam la Facebook, LinkedIn, eBay sau Coinbase pentru a
obț�ine mai multă profunzime ș� i mai multă textură. Prietenii de pe
Facebook pot să te recomande din proprie iniț�iativă. Poț�i chiar
să-ț�i prezinț�i scorul efectiv de credit ca unul dintre multele atri-
bute. Niciuna dintre aceste informaț� ii nu va deveni publică.
Utilizatorii pornesc la drum pe platformă cu un scor de credit mic.
Dar î�ț�i poț�i clădi rapid o reputaț�ie dovedind că eș� ti un debitor de
î�ncredere. Cea mai bună strategie este aceea de a î�ncepe cu un
„î�mprumut de reputaț�ie” pentru a dovedi că eș� ti de î�ncredere. Ca
utilizator, va trebui să răspunzi la î�ntrebările investitorilor din
timpul procesului de finanț� are. Ignorarea acestor î�ntrebări va
declanș� a un semnal de alarmă; comunitatea va ezita să te finan-
ț�eze. Pentru primul tău î�mprumut, porneș� te de la o sumă rezona-
bilă ș� i plăteș� te la timp. După ce vei face asta, scorul tău cantitativ
se va î�mbunătăț�i ș� i este posibil ca alț�i membri din cadrul comuni-
tăț� ii să-ț� i facă o evaluare pozitivă. Până î�n septembrie 2015,
BTCjam finanț�ase optsprezece mii de î�mprumuturi î�n valoare de
peste 14 milioane de dolari.76
Antreprenorul Erik Voorhees a pledat pentru raț�ionalitate:
„Cu un sistem pe bază de reputaț�ie, oamenii care au ș� anse mai
mari să-ș� i poată permite o casă ar trebui să aibă posibilitatea să-ș� i
poată cumpăra una mai uș� or. Celor care au ș� anse mai mici ar tre-
bui să le fie mai greu să obț�ină un î�mprumut”. Î�n opinia sa, aceas-
tă metodă „va reduce costurile pentru actorii buni ș� i va creș� te
costurile pentru cei răi, ceea ce reprezintă un stimulent adec-
vat”77. Î�n sistemele pe bază de reputaț�ie, solvabilitatea ta nu va fi
derivată din vreun scor FICO, ci dintr-un amestec de atribute care
formează identitatea ta ș� i care î�ț�i influenț�ează capacitatea de a
achita un î�mprumut. Ratingurile de credit ale companiilor se vor
140 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

schimba ș� i ele pentru a reflecta noile informaț�ii ș� i perspective


devenite posibile datorită blockchainului. Imaginează-ț�i niș� te in-
strumente care pot să adune la un loc reputaț�ia ș� i să urmărească
diferite aspecte legate de reputaț�ie, cum ar fi credibilitatea finan-
ciară, competenț�a vocaț�ională ș� i conș� tiinț�a socială. Imaginează-
ț� i că obț� inerea creditului se bazează pe valori comune, când
oamenii care î�ț�i î�mprumută bani î�ț�i apreciază obiectivele ș� i rolul
î�n comunitate.

OFERTA PUBLICĂ INIȚIALĂ


A BLOCKCHAINULUI
Săptămâna care a î�nceput pe 17 august 2015 a fost una urâtă;
bursa chineză s-a prăbuș� it, indicele bursier S&P 500* a avut cea
mai slabă performanț�ă din ultimii patru ani, iar experț�ii financi-
ari de peste tot discutau despre o altă î�ncetinire a economiei
mondiale ș� i despre o posibilă criză. Ofertele publice iniț�iale tradi-
ț�ionale au fost scoase de pe piaț�ă, fuzionările au fost blocate, iar
Silicon Valley î�ncepea să dea semne de nervozitate din cauza eva-
luării exagerate a preț�ioș� ilor săi unicorni, companii private a căror
valoare fusese evaluată la peste un miliard de dolari.
Î�n timpul masacrului, o companie numită Augur a lansat una
dintre cele mai reuș� ite campanii de multifinanț�are din istorie. Î�n
prima săptămână, peste 3.500 de persoane din Statele Unite,
China, Japonia, Franț�a, Germania, Spania, Marea Britanie, Coreea,
Brazilia, Africa de Sud, Kenya ș� i Uganda au contribuit cu o sumă
totală de 4 milioane de dolari. Nu au existat servicii de brokeraj,
nicio bancă de investiț�ii, nicio bursă, nicio solicitare obligatorie,
nicio autoritate de reglementare ș� i niciun avocat. Nu au existat
nici măcar vreun Kickstarter sau Indiegogo. Doamnelor ș� i dom-
nilor, bine aț�i venit la oferta publică iniț�ială a blockchainului.

* Indicele este realizat de compania Standard & Poor’s şi conţine 500 de companii
publice mari, majoritatea americane. (n.tr.)
REINVENTAREA SERVICIILOR FINANCIARE 141

Cuplarea antreprenorilor cu investitorii este una dintre cele


opt funcț�ii ale industriei serviciilor financiare care au cele mai
mari ș� anse de a fi revoluț�ionate. Procesul procurării de capital
social – prin plasamente private, oferte publice iniț� iale, oferte
secundare ș� i investiț�ii private î�n companii cotate la bursă – nu s-a
schimbat semnificativ din anii 1930.78
Datorită noilor platforme de multifinanț�are, companiile mici
pot să obț�ină acces la capital utilizând internetul. Oculus Rift ș� i
Pebble Watch au fost primele succese ale acestui model. Cu toate
acestea, participanț�ii nu puteau să cumpere acț�iuni direct. Î�n pre-
zent, The U.S. Jumpstart Our Business Startups Act le permite
micilor investitori să facă investiț�ii directe î�n campaniile de mul-
tifinanț�are, dar, chiar ș� i aș� a, investitorii ș� i antreprenorii tot au
nevoie de intermediari cum ar fi Kickstarter sau Indiegogo, pre-
cum ș� i de o metodă convenț�ională de plată, de regulă carduri de
credit ș� i PayPal, pentru a participa. Intermediarul este arbitrul
suprem al tuturor lucrurilor, inclusiv cu privire la cine ș� i ce
deț�ine.
Oferta publică iniț�ială a blockchainului duce conceptul mai
departe. Acum, companiile pot să obț�ină fonduri „î�n blockchain”
prin emiterea de instrumente valorice sau criptotitluri de valoa-
re, cu o anumită valoare î�n companie. Acestea pot să ia forma de
acț�iuni, obligaț�iuni sau, î�n cazul Augur, poziț�ii de creator de piaț�ă
î�n cadrul platformei, care le acordă deț� inătorilor dreptul de a
decide care sunt pieț�ele de predicț�ie pe care le va deschide com-
pania. Ethereum a fost un succes ș� i mai mare decât Augur, finan-
ț� ând dezvoltarea unui blockchain complet nou prin vânzarea
propriei monede, ether, folosind un serviciu online. �n prezent,
Ethereum este al doilea la capitolul cel mai lung blockchain pu-
blic ș� i cea mai mare viteză de creș� tere. Investiț�ia medie din mul-
tifinanț� area Augur s-a ridicat la 750 de dolari, dar ne putem
imagina cu siguranț�ă contribuț�ii minime de un dolar sau chiar de
zece cenț�i. Orice persoană din lume poate să devină investitor la
bursă – chiar ș� i cele mai sărace sau aflate cel mai departe.
142 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Overstock, magazin online de vânzări cu amănuntul, lansează


probabil cea mai ambiț�ioasă iniț�iativă î�n materie de criptotitluri
de valoare de până acum. Patrick Byrne, fondatorul progresist al
Overstock, crede că blockchainul „poate să facă pentru pieț�ele de
capital ce a făcut internetul pentru consumatori”. Proiectul, nu-
mit Medici, le permite companiilor să emită titluri de valoare î�n
blockchain ș� i a primit de curând sprijin din partea Securities and
Exchange Commission*79. Compania a î�nceput să emită primele
titluri de valoare bazate pe blockchain, cum ar fi criptoobligaț�i-
uni î�n valoare de 5 milioane de dolari pentru o filială a FNY Capital
î�n 2015.80 Overstock susț�ine că mai multe firme de servicii financia-
re, dar ș� i alte companii stau la coadă pentru a utiliza platforma.
Desigur, aprobarea tacită a SEC î�i va oferi magazinului Overstock
un avans serios î�ntr-o călătorie care va fi cu siguranț�ă lungă.
Dacă ofertele publice iniț� iale ale blockchainului continuă
să-ș� i extindă influenț�a, vor ajunge să revoluț�ioneze î�n cele din
urmă multe dintre rolurile din sistemul financiar global – ale bro-
kerilor, bancherilor de investiț�ii ș� i ale avocaț�ilor experț�i î�n valori
mobiliare – ș� i să transforme natura investiț�iilor. Prin integrarea
ofertelor publice iniț�iale ale blockchainului cu noi platforme de
schimb pentru valoare, cum ar fi Circle, Coinbase (cel mai bine
finanț� at start-up din domeniul tranzacț� ionării de bitcoini),
Smartwallet (o firmă globală de tranzacț�ionare de active pentru
toate formele de valoare) ș� i alte companii emergente, ne aș� tep-
tăm să ia naș� tere o bursă virtuală distribuită. Vechea gardă pri-
veș� te cu atenț� ie. NYSE a investit î� n Coinbase, iar NASDAQ
integrează tehnologia blockchain î�n piaț�a sa privată. Bob Greifeld,
director general al NASDAQ, a î�nceput la scară mică, utilizând
blockchainul pentru a „eficientiza contabilitatea financiară, fă-
când-o î�n acelaș� i timp mai ieftină ș� i mai precisă”81, dar este evi-
dent că NASDAQ ș� i ceilalț�i actori dominanț�i au planuri mai mari.

* Prescurtat
SEC, este Comisia pentru Bursă şi Valori Mobiliare, agenţie
guvernamentală americană. (n.tr.)
REINVENTAREA SERVICIILOR FINANCIARE 143

PIAȚA PENTRU PIEȚELE DE PREDICȚIE


Augur construieș� te o platformă descentralizată pentru pieț�e de
predicț�ii ce recompensează utilizatorii pentru predicț�ia corectă a
unor evenimente viitoare – manifestări sportive, rezultate ale
unor alegeri, lansări de produse noi, sexul copiilor celebrităț�ilor.
Cum funcț�ionează? Utilizatorii Augur pot să cumpere sau să vân-
dă acț�iuni pentru rezultatul unui eveniment viitor, valoarea aces-
tora fiind o estimare a probabilităț�ii producerii unui eveniment.
Aș� adar, dacă există ș� anse egale (adică, 50/50), costul cumpărării
unei acț�iuni ar fi de cincizeci de cenț�i.
Augur se bazează pe „î�nț�elepciunea maselor”, principiul ș� ti-
inț�ific conform căruia un grup mare de persoane poate să prezică
adeseori rezultatul unui eveniment viitor cu o precizie mult mai
mare decât a unuia sau a mai multor experț�i.82 Cu alte cuvinte,
Augur aduce spiritul pieț�ei care să influenț�eze acurateț�ea predicț�i-
ei. Au existat câteva tentative de a crea pieț�e centralizate de predic-
ț�ii, cum ar fi Hollywood Stock Exchange, Intrade ș� i HedgeStreet
(denumită acum Nadex), dar majoritatea au fost î�nchise sau nu au
reuș� it să se lanseze din cauza problemelor legale ș� i de reglemen-
tare. Gândeș� te-te la contractele de asasinare sau la contractele
futures pentru terorism.
Utilizarea tehnologiei blockchain face sistemul să fie mai ro-
bust î�n faț�a eș� ecurilor, mai precis ș� i mai rezistent la represiune,
eroare, coerciț� ie, probleme de lichiditate ș� i la ceea ce echipa
Augur numeș� te î�n mod eufemistic „reglementări de jurisdicț�ie
depăș� ite”. Arbitrii de pe platforma Augur sunt cunoscuț�i ca arbi-
tri, iar legitimitatea lor este derivată din punctele lor de reputa-
ț�ie. Atunci când fac ce trebuie – adică, afirmând î�n mod corect că
un eveniment s-a produs, cine a câș� tigat un meci sportiv sau cine
a câș� tigat alegerile –, primesc mai multe puncte de reputaț� ie.
Menț�inerea integrităț�ii sistemului este î�nsoț�ită ș� i de alte beneficii
monetare: cu cât ai mai multe puncte de reputaț�ie, cu atât creș� te
numărul pieț�elor pe care le poț�i face ș� i, prin urmare, cu atât vor fi
mai numeroase comisioanele pe care le vei percepe. După cum
spune Augur, „pieț�ele noastre de predicț� ii elimină riscurile de
144 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

contrapartidă, serverele centralizate ș� i creează o piaț�ă globală


prin utilizarea criptomonedelor, inclusiv bitcoinul, etherul ș� i alte
criptomonede stabile. Toate fondurile sunt stocate î�n contracte
inteligente ș� i nimeni nu poate să fure banii”.83 Augur rezolvă pro-
blema contractelor imorale printr-o politică de toleranț�ă zero pen-
tru infracț�iuni.
Pentru echipa de conducere a Augur, imaginaț�ia omenească
este singura care limitează practic utilitatea pieț�elor de predicț�ii.
La Augur, oricine poate să posteze o predicț�ie clar definită ș� i cu o
dată finală clară despre orice subiect – de la banalul: „Vor divorț�a
Brad Pitt ș� i Angelina Jolie?” ș� i până la esenț�ialul: „Se va dizolva
Uniunea Europeană până la 1 iunie 2017?”. Implicaț�iile sunt colo-
sale pentru industria serviciilor financiare, pentru investitori,
pentru actorii economici ș� i pentru pieț�e î�ntregi. Gândeș� te-te la
fermierul din Nicaragua sau din Kenya care nu are niciun instru-
ment financiar robust cu care să se apere de riscul valutar, de
riscul politic sau de schimbările meteo ori climatice. Accesul la
pieț�ele de predicț�ii i-ar permite persoanei respective să reducă
riscul de secetă sau de dezastru. Spre exemplu, ar putea să cum-
pere un contract de predicț�ie prin care este plătit î�n cazul î�n care
cantitatea recoltată la o anumită cultură este sub un anumit nivel
sau î�n cazul î�n care ploile care au căzut î�n ț�ară nu depăș� esc o can-
titate predeterminată.
Pieț�ele de predicț�ii sunt utile pentru investitorii care vor să
parieze pe rezultatul anumitor evenimente, cum ar fi: „Va reuș� i
IBM-ul să-ș� i mărească veniturile cu cel puț�in zece cenț�i trimes-
trul acesta?”. Î�n prezent, „estimarea” prezentată pentru veniturile
corporaț�iilor nu este decât media sau mediana unui număr mic de
aș� a-ziș� i analiș� ti experț�i. Exploatând î�nț�elepciunea mulț�imilor, pu-
tem să obț�inem predicț�ii mai realiste ale viitorului, care să ducă
la pieț�e mai eficiente. Pieț�ele de predicț�ie pot să funcț�ioneze ca un
fel de protecț�ie î�mpotriva incertitudinii globale ș� i a evenimentelor
de tip „lebădă neagră”*: „Economia Greciei se va contracta cu mai
mult de 15% anul acesta?”84. Acum ne bazăm doar pe câț� iva

* Este vorba despre evenimente neaşteptate, cu un impact major. (n.tr.)


REINVENTAREA SERVICIILOR FINANCIARE 145

experț�i de la TV care să tragă semnalul de alarmă; o piaț�ă a pre-


dicț�iilor ar acț�iona imparț�ial ca sistem timpuriu de alarmă pen-
tru investitori la nivel global.
Pieț�ele de predicț� ie ar putea să completeze ș� i, î�n cele din
urmă, să transforme numeroase aspecte ale sistemului financiar.
Gândeș� te-te la pieț�ele de predicț�ii pentru rezultatele acț�iunilor
corporatiste – raportarea veniturilor, fuzionările, achiziț� iile ș� i
schimbările din echipa de conducere. Pieț�ele de predicț�ii ar anun-
ț�a asigurarea valorii ș� i acoperirea riscului, având potenț�ialul de a
revoluț�iona chiar instrumente financiare ezoterice, cum ar fi op-
ț�iunile, swap*-urile pe rata dobânzii ș� i cele pe riscul de credit.
Bineî�nț�eles, nu este nevoie de câte o piaț�ă de predicț�ii pentru
fiecare lucru. Trebuie să existe suficienț�i oameni interesaț�i ca să
o facă suficient de fluidă î�ncât să atragă atenț�ia. Chiar ș� i aș� a, po-
tenț� ialul este vast, oportunităț� ile sunt semnificative ș� i accesul
este la î�ndemâna tuturor.

FOAIA DE PARCURS PENTRU


OCTETUL DE AUR
Tehnologiile blockchain vor avea un impact asupra fiecărei forme
ș� i fiecărui rol al industriei serviciilor financiare – de la serviciile
bancare cu amănuntul ș� i pieț�ele de capital până la contabilitate ș� i
reglementare. Ele ne vor forț�a de asemenea să regândim rolul
băncilor ș� i al instituț�iilor financiare î�n societate. „Bitcoinul nu se
poate bucura de recapitalizare, de zile libere, de instrumente de
control monetar, de solduri blocate, de limite de retragere, de
orar de funcț�ionare”85, a spus Andreas Antonopoulos.
Î� n timp ce lumea veche era ierarhică, avea miș� cări lente,
era refractară la schimbare, î�nchisă, opacă ș� i controlată de

*  Swap ‒ o tranzacție swap este un acord între două părți prin care prima parte pro-
mite să facă o plată în contul celei de-a doua părți și cea de-a doua parte face o plată
simultană în contul primei părți. Plățile pentru ambele părți implicate sunt calculate
conform unor formule și sunt efectuate conform unei scheme convenite cuprinzând
o eșalonare la diferite date în viitor. (n.red.)
146 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

intermediari puternici, noua ordine va fi mai plată, oferind o so-


luț�ie peer-to-peer; mai privată ș� i mai sigură; transparentă, inclu-
sivă ș� i inovatoare. Bineî� n ț� e les, vor exista transformări ș� i
restructurări, dar liderii industriei au o oportunitate remarcabilă
de a face ceva î�n privinț�a asta acum. Industria serviciilor financi-
are se va diminua ș� i va creș� te simultan pe parcursul următorilor
ani; vor fi mai puț�ini intermediarii care vor putea să ofere mai
multe servicii ș� i produse cu costuri mult mai mici pentru o popu-
laț�ie mult mai mare. Acesta e un lucru bun. Rămâne de discutat
dacă blockchainurile cu acces pe bază de permisiune ș� i cele î�n-
chise î�ș�i vor găsi sau nu un loc î�ntr-o lume descentralizată. Barry
Silbert, cel care a î�nființ�at SecondMarket ș� i este acum director
general al Grupului pentru Monedă Digitală, a spus: „Eu am o
perspectivă foarte cinică asupra obiectivităț�ii invocate de actualii
deț�inători ai puterii financiare. Când ai doar un ciocan, ai impre-
sia că toate lucrurile din jur sunt cuie”86. Noi credem că forț�a de
neoprit a tehnologiei blockchain cade cu o viteză ameț�itoare pes-
te infrastructura î�nrădăcinată, reglementată ș� i osificată a finanț�ei
moderne.87 Coliziunea dintre ele va remodela peisajul finanț�elor
pentru mai multe decenii. Noi ne dorim să o transforme î�n cele
din urmă dintr-o maș� ină de făcut bani datând din era industrială
î�ntr-o platformă de prosperitate.
CAPITOLUL 4

REPROIECTAREA ARHITECTURII
FIRMEI: CENTRUL ȘI MARGINILE

CREAREA CONSENSYS-ULUI

30 iulie 2015 a fost o zi mare pentru un grup global de pro-


gramatori, investitori, antreprenori ș� i strategi corpora-
tiș� ti care cred că Ethereum va fi următoarea poveste de succes
– nu doar pentru afaceri, ci poate chiar pentru î�ntreaga civilizaț�ie.
Ethereum, platforma blockchain a cărei creare durase optspreze-
ce luni, a intrat î�n funcț�iune.
Noi am văzut lansarea î�n direct î�n biroul din Brooklyn al
Consensus Systems (ConsenSys), una dintre primele companii de
dezvoltare a softului Ethereum. Î�n jurul orei 11:45, toată lumea
bătea palma î�n timp ce reț�eaua Ethereum crea „blocul genezei”,
după care o mulț�ime frenetică de mineri au luat startul cursei de
câș� tigare a primului bloc al etherului, moneda Ethereum-ului.
Ziua a fost ciudat de tensionată. O furtună uriaș� ă cu tunete ș� i ful-
gere s-a dezlănț�uit asupra East Riverului, declanș� ând alerte de
inundaț� ii zgomotoase ș� i neaș� teptate pe telefoanele mobile ale
tuturor.
Conform site-ului său web, Ethereum este o platformă care
derulează aplicaț�ii descentralizate, mai exact contracte inteligen-
te, „exact aș� a cum au fost programate, fără nicio posibilitate de a
avea perioade de indisponibilitate, cenzură, fraudă sau ingerinț�e
din partea unor terț� i”. Ethereum-ul se aseamănă cu bitcoinul
148 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

pentru că etherul său motivează o reț�ea de membri să valideze


tranzacț�ii, să securizeze reț�eaua ș� i să ajungă la un consens î�n le-
gătură cu ceea ce există ș� i ceea ce s-a petrecut. Dar, spre deosebi-
re de bitcoin, conț�ine câteva instrumente puternice care să-i ajute
pe dezvoltatori ș� i pe alț�ii să creeze o gamă largă de servicii de
software, de la jocuri descentralizate la burse.
Ethereum-ul a fost conceput î�n 2013 de Vitalik Buterin, care
avea pe atunci nouăsprezece ani, un canadian de origine rusă. El
pledase î�n faț�a dezvoltatorilor principali ai bitcoinului că platfor-
ma avea nevoie de un limbaj mai robust de scripting pentru dez-
voltarea aplicaț�iilor. După ce aceș� tia l-au refuzat, s-a hotărât să-ș� i
creeze propria platformă. ConsenSys a fost primul care a trecut la
treabă, ca să zicem aș� a, fiind lansat pentru a crea aplicaț�ii bazate
pe Ethereum. Facem un salt de câț�iva ani î�n timp ș� i analogia este
clară: Linus Torvalds reprezintă pentru Linux ceea ce reprezintă
Vitalik Buterin pentru Ethereum.
Când am discutat despre ascensiunea blockchainului ș� i teh-
nologia Ethereum, Joseph Lubin, cofondatorul ConsenSys, a spus:
„Mie mi-a fost clar că am putea să colaborăm cu toț�ii pentru a
crea soluț�ii noi pentru această societate ș� i această economie de-
fectă, î�n loc să ne pierdem timpul plimbându-ne pe stradă cu pan-
carte pe băț� ”1. Hai să nu mai ocupăm Wall Street-ul. Hai să
inventăm o stradă a noastră.
La fel ca mulț�i alț�i antreprenori, Lubin are o misiune î�ndrăz-
neaț�ă, nu vrea să clădească doar o companie grozavă, ci vrea să
rezolve probleme importante î�n lume. Pe un ton mucalit, el spune
că firma este „o companie studio de producț�ie bazată pe block-
chain care creează aplicaț�ii descentralizate, î�n cea mai mare par-
te pe Ethereum”. Destul de minimalist. Dar, dacă aplicaț� iile pe
care le dezvoltă ConsenSys ar fi implementate, ele ar zgudui fe-
restrele ș� i ar cutremura pereț�ii câtorva zeci de industrii. Printre
proiecte se numără un sistem distribuit de contabilitate î�n parti-
dă triplă; o versiune descentralizată a extrem de popularului fo-
rum de discuț�ii Reddit, tulburat î�n ultima vreme de controverse
pe tema controlului său centralizat; un sistem de formare ș� i
REPROIECTAREA ARHITECTURII FIRMEI 149

administrare de documente pentru contracte cu autoaplicare (cu


alte cuvinte, contracte inteligente); pieț�e de predicț�ii pentru afa-
ceri, sporturi ș� i divertisment; o piaț�ă energetică deschisă, un mo-
del muzical distribuit care să concureze cu Apple ș� i Spotify, deș� i
aceste două firme ar putea să-l utilizeze ș� i ele2; ș� i un set de instru-
mente de afaceri pentru o colaborare de masă, creaț�ie de masă ș� i
management de masă al unei companii fără management.
Povestea spusă de noi despre ConsenSys nu se referă chiar
atât de mult la produsele sau serviciile sale ambiț� ioase de tip
blockchain. Se referă la eforturile sale de a cultiva o companie
proprie, deschizând teritorii noi î�n ș� tiinț�ele managementului ur-
mând principiile holacraț�iei, un proces de colaborare î�n loc de
unul ierarhic pentru a defini ș� i a alinia sarcinile de executat.
„Chiar dacă nu vreau să implementez holacraț�ia aș� a cum se pre-
zintă ea – mi se pare mult prea rigidă ș� i prea structurată –, facem
eforturi pentru a î�ncorpora multe dintre filosofiile sale î�n struc-
tura ș� i procesele noastre”, ne-a declarat Lubin. Printre aceste
principii holacratice se numără „rolurile dinamice î�n locul descri-
erii tradiț�ionale a postului; autoritatea distribuită, nu delegată;
regulile transparente, nu politicile de birou; ș� i reiterările rapide
î�n locul marilor reorganizări”, toate prezentând felul î�n care func-
ț�ionează tehnologiile blockchain. Felul î�n care este structurată
ConsenSys, felul î�n care creează valoare ș� i felul î�n care se admi-
nistrează pe sine sunt diferite atât faț�ă de corporaț�ia industrială,
cât ș� i de companiile .com obiș� nuite.
Joe Lubin nu este un ideolog ș� i nu este nici măcar un anarhist
sau un libertarian, ca alț�i membri ai miș� cării criptomonedei. Dar
este convins că trebuie să transformăm capitalismul dacă vrem
să supravieț�uim, mai exact să ne î�ndepărtăm de ierarhiile de co-
mandă-ș� i-control care nu sunt adecvate pentru o lume conectată
la reț�ele. El observă că î�n ziua de azi, chiar dacă lumea este prinsă
î�ntr-o plasă de reț�ele vaste care ne permit să comunicăm ieftin,
din plin ș� i imediat, ierarhiile domină. Tehnologia blockchain este
forț�a egală care li se opune: „Societatea umană globală poate să
cadă acum de acord care este adevărul ș� i poate să ia decizii î�n
150 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

zece minute sau î�n zece secunde. Asta creează cu siguranț�ă oca-
zia de a avea o societate mai emancipată”, a spus el. Cu cât este
mai mare implicarea, cu atât este mai mare prosperitatea.

Sfârșitul managerilor. Trăiască managementul!


ConsenSys operează după un plan pe care l-au elaborat, modifi-
cat, votat ș� i adoptat toț�i angajaț�ii („membrii”). Joe Lubin descrie
structura acesteia ca pe un „centru nodal”, nu ca pe o ierarhie, ș� i
fiecare dintre proiectele sale este o „spiț�ă” î�n care fiecare contri-
butor major deț�ine acț�iuni.
Î�n cea mai mare parte, membrii ConsenSys aleg la ce vor să
lucreze. Nu există î�nsărcinări de sus î�n jos. Lubin a spus: „Noi î�m-
părț�im cât mai mult cu putinț�ă, inclusiv componente de soft dis-
tribuit. Formăm echipe mici ș� i agile, dar care colaborează î�ntre
ele. Există foarte multă comunicare imediată, deschisă ș� i bogată”.
Membrii aleg să lucreze la două până la cinci proiecte. Atunci
când cineva observă o sarcină de lucru care trebuie î�ndeplinită,
persoana respectivă intervine ș� i î�mpinge lucrurile puț�in mai de-
parte sau mult mai departe î�ntr-o direcț�ie valoroasă, î�n conformi-
tate cu rolul său. „Discutăm destul de mult, astfel că oamenii sunt
conș� tienț�i de mulț�imea de lucruri care ar putea fi duse mai de-
parte”, a spus el. Dar aceste lucruri numeroase pot să se schimbe
ș� i chiar ajung să se schimbe constant. „Î�n parte, agilitatea î�nseam-
nă că priorităț�ile sunt dinamice.”
Lubin nu este ș� eful cel mare. Principalul său rol operaț�ional
este consultativ: „Î�n multe situaț�ii, oamenii mă î�ntreabă pe mine
sau pe alț�ii la ce ar fi bine să lucreze”, ne-a spus el. Utilizând Slack-ul3
ș� i GitHub-ul4, el le sugerează direcț�ii pe care ar putea să le urme-
ze „pentru a construi toate serviciile ș� i platformele pe care vrem
să le construim ș� i multe pe care vrem să le creăm, deș� i nu ne-am dat
î�ncă seama”.
Faptul că membrii sunt proprietari generează stimulente
pentru acest comportament. Toată lumea deț�ine direct sau indi-
rect o parte din fiecare proiect: platforma Ethereum emite
REPROIECTAREA ARHITECTURII FIRMEI 151

jetoane valorice pe care membrii le pot schimba î�n etheri ș� i apoi


î�i pot converti î�n orice altă monedă. „Obiectivul nostru este să
obț�inem un echilibru bun î�ntre independenț�ă ș� i interdependen-
ț�ă”, a spus Lubin. „Noi ne percepem ca un colectiv de agenț�i simi-
lari antreprenorilor care colaborează î�ndeaproape. La un moment
dat, s-ar putea să se dovedească necesar să sugerăm că trebuie să
realizăm neapărat un anumit lucru ș� i, dacă nu face nimeni un pas
î�n faț�ă, să angajăm pe cineva pentru rolul respectiv la î�nceput sau
să oferim stimulente oamenilor din interior pentru a-l î�ndeplini”,
a spus Lubin. Dar, î�n ansamblu, „suntem cu toț�ii adulț�i care ne
autodirijăm. Am amintit că noi comunicăm foarte mult? Apoi fie-
care decide pentru sine”.
Cuvintele de ordine sunt agilitate, deschidere ș� i consens:
identifică sarcinile care trebuie efectuate, distribuie volumul de
muncă î�ntre persoanele doritoare ș� i capabile să se achite de el,
stabileș� te-le rolurile, responsabilităț�ile ș� i compensaț�ia ș� i, după
aceea, codifică aceste drepturi î�n „acorduri explicite, detaliate, lip-
site de ambiguitate ș� i care se aplică de la sine, ce pot funcț�iona ca
adezivul, care să ț�ină laolaltă toate aspectele economice ale relaț�ii-
lor noastre”, a declarat el. Câteva acorduri plătesc pentru perfor-
manț�ă, altele achită un salariu anual î�n etheri ș� i altele se aseamănă
mult cu niș� te „oferte de participare”, care au recompense condiț�io-
nate de î�ndeplinirea unor sarcini, cum ar fi scrierea unei linii de
cod. Î�n cazul î�n care codul trece testul, recompensa este eliberată
automat. „Totul poate fi adus la suprafaț�ă ș� i făcut suficient de transpa-
rent. Stimulentele sunt explicite ș� i detaliate”, a adăugat el. „Aceasta
ne lasă libertatea să comunicăm, să fim creativi ș� i să ne adaptăm
pe baza acelor aș� teptări.”
Să î�ndrăznim oare să inventăm neologismul blockcom, o com-
panie care se formează ș� i funcț� ionează pe baza tehnologiilor
blockchain? Acesta este obiectivul, să facem ca o parte cât mai
mare cu putinț�ă din ConsenSys să funcț�ioneze pe Ethereum, de la
guvernanț�ă ș� i operaț�iuni cotidiene, la management de proiecte,
dezvoltare ș� i testare de soft, angajare ș� i externalizare, compensa-
re ș� i finanț� a re. Blockchainul permite totodată sistemele de
152 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

reputaț�ie î�n care membrii î�ș�i pot evalua reciproc performanț�ele î�n
rolul de colaboratori, sindicalizând î�n felul acesta î�ncrederea î�n
comunitate. Lubin a spus: „Identitatea sau personalitatea digitală
persistentă ș� i sistemele de reputaț�ie ne vor determina să rămâ-
nem mai cinstiț�i ș� i să ne purtăm mai bine unii cu alț�ii”.
Aceste capacităț�i estompează hotarele companiei. Nu există
niciun fel de setare prestabilită de î�ncorporat. Membrii ecosiste-
mului ConsenSys pot să formeze spiț�e ajungând la un consens î�n
legătură cu strategia, arhitectura, capitalul, performanț�a ș� i guver-
nanț�a. Ei ar putea să decidă lansarea unei companii care să concu-
reze pe o piaț�ă deja existentă sau să furnizeze infrastructura pentru
o nouă piaț�ă. După lansare, ei pot să regleze setările respective.

Descentralizarea întreprinderii
Blockchainul va reduce fricț�iunile pentru companiile de pretutin-
deni. „Fricț�iuni mai reduse î�nseamnă costuri mai mici, din mo-
ment ce preț�ul intermedierii valoroase este determinat prin cel
mai eficient mecanism de descoperire a preț�ului: pieț�ele libere ș� i
descentralizate. Actualii deț�inători ai puterii nu vor mai putea să
folosească asimetriile juridice, de reglementare, informaț�ionale
ș� i de putere ca pe o pârghie ca să extragă mult mai multă valoare
dintr-o tranzacț�ie decât reuș� esc să aducă î�n tranzacț�iile î�n care
joacă rolul de intermediar”, a spus Lubin.
Ar putea ConsenSys să clădească vreun fel de organizaț�ie au-
tonomă ș� i cu adevărat descentralizată deț�inută ș� i controlată de
creatorii săi de valoare nonumani, guvernată prin contracte inte-
ligente, nu prin voinț� a umană? „Absolut!”, a spus Lubin.
„Inteligenț�a masivă pe un substrat informatic descentralizat glo-
bal, ca nivel de bază, ar trebui să transforme arhitectura firmei
dintr-o colecț�ie mare de departamente specializate conduse de
oameni la agenț�i software care cooperează ș� i concurează pe pieț�e-
le libere.” Câț�iva agenț�i se vor organiza pentru perioade mai lungi
de timp, astfel î�ncât să răspundă necesităț� ilor umane curente,
cum ar fi utilităț�ile ș� i î�ntreț�inerea. Alț�ii se vor î�ngrămădi î�n jurul
REPROIECTAREA ARHITECTURII FIRMEI 153

unei probleme pe termen scurt, o vor rezolva ș� i se vor î�mprăș� tia


la fel de repede, după ce î�ș�i vor fi atins scopul.
Există cumva riscuri ca descentralizarea ș� i automatizarea ra-
dicală să î�nlăture factorul uman din luarea deciziilor (mai exact,
riscul unor algoritmi scăpaț�i de sub control)? „Nu mă preocupă
inteligenț� a maș� inilor. Noi vom evolua î�mpreună cu aceasta ș� i
pentru o perioadă foarte lungă de timp va fi î�n slujba sau va deve-
ni un aspect al Homo sapiens cybernetica. S-ar putea să evolueze
dincolo de noi, dar asta nu e o problemă”, susț�ine Lubin. „Dacă se
va î�ntâmpla aș� a, va ocupa o niș� ă ecologică diferită. Va opera la
viteze diferite ș� i la diferite scări temporale relevante. Î�n contextul
respectiv, inteligenț�a artificială nu va face deosebire î�ntre oameni,
roci ș� i procese geologice. Noi am evoluat pe lângă o mulț�ime de spe-
cii ș� i multe dintre ele se descurcă bine (î�n formele lor actuale).”
ConsenSys este î�n continuare o companie minusculă. Marele
său experiment s-ar putea să reuș� ească sau nu. Dar povestea sa
ne permite să aruncăm o privire fugară la schimbările radicale
din arhitectura corporatistă, schimbări care ar putea să contribu-
ie la descătuș� area inovaț� iei ș� i la utilizarea puterii capitalului
uman nu doar pentru a crea bogăț�ie, ci pentru a crea prosperita-
te. Tehnologia blockchain face posibile forme noi de organizare
economică ș� i noi portofolii de valoare. Există modele distribuite
ale noilor firme apărute – proprietatea, structura, operaț�iunile,
recompensele ș� i guvernanț� a – care merg mult mai departe de
amplificarea inovaț�iei, de motivaț�ia angajatului ș� i acț�iunea colec-
tivă. S-ar putea ca ele să fie precondiț�iile î�ndelung aș� teptate ale
unei economii mai prospere ș� i mai cuprinzătoare.
Liderii din lumea afacerilor au o altă oportunitate de a regân-
di felul î�n care organizează crearea valorii. Ei ar putea să negoci-
eze, să contracteze ș� i să-ș� i respecte acordurile î�n blockchain; să
trateze fără probleme cu furnizorii, clienț�ii, angajaț�ii, contractorii
ș� i agenț�ii autonomi; ș� i să menț�ină o flotă de astfel de agenț�i care
să fie utilizaț�i de alț�ii, iar aceș� ti agenț�i ar putea să î�nchirieze sau
să acorde drept de folosinț�ă pentru orice capacitate neutilizată
din lanț�ul lor valoric.
154 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

SCHIMBAREA GRANIȚELOR FIRMEI


Pe parcursul primei ere a internetului, gânditorii din domeniul
managementului (inclusiv Don) au făcut multă vâlvă î�n jurul î�n-
treprinderii conectate prin reț�ele, al corporaț�iei aplatizate, ino-
vaț� i ei deschise ș� i ecosistemelor de afaceri ca succesori ai
ierarhiilor puterii industriale. Cu toate acestea, arhitectura corpo-
raț�iei de la î�nceputul secolului XX a rămas intactă î�n cea mai mare
parte. Chiar ș� i firmele .com mari au adoptat o structură de sus î�n
jos, având lideri decizionali ca Jeff Bezos, Marissa Mayer ș� i Mark
Zuckerberg. Atunci, de ce ar vrea vreuna dintre firmele consacrate
– mai ales cele care î�ș�i câș� tigă banii din datele altor oameni, î�ș�i des-
făș� oară activitatea î�n cea mai mare parte î�n spatele uș� ilor î�nchise ș� i
au de suferit surprinzător de puț�in î�n urma î�ncălcărilor pe linia
securităț�ii datelor, care se ț�in lanț� – să se folosească de tehnologiile
blockchain pentru a distribui puterea, pentru a creș� te transparen-
ț�a, pentru a respecta confidenț�ialitatea utilizatorului ș� i anonimatul
ș� i pentru a include mult mai multe persoane care î�ș�i permit mult
mai puț�in decât cei deserviț�i deja?

Costurile de tranzacție și structura firmei


Să î�ncepem cu puț�ină economie. Î� n 1995, Don a utilizat teoria
firmei elaborată de Ronald Coase, economistul laureat al
Premiului Nobel, pentru a explica felul î�n care internetul avea
să afecteze arhitectura corporaț� iei. Î� n articolul său din 1937,
„The Nature of the Firm” („Caracteristicile firmei”), Coase a iden-
tificat trei tipuri de costuri î�n economie: costurile de căutare (gă-
sirea informaț�iilor, a persoanelor, a resurselor potrivite pentru a
crea ceva); de coordonare (eforturile prin care î�i faci pe toț�i aceș� ti
oameni să lucreze î�mpreună eficient); ș� i de contractare (negocie-
rea costurilor muncii ș� i materialelor pentru fiecare activitate de
producț� ie, păstrarea secretelor comerciale ș� i monitorizarea, re-
spectiv aplicarea acestor î�nț�elegeri). El a postulat că o firmă se va
extinde până când costul realizării unei tranzacț�ii î�n interiorul
REPROIECTAREA ARHITECTURII FIRMEI 155

firmei ar ajunge să depăș� ească costul realizării tranzacț�iei î�n ex-


teriorul firmei.5
Don a susț�inut că internetul va reduce î�ntr-o oarecare măsu-
ră costurile tranzacț�iilor interne ale firmei; dar noi am crezut că,
datorită accesibilităț�ii sale globale, va reduce ș� i mai mult costuri-
le î�n î�ntreaga economie, lucru care la rândul său ar reduce bariere-
le de intrare pentru mai mulț�i oameni. Da, a redus costurile de
căutare prin intermediul browser-elor ș� i al World Wide Web-ului.
A redus, de asemenea, ș� i costurile de coordonare prin e-mail,
aplicaț�ii de procesare a datelor cum ar fi ERP, reț�ele de socializa-
re ș� i cloud computing. O mulț�ime de companii au avut de câș� tigat
din externalizarea unor unităț�i, cum ar fi cele de servicii clienț�i ș� i
de contabilitate. Agenț� ii economici au abordat clientul direct,
ajungând chiar să transforme consumatorii î�n producători (pro-
sumatori). Planificatorii de produse au făcut apel la internet pen-
tru inovaț�ii. Producătorii au mobilizat reț�ele vaste de furnizori.
Cu toate acestea, realitatea surprinzătoare este că internetul
a avut doar un impact periferic asupra arhitecturii corporatiste.
Ierarhia din era industrială a rămas î�n cea mai mare parte neatin-
să î�n rolul de fundaț�ie recunoscută a capitalismului. Bineî�nț�eles,
reț�elele le-au permis companiilor să externalizeze operaț�iuni î�n
zonele geografice cu costuri scăzute. Dar internetul a diminuat
costurile de tranzacț�ie ș� i î�n interiorul firmei.

De la ierarhie la monopol
Aș� adar, î�n prezent, companiile rămân ierarhii, iar majoritatea
activităț�ilor se produc î�ntre hotarele corporaț�iei. Managerii con-
tinuă să le perceapă ca pe un model mai bun de organizare a ta-
lentului ș� i a activelor intangibile cum ar fi brandurile, proprietatea
intelectuală, cunoaș� terea ș� i cultura, dar ș� i pentru motivarea oa-
menilor. Consiliile directoare ale corporaț�iilor continuă să plă-
tească directorii executivi ș� i directorul general cu mult peste
orice măsură rezonabilă a valorii pe care o creează aceș� tia. Deloc
î�ntâmplător, complexul industrial continuă să genereze avuț�ie,
156 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

nu prosperitate. De fapt, aș� a cum am subliniat deja, există dovezi


clare ale unei concentrări din ce î�n ce mai mari a puterii ș� i bogă-
ț�iei î�n conglomerate ș� i chiar î�n monopoluri.
Un alt laureat al Premiului Nobel, Oliver Williamson, a prezis
aceasta6 ș� i a subliniat efectele negative asupra productivităț� ii:
„Este suficient să observăm aici că tranziț�ia de la o ofertă autono-
mă (asigurată de grupul de mici firme) la proprietatea unificată
(î�ntr-o firmă mare) este inevitabil î�nsoț�ită de schimbări atât î�n
intensitatea stimulentelor (stimulentele sunt mai slabe î�n firma
integrată), cât ș� i î�n controalele administrative (controalele sunt
mai extinse)”7. Peter Thiel, cofondatorul PayPal, a scris î�n ter-
meni pozitivi despre monopoluri î�n foarte citita ș� i la fel de con-
troversata sa carte De la zero la unu*. Susț�inător al lui Rand Paul,
Thiel a spus: „Concurenț�a este pentru perdanț�i… Monopolurile
creative nu sunt doar benefice restului societăț�ii; ele sunt motoa-
re puternice care o transformă î�n bine”8.
Chiar dacă s-ar putea ca Thiel să aibă dreptate î�n legătură cu
eforturile de a domina o industrie sau o piaț�ă, el nu a oferit nicio
dovadă că monopolurile sunt benefice pentru consumatori sau
pentru societate î�n ansamblul ei. Dimpotrivă, tot corpusul de le-
gislaț�ie despre concurenț�ă din majoritatea statelor democratice
ș� i capitaliste î�ș�i are sursa î�ntr-o idee opusă. Ideea competiț� iei
cinstite datează din vremea romanilor, când unele î�ncălcări erau
pedepsite chiar cu moartea.9 Atunci când nu au niciun fel de con-
curenț�ă reală, firmele pot să devină cât de ineficiente vor, mărind
preț�urile atât î�n interiorul firmei, cât ș� i î�n exteriorul acesteia. Să
luăm exemplul guvernelor. Chiar ș� i î�n domeniul tehnologic, multă
lume susț� ine că monopolurile pot să contribuie la inovaț� ie pe
termen scurt, dar pot să facă rău societăț� ii pe termen lung.
Companiile pot acumula puteri monopoliste prin servicii ș� i pro-
duse excelente pe care consumatorii le adoră, dar luna de miere
se termină la un moment dat. Problema nu este că inovaț�iile lor
nu mai î�ncântă oamenii; companiile î�nsele î�ncep să se osifice.

* Zero to One, în original, Editura Publica, București, 2015. (n.tr.)


REPROIECTAREA ARHITECTURII FIRMEI 157

Majoritatea gânditorilor î�nț�eleg că inovaț�ia vine de regulă de


la periferia firmei, nu din centrul ei. Yochai Benkler, profesor de
drept la Universitatea Harvard, este de acord: „Este foarte posibil
ca monopolurile să aloce o mulț�ime de bani pentru investiț�iile î�n
cercetare ș� i dezvoltare, dar nu au de obicei cultura internă a ex-
plorării pure ș� i deschise necesară inovaț�iei. Webul nu s-a născut
din monopoluri, a venit dinspre margini. Google nu a fost creat de
Microsoft. Twitter-ul nu ne-a fost oferit de AT&T sau, dacă tot am
adus vorba, nici măcar de Facebook”10.186 Î�n monopoluri, stratu-
rile de birocraț�ie î�i î�ndepărtează pe directorii de la vârf de sem-
nalele pieț�ei ș� i de tehnologia emergentă î�n zonele de graniț� ă,
unde companiile se ciocnesc unele de altele ș� i de alte pieț�e, alte
industrii, alte zone geografice, alte discipline intelectuale ș� i alte
generaț�ii. Î�n opinia lui John Hagel ș� i John Seely Brown, „periferia
mediului global al afacerilor din ziua de azi este zona î�n care po-
tenț�ialul inovator se află la cele mai ridicate cote. Î�l ignori pe pro-
priul risc”11.
Directorii executivi ar trebui să fie î�ncântaț�i de tehnologia
blockchain, deoarece valul de inovaț�ie care vine dinspre margini
va fi fără precedent. De la criptomonedele principale – Bitcoin,
BlackCoin, Dash, Nxt ș� i Ripple – până la platformele principale de
blockchain – Lighthouse pentru multifinanț� area peer-to-peer,
Factom ca registru distribuit, Gems pentru mesageria descentra-
lizată, MaidSafe pentru aplicaț�iile descentralizate, Storj pentru un
cloud distribuit ș� i Tezos pentru votări descentralizate, ca să amin-
tim doar câteva –, următoarea eră a internetului vine î�nsoț�ită de
o valoare reală ș� i de stimulente reale pentru participare. Aceste
platforme promit să protejeze identitatea utilizatorului, să res-
pecte confidenț�ialitatea ș� i celelalte drepturi ale sale, să asigure
securitatea reț�elei ș� i să micș� oreze costurile de tranzacț�ie astfel
î�ncât să poată participa chiar ș� i cei care nu au acces la servicii
bancare.
Spre deosebire de firmele aflate la putere, ele nu au nevoie de
un brand prin care să garanteze credibilitatea tranzacț� iilor.
Distribuindu-ș� i gratuit codul sursă, î�mpărț�ind puterea cu orice
158 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

membru al reț�elei, utilizând mecanisme pentru crearea consen-


sului astfel î�ncât să asigure integritatea ș� i derulându-ș� i activita-
tea î�n mod deschis î�n blockchain, ele sunt magneț� ii speranț�ei
pentru grupul mare al celor deziluzionaț�i ș� i privaț�i de drepturi. Ca
atare, tehnologia blockchain oferă mijloace credibile ș� i eficiente
atât pentru eliminarea intermediarilor, cât ș� i pentru reducerea
radicală a costurilor de tranzacț�ie, pentru transformarea firme-
lor î�n reț�ele, pentru distribuirea puterii economice ș� i pentru a
face posibile crearea bogăț�iei ș� i un viitor mai prosper.

1. Costurile de căutare – cum găsim talente ș� i clienț�i noi?


Cum să găsim oamenii ș� i informaț�ia de care avem nevoie? Cum
stabilim dacă serviciile, bunurile ș� i capacităț�ile lor sunt optime
pentru noi î�n timp ce î�ncercăm să imprimăm operaț�iunilor noas-
tre interne caracterul tonic al pieț�ei?
Chiar dacă arhitectura firmei este î�n principiu intactă, prima
eră a internetului a redus semnificativ astfel de costuri ș� i a făcut
posibile schimbări importante. De fapt, externalizarea a fost doar
î�nceputul. Utilizând agore de idei (pieț�e deschise pentru capitalul
intelectual), companii precum Procter & Gamble descoperă minț�i
cu î�nzestrări unice care să inoveze un produs sau un proces nou.
De fapt, 60% dintre inovaț�iile P&G vin din afara companiei, din
crearea sau utilizarea unor agore de idei, ca InnoCentive sau
inno360. Alte firme, cum ar fi Goldcorp, au creat competiț�ii glo-
bale prin care să caute cele mai bune minț�i care să le rezolve cele
mai dificile probleme. Goldcorp, care ș� i-a prezentat datele geolo-
gice ș� i talentele î�n afara propriilor graniț�e, a descoperit aur î�n
valoare de 3,4 miliarde de dolari, lucru care a dus la o creș� tere
î�nsutită a valorii de piaț�ă a companiei.
Imaginează-ț�i acum oportunităț�ile care iau naș� tere din capa-
citatea de a căuta î�n Registrul Global, o bază de date descentrali-
zată care conț�ine o mare parte din informaț�ia structurată a lumii.
Cine ș� i cui a vândut cutare descoperire? La ce preț�? Cine deț�ine
această proprietate intelectuală? Cine are calificarea să se ocupe
de acest proiect? Ce competenț�e medicale are personalul din
REPROIECTAREA ARHITECTURII FIRMEI 159

spitalul nostru? Cine ș� i ce tipuri de intervenț�ii chirurgicale a efec-


tuat ș� i ce rezultate a avut? Cât de multe credite pentru carbon a
economisit această companie? Ce furnizori au experienț� ă î�n
China? Ce subcontractori s-au î�ncadrat î�n termenul de livrare ș� i
î�n bugete conform propriilor contracte inteligente? Rezultatele
acestor interogaț�ii nu vor fi CV-uri, linkuri publicitare sau vreun
alt conț�inut inserat; ele vor fi istorice de tranzacț�ionare, palmare-
sele confirmate ale persoanelor ș� i î�ntreprinderilor, ierarhizate
probabil după scorul reputaț� iei. Î� nț� elegi cum stau lucrurile?
Vitalik Buterin, fondatorul blockchainului Ethereum, a spus:
„Blockchainurile vor reduce costurile de căutare, provocând un
fel de descompunere care î�ț�i permite să ai pieț�e de entităț�i care
sunt separate atât pe orizontală, cât ș� i pe verticală. Lucrul acesta
nu a mai existat niciodată î�nainte. Aveai î�n schimb un fel de mo-
noliț�i care făceau totul”12.
Î�ncurajate de câș� tigurile potenț�iale, câteva companii lucrea-
ză la motoare de căutare pentru blockchainuri. Misiunea Google
este aceea de a organiza informaț�ia din lume, astfel că ar avea
sens să aloce un număr considerabil de oameni care să cerceteze
î�n această direcț�ie.
Există trei distincț�ii-cheie î�ntre căutarea pe internet ș� i căuta-
rea pe blockchain. Prima este confidenț� ialitatea utilizatorului.
Chiar dacă tranzacț�iile sunt transparente, oamenii sunt proprie-
tarii propriilor date personale ș� i pot să hotărască ce să facă cu
ele. Ei pot să participe anonim sau cel puț�in utilizând un pseudo-
nim (anonimitate printr-un nume fals) sau cvasianonim (anoni-
mitate parț�ială). Părț�ile interesate vor putea să caute informaț�ii pe
care utilizatorii le-au făcut publice. Andreas Antonopoulos a spus:
„Tranzacț�iile sunt anonime dacă tu vrei să fie anonime…, dar block-
chainul face ca transparenț�a radicală să fie posibilă cu mult mai
multă uș� urinț�ă decât anonimitatea radicală”13.
Numeroase firme vor trebui să-ș� i regândească ș� i să-ș� i restruc-
tureze procesul de recrutare. Spre exemplu, angajaț�ii departa-
mentului de resurse umane vor trebui să î� nveț� e cum să
interogheze blockchainul prin î�ntrebări de tip da/nu: Eș� ti o ființ�ă
160 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

umană? Ai obț�inut un PhD î�n matematici aplicate? Poț�i să progra-


mezi î�n Scrypt, Python, Java, C++? Poț�i să lucrezi cu normă î�ntrea-
gă din ianuarie ș� i până î�n iunie anul viitor? Ș� i alte calificări. Aceste
interogaț�ii vor goni printre cutiile negre ale oamenilor de pe piaț�a
locurilor de muncă ș� i vor genera o listă de persoane care î�ndepli-
nesc aceste condiț�ii. Ele ar putea de asemenea să plătească talentele
potenț�iale pentru a introduce informaț�ii profesionale pertinente
pe o platformă blockchain unde acestea pot fi parcurse. Personalul
departamentului de resurse umane trebuie să stăpânească utili-
zarea sistemelor de reputaț�ie, mergând mai departe cu candida-
ț�ii fără să ș� tie vreun lucru care nu are relevanț�ă pentru post, cum
ar fi vârsta, genul, rasa, ț�ara de origine. Acesta are nevoie de ase-
menea de motoare de căutare care pot să navigheze prin diverse
grade de deschidere, de la informaț� ii complet confidenț� iale la
informaț�ii complet publice. Avantajul este că terminăm cu preju-
decăț�ile subconș� tiente sau instituț�ionale ș� i cu comisioanele vâ-
nătorilor de capete ș� i ale directorilor de recrutare. Dezavantajul
este că interogaț�iile precise duc la rezultate precise. Există ș� anse
mai mici de a găsi ceva printr-un noroc, un candidat căruia să î�i
lipsească calificările, dar care să deț�ină o capacitate mare de a
î�nvăț�a ș� i de a gândi legăturile aleatorii creative de care firma are
atâta nevoie.
Lucru valabil ș� i pentru marketing. S-ar putea ca firmele să
trebuiască să plătească doar pentru a interoga cutia neagră a
unui presupus client, pentru a vedea dacă respectivul client intră
î�n publicul-ț�intă al firmei. Clientul acela ar putea să decidă global
să ascundă anumite date, cum ar fi genul, deoarece răspunsul
negativ rămâne î�n continuare valoros. Dar, procedând astfel, fir-
ma nu va afla nimic î�n plus despre potenț�ialul client, cu excepț�ia
rezultatelor de da/nu ale interogaț�iei. Directorii de marketing ș� i
agenț�iile vor trebui să regândească toate strategiile care se ba-
zează pe e-mail, reț�elele de socializare ș� i marketingul mobil: aco-
lo unde infrastructura ar putea să scadă costurile de comunicare
până la zero, clienț�ii vor creș� te costurile până la o cifră care să le
aducă un profit pentru că î�ș�i folosesc timpul citind mesajul unei
REPROIECTAREA ARHITECTURII FIRMEI 161

firme. Cu alte cuvinte, î�ț�i vei plăti consumatorii ca să te asculte


când le expui prezentarea ta foarte atractivă, dar î�ț�i vei croi inte-
rogaț�iile pentru a aborda doar un public foarte bine definit, astfel
î�ncât să ajungi exact la cei la care vrei să ajungi fără să le invadezi
intimitatea. Poț�i să testezi diferite interogaț�ii pentru a te informa
despre mai multe microniș� e î�n fiecare etapă a dezvoltării unui
produs nou. Vom numi aceasta marketingul cutiei negre.
Cea de a doua distincț�ie este că o căutare poate fi multidi-
mensională. Î� n ziua de azi, când faci o căutare pe World Wide
Web, cauț�i un instantaneu î�n timp, aș� a cum a fost indexat pe par-
cursul ultimelor săptămâni.14 Specialistul î�n informatică teoreti-
că Antonopoulos a numit aceasta căutare bidimensională:
orizontală, o căutare extinsă pe cuprinsul Webului, ș� i verticală, o
căutare î�n detaliu a unui anumit site Web. Cea de a treia dimensiu-
ne este secvența, vizualizarea acestora de fiecare dată î�n ordinea
î�ncărcării. „Blockchainul poate adăuga dimensiunea suplimenta-
ră a timpului”, a spus el. Oportunitatea de a căuta o î�nregistrare
completă a tot ceea ce s-a î�ntâmplat î�n trei dimensiuni este pro-
fundă. Pentru a-ș� i susț�ine ideea, Antonopoulos a căutat block-
chainul bitcoin pentru a găsi faimoasa tranzacț�ie comercială cu
numărul unu, cumpărarea a două pizze cu 10.000 de bitcoini de
către o persoană cu numele de „Laslo”. „Blockchainul ne oferă
ceva asemănător unei excavări arheologice, o descoperire de
adâncime care păstrează informaț�ia pentru totdeauna.” (Ca să te
scutim să faci calculele matematice, dacă pizza costă 5 dolari
atunci când un dolar era egal cu 2.500 de bitcoini, î�n momentul
scrierii acestei cărț�i asta ar î�nsemna 3,5 milioane de dolari..., dar
ne abatem de la subiect.)
Î�n cazul firmelor, î�nseamnă că este necesar un discernământ
superior: managerii trebuie să angajeze persoane care ș� i-au do-
vedit discernământul superior, pentru că nu există niciun fel de
anulare retrospectivă a deciziilor proaste, nicio rearanjare a ordi-
nii evenimentelor, nicio modalitate de a nega comportamentele
dezonorabile ale unui director executiv. �n cazul deciziilor cu ade-
vărat importante, firmele ar putea să implementeze mecanisme
162 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

de obț�inere a unui consens intern prin care toate părț�ile interesa-


te să voteze deciziile esenț�iale pentru misiunea asumată, ca să
pună capăt corului de ignoranț�ă ș� i negării cunoaș� terii anterioare.
Sau să utilizeze pieț�ele de predicț�ii pentru a testa scenarii. Dacă
eș� ti unul dintre directorii executivi ai vreunui viitor Enron, in-
ventarea de ț�api ispăș� itori nu merge. Î�n ceea ce-l priveș� te pe Chris
Christie, guvernatorul statului New Jersey, î�i urăm succes atunci
când î�i va spune procurorului că nu ș� tia nimic despre planurile
de î�nchidere a Podului George Washington.
Cea de a treia diferenț�ă este valoarea: î�n timp ce informaț�ia
de pe internet este abundentă ș� i perisabilă, dar nu este de î�ncre-
dere, cea de pe blockchain este puț�ină, inviolabilă ș� i permanentă.
Î�n legătură cu această ultimă caracteristică, Antonopoulos obser-
vă: „Dacă există suficientă motivaț�ie financiară pentru păstrarea
acestui blockchain pe viitor, nu putem î�nlătura posibilitatea ca el
să continue să existe timp de zeci, sute sau chiar mii de ani”.
Ce concept uimitor! Blockchainul ca parte a patrimoniului
arheologic, asemenea tăbliț�elor originale de lut din Mesopotamia.
Î�nregistrările pe hârtie sunt efemere ș� i temporare, î�n timp ce (î�n
mod ironic) cea mai veche modalitate de î�nregistrare a informa-
ț�iei, tăbliț�ele, este ș� i cea mai rezistentă î�n timp. Implicaț�iile pen-
tru arhitectura corporaț�iei sunt considerabile. Imaginează-ț�i o
arhivă permanentă, cu funcț�ie de căutare, a informaț�iilor istorice
importante, cum ar fi istoria finanț�elor. Personalul corporatist
responsabil de î�ntocmirea fiș� elor financiare, rapoartelor anuale,
rapoartelor pentru guvern sau donatori, materialelor de mar-
keting pentru potenț�ialii angajaț�i, clienț�i ș� i consumatori va î�nce-
pe cu această imagine publică, de nedisputat, a firmei lor,
ajungând chiar să creeze un filtru care să le permită părț�ilor inte-
resate să vadă ce văd ș� i ei apăsând doar un buton. Companiile ar
putea să aibă teleimprimatoare ș� i panouri pentru tranzacț�ii, une-
le pentru utilizare internă de către manageri ș� i altele pentru pu-
blic. Poț�i să fii sigur: toț�i concurenț�ii tăi vor crea astfel de fluxuri
ș� i de panouri ale firmei tale ca parte a programelor de
REPROIECTAREA ARHITECTURII FIRMEI 163

monitorizare a concurenț�ei. Aș� a că de ce nu le-ai pune pe site-ul


tău Web pentru a-i atrage pe toț�i la tine?
Aceasta le oferă firmelor un stimulent enorm pentru a căuta
resurse î�n afara graniț�elor proprii, din moment ce au informaț�ii
infinit mai bune despre calităț�ile ș� i trecutul candidaț�ilor, indife-
rent dacă aceș� tia sunt persoane fizice sau firme.
Companii precum ConsenSys elaborează sisteme de identitate
î�n care perspectivele de locuri de muncă sau potenț�ialii contrac-
tori î�ș�i vor programa propriile avataruri personale pentru a oferi
informaț�ii pertinente angajatorilor. Acestea nu pot fi sparte de
hackeri, aș� a cum se poate î�ntâmpla cu o bază de date centralizată.
Utilizatorii sunt motivaț�i să contribuie cu informaț�ii la propriile
avataruri pentru că ei le deț�in ș� i le controlează, confidenț�ialitatea
lor este complet configurabilă ș� i pot genera bani din propriile
date. Toate acestea sunt foarte diferite de LinkedIn, o bază de
date centrală deț� inută ș� i valorificată monetar de o corporaț� ie
puternică ș� i, cu toate acestea, incomplet securizată.
Ar fi putut Coase ș� i Williamson să-ș� i imagineze o platformă
capabilă să scadă costurile de căutare astfel î�ncât firmele să poa-
tă găsi capacităț�i î�n afara propriilor graniț�e, o platformă care ar
costa mai puț�in ș� i ar putea să funcț�ioneze mai rapid?

2. Costurile de contractare – Ș� i, oricum, ce suntem de acord să


facem?
Cum ajungem să ne î�nț�elegem cu alț�ii ș� i cum ajungem la o î�nț�ele-
gere? Putem să reducem costurile găsirii oamenilor ș� i resurselor
care pot să facă treaba. Dar lucrul acesta nu este suficient pentru
a reduce semnificativ o firmă. Toate taberele trebuie să fie de
acord să lucreze î�mpreună. Cel de al doilea motiv pentru care
avem firme este cel al costurilor contractuale, cum ar fi negocie-
rea preț� ului, determinarea capacităț� ii ș� i enunț� area condiț� iilor
pentru bunurile sau serviciile unui furnizor; controlul respectării
lor ș� i aplicarea termenilor; ș� i utilizarea despăgubirilor dacă păr-
ț�ile nu se achită de ceea ce au promis.
164 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Noi am avut dintotdeauna contracte sociale, î�nț�elegeri ale


relaț�iilor privind specializarea rolurilor î�n care câteva persoane
din trib vânau ș� i protejau tribul, iar altele adunau tribul la un loc
ș� i î�i asigurau un adăpost. Oamenii au făcut schimburi de obiecte
fizice î�n timp real î�ncă de la apariț�ia omului modern. Contractele
sunt un fenomen mult mai recent, de când am î�nceput să facem
schimb de promisiuni, nu de proprietate. S-a văzut că î�nț�elegerile
prin viu grai pot fi uș� or manipulate, că rememorarea lor este î�m-
pânzită de greș� eli ș� i că nu te poț�i baza pe martorii oculari. Î�ndoiala
ș� i lipsa de î�ncredere au temperat colaborarea cu necunoscuț�ii.
Contractele trebuiau î�ndeplinite imediat ș� i nu exista niciun me-
canism formal pentru aplicarea termenilor î�n afară de ce puteai
să obț�ii cu forț�a. Contractul scris a fost o modalitate de codificare
a unei obligaț�ii, de instituire a î�ncrederii ș� i de stabilire a aș� teptă-
rilor. Contractele scrise ofereau î�ndrumare atunci când cineva nu
se achita de obligaț�iile pe care ș� i le asumase sau când se petrecea
ceva neaș� teptat. Dar acestea nu puteau să existe î�n vid; trebuia să
existe un cadru legal care să recunoască contractele ș� i care să
asigure respectarea drepturilor fiecărei părț�i.
Contractele din ziua de azi sunt î�n continuare făcute din atomi
(hârtie), nu din biț�i (soft). De aceea, ele au limitări uriaș� e, având
rolul de a documenta un acord. Aș� a cum vom vedea, î�n cazul î�n care
contractele ar fi software – dacă ar fi inteligente ș� i distribuite î�n
blockchain –, ar putea să deschidă o lume î�ntreagă de posibilităț�i,
printre acestea remarcându-se ș� i aceea că uș� urează colaborarea
companiilor cu resursele externe. Ș� i imaginează-ț�i doar cum ar
putea să arate Codul Comercial Uniform pe blockchain.
Î�n opinia lui Coase ș� i a succesorilor săi, costurile de contrac-
tare sunt mai scăzute î�ntre graniț�ele firmelor decât î�n afara lor, pe
piaț�ă – firma este î�n principiu un vehicul pentru crearea unor
contracte pe termen lung atunci când contractele pe termen scurt
constituie un efort prea mare.
Williamson a dus această idee mai departe, susț�inând că fir-
mele există pentru a rezolva conflicte, î�n mare parte prin elabora-
rea de contracte cu diferite părț�i din interiorul firmei. Pe piaț�a
REPROIECTAREA ARHITECTURII FIRMEI 165

deschisă, singurul mecanism pentru dispute este instanț�a – cos-


tisitoare, rapidă ș� i frecvent nesatisfăcătoare. Î�n continuare, el a
susț�inut că, î�n unele cazuri, cum ar fi î�nș� elăciunea ș� i alte fapte
ilegale sau conflictul de interese, nu există niciun mecanism de
piaț�ă pentru dispute. „De fapt, legea contractelor î�n ceea ce pri-
veș� te organizarea internă este cea a indulgenț�ei, conform căreia
firma se transformă î�n propria instanț�ă de ultim apel. Din acest
motiv, firmele pot să pună î�n aplicare decrete oficiale pe care pie-
ț�ele nu le pot aplica.”15 Williamson gândea firma ca pe o „structu-
ră de guvernanț�ă” pentru aranjamentele contractuale. El a spus
că structura organizaț�ională este importantă î�n reducerea costu-
rilor gestionării tranzacț�iilor ș� i că „recurgerea la lentilele con-
tractului, ca opuse lentilelor alegerii, ajunge de multe ori să
adâncească î�nț� elegerea organizării economice complexe”16.
Aceasta este o temă recurentă î�n teoria managementului, ș� i pro-
babil că cea mai puternică explicaț�ie a sa a fost cea a economiș� ti-
lor Michael Jensen ș� i William Meckling. Ei au susț�inut că entităț�ile
nu sunt decât un ansamblu de contracte ș� i de relaț�ii.17
Î�n ziua de azi, câț�iva gânditori erudiț�i ai blockchainului au dus
mai departe această perspectivă. Vitalik Buterin, inventatorul
Ethereum-ului, susț�ine că agenț�ii corporaț�iilor (adică, directorii
executivi) ar putea să utilizeze activele corporaț�iei doar pentru
anumite obiective, aprobate, să zicem, de un consiliu director, care,
la rândul său, trebuie să obț�ină acordul acț�ionariatului. „Dacă o
corporaț�ie face ceva, asta este datorită faptului că propriul său
consiliu director a hotărât că ar trebui făcut. Dacă o corporaț�ie an-
gajează salariaț�i, î�nseamnă că salariaț�ii sunt de acord să furnize-
ze servicii clienț�ilor corporaț�iei sub un anumit set de reguli, care
presupun î�n mod special plata”, a scris Buterin. „Atunci când o
corporaț�ie are răspundere limitată, î�nseamnă că anumite persoa-
ne au primit privilegii suplimentare pentru a acț�iona fără să se mai
teamă la fel de mult că vor fi urmărite penal de guvern – un grup de
persoane cu mai multe drepturi decât oamenii obiș� nuiț�i care acț�io-
nează izolat, dar î�n ultimă instanț�ă, tot oameni. Î�n orice caz, nu este
vorba decât despre oameni ș� i contracte până jos, la bază.”18
166 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Acesta este motivul pentru care blockchainul le permite fir-


melor să se deschidă ș� i să dezvolte relaț�ii noi î�n afara propriilor
graniț�e atunci când reduc costurile de contractare. Spre exemplu,
ConsenSys poate să proiecteze relaț� ii complexe cu un set de
membri diferiț�i, câț�iva care se află î�n interiorul graniț�elor sale,
câț� iva î�n afara acestora ș� i alț� ii pe zidul despărț� itor, pentru că
aceste relaț�ii sunt guvernate de contracte inteligente, nu de ma-
nageri tradiț�ionali. Membrii î�ș�i repartizează singuri proiectele,
definesc rezultatele a căror livrare a fost convenită ș� i sunt plătiț�i
î�n momentul î�n care acestea sunt livrate – totul î�n blockchain.

Contractele inteligente
Viteza schimbării pregăteș� te din ce î�n ce mai mult terenul pentru
contractele inteligente. Tot mai multe persoane se specializează
î�n utilizarea computerelor, nu se opresc doar la cunoș� tinț�ele ele-
mentare. Î� n ceea ce priveș� te atestarea tranzacț� iilor, acest nou
mediu digital are proprietăț�i semnificativ diferite de cele ale pre-
decesorilor săi pe bază de hârtie. Aș� a cum a subliniat criptograful
Nick Szabo, el nu doar captează o paletă mai largă de informaț�ii
(cum ar fi datele senzoriale nonlingvistice), ci este de asemenea
ș� i dinamic: poate să transmită informaț�ii ș� i poate să pună î�n prac-
tică anumite tipuri de decizii. După cum s-a exprimat Szabo, „mij-
loacele electronice pot să efectueze calcule, să opereze direct
aparate ș� i să parcurgă anumite tipuri de raț� i onamente mult
mai eficient decât oamenii”19.
Pentru obiectivele acestei discuț� ii, contractele inteligente
sunt programe de calculator care asigură, aplică ș� i execută î�nde-
plinirea acordurilor î�nregistrate î�ntre persoane ș� i organizaț�ii. Ca
atare, ele contribuie la negocierea ș� i definirea acestor acorduri.
Szabo a inventat expresia î�n 1994, anul î�n care a intrat pe piaț�ă
Netscape, primul browser de pe Web:

Un contract inteligent este protocolul computerizat al


unei tranzacț� i i care execută termenii contractului.
REPROIECTAREA ARHITECTURII FIRMEI 167

Obiectivele generale ale proiectării contractelor inteli-


gente sunt acelea de a satisface condiț�iile contractuale
obiș� nuite (cum ar fi modalităț�ile de plată, drepturile de
sechestru, confidenț� ialitatea ș� i chiar executarea), de a
minimiza atât excepț�iile premeditate, cât ș� i pe cele acci-
dentale ș� i de a reduce nevoia de intermediari de î�ncrede-
re. Printre obiectivele economice conexe se numără
micș� orarea prejudiciilor provocate de fraudă, a arbitrajului
ș� i a costurilor de executare, dar ș� i a altor costuri de
tranzacț�ionare.20

Pe atunci, contractele inteligente erau o idee foarte atractivă


care nu putea fi pusă î�n practică nicăieri, din moment ce nu exista
nicio tehnologie care să le poată implementa aș� a cum le descrise-
se Szabo. Existau sisteme computerizate, cum ar fi schimburile
reciproce electronice de date (electronic data interchange, EDI),
care furnizau standarde pentru comunicarea de date structurate
î�ntre computerele cumpărătorilor ș� i vânzătorilor, dar nu exista o
tehnologie care să poată iniț�ia plăț�ile ș� i să poată executa transfe-
rul monetar.
Bitcoinul ș� i blockchainul au schimbat toate acestea. Î�n pre-
zent, părț�ile pot să elaboreze î�nț�elegeri ș� i să transfere automat
bitcoini atunci când se achită de termenii î�nț�elegerii. Cel mai sim-
plu, cumnatul tău nu se mai poate fofila să nu achite un pariu la
hochei. Mai puț�in simplu, când cumperi acț�iuni, tranzacț�ia se de-
contează instantaneu ș� i acț�iunile sunt transferate imediat pe nu-
mele tău. Ș� i mai puț�in simplu, atunci când livrează codul soft ce
respectă specificaț�iile necesare, contractorii sunt plătiț�i.
Mijloacele tehnologice pentru executarea unor contracte in-
teligente restrânse există de ceva timp. Contractul este un schimb
negociat intrat î�n vigoare î�naintea schimbului efectiv. Andreas
Antonopoulos a explicat printr-un exemplu simplu: „Deci, dacă
noi doi am ajunge la o î�nț�elegere chiar acum că î�ț�i voi plăti cinci-
zeci de dolari pentru un stilou de pe biroul tău, acesta ar fi un
contract perfect valid. Putem spune pur ș� i simplu: «Eu promit
168 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

să-ț�i plătesc cincizeci de dolari pentru stiloul de pe biroul tău», ș� i


tu ai răspunde: «Da, mi-ar plăcea». Asta se dovedeș� te a fi «evaluarea
ș� i acceptarea ofertei». Avem o î�nț�elegere ș� i aceasta poate fi pusă î�n
aplicare î�n instanț�ă. Nu are nimic de a face cu mijloacele tehnologice
de implementare a promisiunilor pe care le-am făcut”.
Ceea ce-l interesează pe Andreas la blockchain este faptul că
putem executa această obligaț�ie financiară î�ntr-un mediu tehnolo-
gic descentralizat, cu un sistem integrat de decontare. „Este un lu-
cru foarte tare”, spune el, „pentru că aș� putea să te plătesc efectiv
pentru stilou chiar acum, tu ai vedea banii instantaneu, ai pune
stiloul la poș� tă ș� i eu aș� putea să primesc o confirmare a acestei ac-
ț�iuni. Sunt ș� anse mult mai mari să putem face afaceri.”
Profesia juridică se aliniază î�ncet la această oportunitate. La
fel ca orice mijlocitor, s-ar putea ca avocaț�ii să devină victimele
eliminării intermediarilor ș� i să trebuiască să se adapteze î�n cele
din urmă. Cunoaș� terea specializată a domeniului contractelor
inteligente ar putea să fie o oportunitate uriaș� ă pentru firmele de
avocatură care vor să se plaseze î�n fruntea inovaț�iilor din dome-
niul legislaț�iei contractuale. Cu toate acestea, profesiunea nu are
o reputaț�ie de pionierat î�n domenii noi. Expertul juridic Aaron
Wright, coautor al unei cărț�i noi despre blockchain, ne-a spus că
„avocaț�ii sunt niș� te codaș� i”21.

Multisemnătura: contractele inteligente complexe


Dar, vei obiecta tu, oare costurile negocierilor complexe ș� i crono-
fage ale contractelor inteligente nu se vor dovedi mai mari decât
beneficiile graniț�elor deschise? Î�n momentul acesta, răspunsul
pare să fie nu. Dacă partenerii î�ș�i petrec mai mult timp la î�nceput
determinând termenii î�nț�elegerii, costurile de monitorizare, apli-
care ș� i decontare scad semnificativ, poate chiar până la zero. Mai
mult, decontarea poate să se petreacă î�n timp real, poate chiar î�n
câteva microsecunde pe parcursul zilei, î�n funcț� ie de acord.
Lucrul cel mai important este că, prin asocierea cu talentele
REPROIECTAREA ARHITECTURII FIRMEI 169

superioare, firmele pot să realizeze inovaț�ii mai bune ș� i să devină


mai competitive.
Să luăm î�n considerare utilizarea contractorilor indepen-
denț�i. Î�n perioada de î�nceput a comerț�ului digital, blockchainul
găzduia doar cele mai simple tranzacț�ii î�ntre doi parteneri. Spre
exemplu, dacă Alice avea nevoie de cineva care să finalizeze rapid
o secț�iune de cod, ea posta un anunț� anonim „căutăm un progra-
mator” pe un forum adecvat de discuț�ii. Bob î�l vedea.22 Dacă pre-
ț� ul ș� i termenul erau corecte, el urma să trimită mostre ale
activităț�ii sale. Dacă exemplele sale satisfăceau cerinț�ele lui Alice,
aceasta î�i făcea o ofertă lui Bob. Ajungeau la un acord î�n legătură
cu condiț�iile: Alice achita jumătate din onorariu imediat ș� i cealal-
tă jumătate după ce primea codul terminat ș� i testarea acestuia
era reuș� ită.
Contractul lor era unul direct – oferta de angajare ș� i accepta-
rea realizării sarcinii, nefiind necesar să-l î�ntocmească î�n scris,
deș� i interacț�iunile lor de pe blockchain făceau asta. Faptul că de-
ț�ineau bitcoini era asociat unor adrese digitale (secvenț�e lungi de
numere) care aveau două componente: o cheie publică, utilizată
ca adresă, ș� i o cheie privată, care î�i oferea posesorului acces ex-
clusiv la toate monedele asociate cu respectiva adresă. Bob î�i tri-
mitea cheia sa publică lui Alice ș� i ea î�ș�i direcț�iona prima plată
acolo. Reț�eaua î�nregistra transferul ș� i asocia bitcoinii respectivi
cu portofelul corespunzător cheii publice deț�inute de Bob.
Ce se î�ntâmpla î�n momentul acesta dacă Bob se hotăra că nu
mai vrea să facă proiectul? Î�n această tranzacț�ie î�ntre două părț�i,
Alice nu avea prea multe opț�iuni. Nu putea să meargă la compa-
nia emitentă a cardului său de credit pentru a anula tranzacț�ia.
Nu putea (î�ncă) să meargă î�ntr-o instanț�ă civilă unde să-l dea î�n
judecată pe Bob pentru neexecutarea contractului. Î�n afara unui
cod alfanumeric generat aleatoriu ș� i a unui anunț� online, ea nu
avea nicio posibilitate de a-l identifica pe Bob, exceptând cazul î�n
care el ș� i-ar fi postat anunț�ul pe o platformă centralizată care să-l
poată identifica pe Bob sau cel î�n care ș� i-ar fi trimis e-mailuri
printr-un serviciu centralizat. Totuș� i, ea putea să indice că cheia
170 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

lui publică nu ar trebui să beneficieze de î�ncredere, diminuându-i


scorul reputaț�iei de programator.
Î�n absenț�a unor garanț�ii că poț�i avea î�ncredere că partenerul
contractual va duce la bun sfârș� it acț�iunile din afara lanț�ului, î�nț�ele-
gerea era un fel de dilemă a prizonierului: era nevoie de o doză de
î�ncredere pe mai departe. Sistemele de reputaț�ie ar putea să reducă
această incertitudine î�ntr-o oarecare măsură. Dar trebuia să intro-
ducem î�ncredere ș� i securitate î�n acest sistem anonim ș� i deschis.
Î�n 2012, „dezvoltatorul principal” Gavin Andresen a introdus
un tip nou de adresă bitcoin printre protocoalele bitcoin, numit
pay to script hash (P2SH). Rolul său urma să fie acela de a permite
unei părț�i „să finanț�eze orice tranzacț�ie arbitrară, indiferent cât de
complicată”23. Pentru a finaliza tranzacț�ia, părț�ile utilizează sem-
nături sau chei multiple de autentificare î�n locul unei singure
chei private. De obicei, comunitatea se referă la această opț�iune a
semnăturilor multiple prin termenul „multisig”.
Î�ntr-o tranzacț�ie multisig, părț�ile cad de acord asupra numă-
rului total de chei generate (N) ș� i a numărului de chei necesare
pentru a finaliza o tranzacț�ie (M). Aceasta se numeș� te o schemă
de semnături sau un protocol de securitate M-din-N. Gândeș� te-te
la o casetă de valori pentru deschiderea căreia sunt necesare mai
multe chei fizice. Cu această caracteristică, Bob ș� i Alice ar cădea
de acord din timp să apeleze la un arbitru terț� , neutru ș� i dezinte-
resat, care să-i ajute să-ș� i finalizeze tranzacț�ia. Fiecare dintre cei
trei ar deț�ine câte o cheie privată dintr-un total de trei, fiind ne-
voie de două dintre ele pentru a accesa fondurile transferate.
Alice ar urma să-ș� i trimită bitcoinii la o adresă publică. Î�n mo-
mentul acesta, fondurile respective pot fi văzute de oricine, dar
nu pot fi accesate de nimeni. După ce Bob vede că fondurile au
fost expediate, se achită de partea sa de î�nț�elegere. Dacă Alice se
simte nemulț�umită sau î�nș� elată atunci când primeș� te bunul sau
serviciul lui Bob, ea poate să refuze să-i ofere cea de a doua cheie
lui Bob. Atunci, cele două părț�i ar apela la arbitru, care deț�ine a
treia cheie, ca să-i ajute să soluț�ioneze neî�nț�elegerea. Intervenț�ia
unor astfel de arbitri este necesară doar î�n cazurile unor dispute ca
REPROIECTAREA ARHITECTURII FIRMEI 171

aceasta ș� i ei nu ajung niciodată să rămână singurii cu acces la fon-


duri – un mecanism care a permis dezvoltarea „contractelor
inteligente”.
Pentru a î�ncheia contracte de la distanț�ă, ș� i cu atât mai mult
automat, ai nevoie de un anumit grad de î�ncredere că sistemul î�ț�i
va respecta drepturile date de contract. Dacă nu poț�i să ai î�ncrede-
re î�n celălalt partener, trebuie să ai î�ncredere î�n mecanismele de
soluț�ionare a disputelor ș� i/sau î�n sistemul juridic care stă la baza
lor. Tehnologia multisig le permite acestor terț�i deliberat dezinte-
resaț�i să aducă securitate ș� i î�ncredere î�n tranzacț�iile anonime.
Popularitatea autentificării multisig este î�n creș� tere. Un
start-up numit Hedgy utilizează tehnologia multisig pentru a crea
contracte futures: părț�ile cad de acord asupra preț�ului cu care
bitcoinul va fi tranzacț�ionat î�n viitor, schimbând doar diferenț�a
de preț� î�ntre ele. Hedgy nu păstrează niciodată garanț�ii. Părț�ile le
depun î�ntr-un portofel multisig până la data executării contrac-
tului. Obiectivul Hedgy este acela de a utiliza opț�iunea multisig ca
pe un fundament pentru contracte inteligente care să fie complet
autoexecutorii ș� i complet demonstrate pe blockchain.24 Gândeș� te-te
la blockchain ca la o dialectică î�ntre anonimitate ș� i deschidere,
unde opț�iunea multisig le reconciliază pe amândouă fără să piar-
dă vreuna.
Printre altele, contractul inteligent schimbă rolul persoane-
lor din firmă care au sarcina de a identifica ș� i contracta talentul.
Departamentele de resurse umane trebuie să î�nț�eleagă că talen-
tul există ș� i î�n afara graniț�elor lor, nu doar î�n interiorul acestora.
Ele trebuie să se ridice la î�nălț�imea provocării utilizării contrac-
telor inteligente pentru a reduce costurile dezvoltării de relaț�ii
cu resursele externe.

3. Costurile de coordonare – Cum ar trebui să lucrăm cu toț� ii


î�mpreună?
Deci, ai găsit oamenii potriviț�i ș� i ai î�ncheiat contracte cu ei. Cum
î�i conduci? Î�n scrierile sale, Coase a discutat despre costurile co-
ordonării, colaborării sau orchestrării unor persoane, produse ș� i
172 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

procese diferite î�n cadrul unei î�ntreprinderi care poate să creeze


efectiv valoare. Contrazicându-i pe economiș� tii tradiț�ionali, care
susț�ineau că există pieț�e interne î�n cadrul firmelor, Coase a spus
că, atunci „când un angajat se mută din departamentul Y î�n de-
partamentul X, el nu o face din cauza vreunei schimbări a preț�u-
rilor relative, ci pentru că aș� a i s-a ordonat să facă”25. Altfel spus,
pieț�ele alocă resurse prin mecanismul preț�ului, pe când firmele
le alocă prin ordine autoritare.
Williamson a continuat explicând că există două sisteme
semnificative de coordonare. Primul este sistemul de preț� uri
pentru o alocare descentralizată de resurse î�n funcț�ie de nevoi ș� i
oportunităț�i (piaț�a). Dar î�n cel de-al doilea (cel tradiț�ional), „fir-
mele utilizează un principiu de organizare diferit – cel al ierarhiei
–, conform căruia autoritatea este utilizată pentru a influenț� a
alocarea de resurse”. Pe parcursul ultimelor decenii, ierarhiile au
î�nceput să fie analizate ca structuri care ucid creativitatea, sub-
minează iniț�iativa, răpesc puterea capitalului uman ș� i scapă de
răspundere prin ț�api ispăș� itori, folosind opacitatea. Bineî�nț�eles,
numeroase ierarhii de management au devenit birocraț�ii nepro-
ductive. Pentru toate acestea, conceptul de ierarhie s-a ales cu o
reputaț�ie proastă, aș� a cum a păț�it ș� i cel mai elocvent apărător al
său, psihologul de origine canadiană Elliot Jacques. Î�ntr-un arti-
col clasic publicat î�n 1990 î�n Harvard Business Review, Jacques
susț�inea că „35 de ani de cercetări m-au convins că ierarhia ma-
nagerială este cea mai eficientă, cea mai rezistentă ș� i chiar cea
mai naturală structură elaborată vreodată pentru organizaț�iile
mari. Structurată adecvat, ierarhia poate elibera energie ș� i
creativitate, poate să raț� ionalizeze productivitatea ș� i chiar să
î�mbunătăț� ească moralul”26.
Problema este că, î�n istoria economică a ultimilor ani, nume-
roase ierarhii s-au dovedit ineficiente, ajungând aproape ridico-
le. Proba numărul 1 este The Dilbert Principle, probabil una dintre
cele mai bine vândute cărț�i de management din toate timpurile, a
lui Scott Adams. Iată ce are Dilbert de spus despre tehnologia
blockchain î�ntr-o caricatură recentă:
REPROIECTAREA ARHITECTURII FIRMEI 173

Managerul: Cred că ar trebui să creăm un blockchain.


Dilbert: Hopa. A î�nț�eles ce a zis sau e vreun lucru pe care
l-a văzut î�ntr-o reclamă dintr-o revistă comercială?
Dilbert: Ce culoare ai vrea să aibă blockchainul tău?
Managerul: Cred că movul are cel mai mare RAM.

Adam surprinde î�n caricatură una dintre trăsăturile ierarhii-


lor defecte – faptul că managerii ajung la un nivel de autoritate
unde se trezesc că nu au cunoaș� terea necesară pentru un leader-
ship eficient.
Î�mpreună cu o gândire managerială progresistă despre felul
î�n care poț�i clădi organizaț�ii eficiente ș� i inovatoare, prima gene-
raț� ie a internetului le-a permis managerilor cu o gândire pro-
gresistă să schimbe repartizarea de sus î�n jos a sarcinilor de lucru
ș� i atribuirea de merite, recunoaș� terea ș� i promovarea.
Ierarhiile centralizate sunt regula, la bine ș� i la rău. Descentra­
lizarea, networking-ul ș� i î�mputernicirea au devenit rezonabile
după perioada de î�nceput a internetului. Echipele ș� i proiectele au
devenit fundaț�ia organizării interne. E-mailul le-a oferit oameni-
lor posibilitatea colaborării î�ntre silozurile organizaț� ionale.
Reț�elele de socializare au redus câteva dintre costurile de colabo-
rare de pe plan intern, au scăzut ș� i costurile de tranzacț�ie ș� i au
făcut ca graniț�ele corporaț�iilor să devină mai permeabile pe mă-
sură ce companiile puteau să creeze mai uș� or relaț�ii cu furnizorii,
clienț�ii ș� i partenerii.
Cu toate acestea, instrumentele comerciale ale reț�elelor de
socializare din ziua de azi ajută o mulț�ime de firme să ajungă la
niveluri noi de colaborare internă. Î� mputernicirea, adevărata
descentralizare a puterii, este o preocupare importantă î� n
afaceri; iar companiile au experimentat ori au implementat
concepte noi, de la managementul matricial ș� i până la holacraț�ie
– bucurându-se de diferite grade de succes.
De fapt, există un consens general că, atunci când firmele dis-
tribuie răspundere, autoritate ș� i putere, rezultatul va fi de regulă
174 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

pozitiv: o mai bună realizare a funcț�iilor economice, servicii mai


bune pentru clienț�i ș� i inovaț�ie. Dar e mai uș� or de zis decât de făcut.
Mai mult, internetul nu a redus ceea ce economiș� tii numesc
„costurile de agenț�ie” – costurile pe care le ai ca să te asiguri că
toț�i cei din firmă acț�ionează î�n interesul proprietarului. De fapt,
un alt economist câș� tigător al Premiului Nobel (aș� a e, se pare că
avem o mulț�ime î�n povestea asta), Joseph Stiglitz, a susț�inut că
simpla dimensiune ș� i complexitatea aparentă a acestor firme au
amplificat costurile de agenț�ie chiar î�n timp ce costurile de tran-
zacț�ie ale firmelor au scăzut. De unde ș� i diferenț�a uriaș� ă de sala-
riu dintre directorul general ș� i cei din prima linie.
Atunci, unde intră î�n acț�iune tehnologia blockchain ș� i cum
poate să schimbe felul î�n care firmele sunt conduse ș� i coordonate
intern? Având contractele inteligente ș� i o transparenț�ă nemaiî�n-
tâlnită, blockchainul ar trebui nu doar să scadă costurile de tran-
zacț�ie î�n interiorul ș� i î�n exteriorul firmei, ci să reducă dramatic ș� i
costurile de agenț�ie la toate nivelurile de conducere. La rândul
lor, aceste schimbări vor face ca manipularea sistemului să devi-
nă mai dificilă. Astfel că firmele pot să treacă de costul de tran-
zacț�ie ș� i să atace elefantul din sala de ș� edinț�e – costul de agenț�ie.
Yochai Benkler ne-a spus: „Ceea ce mă entuziasmează la tehnolo-
gia blockchain este că poate să le ofere oamenilor posibilitatea să
colaboreze unii cu alț�ii având persistenț�a ș� i stabilitatea unei or-
ganizaț�ii, dar fără ierarhie”27.
Aceasta sugerează de asemenea că managerii ar trebui să se
pregătească pentru o transparenț�ă radicală î�n privinț�a modului
î�n care se coordonează ș� i se comportă pentru că de acum î�nain-
te acț�ionarii vor putea să vadă ineficienț�ele, complexitatea inu-
tilă ș� i discrepanț�a uriaș� ă dintre salariile directorilor executivi ș� i
valoarea cu care aceș� tia contribuie de fapt. Nu uita, managerii
nu sunt agenț�ii proprietarilor; managerii sunt intermediari.

4. Costurile de (re-)construcț�ie a î�ncrederii – De ce ar trebui să


avem î�ncredere unii î�n alț�ii?
REPROIECTAREA ARHITECTURII FIRMEI 175

Aș� a cum am explicat deja, î�ncrederea î�n afaceri ș� i î�n societate re-
prezintă aș� teptarea că cealaltă parte va fi onestă, va da dovadă de
consideraț�ie, va fi responsabilă ș� i transparentă – că va acț�iona cu
integritate.28 Este nevoie de foarte multă muncă pentru a crea
î�ncredere ș� i numeroș� i economiș� ti ș� i alț�i specialiș� ti susț�in că am
integrat vertical firmele pentru că este mai uș� or să stabileș� ti î�n-
credere î�ntre graniț�ele corporatiste decât pe o piaț� ă deschisă.
Cum î�ncrederea a ajuns la o valoare minimă record, firmele nu se
confruntă doar cu problema determinării celor î�n care pot avea
î�ncredere, ci ș� i cu aceea de a determina capacităț�ile exterioare
să aibă î�ncredere î�n ei.
Î�ntr-adevăr, economistul Michael Jensen ș� i colaboratorii săi
au pledat î�n favoarea ideii că integritatea este un factor de pro-
ducț� ie. Ei nu au fost primii susț� inători ai ideii, dar se numără
printre cei mai elocvenț�i susț�inători ai săi ș� i explică felul î�n care
scandalurile aparent interminabile din lumea finanț�elor ș� i efec-
tele negative pe care le au asupra valorii ș� i bunăstării umane re-
prezintă un argument puternic pentru includerea integrităț�ii î�n
operaț�iunile financiare. Pentru ei, nu este o chestiune de virtute,
ci oportunitatea apărută î�n economia financiară de a „crea creș� -
teri semnificative ale eficienț�ei economice, productivităț�ii ș� i bu-
năstării umane generale”. Pentru ei, „integritatea… persoanelor
sau organizaț�iilor are implicaț�ii economice enorme (pentru va-
loare, productivitate, calitatea vieț� ii etc.). Desigur, integritatea
este un factor de producț�ie la fel de important ca munca, tehnolo-
gia ș� i capitalul”29.
Wall Street-ul a pierdut î�ncrederea de care se bucura (ș� i
aproape că a ucis capitalismul) din cauza unui set de î�ncălcări ale
integrităț� ii. Dar s-a schimbat oare acest lucru? Ș� i oare se va
schimba? Î�n trecut, susț�inătorii responsabilităț�ii sociale a corpo-
raț�iei argumentau că firmele „se descurcă bine făcând bine”. Nu
am văzut dovezile. Numeroase companii s-au descurcat bine fă-
când rău – utilizând practici imorale î�n cazul forț�ei de muncă din
statele î�n curs de dezvoltare, transferându-ș� i costurile de genul
poluării î�n societate, funcț�ionând ca monopoluri ș� i storcându-ș� i
176 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

clienț�ii. Prăbuș� irea din 2008 ne-a î�nvăț�at că firmele „se descurcă
rău atunci când se comportă rău”. Principalele bănci au aflat lu-
crul acesta pe propria piele. Până î�n 2008, multe atingeau o ren-
tabilitate a capitalului propriu de peste 20%. � n ziua de azi,
pentru multe dintre ele aceasta a ajuns cu mult sub 5%, iar altele
nu reuș� esc nici măcar să acopere costul de capital. Din perspecti-
va acț�ionarului, ele nu ar mai trebui să existe.30
Dacă suntem realiș� ti, care ar fi ș� ansele ca Wall Street-ul să se
trezească la î�ndemnurile lui Jensen ș� i să acț�ioneze cu integritate?
Desigur, caracterul expeditiv ș� i câș� tigurile pe termen scurt sunt
programate î�n ADN-ul sistemului financiar occidental.
Intră î�n scenă tehnologia blockchain ș� i monedele digitale. Ce
s-ar î�ntâmpla dacă nu ar fi nevoie ca părț�ile să aibă î�ncredere una
î�n cealaltă, dar tot ar putea să acț�ioneze cu onestitate, responsa-
bilitate, consideraț�ie ș� i transparenț�ă pentru că acestea ar fi baza
platformei tehnologice a finanț�elor?
Steve Omohundro ne-a oferit un exemplu convingător. „Dacă
cineva din Nigeria vrea să cumpere un lucru pe care î�l vând eu,
voi deveni foarte circumspect, nu voi accepta un card de credit
sau un cec din Nigeria. Cu noua platformă, ș� tiu că pot să am î�ncre-
dere ș� i nu trebuie să suport costul stabilirii î�ncrederii. Aș� adar
face posibile tranzacț�iile care pur ș� i simplu nu ar putea să se î�n-
tâmple altfel.”31
Astfel, băncile de pe Wall Street nu trebuie să-ș� i implanteze
integritatea î�n ADN ș� i î�n comportament; fondatorii blockchainurilor
au programat-o î�n protocoalele softului lor ș� i au instalat-o î�n toată
reț�eaua – făcând posibil un nou serviciu public pentru industria ser-
viciilor financiare. Vestea bună este aceea că industria poate să
restabilească î�ncrederea ș� i să o menț�ină î�n mod constant.
Cum tehnologia blockchain duce la o prăbuș� ire a costurilor
de căutare, contractare, coordonare ș� i generare a î�ncrederii, fir-
melor ar trebui să le fie mai uș� or nu doar să se deschidă, ci să
creeze relaț�ii bazate pe î�ncredere cu actori externi. Atunci când
acț� ionezi urmărindu-ț� i propriul interes, serveș� ti interesele
REPROIECTAREA ARHITECTURII FIRMEI 177

tuturor. Manipularea sistemului costă mai mult decât utilizarea


acestuia aș� a cum a fost gândit.
Aceasta nu î�nseamnă că brandurile corporatiste sau chiar
acț�iunile etice nu mai sunt importante sau nu mai sunt necesare.
Blockchainul contribuie la garantarea integrităț�ii ș� i, prin urmare,
a î�ncrederii î�n tranzacț�iile dintre membri. De asemenea, contri-
buie ș� i la obț�inerea transparenț�ei – un factor decisiv al î�ncrederii.
Totuș� i, după cum spune autorul ș� i teoreticianul tehnologiei David
Ticoll: „Î�ncrederea ș� i brandul î�nseamnă mai mult decât garanta-
rea tranzacț�iei. Acestea se referă de asemenea la calitate, plăcere,
siguranț�a unui dispozitiv sau serviciu, emblema calităț�ii ș� i la cât
de grozave sunt. Î�n lumea contemporană a COP21*, cele mai bune
branduri semnalizează î�n mod transparent ș� i verificabil rezultate
responsabile din punct de vedere ecologic, social ș� i economic”32.
Totuș� i, directorii executivi pot fi traș� i la răspundere prin con-
tracte inteligente – aceș� tia trebuie să-ș� i respecte angajamentele
aș� a cum au fost aplicate ș� i stabilite de software. Companiile pot
să programeze relaț�ii radical transparente, astfel î�ncât toată lu-
mea să î�nț�eleagă ce s-a angajat să facă fiecare semnatar. Ș� i, î�n ge-
neral, indiferent dacă le place sau nu, trebuie să-ș� i deruleze
afacerile î�ntr-un fel care să ia î�n calcul interesele celorlalte părț�i.
Platforma le cere asta.

DETERMINAREA GRANIȚELOR CORPORATISTE


Î�n general, graniț�ele care despart o companie de vânzătorii, con-
sultanț�ii ș� i clienț�ii săi, de comunităț�ile externe de persoane co-
nectate ș� i de alț�ii vor deveni mai dificil de definit. Un lucru poate
la fel de important este că acestea se vor schimba constant.
Firmele vor continua să existe, î�n pofida blockchainului, pen-
tru că î�ntre graniț�ele unei corporaț� ii mecanismele de căutare,
contractare, coordonare ș� i stabilire a î�ncrederii vor fi mult mai

* Conferinţa Naţiunilor Unite pentru schimbările climatice, susţinută în 2015 la


Paris. (n.tr.)
178 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

eficiente din punct de vedere al costurilor decât cele de pe piaț�a


deschisă, cel puț�in pentru numeroase activităț�i. Ideea aș� a-numitei
naț�iuni de agenț�i liberi, î�n care persoanele î�ș�i vor derula munca î�n
afara graniț�elor corporaț�iilor, este iluzorie. Melanie Swan, cea care
a fondat The Institute for Blockchain Studies (Institutul pentru
Studierea Blockchainului), a spus: „Care este dimensiunea adecva-
tă a corporaț�iei pentru o capacitate de tranzacț�ionare optimă? Ei
bine, nu este ceva unitar, cu oameni care să lucreze individual sau
ca e-lanceri*”. După părerea ei, vor exista tipuri noi de „entităț�i fle-
xibile de afaceri formate din persoane ș� i grupuri care î�ncheie par-
teneriate î�n jurul proiectelor”. Ea crede că modelul nou de firmă
este mai aproape de ghilde, asociaț�iile preindustriale de negustori
sau meseriaș� i care lucrau î�mpreună î�ntr-un anumit oraș� . „Avem
î�n continuare nevoie de organizaț�ii care să funcț�ioneze ca meca-
nisme de coordonare. Dar noile modele de colaborare î�n echipă
nu sunt î�ncă pe deplin clare.”33
Î�n ziua de azi, auzim de multe ori că firmele ar trebui să-ș� i
concentreze atenț�ia asupra elementului lor central. Dar dacă ne
gândim la felul î�n care tehnologia blockchain reduce costurile de
tranzacț�ie, care mai este centrul? Ș� i cum î�l defineș� ti atunci când
miezul unei companii se schimbă constant?
S-ar părea că toată lumea vine cu o definiț�ie diferită a dimen-
siunilor optime pe care ar trebui să le aibă o firmă pentru a maxi-
miza productivitatea ș� i avantajul competitiv. Multe dintre firmele
pe care le-am studiat nu aveau o idee clară, părând să aleagă
abordarea lui Bob Dylan pentru a stabili ce include ș� i ce nu ar trebui
să includă. („Nu ai nevoie de un meteorolog ca să-ț�i dai seama din
ce direcț�ie bate vântul.”) Spre exemplu, examinarea î�n departa-
mentele administrative a fost descrisă ca evidentă, fără să fie
oferit vreun motiv clar de ce ar fi evidentă.
Alț�ii sunt mai riguroș� i. Din perspectiva competenț�elor cen-
trale elaborată de Gary Hamel ș� i C.K. Prahalad, firmele î�ș�i creează
un avantaj competitiv atunci când stăpânesc o competenț� ă la

* Freelancer care îşi desfăşoară activitatea pe internet. (n.tr.)


REPROIECTAREA ARHITECTURII FIRMEI 179

perfecț�ie. Competenț�ele stăpânite sunt esenț�iale pentru firmă, î�n


timp ce restul poate fi obț�inut din afară.34 Totuș� i, se poate î�ntâm-
pla ca o firmă să stăpânească la perfecț�ie câteva activităț�i care nu
sunt esenț�iale pentru misiunea sa. Oare ș� i acestea ar trebui să fie
păstrate î�năuntru?
Strategul Michael Porter are o concepț�ie implicită conform
căreia avantajul competitiv izvorăș� te din activităț�i, mai exact din
reț�ele de activităț�i care se sprijină una pe alta ș� i sunt greu de re-
produs î�n totalitate. Nu contează părț�ile individuale ale afacerii,
ci felul î�n care acestea se î�mbină ș� i felul î�n care sunt construite
pentru a se susț� ine reciproc î�ntr-un sistem unic de activitate.
Avantajul competitiv ia naș� tere din î�ntregul sistem de activităț�i;
chiar dacă orice activitate individuală din cadrul sistemului poate
fi copiată, competitorii nu pot să obț�ină acelaș� i beneficiu dacă nu
reuș� esc să copieze î�ntregul sistem.35
Alț�ii susț�in că firmele ar trebui să păstreze î�ntotdeauna func-
ț�ii sau capacităț�i care sunt esenț�iale pentru misiune – cele de care
firmele trebuie neapărat să se achite bine dacă vor să supravieț�u-
iască ș� i să aibă succes. Dar, chiar dacă fabricarea de computere
este o parte critică a misiunii companiilor de computere, Dell, HP
ș� i IBM externalizează o mare parte din această activitate compa-
niilor care oferă servicii de producț�ie a electronicelor cum ar fi
Celestica, Flextronics sau Jabil. Asamblarea finală a vehiculelor
este o parte deosebit de importantă a misiunii unui producător
auto; ș� i totuș� i, BMW ș� i Mercedes î�ncheie contracte cu Magna ș� i
lasă această activitate î�n seama ei.
Susan Athey, profesoară la Stanford Graduate School of
Business, susț� ine convingător că: „S-ar putea să existe câteva
funcț�ii decisive pentru misiune, cum ar fi colectarea ș� i analizarea
informaț�iilor de tip big data, a căror transferare î�n afara graniț�e-
lor corporaț�iei este prea riscantă, chiar dacă nu ai aptitudini uni-
ce î�n domeniul respectiv”36. Este adevărat, s-ar putea să existe
câteva funcț�ii, cum ar fi analiza datelor, unde supravieț�uirea de-
pinde de faptul că eș� ti atât de bun î�ncât eș� ti unic ș� i unde s-ar pu-
tea să apară riscuri existenț�iale î�n cazul formării de parteneriate.
180 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Chiar ș� i aș� a, resursele externe pot fi exploatate strategic pentru a


crea capacitatea internă.
Concepț�ia noastră este că punctul de plecare pentru deciziile
referitoare la graniț�ele corporatiste constă î�n î�nț�elegerea dome-
niului, a competitorilor ș� i a oportunităț�ilor pentru o dezvoltare
profitabilă – ș� i utilizarea acestei cunoaș� teri ca bază pentru dez-
voltarea unei strategii de afaceri. De aici, blockchainul deschide
oportunităț� i noi pentru networking pe care fiecare manager ș� i
fiecare angajat din economia cunoaș� terii ar trebuie să le ia per-
manent î�n considerare. Alegerile care influenț�ează graniț�ele nu
sunt doar apanajul directorilor de la vârf, ci al tuturor celor care
vor să dispună de cele mai bune capacităț�i de inovaț�ie ș� i să obț�ină
performanț�e ridicate. Ar trebui să adăugăm – ș� i observaț�ia aceas-
ta nu este lipsită de importanț�ă – că nu poț�i să-ț�i externalizezi
propria cultură corporatistă.

Intră în matrice
Luând î�n calcul felul î�n care tehnologia blockchain poate oferi
acces la capacităț�i unice aflate î�n afara graniț�elor corporaț�iei, fir-
mele pot să definească acum activităț�ile de afaceri sau funcț�iile
fundamentale pentru competitivitate – care sunt î�n acelaș� i timp
esenț�iale pentru misiunea firmei, dar ș� i suficient de unice pentru
a asigura o valoare diferenț�iată.
REPROIECTAREA ARHITECTURII FIRMEI 181

Totuș� i, această Matrice Î�năuntru-Afară este doar un punct de


plecare pentru definirea graniț�elor corporaț�iei î�n orice moment.
Ce alț�i factori ar trebui să ia î�n calcul firmele atunci când stabilesc
ce este fundamental? Care sunt circumstanț�ele atenuante care ar
putea să influenț�eze alegerea de a externaliza sau de a dezvolta
pe plan intern?

Stăpânirea propriului viitor: deciziile-limită


Atunci când iau decizii referitoare la graniț�e, firmele ar trebui să
î�nceapă să utilizeze blockchainul pentru a obț� ine acces la un
câmp vizual de 360º ș� i pentru a ajunge la un consens î�n legătură
cu ce este unic ș� i ce este esenț�ial pentru realizarea misiunii î�n
activitatea lor. Să revenim la Joe Lubin ș� i la ConsenSys, din mo-
ment ce ei prefigurează modul de funcț�ionare al î�ntreprinderii
care se bazează pe blockchain. Aminteș� te-ț�i că ConsenSys este î�n
faza de î�nceput ș� i există o mulț�ime de lucruri care pot să meargă
prost ș� i să-i submineze demersul. Dar tot putem să î�nvăț�ăm din
exemplul acestei companii.

1. Există posibili parteneri care ar putea să facă treaba


mai bine? Mai exact, am putea să obț�inem beneficii din
valorificarea noilor comunităț�i de producț�ie participati-
vă*, agorelor de idei, platformelor deschise ș� i altor mode-
le de afaceri de pe blockchain? Compania ConsenSys
poate să orchestreze o expertiză extraordinară pentru
a-ș� i face treaba, chiar dacă multe surse se găsesc î�n afara
graniț�elor sale.

2. Dată fiind tehnologia blockchain, care ar fi noua eco-


nomie a graniț�elor corporaț�iilor – costurile de tranzacț�ie
ale asocierii versus cele ale păstrării/dezvoltării interne?
Poț�i să dezvolț�i un set de contracte inteligente ale căror

* Peer production, în original ‒ producerea unui conținut de către un public general,


iar nu de către experți profesioniști plătiți pentru asta. (n.red.)
182 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

elemente centrale sunt modulare ș� i reutilizabile?


ConsenSys utilizează contracte inteligente pentru a reduce
costurile de coordonare.

3. Care este amploarea interdependenț�ei tehnologice ra-


portată la modularitate? Dacă poț� i defini componente
modulare ale afacerii, atunci le poț�i reconfigura cu uș� u-
rinț�ă î�n afara graniț�elor corporatiste. ConsenSys stabi-
leș� te standarde pentru dezvoltarea de soft ș� i asigură
accesul la diferite module de software pe care pot să con-
struiască partenerii săi.

4. Ce competenț�e are firma ta î�n gestionarea muncii ex-


ternalizate? Ar putea contractele inteligente să amplifice
competenț� e le respective ș� i să micș� oreze costurile?
ConsenSys a fost o afacere blockchain î�ncă de la bun î�nce-
put. Directorul general Joe Lubin a adoptat tehnologia ș� i
o holacraț�ie modificată, ș� i putem vedea cele ș� apte princi-
pii de proiectare î�n acț�iune.

5. Care sunt riscurile oportunismului, atunci când un


partener ar putea să î�ncerce să-ț� i răpească segmente
fundamentale din afacere, aș� a cum au sugerat câț�iva că
ar putea să procedeze Foxconn î�n relaț�ia cu companiile
de smart­phone-uri? ConsenSys î�ncearcă să reducă aceas-
tă problemă î�ncurajând loialitatea prin structuri de coin-
teresare prin care talentele sale primesc o parte din
bogăț�ia pe care o creează.

6. Există obstacole juridice, de reglementare sau politice


î�n calea unui networking mai profund (ș� i a unei reduceri a
dimensiunilor) organizaț�iei? Acestea nu au reprezentat o
problemă pentru ConsenSys până acum.
REPROIECTAREA ARHITECTURII FIRMEI 183

7. Viteza ș� i ritmul inovaț�iei sunt importante pentru deci-


ziile referitoare la graniț�e. Uneori, firmele nu au de ales ș� i
trebuie să intre î�ntr-un parteneriat pentru o funcț�ie stra-
tegică deoarece nu o pot dezvolta suficient de rapid prin
mijloace proprii. Un acord de partaneriat poate funcț�iona
ca î�nlocuitor. Oare crearea de parteneriate ne va ajuta să
construim un ecosistem care să ne î�mbunătăț�ească avan-
tajul competitiv? Aceasta este strategia ConsenSys: cre-
ează o reț�ea de colaboratori î�n jurul platformei Ethereum,
dezvoltă platforma ș� i ecosistemul ș� i măreș� te ș� ansele de
succes ale tuturor componentelor.

8. Există cumva pericolul de a pierde controlul vreunui


lucru fundamental – spre exemplu, un produs sau arhi-
tectura unei reț�ele? Firmele ar trebui să-ș� i dea seama ce
segmente din lanț�ul valoric vor fi esenț�iale pentru crea-
rea ș� i captarea valorii î�n viitor. Dacă acestea ajung să fie
repartizate altcuiva, firma va pierde. Platforma Ethereum
furnizează o arhitectură de bază pentru ConsenSys.

9. Există vreo capacitate, cum ar fi exploatarea activelor


informaț�ionale, care trebuie să facă parte din structura
î�ntreprinderii tale ș� i din structura tuturor operaț�iunilor
acesteia? Chiar dacă nu ai o capacitate unică, ar trebui
să priveș� ti formarea de parteneriate ca pe o tactică de
tranziț�ie pentru dezvoltarea unei expertize ș� i a unei ca-
pacităț�i interne extraordinare. Tehnologiile blockchain
vor introduce un set nou de capacităț� i care trebuie să
pătrundă î�n mintea fiecărui angajat. Nu poț�i să-ț�i transferi
cultura î�n afara propriilor graniț�e.
CAPITOLUL 5

NOI MODELE DE AFACERI:


CUM SĂ FACI SĂ CURGĂ BANII ÎN
BLOCKCHAIN

Î� nființ�ată cu o lună î�nainte de colapsul pieț�ei din 2008, Airbnb a


devenit o platformă î�n valoare de 25 de miliarde de dolari, ajun-
gând î�n prezent cel mai mare furnizor de camere de cazare din
lume, raportat la valoarea de piaț�ă ș� i camerele ocupate. Dar cei
care pun camerele la dispoziț�ie primesc doar o parte din valoarea
pe care o creează. Plăț� ile internaț� ionale se desfăș� oară prin
Western Union, care reț�ine de la bun î�nceput 10 dolari din fiecare
tranzacț� i e ș� i un comision mare pentru schimbul valutar.
Decontările durează mult timp. Airbnb stochează ș� i dă o valoare
monetară tuturor datelor. Atât persoanele care î�nchiriază, cât ș� i
clienț�ii î�ș�i pun problema confidenț�ialităț�ii.
Noi am făcut un brainstorming cu Dino Mark Angaritis, specia-
list î�n blockchain, pentru a gândi un concurent din blockchain
pentru Airbnb. Ne-am hotărât să numim noua companie bAirbnb.
Aceasta ar urma să arate mai mult ca o cooperativă aflată î�n pro-
prietatea membrilor. După ce am acoperi cheltuielile generale,
toate veniturile ar ajunge la membri, care ar controla platforma
ș� i ar lua deciziile.
186 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

BAIRBNB VERSUS AIRBNB


bAirbnb este o aplicație distribuită (DApp), un set de contracte
inteligente care stochează date pe un blockchain care conț� ine
listele caselor puse la dispoziț�ie. Aplicaț�ia bAirbnb are o interfaț�ă
elegantă: proprietarii pot să î�ncarce informaț�ii ș� i fotografii ale
proprietăț�ii lor.1 Platforma păstrează scoruri ale reputaț�iei atât
pentru furnizori, cât ș� i pentru chiriaș� i pentru a î�mbunătăț�i deci-
ziile de afaceri ale tuturor.
Când vrei să î�nchiriezi, softul bAirbnb scanează ș� i filtrează
blockchainul căutând toate ofertele care satisfac criteriile tale
(spre exemplu, la ș� aisprezece km de Turnul Eiffel, două dormi-
toare, ratingul să fie de cel puț�in patru stele). Experienț�a ta ca
utilizator este identică cu cea a Airbnb, cu excepț�ia faptului că vei
comunica peer-to-peer î�n reț�ea, prin mesaje criptate ș� i semnate
criptografic, care nu vor fi stocate î�n baza de date a Airbnb-ului.2
Tu ș� i proprietarul camerei sunteț�i singurele persoane care pot să
citească aceste mesaje. Puteț�i să faceț�i schimb de numere de tele-
fon, un schimb pe care Airbnb-ul nu-l permite, pentru a-ș� i păstra
veniturile viitoare. Î�n bAirbnb, tu ș� i proprietarul puteț�i comunica
î�n afara lanț�ului ș� i puteț�i finaliza tranzacț�ia complet î�n afara lui,
dar aveț�i mai multe de câș� tigat dacă finalizaț�i tranzacț�ia î�n block-
chain din câteva motive.
Reputația: Din moment ce reț�eaua î�nregistrează tranzacț�iile
î�n blockchain, o recenzie pozitivă de la fiecare utilizator va î�mbu-
nătăț�i reputaț�ia fiecăruia. Riscul unei evaluări negative motivea-
ză fiecare tabără să-ș� i păstreze onestitatea. Nu uita, persoanele
care au o reputaț�ie bună pot să utilizeze aceeaș� i personalitate
digitală pe mai multe DApp-uri ș� i pot beneficia de pe urma conti-
nuităț�ii ca persoană cinstită.
Verificarea identității: Din moment ce nu lucrăm cu un sis-
tem centralizat care să verifice actele de identitate î�n numele
nostru, fiecare parte trebuie să-i confirme identitatea celeilalte
părț� i. Blockchainul apelează la un contract de la o aplicaț� ie
„VerifyID”, unul dintre multele contracte pe care bAirbnb, SUber
NOI MODELE DE AFACERI 187

(Uber-ul din blockchain) ș� i celelalte DApp-uri le utilizează pen-


tru a confirma identitatea din lumea reală.
Protecția confidențialității: VerifyID nu urmăreș� te ș� i nici
nu stochează toate tranzacț�iile î�ntr-o bază de date. Pur ș� i simplu
î�ntoarce un rezultat ADEVĂ� RAT sau unul FALS atunci când pri-
meș� te solicitarea de verificare a unei chei publice (a unei perso-
nalităț� i digitale). VerifyID poate fi apelat de diferite tipuri de
DApp-uri, dar VerifyID nu cunoaș� te niciodată detaliile tranzacț�ii-
lor. Această separare a identităț�ii ș� i activităț�ii ne î�mbunătăț�eș� te
foarte mult confidenț�ialitatea.
Reducerea riscului: Î�n prezent, proprietarii de locuinț�e sto-
chează identităț�ile clienț�ilor ș� i datele financiare pe propriile ser-
vere, iar acestea pot fi sparte sau dezvăluite fără aprobare, lucruri
care-i expun pe proprietari la procese î�n instanț�ă ș� i la compensa-
ț�ii mari. Î�n cadrul blockchainului nu eș� ti obligat să ai î�ncredere
să-ț�i laș� i datele î�n seama unui vânzător; nu există nicio bază de
date centrală care să fie spartă sau distribuită fără aprobare.
Există doar tranzacț� ii individuale peer-to-peer derulate sub
pseudonim.
Asigurarea: Î�n prezent, Airbnb oferă o asigurare de un milion
de dolari pentru proprietari ș� i î�i despăgubeș� te î�n caz de furt sau
distrugere. Î�n bAirbnb, proprietarii pot să obț�ină DApp-ul pentru
asigurări bAirbnb. Chiriaș� ii cu reputaț�ii bune ca tine au de plătit
rate mai mici pentru asigurări ș� i nu trebuie să-i subvenț�ioneze pe
proprietarii de locuinț�e î�nchiriate care nu dau dovadă de preve-
dere, nu-ș� i analizează potenț�ialii clienț�i ș� i nu trebuie să subvenț�io-
neze nici proasta î�ngrijire a proprietăț�ii. Atunci când faci o cerere
de rezervare, bAirbnb trimite cheia ta publică (personalitatea ta
digitală) contractului de asigurare pentru a stabili un preț�. DApp-ul
de asigurări contactează o listă de furnizori de î�ncredere; falș� ii
asiguratori nu au ce să caute. Asiguratorii î�ș�i fac propriile socoteli
î�n timp real printr-un agent software autonom pornind de la da-
tele introduse î�n contract – cum ar fi valoarea de piaț�ă a casei
proprietarului, cât de mult vrea acesta să asigure, reputaț�ia pro-
prietarului, reputaț�ia ta de chiriaș� ș� i preț�ul de î�nchiriere. BAirbnb
188 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

alege cea mai bună ofertă ș� i o adaugă la tariful pe noapte pe care


vrea să-l î�ncaseze proprietarul. Blockchainul derulează acest cal-
cul î�n fundal; proprietarii ș� i chiriaș� ii au o experienț�ă de utilizator
comparabilă cu cea a Airbnb-ului, dar o tranzacț�ie superioară ș� i
mult mai echitabilă.
Efectuarea plății: Bineî�nț�eles, î�n blockchain durează câteva
secunde să-i transferi fondurile proprietarului, nu zile î�ntregi ca
pe Airbnb. Proprietarii pot administra sumele avansate pe post
de garanț�ie mult mai uș� or prin contracte inteligente. Câț�iva utili-
zează conturile escrow pentru a efectua parț�ial (pe noapte, săp-
tămânal, î�n fiecare oră etc.) sau integral plata, î�n funcț� ie de
î�nț�elegerea la care au ajuns părț�ile. Î�n disputele î�n care sunt im-
plicate contracte inteligente, părț�ile pot să apeleze la arbitraj.
Accesul pe proprietate prin utilizarea încuietorilor inte-
ligente (dispozitiv IoT): O î�ncuietoare inteligentă conectată la
blockchain ș� tie când ai făcut plata. Când ajungi, smartphone-ul
tău, care are posibilitatea să transmită pe distanț�e scurte, poate
să semneze un mesaj cu cheia ta publică ca dovadă de plată ș� i
î�ncuietoarea inteligentă se va deschide pentru tine. Proprietarii
nu trebuie să treacă să-ț�i lase cheile sau să vină să viziteze pro-
prietatea decât dacă vor să te salute sau dacă apare vreo
urgenț�ă.
Tu ș� i proprietarul aț�i economist până acum o mare parte din
comisionul de 15% al Airbnb. Decontările sunt garantate ș� i ime-
diate. Nu există niciun fel de taxe de schimb valutar î�n cazul con-
tractelor internaț�ionale. Nu trebuie să-ț�i faci griji î�n legătură cu
furtul de identitate. Guvernele locale din regimurile opresive nu
pot să utilizeze citaț�iile pentru a forț�a bAirbnb să le ofere toate
datele istoricului î�nchirierilor. Aceasta este adevărata economie
a distribuirii valorii; câș� tigă ș� i clienț� ii, câș� tigă ș� i furnizorii de
servicii.
NOI MODELE DE AFACERI 189

INFORMATICA GLOBALĂ: ASCENSIUNEA


APLICAȚIILOR DISTRIBUITE
Î�nainte să examinăm ș� i alte posibile entităț�i de afaceri distribuite
ca bAirbnb, iată câteva observaț�ii despre felul î�n care tehnologia
care stă la bază face posibilă descentralizarea. Î�naintea apariț�iei
blockchainului, organizaț� iile centralizate au deț� inut o putere
concentrată de calcul.
Î�n primele decenii ale informaticii industriale, toate aplicaț�i-
ile de soft (app-urile) funcț�ionau pe computerele proprietarilor.
GM, Citibank, US Steel, Unilever ș� i guvernul federal al SUA deț�i-
neau centre uriaș� e de date care utilizau un soft brevetat.
Companiile î�nchiriau sau „partajau” timpul de utilizare a puterii
de calcul de la furnizori cum ar fi CompuServe, gigantul din anii
1980, pentru a­-ș� i derula aplicaț�iile.
Pe măsură ce computerul personal s-a maturizat, piaț�a de soft
s-a specializat: unii au dezvoltat aplicaț�ii pentru clienț�i (PC-ul), iar
alț� ii aplicaț� ii pentru servere (un computer-gazdă). Odată cu
adoptarea la scară largă a internetului, î�n special a World Wide
Web-ului, persoanele ș� i companiile puteau să-ș� i utilizeze compu-
terele pentru a distribui informaț� ii – la î�nceput ca documente
text ș� i după aceea sub formă de imagini, videoclipuri, alte conț�i-
nuturi multimedia ș� i, î�n cele din urmă, ca aplicaț� ii software.3
Distribuirea a î�nceput să democratizeze peisajul informaț�iei. Dar
nu a durat mult.
Î�n anii 1990 a apărut o variantă nouă a partajării timpului de
procesare, care a primit la î�nceput numele de rețele virtuale pri-
vate (VPN-uri) ș� i care s-a numit după aceea cloud computing.
Cloud computing-ul le-a permis utilizatorilor ș� i companiilor să-ș� i
stocheze ș� i să-ș� i proceseze softul ș� i informaț� iile î�n centrele de
date ale terț�ilor. Noile companii tehnologice ca Salesforce.com au
făcut averi valorificând modelul cloud-ului pentru a-i scăpa pe
consumatori de costurile ridicate ale dezvoltării ș� i utilizării pro-
priului soft. Furnizorii de servicii cloud ca Amazon sau IBM au
creat afaceri supercolosale, î�n valoare de mai multe miliarde de
190 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

dolari. Î�n anii 2000, companiile de reț�ele de socializare precum


Facebook ș� i Google au creat servicii care funcț�ionau î�n propriile
lor centre mari de date. Ș� i continuând această tendinț�ă de centra-
lizare a puterii de calcul, companii ca Apple s-au distanț�at de ar-
hitectura democratizatoare a Webului, venind mai aproape de
platformele deț� inute prin brevete cum ar fi Apple Store, unde
clienț�ii obț�in aplicaț�ii sub licenț�ă, nu de pe Webul deschis, ci din
grădini exclusiviste, mărginite de ziduri.
Câteva semnale de alarmă: având puncte de control individu-
ale, companiile î�nsele sunt vulnerabile la prăbuș� iri, fraude ș� i bre-
ș� e de securitate catastrofale. Dacă ai fost unul dintre clienț� ii
Target, eBay, JPMorgan Chase, Home Depot sau Anthem sau, dacă
tot am adus vorba, ai Ashley Madison, ai U.S. Office of Personnel
Management (aflat la a doua î�ncălcare a securităț�ii!) ș� i chiar ai Uber-
ului, ai avut parte de neplăcerea atacului cibernetic î�n 2015.4
Sistemele diferitelor părț�i ale unei companii se confruntă î�n con-
tinuare cu probleme mari atunci când comunică î�ntre ele ș� i cu
probleme ș� i mai mari când comunică cu sistemele din exteriorul
firmei. Î�n ceea ce ne priveș� te pe noi, utilizatorii, aceasta î�nseamnă
că nu am deț�inut niciodată controlul. Alț�ii ne definesc serviciile cu
valorile ș� i obiectivele lor implicite care ar putea să le contrazică
pe ale noastre. Pe măsură ce generăm vrafuri de date valoroase,
acestea devin proprietatea unora care fac averi uriaș� e – poate
chiar cele mai mari averi din istorie –, iar cei mai mulț�i dintre noi
nu obț�inem cine ș� tie ce beneficii sau compensaț�ii. Ș� i, cel mai grav,
puterile centrale se folosesc de datele noastre pentru a crea ima-
gini reflectate ale fiecăruia dintre noi ș� i ar putea să se folosească
de ele ca să ne vândă diferite lucruri sau ca să ne spioneze.
Aici intră î�n scenă tehnologia blockchain. Oricine poate să î�n-
carce un program pe această platformă ș� i î�l poate lăsa să se auto-
execute având o puternică garanț�ie criptoeconomică5 a faptului că
va continua să funcț�ioneze î�n siguranț�ă aș� a cum a fost gândit.
Platforma este publică, nu se află î�n cadrul unei organizaț�ii, ș� i con-
ț�ine un set din ce î�n ce mai mare de resurse, cum ar fi banii digitali,
cu care să stimuleze ș� i să recompenseze anumite comportamente.
NOI MODELE DE AFACERI 191

Intrăm î�ntr-o nouă eră a revoluț�iei digitale, eră î�n care putem
să programăm ș� i să folosim î�n comun un soft­ware distribuit. La
fel cum este distribuit protocolul blockchain, o aplicaț�ie distribu-
ită sau DApp funcț�ionează pe mai multe dispozitive de calcul, nu
pe un singur server. Aceasta deoarece toate resursele de calcul
care fac un blockchain să funcț� ioneze constituie un computer.
Gavin Wood, unul dintre dezvoltatorii blockchainului, prezintă
această idee descriind blockchainul Ethereum ca pe o platformă
de procesare. „Există un singur computer Ethereum î�n î�ntreaga
lume”, a spus el. „Acesta are de asemenea utilizatori multipli –
oricine î�l utilizează vreodată este î�nscris automat.” Cum Ethereum-ul
este distribuit ș� i proiectat să respecte cele mai î�nalte standarde
de criptosecuritate, „tot codul, toată procesarea ș� i tot spaț�iul de
stocare există î�n propriul spaț�iu î�ncapsulat ș� i nimeni nu se poate
atinge vreodată de datele respective.” El a susț� inut că î�n acest
computer sunt implementate reguli deosebit de stricte, compa-
rându-l cu „siliciul virtual”.6
Î�n ceea ce priveș� te DApp-urile, au existat câteva miș� cări de
î�ncălzire î�nainte de blockchainuri. BitTorrent, aplicaț�ia de parta-
jare de fiș� iere peer-to-peer, demonstrează puterea DApp-urilor
din moment ce consumă peste 5% din tot traficul actual de inter-
net.7 Iubitorii muzicii, filmelor ș� i altor formate de media î�ș�i pun
gratuit fiș� ierele la dispoziț�ia altora, fără să existe vreun server
central pe care autorităț�ile să î�l î�nchidă. Bram Cohen, un progra-
mator iconoclast, care se î�ntâmplă să nu fie prea entuziasmat de
bitcoin din cauza activităț�ii comerciale din preajma acestuia, este
cel care a dezvoltat BitTorrentul. „Revoluț�ia nu va deveni o sursă
de bani”, a spus el.8
Cei mai mulț�i dintre noi credem că utilizarea inovaț�iei tehno-
logice pentru a genera venituri ș� i valoare economică este un lu-
cru pozitiv, atâta timp cât revoluț�ia nu este exploatată financiar
de către cei puț�ini. Odată cu tehnologia blockchain, posibilităț�ile
DApp-urilor sunt aproape nelimitate, deoarece duce DApp-urile
la un nivel superior. Dacă versurile cântecului nu ne mint, Love
and marriage, love and marriage, go together like a horse and
192 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

carriage*, atunci aceasta e valabil ș� i pentru DApp-uri ș� i block­


chainuri. Compania Storj este o platformă distribuită de stocare
de tip cloud ș� i o suită de DApp-uri care le permit utilizatorilor
să-ș� i stocheze datele î�n siguranț�ă, ieftin ș� i confidenț�ial. Nicio au-
toritate centralizată nu are acces la parola criptată a utilizatoru-
lui. Serviciul elimină costurile ridicate ale facilităț�ilor centralizate
de stocare; este superrapid; ș� i î�i plăteș� te pe utilizatorii care î�ș�i
î�nchiriază spaț�iul suplimentar de stocare. Este ca un Airbnb pen-
tru memoria suplimentară a computerului tău.

REGII DAPP: ENTITĂȚILE DE AFACERI


DISTRIBUITE
Cum reuș� esc DApp-urile să inoculeze mai multă eficienț�ă, inova-
ț�ie ș� i capacitate de reacț�ie î�n structura firmei? Ce modele noi de
afaceri putem să creăm cu ajutorul DApp-urilor pentru a genera
valoare? Ș� i dacă instituț�iile puternice captează beneficiile inter-
netului î�n ziua de azi, cum am putea să trecem de la „externaliza-
re” ș� i „reț�elele de afaceri” spre modelele cu adevărat distribuite
de inovaț�ie ș� i de creare a valorii, care pot să distribuie prosperi-
tatea ș� i drepturile de proprietate pentru date ș� i bogăț�ie? Noi am
cartografiat ceea ce considerăm că ar fi cele mai importante pa-
tru inovaț�ii î�ntr-o matrice doi-ori-doi.

* Dragostea și căsnicia, dragostea și căsnicia, merg mână-n mână ca un cal și o tră-


sură ‒ melodie interpretată de Frank Sinatra şi coloana sonoră a serialului Familia
Bundy. (n.tr.)
NOI MODELE DE AFACERI 193

Axa Y identifică gradul î�n care oamenii participă la model. Î�n


stânga, modelul necesită puț� ină implicare umană. Î� n dreapta,
modelul nu are nevoie de niciun om.
Axa X descrie complexitatea funcț� ională a modelului, nu
complexitatea sa tehnică. Î�n partea de jos, se află modelele care
î�ndeplinesc o singură funcț� ie. Î� n partea de sus, sunt modelele
care î�ndeplinesc diferite funcț�ii.
Toate acestea sunt componente ale economiei blockchainu-
lui pentru că utilizează tehnologia blockchain ș� i, î�n multe cazuri,
criptomonedele pe post de bază. Contractele inteligente (discu-
tate î�n ultimul capitol) sunt cea mai elementară formă: ele presu-
pun o oarecare complexitate care reclamă implicarea umană, din
ce î�n ce mai mult sub formă de î�nț�elegeri cu semnături multiple.
Pe măsură ce complexitatea contractelor inteligente va creș� te ș� i
acestea interacț�ionează cu alte contracte, vor putea să contribuie
la ceea ce numim întreprinderi deschise în rețea (Î�DR). Dacă vom
combina î�ntreprinderile deschise î�n reț�ea cu agenții autonomi –
soft care ia decizii ș� i acț�ionează pe baza lor fără intervenț�ie umană –,
obț�inem ceea ce am numit o întreprindere autonomă distribuită
care are foarte puț�ină nevoie de conducere ș� i de ierarhie, sau nu
are deloc nevoie, pentru a genera valoare pentru client ș� i bogăț�ie
pentru proprietar. Noi credem că oamenii pot să colaboreze î�n
număr foarte mare, mii sau milioane, pentru a crea o afacere ș� i
pot să-ș� i î�mpartă î�ntre ei bogăț�ia pe care o creează – distribuind
bogăț�ia, î�n loc să o redistribuie.

Întreprinderile deschise în rețea


Prin costurile foarte mici, contractele inteligente permit compa-
niilor să genereze î�nț�elegeri ingenioase, care se execută singure
cu grupuri de furnizori ș� i parteneri noi, care ar fi fost foarte im-
probabili î�nainte. Atunci când sunt agregate, contractele inteli-
gente pot determina firmele să semene cu reț� elele, făcând
graniț�ele corporaț�iilor să devină mai permeabile ș� i mai fluide.
194 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Tehnologia blockchain reduce ș� i costurile de căutare ș� i coor-


donare ale lui Coase, astfel î�ncât companiile se pot dezagrega î�n
reț�ele mai eficiente. O companie auto poate să verifice solvabili-
tatea unui furnizor scanând pur ș� i simplu serviciile analitice. Î�n
curând, vei tasta pur ș� i simplu „ax” sau „parbriz” î�n oricare dintre
centrele specifice din blockchain ș� i vei putea negocia preț� ul
online.
Putem extinde acest scenariu simplu la găsirea unei piese de
schimb, a unui partener dintr-un lanț� de furnizare, a unui colabo-
rator sau a unui segment de soft pentru gestionarea unei resurse
distribuite. Ai nevoie de oț�el din China, de cauciuc din Malaysia
sau de sticlă din Wichita, Kansas? Nicio problemă. Centrele de
compensare descentralizate online, care funcț�ionează ca DApp-uri
pentru fiecare marfă, le vor permite cumpărătorilor să î�ncheie
contracte specificând preț�ul, calitatea ș� i datele de livrare din câ-
teva clicuri de mouse. Vei avea o arhivă detaliată cu funcț�ie de
căutare a tranzacț�iilor anterioare – care nu va include doar felul
î�n care au fost evaluate diferitele companii, ci ș� i felul î�n care ș� i-au
onorat angajamentele. Poț�i să urmăreș� ti fiecare transport pe o
hartă virtuală care î�ț�i va arăta locul exact de pe parcursul călăto-
riei. Poț�i să faci microprogramări pentru ca bunurile să apară la
timp. Nu ai nevoie de niciun depozit.

AGENȚII AUTONOMI
Imaginează-ț�i un fragment de soft care ar putea să bântuie pe
internet având un portofel propriu ș� i capacitatea de a î�nvăț�a ș� i de
a se adapta, urmărind obiectivele care i-au fost trasate de cel care
l-a creat, cumpărând resursele de care are nevoie pentru a supra-
vieț�ui, cum ar fi resursele informatice, vânzând î�n tot acest timp
servicii altor entităț�i.
Sintagma agent autonom are numeroase definiț�ii.9 Î�n cadrul
discuț�iei noastre, este un dispozitiv sau un sistem de software
care extrage informaț�ii din mediul propriu î�n numele unui crea-
tor oarecare ș� i este capabil să ia decizii independente. Am putea
NOI MODELE DE AFACERI 195

să descriem câț�iva agenț�i autonomi ca „inteligenț�i”, deș� i le lipseș� te


inteligenț�a generală. Totuș� i, aceș� tia nu sunt „programe simple de
computer”, î�ntrucât pot să modifice felul î�n care î�ș�i ating obiecti-
vele. Pot percepe mediul î�n care se află ș� i pot să reacț�ioneze la el
de-a lungul timpului.10
Virusul informatic este cel mai citat exemplu de agent auto-
nom; virusul supravieț�uieș� te multiplicându-se de la un computer
la altul fără nicio acț�iune umană intenț�ionată. Este posibil ca eli-
berarea unui virus î�n blockchain să se dovedească mai dificilă ș� i
cu siguranț�ă mai costisitoare, deoarece există ș� anse mari ca cea-
laltă parte să fie nevoită să plătească pentru a interacț�iona cu el,
iar reț�eaua i-ar identifica rapid cheia publică, i-ar spulbera scorul
reputaț�iei sau nu i-ar valida tranzacț�iile.
Ca exemplu pozitiv din blockchain, gândeș� te-te la următoa-
rele. Un serviciu de cloud computing î�nchiriază putere de proce-
sare din diferite surse, ajungând la dimensiunile Amazonului
prin î�ncheierea de contracte de î�nchiriere cu alte computere care
au o capacitate excedentară.11 O maș� ină fără ș� ofer aflată î�n pro-
prietatea unei comunităț�i, a unei companii sau a unei persoane
sau chiar independentă se plimbă prin oraș� luând ș� i lăsând pasa-
geri ș� i percepându-le tarife adecvate. Ne interesează agenț�ii care
pot să facă tranzacț�ii, să obț�ină resurse, să efectueze plăț�i sau să
producă valoare prin alte modalităț�i pentru creatorul lor.
Vitalik Buterin, creatorul blockchainului Ethereum, a specu-
lat teoretic pe marginea acestor agenț�i ș� i a dezvoltat o taxonomie
care să le descrie evoluț�ia. La un capăt se află agenț�ii care î�ndepli-
nesc o singură funcț�ie, cum ar fi viruș� ii care muncesc să-ș� i atingă
scopurile limitate. Pe treapta următoare se găsesc agenț� ii mai
inteligenț�i ș� i mai adaptabili, spre exemplu, un serviciu care ar
î�nchiria servere de la un grup specific de furnizori cum ar fi
Amazonul. Un agent mai sofisticat ar putea să-ș� i dea seama cum să
î�nchirieze un server de la orice furnizor ș� i după aceea să utilizeze
orice motor de căutare pentru a găsi noi site-uri Web. Un agent ș� i
mai capabil de atât ar putea să-ș� i actualizeze propriul soft ș� i să se
adapteze la modele noi de î�nchiriere de servere, cum ar fi să se
196 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

ofere să plătească utilizatorii finali care î�i î�nchiriază computerele


sau hard diskurile lor nefolosite. Penultimul pas ar consta î�n ca-
pacitatea de a descoperi ș� i de a pătrunde î�n domenii noi, lucru
care să ducă spre următoarea evoluț�ie a speciei – inteligenț�a arti-
ficială integrală.12

Meteonetul
Ar putea un agent autonom să utilizeze tehnologia blockchain
pentru a câș� tiga bani din prognozarea vremii? Facem un salt ra-
pid î�n 2020. Cele mai bune prognoze ale vremii la nivel global vin
de la o reț�ea de dispozitive inteligente care măsoară ș� i anticipea-
ză vremea peste tot î�n lume. Î�n anul respectiv, un agent autonom
numit BOB este eliberat î�n această reț�ea cu obiectivul de a colabo-
ra cu acele dispozitive pentru a crea o afacere. Iată cum funcț�ionea-
ză BOB.
Senzorii distribuiț�i din mediu (meteo-nodurile) de pe stâlpii
de electricitate, din hainele oamenilor, de pe acoperiș� urile clădi-
rilor, din maș� ini aflate î�n miș� care ș� i legaț�i la sateliț�i sunt conectaț�i
cu toț� ii î�ntr-o reț�ea globală de tip plasă. Nu este nevoie de un
furnizor de servicii de internet pentru a avea conectivitate. �n loc
să comunice cu o bază de date centrală, ei î�ș�i stochează datele
î�ntr-un blockchain.13 Mulț�i sunt alimentaț�i de energia solară, astfel
că nu au nevoie de reț�eaua de electricitate; pot să opereze pe un
termen nedefinit de lung, la propriu.
Blockchainul se ocupă de câteva funcț�ii. Î�n primul rând, de-
contează plăț�ile. Ca stimulent, fiecare meteo-nod primeș� te o mi-
croplată la fiecare treizeci de secunde pentru a furniza date
corecte de telemetrie meteorologică (temperatură, umiditate,
vânt etc.) dintr-un anumit loc din lume.
Blockchainul stochează, de asemenea, toate tranzacț� iile
meteo-nodurilor. Fiecare meteo-nod î�ș�i semnează toate datele cu
propria sa cheie publică stocată î�n blockchain. O cheie publică
identifică meteo-nodul ș� i permite altor entităț�i să-i stabilească
reputaț� i a. Atunci când nodul produce date meteo exacte,
NOI MODELE DE AFACERI 197

reputaț�ia sa creș� te. Dacă un nod se defectează sau este compro-


mis ș� i produce date inexacte, î�ș�i pierde statutul. Nodurile cu o
reputaț�ie redusă primesc mai puț�ini bitcoini decât nodurile cu o
reputaț�ie mare – cel care beneficiază fiind creatorul aplicaț�iei –,
indiferent dacă este o persoană, o companie sau o cooperativă.
Blockchainul permite de asemenea atât furnizorilor, cât ș� i
consumatorilor de date să participe peer-to-peer î�ntr-un singur
sistem deschis, î�n loc să se aboneze la zeci de servicii meteo cen-
tralizate din toată lumea ș� i să-ș� i programeze softul să comunice
cu fiecare dintre interfeț� e le de programare a aplicaț� i ilor
(Application Programming Interfaces – API-uri). Prin contractele
inteligente putem să creăm o „DApp pentru o piaț�ă de date me-
teo” la nivel global pe care consumatorii licitează pentru date î�n
timp real ș� i de la care î�ș�i primesc informaț�iile î�ntr-un format uni-
versal acceptat. Furnizorii centralizaț�i de date pot să se debara-
seze de sistemele lor brevetate ș� i de eforturile individualizate de
vânzări ș� i să devină î�n schimb furnizori de date pentru DApp-ul
Pieț�eiDeDateMeteo.

MeteoDApp: Senzori LP
Î�n prima eră a internetului, inovaț�ia tehnică se producea doar la
centru; serviciile publice centralizate cum ar fi companiile energe-
tice, corporaț�iile de televiziune prin cablu ș� i băncile centrale deci-
deau când să actualizeze reț�eaua, când să î�ncurajeze caracteristicile
noi ș� i cui să î�i permită accesul. Inovaț�ia nu putea să apară la „peri-
ferie” (adică, la persoanele care utilizau reț�eaua), pentru că regulile
ș� i protocoalele sistemelor î�nchise precizau că orice tehnologie
nouă gândită să interacț�ioneze cu reț�eaua ar avea nevoie de permi-
siunea puterii centrale pentru a funcț�iona î�n cadrul ei.
Dar puterile centrale sunt ineficiente deoarece nu ș� tiu cu
exactitate ce vrea piaț�a î�n timp real. Ele trebuie să facă estimări
avizate care sunt î�ntotdeauna mai imprecise decât ceea ce solici-
tă pieț�ele î�n timp real. Ne trezim cu Corporaț�iaMeteo, un serviciu
centralizat care instalează senzori ș� i lansează sateliț�i pe orbită
198 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

pentru a putea vinde abonamente cu acces la date pe care s-ar


putea să le vrea un număr mic de oameni.
Blockchainul î�i permite oricărei entităț�i să devină furnizor me-
teo sau consumator de date despre vreme, pentru că are bariere de
acces foarte mici. Cumpără pur ș� i simplu un meteo-nod, pune-l pe
acoperiș� ș� i conectează-l la DApp-ul Piaț�aGlobalăDeDateMeteo LP
(de la linked peers – „membri î�n reț�ea”) ș� i vei î�ncepe să obț�ii veni-
turi imediat. Ș� i dacă poț�i să-ț�i meș� tereș� ti meteo-nodul de pe aco-
periș� astfel î�ncât să poată oferi date mai exacte, ei bine, bravo ț�ie!
Ai inovat la periferie, iar piaț� a te va recompensa pentru asta.
Stimulentele pentru inovaț�ie din reț�elele deschise sunt armoni-
zate astfel î�ncât să amplifice eficienț� a mai bine decât reț�elele
î�nchise.

Boții* care se duelează


Cum rămâne cu conflictele de interese? Dacă meteo-nodul ar î�n-
cepe să-ș� i extindă capacităț� ile ș� i ar intra pe piaț� a de asigurări
pentru recoltele agricole, nu s-ar lovi de disonanț� a cognitivă?
Meteo-nodurile fermierilor vor să sublinieze impactul secetelor,
pe când meteo-nodurile asiguratorilor ar susț�ine că secetele sunt
minime. Proprietarii ș� i designerii agenț�ilor au nevoie de transpa-
renț�a operaț�iunilor. Dacă ș� i unii ș� i alț�ii filtrează datele senzorilor
printr-un ecran părtinitor, reputaț�ia fiecăruia se va reduce.
Vitalik Buterin subliniază că agenț�ii autonomi sunt foarte di-
ficil de creat deoarece, pentru a supravieț�ui ș� i a reuș� i, trebuie să
se poată deplasa î�ntr-un mediu complicat, cu schimbări rapide
sau chiar î�ntr-un mediu ostil. „Dacă un furnizor care oferă găzdu-
ire pentru pagini Web vrea să se poarte fără niciun scrupul, ar
putea să localizeze cu exactitate toate apariț�iile serviciului ș� i să le
î�nlocuiască apoi cu noduri care triș� ează î�n acelaș� i mod; un agent
autonom trebuie să poată detecta î�nș� elăciunile de felul acesta ș� i
să elimine sau cel puț�in să neutralizeze nodurile care triș� ează î�n
sistem.”14

* Din englezescul bots, roboţi Web. (n.tr.)


NOI MODELE DE AFACERI 199

Observă că agenț�ii autonomi fac diferenț�a î�ntre calitatea de


persoană ș� i deț�inerea ș� i controlul unor active. Î�nainte de tehnolo-
gia blockchain, toate activele – terenurile, proprietatea intelectu-
ală, banii – presupuneau o persoană sau o organizaț�ie juridică de
persoane care să le deț� i nă. Conform spuselor lui Andreas
Antonopoulos, criptomonedele ignoră complet calitatea de per-
soană. „Un portofel poate fi deț�inut de un fragment de soft care
nu are niciun fel de drept de proprietate ș� i, î�n felul acesta, ai po-
sibilitatea unor agenț�i software complet autonomi care î�ș�i con-
trolează banii proprii.”15
Un agent autonom ar putea să-ș� i plătească singur găzduirea
pe Web ș� i să utilizeze algoritmi evoluț�ioniș� ti pentru a distribui
copii după sine î�nsuș� i, făcând mici schimbări ș� i lăsând apoi copi-
ile respective să supravieț�uiască. Fiecare copie ar putea să aibă
un conț�inut nou pe care î�l descoperă sau pe care chiar î�l obț�ine
din mai multe surse undeva pe internet. Pe măsură ce câteva din-
tre aceste copii au foarte mult succes, agentul ar putea să vândă
publicitate utilizatorilor, veniturile din publicitate ar putea să
ajungă î�ntr-un cont bancar sau să fie plasate î�ntr-un loc sigur pe
blockchain, iar agentul ar putea să utilizeze acest venit din ce î�n
ce mai mare ca să adune resurse pentru ș� i mai mult conț�inut pu-
blicitar ș� i pentru a se multiplica. Agentul ar repeta ciclul astfel
î�ncât conț�inutul atractiv să se propage ș� i să fie găzduit cu succes,
iar conț�inutul care nu are succes ajunge să moară deoarece nu
mai are bani să-ș� i plătească găzduirea.

ÎNTREPRINDERILE AUTONOME DISTRIBUITE


Acum î�ț�i sugerăm să te ț�ii bine câteva clipe î�n scaunul tău de căpi-
tan din Star Trek. Imaginează-ț�i BOB 9000 – un grup de agenț�i
autonomi care cooperează î�ntr-un ecosistem complex bazat pe
blockchain, respectând o declaraț�ie de misiune ș� i câteva reguli.
Î�mpreună, aceș� tia creează o suită de servicii pe care le vând oa-
menilor sau organizaț� iilor. Oamenii dau viaț� ă agenț� ilor, î�nzes-
trându-i cu putere de calcul ș� i cu capital ca să-ș� i poată face treaba.
200 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Ei î�ș�i cumpără serviciile de care au nevoie, angajează oameni sau


roboț�i, achiziț�ionează resurse de la parteneri, cum ar fi capacita-
tea de producț� ie sau competenț�ele specializate î�n materie de
branding ș� i marketing, ș� i se adaptează î�n timp real.
Această organizaț� ie poate avea acț� ionari, poate avea chiar
milioane de acț�ionari care au participat la o campanie de multifi-
nanț�are. Acț�ionarii creează o declaraț�ie a misiunii, spre exemplu,
aceea de a maximiza profitul respectând legea, î�n timp ce tratea-
ză integru toate părț� ile care au o miză. Acț� ionarii ar putea de
asemenea să voteze, aș� a cum este necesar pentru administrarea
entităț�ii. Spre deosebire de organizaț�iile tradiț�ionale, î�n care fiin-
ț�ele umane iau toate deciziile, î�n organizaț�ia distribuită supremă,
o mare parte dintre deciziile zilnice pot fi programate î�ntr-un cod
inteligent. Cel puț�in teoretic, aceste entităț�i pot să funcț�ioneze cu
o structură tradiț�ională de conducere minimă sau fără niciuna,
din moment ce totul ș� i toț�i lucrează urmând regulile ș� i procedu-
rile specifice codificate î�n contractele inteligente. Nu ar exista
niciun director general, o conducere sau o ierarhie birocratică
corporatistă plătite exagerat de bine, cu excepț�ia cazului î�n care
entitatea ar lua decizia să angajeze ș� i să construiască aș� a ceva. Nu
ar exista lupte pentru putere, proceduri birocratice inutile, nici
vreun Principiu al lui Peter î�n acț�iune î�n î�ntreprinderea dilbertiană,
pentru că furnizorii de tehnologie, comunităț�ile open source sau
fondatorii companiei vor programa agenda softului astfel î�ncât
să execute funcț�ii specifice.
Orice angajaț�i umani sau organizaț�ii partenere ș� i-ar desfăș� u-
ra activitatea î�n baza contractelor inteligente. Atunci când î�ș�i fac
datoria aș� a cum a fost specificată, sunt plătiț�i pe loc – poate că
vor fi plătiț�i zilnic, î�n fiecare oră sau î�n fiecare microsecundă, nu
ca acum, doar de două ori pe săptămână. Cum entitatea nu ar
avea î�n mod necesar un corp antropomorfic, s-ar putea ca anga-
jaț�ii să nici nu ș� tie că sunt conduș� i de algoritmi. Dar ar cunoaș� te
regulile ș� i normele pentru o bună comportare. Cum contractul
inteligent ar putea să codifice cunoaș� terea colectivă a ș� tiinț�ei
NOI MODELE DE AFACERI 201

managementului, iar sarcinile lor ș� i parametrii de performanț�ă


ar fi transparenț�i, oamenii ar putea să iubească munca.
Clienț�ii ar oferi un feedback pe care î�ntreprinderea l-ar aplica
î�n mod obiectiv ș� i ar corecta pe loc direcț� ia. Poate că acț� ionarii
ar primi dividende frecvent, din moment ce contabilitatea î�n
timp real ar î�nlătura necesitatea rapoartelor financiare anuale.
Organizaț�ia ar derula toate aceste activităț�i sub î�ndrumarea ș� i cu
respectarea regulilor incoruptibile de afaceri care sunt la fel de
transparente ca softul open source pe care l-au folosit fondatorii
săi pentru a o pune î�n miș� care.
Bine ai venit la î�ntreprinderea autonomă distribuită (Î�AD) a
viitorului, pusă î�n funcț�iune de tehnologia blockchain ș� i de crip-
tomonede, unde agenț�ii autonomi se pot autoagrega î�n modele
radical noi de î�ntreprinderi.
Î�nainte să spui că toate acestea par nepractice, fără noimă sau
un lucru rupt din domeniul ș� tiinț�ifico-fantastic, gândeș� te-te la ur-
mătoarele lucruri. Utilizând unităț�ile de valoare, companiile de
genul ConsenSys au emis deja acț�iuni pentru propriile firme, or-
ganizând oferte publice fără să fie supravegheate de autorităț�ile
de reglementare. Ai putea să î�nregistrezi î�n mod legal dreptul de
proprietate asupra unor corporaț�ii private ș� i să transferi pache-
tele respective de acț� i uni altor persoane din blockchain.
Certificatele tale de acț�ionar pot să plătească dividende ș� i să con-
fere drept de vot. Acestea fiind spuse, noua ta „companie bloc”
este distribuită; nu există î�n afara oricărei jurisdicț�ii, dar acț�iona-
rii tăi pot să locuiască oriunde. Imaginează-ț�i un mecanism simi-
lar pentru emiterea de titluri de creanț�ă sub formă de obligaț�iuni,
fie ca obligaț�iuni corporatiste private, fie ca obligaț�iuni suverane,
creând î�n principiu o piaț�ă a obligaț�iunilor. Aceeaș� i logică este
valabilă ș� i pentru mărfuri – nu pentru marfă ca atare, ci pentru o
notă care corespunde mărfii, similar cu felul î�n care funcț�ionează
Chicago Mercantile Exchange sau piaț�a globală a aurului.
Dar nu te gândi la titlurile de valoare sub forma î�n care le
cunoș� ti acum. Imaginează-ț�i o ofertă publică iniț�ială globală cu
100 de milioane de acț�ionari, fiecare contribuind cu câț�iva cenț�i.
202 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Nu este imposibil să-ț�i imaginezi că administrarea ș� i guvernarea


pot să se producă la o scară foarte mare, cu milioane de oameni
care au acț�iuni cu drept de vot. Î�n final, investitorii de la baza pi-
ramidei ar putea să participe ș� i să deț�ină acț�iuni î�ntr-o afacere
generatoare de bogăț�ie de oriunde din lume. La un nivel cel puț�in
teoretic, putem să proiectăm o corporaț�ie fără directori executivi,
doar cu acț�ionari, bani ș� i software. Codul ș� i algoritmii ar putea să
î�nlocuiască nivelul reprezentanț�ilor (consiliul de administraț�ie),
î�n timp ce acț�ionarii î�ș�i exercită controlul asupra codului respec-
tiv. Avem o oportunitate semnificativă pentru prosperitate, nici
mai mult nici mai puț�in decât democratizarea proprietăț�ii instru-
mentelor de creare a bogăț�iei.
Nu este practic? Poate că nu. Dar gândeș� te-te că antrepreno-
rii utilizează deja limbaje de scripting ca Ethereum, î�n vederea
proiectării unor astfel de funcț�ii pentru modele care vor deveni
î�n cele din urmă autonome. Inovatorii implementează deja co-
duri care permit ca fondurile să poată fi controlate prin multi-
semnătură. Masele de oameni cumpără deja pachete de acț�iuni î�n
companii prin campaniile de multifinanț�are. DApp-urile au î�nce-
put deja să cedeze î�n faț�a agenț�ilor autonomi.
Această î�ntreprindere complet distribuită ar putea dispune
de un portofel care să aibă nevoie de mii de semnatari, astfel î�n-
cât să ajungă la consensul necesar pentru a putea să cheltuiască
bani î�n vreo tranzacț� ie importantă. Orice acț� ionar ar putea să
recomande pe cineva care să primească banii respectivi, raliind
consens î�n jurul acelei tranzacț�ii. O structură de felul acesta ar
pune probleme evidente. Spre exemplu, ar trebui să existe deja
mecanisme care să ducă rapid la obț� inerea unui consens. Sau
cine este responsabil pentru rezultatul tranzacț� iei respective?
Dacă ai contribuit la a zecea mia parte dintr-un vot, care sunt
responsabilitatea ș� i răspunderea ta? Ar putea să existe organiza-
ț�ii infracț�ionale sau teroriste care să se autopropage? Andreas
Antonopoulos nu-ș� i face griji. El este convins că reț�eaua va face
faț�ă unor astfel de pericole. „Hai să facem astfel î�ncât această teh-
nologie să devină disponibilă pentru ș� apte miliarde ș� i jumătate
NOI MODELE DE AFACERI 203

de oameni, 7,499 miliarde o vor utiliza pentru a face bine ș� i bine-


le acela poate să aducă beneficii enorme societăț�ii.”16

CEI ȘAPTE MARI: MODELE DE AFACERI ALE


ÎNTREPRINDERILOR DESCHISE ÎN REȚEA
Există nenumărate oportunităț�i de a construi î�ntreprinderi des-
chise conectate î�n reț�ea care revoluț�ionează sau dau la o parte
modelele centralizate tradiț�ionale, având potenț�ialul de a evolua
î�n î�ntreprinderile autonome distribuite pe cale să se nască.
Gândeș� te-te la felul î�n care modelul distribuit va revoluț�iona sau
va lua locul celor opt funcț�ii ale serviciilor financiare – totul, de la
serviciile bancare cu amănuntul ș� i bursele de acț�iuni ș� i până la
companiile de asigurări ș� i firmele de contabilitate. Atât firmele
care domină piaț�a, cât ș� i nou-veniț�ii pot să creeze arhitecturi de
afaceri noi care să inoveze mai bine, să creeze o valoare mai bună
la un cost mai scăzut ș� i să schimbe ș� i să ofere producătorilor po-
sibilitatea de a lua parte la distribuț�ia bogăț�iei pe care o creează.
Tehnologia blockchain duce câteva dintre noile modele de
afaceri descrise î�n Wikinomics la un alt nivel.17 Să aruncăm o pri-
vire la felul î�n care putem extinde producț�ia participativă, agorele
de idei, prosumatorii, platformele deschise, noua putere a bunu-
rilor publice, global plant floor-ul* ș� i locurile de muncă wiki** (so-
cial) prin introducerea sistemelor native de plată, a sistemelor de
reputaț�ie, conț�inutului necenzurabil, tranzacț�iilor care nu au ne-
voie de î�ncredere, contractelor inteligente ș� i agenț�ilor autonomi
– inovaț�iile-cheie ale revoluț�iei blockchain.

* Global plant floor – face referire la totalitatea unităților de producție din diferite
industrii, de pe întreg cuprinsul globului, care sunt comisionate de un producător
(care își externalizează procesele de fabricație) ce dezvoltă un proiect de inginerie
prea complex pentru a fi realizat într-o singură locație și care depășește capacitățile
de producție ale unei singure fabrici; sintagmă ce desemnează acest uriaș proces de
colaborare la nivel global pentru un singur proiect. (n.red.) 
** Wiki ‒ tip de site web care permite utilizatorilor să adauge, să elimine și să schimbe
conţinutul foarte rapid şi uşor. (n.red.)
204 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

1. Producătorii participativi*
Producătorii participativi sunt miile de voluntari răspândiț�i pes-
te tot care ț�i-au adus softul open source ș� i Wikipedia, proiecte
inovatoare ale căror performanț�e surclasează reuș� itele celor mai
mari ș� i mai bine finanț� ate î�ntreprinderi. Membrii comunităț� ii
participă la ele pentru că acestea î�i pasionează, ca un hobby, pen-
tru a-ș� i crea relaț�ii sau datorită propriilor valori. Făcând posibile
sistemele de reputaț�ie ș� i alte stimulente, tehnologia blockchain
le poate amplifica eficienț�a ș� i î�i poate recompensa pentru valoarea
pe care o creează.
Comunităț�ile de producț�ie participativă pot fi „producț�ii par-
ticipative bazate pe bunuri publice”, o sintagmă inventată de
Yochai Benkler, profesor de drept la Harvard.18 Numită uneori ș� i
producție socială, termen care î�i aparț�ine tot lui Benkler, sistemul
acesta î�nseamnă că bunurile ș� i serviciile sunt produse î�n afara
graniț�elor sectorului privat ș� i nu sunt „deț�inute” de vreo corpora-
ț�ie sau de vreo persoană. Printre nenumăratele exemple ar fi sis-
temul de operare Linux (care nu este deț�inut de nimeni, dar care
acum este cel mai important sistem de operare din lume),
Wikipedia (deț�inută de Fundaț�ia Wikimedia) ș� i browserul Web
Firefox (deț�inut de Fundaț�ia Mozilla). Producț�ia participativă se
poate referi ș� i la activităț�ile din sectorul privat î�n care membrii
colaborează social pentru a produce ceva, dar bunul nu este deț�i-
nut social.
Ca model de afaceri, producț� ia participativă contează din
două motive. Î�n primul rând, membrii colaborează uneori volun-
tar pentru a produce bunuri ș� i servicii acolo unde o corporaț�ie
acț�ionează ca un curator ș� i obț�ine beneficii comerciale. Cititorii
sunt cei care creează conț� inutul de pe platforma de discuț� ii
Reddit, dar nu sunt proprietarii acesteia. � n termeni de trafic,
Reddit este al zecelea cel mai mare site din Statele Unite. �n al
doilea rând, companiile pot să acceseze rezerve mari de muncă
externă. IBM a adoptat sistemul Linux ș� i a donat soft î�n valoare

* Peer producers, în original. (n.red.)


NOI MODELE DE AFACERI 205

de sute de milioane de dolari comunităț�ii Linux. Procedând astfel,


IBM a economisit 900 de milioane de dolari anual pentru dezvol-
tarea propriilor sisteme brevetate ș� i a creat o platformă pe care a
construit o afacere î�n valoare de mai multe miliarde de dolari î�n
domeniul softului ș� i al serviciilor.
Experienț�a ne demonstrează că sustenabilitatea pe termen
lung a comunităț�ilor de voluntari se poate dovedi problematică.
De fapt, câteva dintre comunităț�ile care au avut mai mult succes
au găsit modalităț�i de a-ș� i recompensa membrii pentru munca
intensă. Aș� a cum i-a spus Steve Wozniak lui Stewart Brand, „in-
formaț�ia ar trebui să fie gratuită, dar timpul tău nu”19.
Î�n cazul sistemului Linux, majoritatea participanț�ilor sunt plă-
tiț�i de companii ca IBM sau Google, care vor să fie sigure că Linux-ul
le satisface necesităț�ile strategice. Linux-ul rămâne î�n continuare
un exemplu de producț�ie socială. Benkler ne-a spus: „Faptul că
un număr de dezvoltatori sunt plătiț�i de terț�i pentru a participa
nu schimbă modelul de guvernanț� ă al Linux-ului ș� i nici faptul
că este dezvoltat social”. Aceasta î� n seamnă mai mult decât
aș� a-numita inovaț�ie deschisă ce presupune cooperarea î�ntre fir-
me ș� i punerea î�n comun a anumitor proprietăț�i intelectuale, a
spus el. „Există î�n continuare o motivaț� ie socială substanț� ială
pentru mulț�i dintre cei care contribuie ș� i, sub forma aceasta, este
un model hibrid.”20
Î�n plus, multe dintre aceste comunităț�i sunt infestate de com-
portamente proaste, de incompetenț�ă, de sabotori ș� i de troli –
persoane care stârnesc discordie postând mesaje incendiare,
incorecte sau pe lângă subiect, pentru a agita comunitatea. Î� n
aceste comunităț�i, reputaț�ia este de regulă foarte informală ș� i nu
există nicio motivaț�ie economică pentru un comportament bun.
Prin tehnologia blockchain, membrii pot să-ș� i dezvolte repu-
taț�ii mai formale pentru contribuț�iile efective la comunitate. Î�n
vederea descurajării comportamentelor deficitare, membrii ar
putea să plătească o mică sumă de bani care creș� te sau descreș� te
î�n funcț�ie de contribuț�ie. Î�n comunităț�ile aflate î�n proprietatea
corporaț� iilor, orice membru poate să participe la î�mpărț� irea
206 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

valorii pe care o creează ș� i poate fi plătit pentru contribuț� iile


sale, pe măsură ce contractele inteligente reduc costurile de tran-
zacț�ie ș� i deschid graniț�ele firmei.
Gândeș� te-te la Reddit. Comunitatea s-a revoltat din cauza
controlului centralizat, dar continuă să aibă de suferit de pe urma
membrilor obraznici ș� i grosolani. Reddit-ul ar avea de câș� tigat
dacă s-ar orienta spre un model mai distribuit care să-i recom-
penseze pe cei care vin cu contribuț�ii grozave. ConsenSys lucrea-
ză deja la o alternativă de blockchain a Reddit-ului care exact asta
face. Oferind stimulente financiare, echipa ConsenSys crede că
poate să amelioreze calitatea conversaț�iilor de tipul celor de pe
Reddit, fără un control centralizat ș� i fără cenzură. Platforma
Ethereum furnizează stimulente, poate î�n timp real, pentru pro-
ducț�ia de conț�inut cu o calitate ridicată ș� i pentru un comporta-
ment politicos î�n timpul realizării unei contribuț�ii la cunoaș� terea
colectivă.
Reddit are un sistem implementat, numit Reddit „Aur” – o
unitate de valoare pe care utilizatorii o pot cumpăra ș� i o pot uti-
liza apoi pentru a recompensa persoanele ale căror contribuț�ii le
apreciază. Banii î�ncasaț�i din aceste unităț�i de valoare se duc pe
î�ntreț�inerea site-ului. Aurul nu are nicio valoare intrinsecă pen-
tru utilizatori. Astfel că, dacă ar avea un stimulent sub forma unei
monede reale, transferabile ș� i bazate pe blockchain, membrii
Reddit ar putea să î�nceapă să fie plătiț�i efectiv pentru că fac si-
te-ul mai robust.
Wikipedia, vedeta producț�iei sociale, ar putea să aibă ș� i ea de
câș� tigat. Acum, persoanele care editează articole dezvoltă o repu-
taț�ie informală bazată pe numărul de articole editate ș� i cât de efi-
ciente se dovedesc, lucru măsurat î�n termeni foarte subiectivi.
Comunitatea Wikipedia dezbate frecvent tema sistemelor de sti-
mulente, dar acordarea vreunui tip de compensaț�ie financiară fiecă-
ruia dintre cei ș� aptezeci de mii de voluntari nu a fost posibilă.
Ce s-ar î�ntâmpla dacă Wikipedia s-ar muta pe blockchain –
hai să-i zicem Blockapedia. Pe lângă beneficiile intrărilor care
primesc o marcă temporală î�n registrul imuabil, ar putea să
NOI MODELE DE AFACERI 207

existe ș� i parametri mai formali ai reputaț�iei cuiva care să poată


contribui la stimularea comportamentelor bune ș� i a contribuț�ii-
lor precise. Sponsorii ar putea să finanț�eze sau editorii ar putea
să contribuie la un cont escrow. Fiecare editor ar putea să aibă o
reputaț�ie conectată la valoarea contului său. Dacă acesta ar î�n-
cerca să denigreze un articol, susț� i nând, spre exemplu, că
Holocaustul nu s-a î�ntâmplat niciodată, valoarea depozitului său
ar scădea ș� i, î�n cazurile de calomnie sau de î�ncălcare a vieț�ii pri-
vate, ar urma să-l piardă integral ș� i chiar să fie expus la procese
civile sau penale. Adevăratele evenimente ale celui de-al Doilea
Război Mondial ar putea să fie stabilite î�n numeroase feluri, spre
exemplu, prin accesarea faptelor imposibil de alterat de pe block-
chain sau prin algoritmi care ilustrează consensul referitor la
adevăr.
Dimensiunea garanț�iei tale din Blockapedia ar putea să fie
corelată cu reputaț� ia ta anterioară de pe Wikipedia sau de pe
platforme similare. Dacă eș� ti un utilizator complet nou ș� i nu ai
niciun fel de reputaț�ie, vei depune o garanț�ie mai mare pentru a
participa. Dacă, spre exemplu, ai editat cu succes două sute de
articole pe Wikipedia, garanț�ia ta ar putea să fie mică.
Aceasta nu se referă la trecerea Wikipediei pe un model de
compensare cu plată. „Este pur ș� i simplu o situaț�ie î�n care te con-
frunț�i cu un câș� tig sau cu o pierdere î�n lumea reală, î�n funcț�ie de
acurateț�ea ș� i veridicitatea informaț�iilor pe care le furnizezi”21, a
spus Dino Mark Angaritis, directorul general al Smartwallet, fir-
mă care se bazează pe blockchain. Dacă discreditezi Blockapedia,
reputaț�ia ta formală are de suferit ș� i ajungi să pierzi ș� i bani.
Dar Wikipedia funcț�ionează foarte bine acum, nu-i aș� a? Nu
chiar. Î� ntr-un articol scris î�n The New York Times, Andrew Lih
sublinia că î�n 2005 au existat luni î�n care peste ș� aizeci de editori
erau avansaț� i pe postul de administrator, un post cu privilegii
speciale î�n editarea ediț�iei î�n limba engleză. Î�n 2015, site-ului î�i
era greu să promoveze chiar ș� i un singur editor pe lună. Cum
aceasta este o organizaț�ie globală de voluntari, există tensiuni
interne. Ș� i mai rău, editarea conț� inutului de pe un dispozitiv
208 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

mobil este dificilă. „Rezervorul de editori potenț�iali ai Wikipedia


ar putea să sece pe măsură ce numărul utilizatorilor de dispoziti-
ve mobile continuă să crească.” Lih concluzionează că dispariț�ia
Wikipediei ar fi regretabilă. „Niciun efort din istorie nu a pus atât
de multă informaț� ie la dispoziț� ia unui număr atât de mare de
oameni la un cost atât de redus – o realizare care devine ș� i mai
remarcabilă prin absenț�a profitului ș� i a proprietarilor. Î�n era gi-
ganț�ilor internetului, cel mai altruist website merită salvat.”22
Î�n ansamblu, comunităț�ile de producț�ie participativă se află
î�n centrul noilor modele de creare a valorii î�n reț�ea. Î�n majorita-
tea industriilor, inovaț�ia depinde din ce î�n ce mai mult de reț�ele
dense de participanț�i publici ș� i privaț�i ș� i de rezervoare bogate de
talent ș� i de proprietate intelectuală care se combină constant
pentru a crea produse finite. Aș� a cum IBM-ul a adoptat sistemul
Linux, firmele ar putea chiar să creeze o relaț�ie strânsă cu reț�ele-
le autoorganizate de creatori de valoare, cum ar fi miș� carea open
source de a cocrea sau a produce valoare î�ntre membri.

2. Creatorii drepturilor
Î�n timpul primei generaț�ii a internetului, numeroș� i creatori de
proprietate intelectuală nu au fost recompensaț�i adecvat pentru
aceasta. Muzicienii, dramaturgii, jurnaliș� tii, fotografii, artiș� tii,
creatorii de modă, oamenii de ș� tiinț�ă, arhitecț�ii ș� i inginerii erau cu
toț�ii legaț�i de casele de discuri, de edituri, de galerii, de studiourile
de film, de universităț�i ș� i de marile corporaț�ii care insistau ca
aceș� ti inventatori să-ș� i cedeze drepturile de proprietate intelec-
tuală către entităț�i care reprezentau, î�n principiu, marile operaț�i-
uni de administrare a drepturilor, primind î�n schimb un procent
din ce î�n ce mai mic din valoarea proprietăț�ii lor intelectuale.
Tehnologia blockchain oferă o nouă platformă creatorilor de
proprietate intelectuală care vor să obț�ină valoare î�n schimbul
acesteia. Gândeș� te-te la registrul digital al lucrărilor de artă, care
include certificatele de autenticitate, condiț� ia ș� i proprietarul.
Ascribe, un nou start-up, le permite artiș� tilor î�nș� iș� i să î�ncarce
NOI MODELE DE AFACERI 209

artă digitală, s-o protejeze cu watermark-uri* ca să-i dea statutul


de versiune definitivă ș� i să o transfere astfel î�ncât să poată trece
din colecț�ia unei persoane î�n colecț�ia alteia, la fel ca bitcoinul.
Este ceva colosal. Tehnologia rezolvă echivalentul problemei du-
blei cheltuiri din lumea proprietăț�ii intelectuale mai bine decât
sistemele existente de management al drepturilor digitale ș� i ar-
tiș� tii pot să hotărască dacă, unde ș� i când vor să apeleze la ea.
Artistul specializat î�n meme Ronen V a spus: „Arta este o mo-
nedă. Transformarea artei î�n monedă digitală este – fără î�ndoială
– viitorul. Ș� i acesta este un pas bun”23. Muzicienii, fotografii, de-
signerii, ilustratorii ș� i alț�i artiș� ti ale căror lucrări pot fi digitizate
ș� i protejate cu watermark-uri primind statutul de copie definiti-
vă pot să utilizeze această tehnologie pentru a-ș� i transforma pro-
prietatea intelectuală î�ntr-un activ tranzacț� ionabil, o ediț� ie
limitată care poate a fost personalizată pentru un anumit fan.
Artiș� tii ș� i muzeele pot să utilizeze tehnologia Ascribe pentru a
î�mprumuta lucrări altor persoane sau instituț� ii.24 Monegraph
oferă un serviciu similar: utilizează watermark-uri digitale ș� i
criptografia intrinsecă blockchainului pentru a autentifica lu-
crări. Artiș� tii î�ncarcă pur ș� i simplu lucrarea pe o pagină de inter-
net ș� i trimit URL-ul Monegraph-ului. Firma emite un set de chei
publice ș� i private, dar valoarea asociată cheii publice este un act
digital de proprietate asupra lucrării artistice, nu bitcoini î�n sine.
Monegraph postează ș� i un tweet cu un anunț� public al actului,

* Watermark-ul ‒ modalitate de protectie a documentelor oficiale, ce face imposibilă


(sau cel puțin dificilă) duplicarea lor neautorizată sau falsificarea. Inițial, procesul
tehnologic se limita la aplicarea unei ștampile pe hârtia udă sau umedă, alterându-i
acesteia densitatea și textura, de aici și denumirea de watermark (water ‒ apă /
mark ‒ semn), pentru ca apoi dezvoltarea condițiilor de tipărire să ducă la apariția
unor semne complexe ce implică elemente 3D sau care pot fi citite doar de catre
dispozitive special; watermark-ul digital  se referă la procesul de adăugare a unui
semn distinctiv pe sursa originală de semnal (fie el video, audio sau imagini), astfel
încât orice copiere sau retransmitere a materialului electronic să conțină elementele
de identificare și/sau marca producatorului. Numarul elementelor distinctive
incluse în materialul digital, precum și vizibilitatea acestora, variază de la textul
de copyright până la situații în care watermark-ul digital nu poate fi identificat cu
ochiul liber. (n.red.)
210 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

lucru important pentru că Biblioteca Congresului SUA arhivează


fluxurile publice de tweet-uri.25 Altcineva ar putea să î�ncerce să
susț�ină că URL-ul î�i aparț�ine, dar î�n actele oficiale ar exista deja
două dovezi care să confirme dreptul de proprietate.26
Verisart, un start-up cu sediul î�n Los Angeles care l-a angajat
pe Peter Todd, unul dintre dezvoltatorii principali ai bitcoinului,
pe post de consultant, are ambiț�ii ș� i mai mari. Atestarea autenti-
cităț�ii ș� i a condiț�iei unei lucrări de artă este o afacere mare ș� i una
care se bazează î�n cea mai mare parte pe hârtie, controlată de o
elită de experț�i cu acces la baze de date restricț�ionate. Să afli cine
deț�ine lucrarea de artă, unde este păstrată ș� i î�n ce condiț�ie se află
este o adevărată aventură, chiar ș� i pentru cei care ș� tiu efectiv ce
caută. Verisart î�mbină tehnologia blockchain ș� i metadatele stan-
dard ale muzeelor pentru a crea o bază publică cu datele lucrări-
lor de artă ș� i pieselor de colecț� ie. Acest registru mondial va
deservi artiș� ti, colecț�ionari, custozi, istorici, evaluatori de artă ș� i
asiguratori de peste tot din lume.27 Utilizând blockchainul bit-
coin, Verisart poate să determine provenienț�a digitală a oricărei
lucrări fizice, nu doar pe cea a artei digitale, iar utilizatorii vor
putea să verifice autenticitatea, condiț�ia ș� i succesiunea de pro-
prietari ai unei lucrări de pe dispozitivul lor mobil î�nainte să par-
ticipe la o licitaț�ie online sau să cadă de acord asupra unei vânzări.
„Noi credem că tehnologia poate să sprijine î�ncrederea ș� i lichidi-
tatea, mai ales că piaț�a anuală a lucrărilor de artă, care are un
volum de 67 de miliarde de dolari, se î�ndreaptă spre vânzări pri-
vate (peer-to-peer) ș� i tranzacț� ii online”, a declarat fondatorul
Robert Norton pentru TechCrunch. „Lumea artei nu este fragmen-
tată. Se bazează pur ș� i simplu prea mult pe intermediari care să
asigure î�ncrederea ș� i lichiditatea. Noi credem că apariț� ia unui
registru descentralizat global combinată cu o criptare puternică
î�n măsură să mascheze identităț�ile cumpărătorului ș� i vânzătoru-
lui vor fi atractive pentru lumea artei.”28 Artistul devine ceea ce
am putea numi „cel care generează bani din drepturi”, î�n timp ce
tehnologia î�ncheie î�nț�elegeri ș� i colectează venituri î�n timp real.
NOI MODELE DE AFACERI 211

Exact modelul acesta poate fi aplicat ș� i î�n alte domenii. Î� n


ș� tiinț�ă, un cercetător ar putea să publice o lucrare pentru un pu-
blic limitat de colegi, aș� a cum a făcut Satoshi Nakamoto, să pri-
mească recenzii ș� i să obț� ină credibilitatea pentru a publica
pentru un public mai larg, î�n loc să-ș� i cedeze toate drepturile
unei reviste ș� tiinț�ifice. Lucrarea ar putea chiar să fie disponibilă
gratuit, dar alț�i oameni de ș� tiinț�ă ar putea să se aboneze la o ana-
liză mai profundă sau la o discuț�ie structurată cu autorul î�n legă-
tură cu aceasta. Ar putea să pună la dispoziț�ie datele brute sau ar
putea chiar să-ș� i î�mpărtăș� ească datele cu alț�i oameni de ș� tiinț�ă ca
parte a unui contract inteligent. Dacă există vreo oportunitate co-
mercială care decurge din lucrare, drepturile ar putea fi protejate
toate î�n prealabil. Mai multe detalii despre aceasta î�n capitolul 9.

3. Cooperativele blockchainului
Protocolul î�ncrederii supraalimentează cooperativele – asociaț�ii
autonome formate ș� i controlate de oameni care se adună laolaltă
pentru a satisface nevoi comune.
„E absurd să pretinzi că Uber-ul ar fi o companie a economiei
de partajare”, a spus Benkler, profesorul de la Harvard. „Uber-ul
s-a folosit de accesibilitatea tehnologiei mobile pentru a crea o
afacere ce reduce costurile transportului pentru consumatori.
Asta e tot ce a făcut.”29 David Ticoll a spus: „Î�n accepț�iunea obiș� nu-
ită din engleză, partajarea se referă la liberul schimb, nu la tran-
zacț� ii financiare. Ca atunci când copiii î�ș�i folosesc jucăriile î�n
comun. Este păcat că termenul acesta a pierdut semnificaț�ia re-
spectivă”. Pentru el, „partajarea este principala modalitate prin
care ființ�ele umane ș� i membrii altor specii au făcut schimburi unii
cu alț�ii timp de milioane de ani, pornind chiar de la acț�iunea conce-
perii unui lucru. Î�n timp ce câteva companii de internet au facilitat
partajarea autentică, altele au pus stăpânire pe relaț�iile sociale ș� i
pe vocabularul de partajare ș� i le-au transformat î�n marfă”30.
Majoritatea aș� a-ziselor companii din economia de partajare
sunt î�n realitate firme care agregă servicii. Acestea adună la un
loc disponibilitatea furnizorilor de a-ș� i comercializa capacitatea
212 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

excedentară (maș� ini, echipament, camere libere, calificarea de


meseriaș� ) printr-o platformă centralizată ș� i de a le revinde după
aceea, colectând î�n tot acest timp date valoroase pentru exploata-
rea comercială ulterioară.
Companii precum Uber au spart codul agregării ș� i distribuirii
de servicii la scară mare. Airbnb concurează cu hotelurile î�n do-
meniul cazării î�n timpul călătoriilor; Lyft ș� i Uber sfidează compa-
niile de taxi ș� i limuzine; î�nainte să fie cumpărat de Avis, Zipcar
punea presiune pe companiile tradiț�ionale de î�nchirieri de auto-
mobile prin foarte popularul său confort ș� i î�nchirierile convenabile
cu ora.
Multe dintre aceste companii au globalizat comercializarea
serviciilor tradiț� ionale, locale ș� i la scară mică – precum caza-
rea-ș� i-micul-dejun, taxiurile ș� i meseriaș� ii locali. Ele utilizează
tehnologii digitale pentru a valorifica aș� a-numitele resurse
subutilizate care depind de durată, cum ar fi proprietăț�ile imobi-
liare (dormitoarele din apartamente), vehiculele (taxiurile î�ntre
două solicitări) ș� i oamenii (pensionarii ș� i persoanele competente
care nu-ș� i pot găsi locuri de muncă cu normă î�ntreagă).
Tehnologia blockchain le oferă furnizorilor acestor servicii
un mijloc de a colabora care le aduce un procent mai mare din
valoare. Pentru Benkler, „blockchainul le dă oamenilor posibilita-
tea să traducă disponibilitatea de a lucra î�mpreună î�ntr-un an-
samblu de contabilitate fiabilă – a drepturilor, activelor, actelor
de proprietate, contribuț�iilor, utilizărilor – ce revoluț�ionează o
parte dintre lucrurile pe care le face o companie ca Uber. Astfel
că, dacă ș� oferii vor să-ș� i î�nființ�eze propriul Uber ș� i să î�nlocuiască
Uber-ul cu o cooperativă pură, blockchainul le oferă această posi-
bilitate”. El a subliniat sintagma a da posibilitatea. Pentru el, exis-
tă o diferenț�ă î�ntre a da posibilitatea ș� i a î�mpinge lumea î�ntr-o
direcț�ie nouă”. El a precizat: „Oamenii trebuie să vrea asta, să-ș� i
asume riscul realizării”31.
Aș� adar, pregăteș� te-te pentru Airbnb-ul de pe blockchain,
Uber-ul de pe blockchain, Lyft-ul de pe blockchain, Task Rabbit-ul
de pe blockchain ș� i pentru orice de pe blockchain, oriunde există
NOI MODELE DE AFACERI 213

ocazia ca adevărata partajare ș� i crearea de valoare să lucreze î�m-


preună î�ntr-un mod cooperant ș� i să primească cea mai mare parte
din valoarea pe care o creează.

4. Economia contorizată
Poate că tehnologia blockchain are capacitatea să ne ducă dinco-
lo de economia de partajare, spre o economie contorizată î�n care
putem să î�nchiriem ș� i să contorizăm utilizarea capacităț�ilor noas-
tre suplimentare. Una dintre problemele economiei reale de par-
tajare, î�n care, spre exemplu, proprietarii de locuinț�e erau de
acord să pună î�n comun unelte electrice sau echipamente agrico-
le mici, echipament de pescuit, un atelier de tâmplărie, un garaj
sau o parcare, dar ș� i altele, era aceea că î�ț�i dădea pur ș� i simplu
prea multă bătaie de cap. „Î�n America există peste 80 de milioane
de bormaș� ini care sunt utilizate, î�n medie, 13 minute”, scria Brian
Chesky, directorul general al Airbnb, î�n The New York Times.
„Chiar are fiecare dintre noi nevoie de propria bormaș� ină?”32
Problema este că majorităț�ii oamenilor li s-a părut că este
mai uș� or ș� i mai rentabil să facă un singur drum până la Home
Depot ș� i să cumpere o bormaș� ină cu 14,95 dolari î�n loc să-l î�nchi-
rieze cu 10 dolari de la cineva care locuieș� te la un kilometru ș� i
jumătate distanț�ă, pentru care ar trebui să facă două drumuri.
Sarah Kessler scria î�n revista Fast Company: „Economia de parta-
jare este moartă ș� i noi suntem cei care am ucis-o”33.
Dar având blockchainurile, ne putem î�nchiria rezervele exce-
dentare de anumite mărfuri care nu presupun aproape niciun fel
de bătaie de cap – hot spot-urile pentru Wi-Fi, puterea de calcul
sau capacitatea de stocare, căldura generată de computerele
noastre, minutele noastre suplimentare de pe mobil, chiar ș� i cu-
noaș� terea noastră specializată – fără să ridicăm nici măcar un
deget, darămite să ne ducem până la casa unui străin din celălalt
capăt al oraș� ului. Când eș� ti plecat, Wi-Fi-ul tău se poate î�nchiria
singur, percepând un preț� de câteva fracț�iuni de cent pentru fie-
care secundă de utilizare. Imaginaț� ia ta (ș� i potenț� ialele regle-
mentări noi) sunt singura limită. Abonamentele tale, spaț�iul tău
214 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

fizic ș� i sursele tale de energie pot să devină acum surse de veni-


turi, contorizându-ș� i direct propria utilizare de către o altă parte,
taxând-o prin microplăț�i. Tot ce î�ț�i trebuie este un protocol des-
centralizat de transfer al valorii care să le permită să tranzacț�io-
neze reciproc î�n mod sigur ș� i securizat. Aceste platforme insuflă
drepturi conexe î�n toate activele noastre. Trebuie să stabileș� ti
gradul î�n care vrei să le cedezi altora drepturi de utilizare ș� i acces
– chiar ș� i dreptul de a-i exclude pe alț�ii de la utilizarea activelor
tale – ș� i cât să ceri pentru drepturile respective.
Aceasta poate să fie valabil ș� i î�n cazul activelor fizice. Spre
exemplu, am auzit foarte multe despre vehiculele autonome.
Putem să construim o reț�ea deschisă de transport pe blockchain
unde proprietarii să aibă fiecare o cheie privată criptată (număr)
care să le permită să rezerve o maș� ină. Utilizând infrastructura
cheilor publice ș� i tehnologiile blockchain existente, cum ar fi
EtherLock ș� i AirLock, aceș� tia pot să deschidă ș� i să utilizeze maș� i-
na un anumit interval de timp, aș� a cum specifică regulile contrac-
tului inteligent – plătind î�n tot acest timp vehiculul (sau pe
proprietarii acestuia) î�n timp real pentru timpul ș� i energia pe
care le utilizează – aș� a cum sunt contorizate pe blockchain. Cum
tehnologia blockchain este transparentă, grupul de proprietari
poate să monitorizeze cine î�ș�i respectă angajamentele. Cei care
nu o fac î�ncasează o lovitură pe linie de reputaț�ie ș� i, î�n cele din
urmă, î�ș�i pierd complet accesul.

5. Constructorii platformei
Î�ntreprinderile creează platforme atunci când î�ș�i deschid produ-
sele ș� i infrastructurile tehnologice pentru persoanele sau comu-
nităț�ile din afară care pot să cocreeze valoare sau afaceri noi. Un
tip ar fi prosumatorii, clienț�ii care produc.34 Î�n lumea dinamică a
inovaț�iei clientului, o nouă generaț�ie de consumatori-producă-
tori consideră că „dreptul de a modifica obiecte deja existente” î�i
revine prin naș� tere. Tehnologia blockchain electrizează prosu-
mul. Pantofii sport de la Nike ar putea să genereze ș� i să stocheze
date î�ntr-un registru distribuit căruia, la rândul lor, Nike ș� i
NOI MODELE DE AFACERI 215

purtătorul pantofilor î�i pot da o valoare monetară aș� a cum au


stabilit prin contractul lor inteligent. Nike ar putea să ofere un
fragment minuscul din acț�iunile sale cu fiecare pereche vândută
î�n cazul î�n care clientul este de acord să activeze senzorii inteli-
genț�i din pantofi sau chiar să-ș� i sincronizeze pantofii cu alte arti-
cole de purtat, cum ar fi un monitor cardiac sau un calculator al
nivelului de glucoză sau alte date preț�ioase pentru Nike.
Alte platforme diferă de comunităț�ile de prosumatori î�n care
o companie decide să cocreeze produse cu consumatorii săi. Prin
platformele deschise, o companie le oferă partenerilor un spaț�iu
mai amplu pentru pregătirea unor afaceri noi sau pentru a con-
tribui pur ș� i simplu cu valoare adăugată la platformă.
Acum, având tehnologia blockchain, companiile pot să creeze
rapid platforme ș� i să î�ncheie parteneriate î�n vederea creării de
platforme sau utilităț�i pentru o î�ntreagă industrie. Robin Chase a
î�nființ�at atât Zipcar (firmă ce agregă servicii), cât ș� i Buzzcar (uti-
lizatorii î�ș�i pot pune maș� inile la dispoziț�ia altora) ș� i acum a deve-
nit autoarea Peers Inc., o carte lucidă despre puterea membrilor
care colaborează. Ea ne-a spus: „Fructificarea valorii existente î�n
capacitatea excedentară depinde de platforme de foarte bună
calitate pentru participare. Platformele acestea nu sunt deloc ief-
tine. Blockchainul excelează î�n asigurarea unei baze comune ș� i
standard de date (API-uri deschise), precum ș� i a unor contracte
standard comune. Blockchainul poate să facă astfel î�ncât con-
strucț�ia platformelor să fie mai ieftină ș� i gestionabilă”. Ș� i acesta
este doar î�nceputul. „Lucrul cel mai bun dintre toate, baza comu-
nă de date facilitează transparenț�a ș� i portabilitatea: consumato-
rii ș� i furnizorii pot să caute cele mai bune condiț� ii. Ei pot de
asemenea să coopereze ca egali pe blockchain pentru a-ș� i crea
propriile platforme, î�n loc să apeleze la capacităț�ile companiilor
tradiț�ionale.”35
Gândeș� te-te la maș� ina viitorului. Aceasta ar urma să existe ca
parte a unei reț�ele bazate pe blockchain î�n care oricine poate să
facă schimb de informaț�ii, iar diferite părț�i ale vehiculului pot să
facă tranzacț� ii ș� i schimburi de bani. Cu o astfel de platformă
216 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

deschisă, mii de programatori ș� i de companii de niș� ă ar putea să


personalizeze aplicaț�ii pentru maș� ina ta. Destul de curând, astfel
de platforme ar putea să transforme domenii î�ntregi, cum ar fi
serviciile financiare, soluț�ionând tot felul de tranzacț�ii financiare
ș� i schimburi de valoare. Un consorț�iu format din cele mai mari
bănci lucrează deja la ideea aceasta. Platformele sunt valul î�n
creș� tere ce ridică toate bărcile.
Wikinomics a introdus conceptul de agora de idei – pieț�e
emergente de idei, de invenț�ii ș� i de minț�i cu calificări unice, care
au permis unor companii precum P&G să valorifice rezervoare
globale de talente foarte calificate, de zece ori mai mari decât di-
mensiunile propriei forț�e de muncă. Firmele utilizează servicii
precum cele oferite de InnoCentive ș� i Inno360 pentru a facilita
utilizarea unor „Provocări”, „Furtuni digitale de idei” ș� i a altor
tehnici de găsire a talentului temporar adecvat aflat î�n afara gra-
niț�elor proprii care să se ocupe de probleme foarte importante
de afaceri. Este vorba de utilizarea datelor pentru a găsi talentul
potrivit care să-ț�i î�mbunătăț�ească afacerea.
Talentul – minț�ile cu î�nzestrări unice pentru rezolvarea de
probleme – î�ș�i poate face cunoscută disponibilitatea î�n registru
astfel î�ncât să poată fi găsit de către firme. Î�n loc de InnoCentive,
gândeș� te-te la bInnoCentive. Persoanele î�ș�i pot cultiva atât o
identitate portabilă, cât ș� i un CV portabil (o versiune extinsă a
identităț�ii), care să poată oferi potenț�ialilor contractori informa-
ț�ii adecvate despre ele. Gândeș� te-te la un inventar distribuit de
competenț�e care nu este proprietatea nimănui sau este proprie-
tatea tuturor.
Pe măsură ce fiecare afacere devine digitală, competiț�ia lega-
tă de atacul cibernetic va deveni o parte importantă a agorei de
idei. Acum, cu tehnologia blockchain ș� i cu repertoriile de coduri
open source, fiecare companie ar putea să ofere pasionaț�ilor de
tehnologie ș� i altor creatori de afaceri un spaț�iu î�n care să rezolve
probleme, să inoveze ș� i să creeze valori noi de afaceri.
Blockchainurile ș� i repertoriile de soft bazate pe blockchain
vor alimenta o astfel de activitate. Companiile pot să utilizeze
NOI MODELE DE AFACERI 217

limbaje de programare noi ș� i puternice care au sisteme î�ncorpo-


rate de plăț�i, cum ar fi blockchainul Ethereum. Iată un fragment
dintr-o conversaț�ie din Hacker News: „Imaginează-ț�i ce grozav ar
fi dacă aș� putea să distribui un identificator unic global pentru
repertoriul meu – ș� i apoi programul tău bit client (hai să-l numim
gitcoin sau doar bit) poate să extragă noile tranzacț�ii dintr-un
blockchain distribuit (î�n principiu, git log-ul, registrul tranzacț�ii-
lor). Github nu mai este un intermediar sau un punct unic de
avarie. Vrei repertoriu privat? Nu distribui identificatorul”36.
Î�ntr-adevăr, foarte tare! (Bine, poate că n-ai î�nț�eles absolut
nimic din fragmentul ăsta superspecializat, dar ai priceput pro-
babil ideea de bază.)

6. Creatorii blockchainului
Domeniile bazate pe fabricarea intensivă pot să genereze ecosis-
teme planetare pentru furnizarea, proiectarea ș� i realizarea bu-
nurilor fizice, marcând o nouă fază a producț�iei participative. Ne
referim la aducerea acestora pe blockchain. Aș� a cum aeronavele
moderne au fost descrise ca „o grămadă de piese care zboară î�n
formaț�ie”, companiile din majoritatea industriilor au tendinț�a să se
disocieze î�n reț�ele de furnizori ș� i de parteneri. Printarea tridi-
mensională va aduce fabricarea mai aproape de utilizator, insu-
flând o energie nouă personalizării de masă. Î�n curând, deț�inătorii
de date ș� i de drepturi vor putea să stocheze metadate despre
orice substanț�e pe blockchain, de la celulele umane la aluminiul
pulverizat, î�nlăturând limitele fabricării corporatiste.
Această tehnologie este ș� i un supraveghetor puternic al pro-
venienț�ei bunurilor ș� i al deplasării lor printr-o reț�ea de furniza-
re. Să ne gândim la o industrie dragă inimilor noastre (dar ș� i altor
părț�i ale corpului) – industria alimentară. Astăzi, magazinul tău
alimentar local ar putea să susț�ină – ș� i să creadă cu adevărat – că
produsele din carne de vită pe care le comercializează vin de la
animale sigure, crescute î�n mod uman, hrănite cu ingrediente de
calitate ș� i că nu li s-au administrat medicamente inutile. Dar nu
poate să garanteze asta. Nimeni nu păstrează un istoric pentru
218 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

fiecare vacă î�n parte; ș� i bovinele bune păț�esc lucruri rele. Avem
î�ncredere î�n hamburgerii noș� tri fără a avea niciun mijloc de verifi-
care. De obicei, nu are nicio importanț�ă, sunt serviț�i miliarde ș� i
miliarde. Dar, din când î�n când, ne lovim de spectrul bolii vacii
nebune.
Industria alimentară ar putea să î�nregistreze pe blockchain
nu numai numărul fiecărui tăuraș� , ba chiar al fiecărei bucăț�i de
carne care ar putea fi legată de ADN-ul său. Capacităț�ile de căuta-
re tridimensională ar putea să facă posibilă monitorizarea amplă
a cărnii de vită ș� i de pasăre, astfel î�ncât utilizatorii să poată co-
necta identitatea unui animal la istoricul acestuia. Utilizând teh-
nologii sofisticate (dar relativ uș� or de utilizat) care apelează la
ADN î�n asociere cu managementul unor baze de date inteligente,
chiar ș� i cei mai mari producători de carne ar putea să garanteze ca-
litatea ș� i siguranț�a. Imaginează-ț�i felul î�n care aceste date ar putea să
accelereze testele de laborator ș� i reacț�ia medicală a comunităț�ii î�n
faț�a unei crize.
Nu este o idee radicală să vrei să afli cum a fost cultivată sau
crescută mâncarea ta. Strămoș� ii noș� tri cumpărau alimente din
pieț�ele locale sau de la comercianț�i cu amănuntul care le obț�i-
neau din surse locale. Dacă nu le plăcea felul î�n care un văcar lo-
cal î�ș� i creș� tea animalele, nu cumpărau carne de la el. Dar
transportul ș� i frigotehnica ne-au î�nstrăinat de alimentele noas-
tre. Am pierdut valorile vechiului lanț� alimentar.
Am putea să restaurăm î�nsă aceste valori. Am putea să con-
ducem lumea î�n direcț�ia dezvoltării unui sistem alimentar des-
chis, modern ș� i industrializat care să aibă valorile pragmatice ale
fermei de familie. Transparenț�a le permite companiilor care au
practici superioare să se distingă. Brandul ar putea să evolueze
de la noț�iunea de marcă de î�ncredere din marketing – un lucru î�n
care consumatorii cred pentru că le este familiar – la o relaț�ie
bazată pe transparenț� ă. Cu siguranț� ă producătorii alimentari
poftesc la aș� a ceva.37
NOI MODELE DE AFACERI 219

7. Colaboratorii î�ntreprinderii
Yochai Benkler a vorbit despre felul î�n care tehnologia blockchain
ar putea să faciliteze colaborarea peer-to-peer din cadrul firmelor
ș� i cea dintre firme ș� i membrii de toate felurile. „Sunt î�ncântat de
ideea că ai un mecanism complet distribuit pentru contabilitate,
pentru acț�iuni ș� i pentru resurse digitale din cadrul oricărui do-
meniu; indiferent dacă este vorba de monedă, de relaț�ii sociale,
de schimburi sau de o organizaț�ie.”38
Î�n ziua de azi, instrumentele de colaborare comercială î�ncep să
transforme natura muncii bazate pe cunoaș� tere ș� i a managemen-
tului din cadrul organizaț�iilor.39 Produse ca Jive, IBM Connections,
Salesforce Chatter, Cisco Quad, Microsoft Yammer, Google Apps for
Work ș� i Facebook at Work sunt utilizate pentru a î�mbunătăț�i rezul-
tatele ș� i pentru a stimula inovaț�ia. Softul social va deveni un instru-
ment vital pentru a transforma practic fiecare parte a operaț�iunilor
de afaceri, de la dezvoltarea de produse la resursele umane,
marketing, servicii pentru clienț�i ș� i vânzări – va deveni î�ntr-un
fel noul sistem de operare al organizaț�iei din secolul al XXI-lea.
Dar există limitări clare ale pachetelor de instrumente din
ziua de azi, iar blockchainul duce aceste tehnologii la nivelul ur-
mător. Comercianț�ii actuali vor trebui fie să se confrunte cu revo-
luț� ia, fie să adopte tehnologiile blockchain pentru a le furniza
clienț�ilor capacităț�i mult mai profunde.
Cum ar arăta o reț�ea socială pe blockchain pentru o firmă?
Gândeș� te-te la un Facebook pentru corporaț�ii (sau pur ș� i simplu la
o alternativă de Facebook pentru tine). Cum câteva companii lu-
crează la aceasta, putem să facem un salt de un an sau doi î�n viitor
ș� i iată ce am primi:
Fiecare utilizator are un portofel multidimensional, un fel de
portal spre lumea descentralizată online. Gândeș� te-te la un profil
personal portabil, la o personalitate sau o identitate pe care o
deț�ii. Spre deosebire de profilul tău de Facebook, portofelul are
funcț�ii diverse ș� i stochează numeroase tipuri de date personale
ș� i profesionale, precum ș� i lucruri de valoare, inclusiv bani. Este
de asemenea privat pentru tine ș� i î�mpărtăș� eș� ti cu ceilalț�i doar ce
220 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

vrei tu. Ai perechi de chei publice-private care sunt utilizate pen-


tru a-ț�i ancora identitatea digitală persistentă. Chiar dacă î�n por-
tofel pot fi găzduite mai multe personalităț� i, câte una pentru
fiecare persoană sau companie, să presupunem că portofelul găz-
duieș� te o singură persoană autorizată ancorată î�ntr-o singură
pereche de chei. Un sistem de publicare furnizează un flux de in-
formaț�ii pentru care tu sau firma ta veț�i plăti bucuroș� i – fragmen-
tul de cod nou al unui coleg, rezumatul unei discuț�ii cu un client
nou sau – cu permisiunea clientului – î�nregistrarea unui apel,
fluxul de mesaje de pe Twitter al unei conferinț�e la care nu ai
putut să iei parte, o transmisie live a utilizării noului tău produs
de către un client, fotografii cu standurile concurenț�ei tale de la o
expoziț� ie din domeniu, o prezentare î�n programul Prezi, care
pare să reuș� ească să î�ncheie acorduri de afaceri, un videoclip care î�ți�
arată cum să faci ceva ce tocmai a fost inventat de un coleg, asistenț�ă
pentru completarea unei cereri de brevetare sau orice alt lucru care
ț�i se pare valoros.
Există publicitate, poate de la terț�i sau poate de la departa-
mentul de resurse umane, despre î�nscrierea gratuită sau schim-
bări î�n planurile de asigurări, dar tu, ș� i nu Facebook, eș� ti cel care
câș� tigă venitul sau recompensa atunci când eș� ti atent. Aceasta
poartă numele de „piaț�ă de atenț�ie”. Ai putea să primeș� ti o micro-
compensaț�ie pentru faptul că eș� ti de acord să urmăreș� ti sau să
interacț�ionezi cu o reclamă sau pentru că oferi un feedback deta-
liat referitor la o prezentare publicitară a unui produs sau cam
orice altceva, cum ar fi transcrierea de coduri CAPTCHA40 sau de
documente scanate.
Fluxul de ș� tiri, sistemul de publicare ș� i piaț�a atenț�iei par si-
milare, dar plăț�ile circulă diferit pentru fiecare dintre ele. Joe Lubin
de la ConsenSys spune: „Tu plăteș� ti pentru publicare. Companiile
plătesc pentru atenț�ia ta. Fluxul de ș� tiri nu are niciun flux de plăț�i.
Eu sunt bucuros să-ț�i citesc fluxul pentru că apreciez legătura soci-
ală, dar nu am de gând să plătesc ca să văd o fotografie cu tine ș� i cu
prietenii tăi bând la un bar sau să-ț�i citesc opinia despre cei care
joacă pe poziț�ia de aruncător pentru echipa Blue Jays”41.
NOI MODELE DE AFACERI 221

Participi de asemenea î�n sau creezi canale de discuț�ii de actu-


alitate, unde î�ț�i configurezi confidenț�ialitatea. Confidenț�ialitatea
este amplificată ș� i prin alte modalităț�i. Spre exemplu, agenț�iile de
spionaj nu pot să realizeze analize ale traficului pentru că nu pot să
distingă î�ntre sursa ș� i destinaț�ia mesajelor.
Ar urma să existe ș� i un mecanism elegant de găsire a oameni-
lor ș� i a fluxurilor de informaț�ii care ar putea să te intereseze. Î�n
plus, instrumentele distribuite colectează laolaltă ș� i prezintă
persoane ș� i informaț�ii noi ș� i interesante pe care să le urmăreș� ti sau
cu care să te î�mprieteneș� ti, utilizând poate diagrama socială a
Facebook-ului pentru un ajutor suplimentar. Lubin numeș� te
aceasta „să porneș� ti Webul descentralizat folosindu-te de pilonii
Webului centralizat”42.
Experienț�a ne demonstrează că valoarea este cea care câș� ti-
gă î�n cele din urmă î�n era digitală. Beneficiile acestui model dis-
tribuit sunt uriaș� e – cel puț�in pentru utilizatori ș� i companii. Î�n
pofida resurselor gigantice ale companiilor din domeniul reț�ele-
lor de socializare, nu există o limită a bogăț�iei ș� i funcț�ionalităț�ilor
pe care le putem dezvolta î�ntr-un astfel de mediu open source.
Compară succesul avut de Linux cu sistemele de operare cu licen-
ț�ă. Tehnologiile blockchain asigură securitatea. Confidenț�ialitatea
ta este complet configurabilă. Nicio companie din domeniul reț�e-
lelor de socializare nu-ț�i poate vinde ș� i nu-ț�i poate ceda informa-
ț�iile personale către agenț�iile guvernamentale fără permisiune.
Dacă eș� ti disident î�ntr-un stat totalitar, nimeni nu poate să urmă-
rească ce ai citit sau ai spus online. Cum eș� ti proprietar pe datele
tale, poț�i extrage o valoare î�n bani din ele ș� i din atenț�ia ș� i efortu-
rile tale. Te bucuri de o parte din bogăț�ia big data.
La rândul lor, ș� i companiile ar trebui să fie entuziasmate de
faptul că angajaț�ii lor utilizează astfel de platforme pentru afa-
ceri. Pentru a atrage talentele, firmele trebuie să dea dovadă de
integritate ș� i să respecte securitatea ș� i confidenț�ialitatea propri-
ilor angajaț�i. Ș� i mai important, din moment ce toate firmele fac
eforturi să se conecteze la reț�ea, să abordeze talentele î�n afara
222 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

graniț�elor, ele pot să ofere platforme de colaborare î�ntre î�ntreprin-


deri care să câș� tige î�ncrederea partenerilor. Rămâne de văzut.
Pe scurt, acestea sunt ș� apte dintre modelele emergente de
afaceri prin care atât companiile mari, cât ș� i cele mici pot să „facă
banii să curgă î�n blockchain”. Î�n general, î�ntreprinderea deschisă
ș� i conectată la reț�ea dovedeș� te un potenț�ial profund, poate chiar
radical, de amplificare a inovaț�iei ș� i de valorificare a capacităț�ii
extraordinare de a crea valoare pentru acț�ionari, clienț�i ș� i socie-
tăț�i luate î�n ansamblul lor.

OPTIMIZAREA PROPRIULUI VIITOR: INOVAREA


MODELULUI DE AFACERI
Î� n ceea ce priveș� te companiile conduse de agenț� i soft­ware,
Ronald Coase probabil că bate din palme de bucurie acolo sus,
undeva î�n Raiul Economiș� tilor (deș� i există câț�iva care ar putea să
pună la î�ndoială existenț�a unui astfel de loc). Î�ț�i aminteș� ti inver-
sul legii lui Coase? O corporaț�ie ar trebui să se micș� oreze până
când costurile de tranzacț� ie din interior devin mai mici decât
costurile de tranzacț�ie din afara graniț�elor sale. Cum tehnologia
continuă să scadă costurile de pe piaț�ă, putem concepe situaț�ia î�n
care conț�inutul corporaț�iilor ar putea ș� i ar trebui să fie foarte
redus – acestea ar urma să aibă doar software ș� i capital.
Gândeș� te-te la asta.
Pentru î�nceput, costurile de „căutare” continuă să scadă pe mă-
sură ce agenț�ii noi au capacitatea să efectueze căutări tridimensio-
nale î�n Registrul Global, care cuprinde orice detaliu comercial care
există sau a existat. Aș� adar, nu este nevoie de o bibliotecă corporatis-
tă, de specialiș� ti î�n informaț�ii, de specialiș� ti î�n căutări de personal
sau de nenumăraț�ii profesioniș� ti implicaț�i î�n obț�inerea informaț�iilor
relevante pentru conducerea unei afaceri.
Î� n al doilea rând, contractele inteligente ar reduce radical
costurile de contractare, costurile contractelor de monitorizare ș� i
cele ale efectuării plăț�ilor. Cum nu mai sunt doar î�n format de
NOI MODELE DE AFACERI 223

hârtie, aceste programe ar putea să-ș� i formuleze termenii prin in-


termediul unui set de ș� abloane; ar putea să negocieze, să accepte
sau să respingă termenii ș� i condiț�iile pe baza unor reguli ș� i a unor
informaț�ii bogate, colectate din surse externe; să formuleze politici
autoaplicabile; să determine când sunt satisfăcute condiț�iile de
performanț�ă ș� i să execute tranzacț�ii.
Î�n al treilea rând, costul coordonării tuturor acestor resurse
î�n afara organizaț�iei ar putea să fie nesemnificativ – măsurat prin
energia necesară alimentării serverelor care găzduiesc softul î�n-
treprinderii. Î�n ceea ce priveș� te conducerea oamenilor, organiza-
ț�iilor ș� i fabricilor angajate de î�ntreprindere, î�ntreprinderea nu
are nevoie de birocraț�ie. Prin noua platformă ne putem imagina o
organizaț�ie nouă care să aibă nevoie doar de o doză redusă de
management ș� i de ierarhie tradiț�ională sau să nu aibă deloc ne-
voie de ele pentru a genera valoare pentru client ș� i bogăț�ie pen-
tru proprietar.
Î�n ultimul rând, costurile stabilirii î�ncrederii ar fi de aproxima-
tiv zero. Î�ncrederea nu ț�ine de firmă, ci de funcț�ionalitatea, securita-
tea ș� i capacitatea de verificare a codului aflat la bază, precum ș� i de
colaborarea î�n masă dintre nenumăratele persoane care securizea-
ză blockchainul.
Cum ai proceda pentru a proiecta o î�ntreprindere autonomă
distribuită? O entitate de felul acesta ar putea să aibă o funcț�iona-
litate bogată – agenț�i care execută tipuri de î�nsărcinări sau, mai
larg, funcț�ii de afaceri care se bazează toate pe o cartă preaproba-
tă. Persoanele, organizaț�iile sau colectivele de potenț�iali acț�io-
nari sau utilizatori le vor proiecta definind următoarele:

1. Convingerea: o credinț�ă despre lume ș� i despre ce trebuie


făcut pentru a crea valoare sau pentru a schimba lucrurile.
2. Obiectivul: raț� iunea sa de a fi. De ce creăm această
î�ntreprindere?
3. Constituirea: conturează obiectivele globale ale î�ntreprin-
derii ș� i regulile pe care le va urma când creează valoare.
224 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

4. Modul de operare: spre exemplu, cum va proceda pentru


a crea această valoare. Cum se va finanț�a – prin multifi-
nanț�are, prin tradiț�ionalele investiț�ii din primele etape
sau utilizând veniturile. Cum va obț�ine resurse.
5. Diviziunea muncii dintre ființ�ele umane ș� i tehnologie:
poate că oamenii ar trebui să dirijeze lucrurile î�n viitorul
apropiat.
6. Funcț�iile aplicaț�iei: cum va percepe ș� i cum va răspun-
de î�ntreprinderea la condiț�iile schimbătoare.
7. Preceptele morale: Promisiunea Google „de a nu face
niciun rău” nu va fi suficient de bună. Î�ntreprinderea au-
tonomă distribuită are nevoie de câteva reguli clare refe-
ritoare la ceea ce constituie comportament acceptabil
sau neacceptabil.

S-ar putea să nu apară nicio î�ntreprindere autonomă distri-


buită î�n viitorul tău apropiat, dar raț�ionamentele aflate la baza
acestor entităț�i î�ț�i pot modela strategiile de afaceri de azi. Odată
cu ascensiunea unei platforme globale, peer-to-peer, pentru iden-
titate, î�ncredere, reputaț�ie ș� i tranzacț�ii, putem î�n sfârș� it să repro-
iectăm arhitectura structurilor profunde ale firmei, î�n vederea
inovaț�iei, creării de valoare distribuită ș� i poate ș� i î�n vederea pros-
perităț�ii celor mulț�i, care să ia locul bogăț�iei pentru cei puț�ini.
Acum ai cel puț�in ș� apte modele de afaceri emergente care ar putea
să te ajute să zgudui câteva ferestre ș� i să clatini câteva uș� i din sec-
torul tău, î�n timp ce distribui bogăț�ia î�ntr-un mod mai democratic.
�n ansamblu, companiile inteligente vor munci din greu pen-
tru a lua parte pe deplin la economia blockchainului, î�n loc să
devină victimele acesteia. Î�n ț�ările î�n curs de dezvoltare, distribu-
ț�ia creării de valoare (prin antreprenoriat) ș� i participarea la va-
loare (prin proprietatea distribuită a firmei) ar putea să
reprezinte cheia reconcilierii paradoxului prosperităț�ii. Povestea
noastră devine ș� i mai interesantă atunci când ne gândim că mili-
arde de agenț�i vor fi integraț�i î�n lumea fizică. Lucru care ne duce
spre următorul capitol.
CAPITOLUL 6

REGISTRUL LUCRURILOR:
ANIMAREA LUMII FIZICE

U n stâlp de energie electrică se prăbuș� eș� te la opt seara î�ntr-o


noapte fierbinte din î�ndepărtata brusă australiană. Aceasta
este o problemă pentru William ș� i Olivia Munroe, care cresc oi ș� i
vite la o sută ș� aizeci de kilometri distanț�ă de oraș� ul Laverton,
veche exploatare minieră de aur, la marginea Marelui Deș� ert
Victoria.1 Vara, temperaturile urcă de multe ori până aproape de
49ºC. Copiii lor, Peter ș� i Lois, frecventează ș� coala prin interme-
diul satelitului, singurul mijloc prin care familia poate să obț�ină
acces la servicii medicale î�n caz de boală sau de situaț�ii de urgenț�ă.
Chiar dacă familia Munroe are un generator de rezervă, acesta nu
poate să alimenteze pompele de apă, comunicaț�iile ș� i aerul con-
diț�ionat pentru multă vreme. Pe scurt, vieț�ile membrilor familiei
Munroe depind cu totul de o energie pe care să te poț�i baza.
Î�n zori, nouă ore mai târziu, compania de electricitate trimite
o echipă pentru a găsi ș� i a repara stâlpul căzut. Reclamaț�iile cli-
enț�ilor ajută firma să-ș� i facă o idee despre locul unde s-a produs
defecț�iunea, dar echipa are nevoie de mai mult de o zi pentru a
identifica stâlpul, a ajunge la el ș� i a-l repara. Î�ntre timp, familia
Munroe ș� i locuitorii, afacerile ș� i instituț�iile din apropiere rămân
fără electricitate ș� i conectivitate, fiind expuș� i unor neplăceri,
unor consecinț�e economice ș� i unui risc fizic considerabil. Î�n brusă,
penele de curent nu sunt doar paralizante; ele sunt periculoase.
Deș� i presupune costuri mari, pentru a reduce la minim aceste
226 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

pericole, compania trimite echipe de inspectori care să verifice


periodic reț� e aua extinsă căutând stâlpi căzuț� i sau care se
deteriorează.
Imaginează-ț�i cum ar deveni lucrurile mai sigure, mai uș� oare
ș� i mai ieftine dacă fiecare stâlp de electricitate ar fi un obiect in-
teligent. Ar putea să-ș� i raporteze singur starea ș� i să declanș� eze
acț�iuni de î�nlocuire sau de reparare. Dacă un stâlp ar lua foc sau
ar î�ncepe să se î�ncline sau să cadă, indiferent de motiv, ar genera
un raport al incidentului î�n timp real ș� i ar î�nș� tiinț�a un echipaj de
reparaț�ii să vină cu echipamentul adecvat î�ntr-un loc exact. Î�ntre
timp, stâlpul ar putea să-ș� i redistribuie responsabilităț�ile celui
mai apropiat stâlp care funcț�ionează. La urma urmei, sunt cu toț�ii
î�n reț�ea. Compania ar putea să repună reț�eaua î�n funcț�iune pen-
tru comunitate mai repede ș� i fără costurile uriaș� e ale inspecț�iilor
constante de pe teren.

PUTEREA POPORULUI
Acesta ar fi doar î�nceputul. Utilizând softul ș� i tehnologiile emer-
gente asociate internetului Lucrurilor, putem să insuflăm inteli-
genț�ă î�n infrastructura existentă, cum ar fi reț�eaua electrică, prin
introducerea de dispozitive inteligente care pot să comunice î�n-
tre ele. Imaginează-ț�i crearea rapidă ș� i relativ ieftină a unei noi
reț�ele flexibile ș� i sigure, care să permită mai multe oportunităț�i
pentru servicii noi, mai mulț�i participanț�i ș� i o valoare economică
mai mare.
Această configuraț�ie este cunoscută sub numele de rețea pla-
să, adică o reț�ea care conectează computerele ș� i alte dispozitive
unele cu altele î�n mod direct. Ele se pot reconfigura singure auto-
mat, î�n funcț�ie de accesibilitatea lăț�imii de bandă, de capacitatea
de stocare sau de alte capacităț�i ș� i, prin urmare, pot să reziste la
defecț�iuni sau la alte î�ntreruperi. Comunităț�ile pot să utilizeze
reț�ele plasă pentru o conectare de bază acolo unde le lipseș� te
accesul sau nu dispun de servicii pe care să ș� i le permită. Reț�elele
plasă sunt alternative la modelele de organizare, reglementare ș� i
REGISTRUL LUCRURILOR 227

control de sus î�n jos; ele pot să asigure mai multă confidenț�ialitate
ș� i securitate deoarece traficul nu este dirijat printr-o organizaț�ie
centrală.2
Organizaț� iile combină deja reț� elele plasă cu tehnologia
blockchain pentru a rezolva probleme complexe de infrastructu-
ră. Filament, o companie americană, experimentează cu ceea ce
numeș� te „interceptori” pentru stâlpii de electricitate din brusa
australiană. Acele dispozitive pot să comunice direct unul cu altul
pe distanț�e de până la 16 kilometri. Cum stâlpii de electricitate
sunt aș� ezaț�i la distanț�e de aproximativ 60 de metri unul de altul,
un detector de miș� care de pe un stâlp care cade va avertiza urmă-
torul stâlp aflat la 60 de metri distanț�ă că are probleme. Dacă, din
vreun motiv oarecare, interceptorul de pe stâlpul acela nu este
disponibil, va lua legătura cu următorul stâlp sau cu următorul
stâlp (până la o distanț�ă de 16 kilometri), care va transmite com-
paniei prin cea mai apropiată locaț�ie de racord de internet (pe o
distanț�ă de 192 de kilometri).
Cu bateria valabilă douăzeci de ani a interceptorului ș� i cu
tehnologia Bluetooth low energy* (BLE), consumatorii se pot co-
necta la dispozitive direct cu telefonul, tableta sau computerul.
Interceptorul poate să conț�ină numeroș� i senzori de detectare a
temperaturii, umidităț�ii, luminii ș� i sunetului, toț�i aceș� tia putând
fi folosiț�i de consumatori pentru a monitoriza ș� i analiza condiț�ii-
le de-a lungul timpului, poate chiar pentru a dezvolta algoritmi
predictivi pentru ciclul de viaț�ă sau defectarea iminentă a unui
stâlp de curent. Clienț�ii ar putea să devină meteo-noduri sau să
contorizeze aceste date ca un serviciu de informaț�ii sau să acorde
dreptul de utilizare a setului de date unui alt utilizator prin block-
chain, cum ar fi guvernul, firma care se ocupă de difuzare, produ-
cătorul stâlpului sau agenț�ia de mediu.
Modelul de afaceri al Filament este un model de servicii care
presupune trei participanț�i: Filament, clientul care vrea să fie inte-
grat ș� i compania de utilităț�i publice. Filament este proprietarul

* Low energy ‒ cu un consum redus de energie. (n.red.)


228 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

hardware-ului; aparatura sa monitorizează continuu starea stâl-


pilor de electricitate ș� i raportează schimbările, indiferent dacă
aceș� tia au căzut, au luat foc, au fost compromiș� i de acumularea de
praf sau de fumul provocat de arderea tufiș� urilor. Filament vinde
persoanei integrate fluxul de date al senzorilor, iar acest integrator
î�l vinde companiei de utilităț�i.
Compania plăteș� te lunar pentru serviciul de monitorizare.
Serviciul î�i permite companiei de electricitate să elimine foarte
costisitoarea inspecț�ie î�n teren a operaț�iunilor sale. Cum stâlpii
de electricitate se prăbuș� esc rar, compania de electricitate utili-
zează rareori capacitatea efectivă de comunicaț�ii a reț�elei plasă,
astfel că Filament ar putea să utilizeze capacitatea excedentară a
interceptorilor pentru alte obiective.
„Din moment ce Filament este proprietarul aparaturii, pu-
tem să vindem capacitatea suplimentară a reț�elei separat de re-
ț�eaua care se î�ntinde pe cea mai mare parte a continentului”, a
spus Eric Jennings, cofondatorul ș� i directorul general al Filament.
„Filament ar putea să î�ncheie un contract cu FedEx pentru a oferi
camioanelor cu semiremorcă deț�inute de acesta capacitatea de a
transmite date de telemetrie la sediul central î�n timp real, prin
reț�eaua noastră din zona rurală a Australiei. Introducem FedEx-ul
pe lista contractului inteligent ș� i acum firma poate să plătească
fiecare dispozitiv să transmită informaț� ii pentru ea.”3 Ș� oferii
FedEx ar putea să utilizeze reț�eaua plasă pentru comunicaț�ii ș� i
pentru urmărirea vehiculelor î�n zonele î�ndepărtate, î�n vederea
indicării timpilor estimaț�i de sosire ș� i a defecț�iunilor. Reț�eaua ar
putea să alerteze cel mai apropiat atelier de reparaț�ii care să ex-
pedieze piesele ș� i echipamentul necesare.
Tehnologia blockchain este esenț� ială. Această aplicaț� ie a
Internetului Lucrurilor depinde de un Registru al Lucrurilor.
Atunci când ai zeci de mii de stâlpi inteligenț� i care colectează
date prin numeroș� i senzori ș� i care comunică datele respective
unui dispozitiv, unui computer sau unei persoane, sistemul tre-
buie să monitorizeze totul continuu – inclusiv capacitatea de a
identifica fiecare stâlp unic – pentru a-ș� i asigura robusteț�ea.
REGISTRUL LUCRURILOR 229

„Nu merge nimic altceva fără identitate”, a spus Jennings.


„Blockchainul pentru identitate este centrul Internetului
Lucrurilor. Noi creăm o cale unică pentru fiecare dispozitiv. Calea
respectivă, identitatea respectivă, este după aceea stocată î�n
blockchainul bitcoin repartizat firmei Filament. Poate fi expedia-
tă la orice adresă, exact ca bitcoinul.”4 Blockchainul (î�mpreună cu
contractele inteligente) este cel care asigură ș� i faptul că aparatele
sunt plătite ș� i că vor continua să funcț�ioneze. Internetul Lucrurilor
nu poate să funcț�ioneze fără reț�elele de plată ale blockchainului,
unde bitcoinul este limbajul universal de tranzacț�ionare.

Energia socială: alimentarea cu energie electrică a


unui cartier
Acum, î�n loc de stâlpi, imaginează-ț� i digitalizarea fiecărui nod
dintr-un sistem de energie electrică pentru a crea noi modele
peer-to-peer de producere ș� i distribuț�ie a energiei. Toată lumea
are ș� ansa să participe î�ntr-o reț�ea electrică pe care o face cu pu-
tinț�ă blockchainul. Î�n cadrul unui program sponsorizat de statul
New York, care urmăreș� te să crească rezilienț�a energetică inclu-
siv î�n condiț�ii meteorologice extreme, se depun eforturi de a crea
o microreț�ea comunitară î�n zona Park Slope din Brooklyn. Odată
construită, această microreț�ea ș� i energia generată local vor asigu-
ra rezilienț�a î�n timpul urgenț�elor ș� i vor reduce costurile pentru
consumatori, promovând totodată electricitatea curată, regene-
rabilă, eficienț� a energetică ș� i opț� i unile de stocare din
comunitate.
Chiar dacă microreț�elele din campusuri există de ceva timp,
ele nu sunt î�ntâlnite î�n zonele rezidenț�iale. Majoritatea proprie-
tarilor de locuinț�e, companiilor, guvernelor ș� i altor organizaț�ii
din zona urbană a Americii de Nord sunt aprovizionate cu ener-
gie prin serviciile de utilităț�i reglementate la preț�uri reglementa-
te. Î�n momentul de faț�ă, avem mai multă diversitate î�n domeniul
energiei regenerabile produse la nivel local din panourile solare
amenajate pe acoperiș� uri, spre exemplu. Compania locală de
230 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

utilităț�i captează excedentul de energie î�n rezerva sa pentru a fi


redistribuit la preț�uri angro, având de multe ori pierderi conside-
rabile. Consumatorul, care s-ar putea să locuiască vizavi de sursa
locală de energie electrică, trebuie să treacă prin utilitatea publi-
că ș� i să plătească preț�ul cu amănuntul î�n î�ntregime pentru ener-
gia regenerabilă generată de vecinul său. E ridicol.
„Î�n locul sistemului de comandă ș� i control pe care î�l au acum
utilităț� ile publice, î�n cadrul cărora o mână de oameni conduc
efectiv reț�eaua unui serviciu public, poț�i să reproiectezi reț�eaua
astfel î�ncât să se conducă singură”, a spus Lawrence Orsini, cofon-
datorul ș� i directorul LO3 Energy. „Reț�eaua devine mult mai ro-
bustă pentru că toate activele din cadrul său contribuie la
î�ntreț�inerea ș� i administrarea reț�elei de utilităț�i publice.”5 Este un
model de reț�ea distribuită IoT peer-to-peer cu contracte inteli-
gente ș� i cu alte elemente de control proiectate î�n interiorul acti-
velor (adică modelul blockchain).6 Atunci când un uragan distruge
turnurile de transmisie sau un incendiu afectează o staț� ie de
transformatoare, reț�eaua poate să redirecț�ioneze rapid ș� i auto-
mat energia pentru a preveni penele uriaș� e de curent.
Robusteț�ea nu este singurul beneficiu. Energia generată ș� i
utilizată local este semnificativ mai eficientă decât modelul de tip
serviciu public, care se bazează pe transmiterea energiei pe dis-
tanț�e mari, unde aceasta se pierde. LO3 Energy colaborează cu
companiile locale de utilităț�i, cu liderii din comunităț�i ș� i cu parte-
neri tehnologici pentru a crea o piaț�ă unde vecinii pot să vândă ș� i
să cumpere valoarea ecologică locală a energiei lor. „Ca atare, î�n
loc să plăteș� ti o companie de servicii energetice care cumpără
credite de energie regenerabilă, poț�i să plăteș� ti direct oamenii
care generează efectiv electricitatea ce î�ț�i alimentează casa, elec-
tricitate locală ș� i ecologică ș� i care are cu adevărat un impact eco-
logic î�n cartierul tău. Pare mult mai corect, nu-i aș� a?” a spus
Orsini.7 Aș� a e!
Dacă poț�i localiza toate activele ș� i poț�i atribui o valoare de
localizare pentru generare ș� i consum, poț�i crea o piaț�ă î�n timp
real. Î� n opinia lui Orsini, î�ț�i poț� i scoate la licitaț� ie excedentul
REGISTRUL LUCRURILOR 231

energetic pentru vecinii tăi, care s-ar putea să nu aibă posibilita-


tea să genereze energie regenerabilă. Acț�ionând astfel, comunita-
tea ta poate să creeze robusteț� e energetică prin tranzacț� ii
peer-to-peer. Membrii comunităț�ii pot să ajungă la un consens pe
tema regulilor pieț�ei î�n timp real din microreț�ea, cum ar fi deter-
minarea preț�ului după perioada din zi, limite inferioare sau supe-
rioare ale preț�urilor, prioritatea acordată celui mai apropiat vecin
sau parametrii gândiț� i pentru a optimiza preț� ul ș� i a minimiza
pierderile. Nu vei sta cât e ziua de lungă î�n faț� a calculatorului
stabilind preț�uri, făcând oferte de cumpărare sau vânzare.
Microreț�elele de electricitate ale viitorului vor recolta căldu-
ră din puterea de calcul necesară pentru crearea ș� i securizarea
acestei platforme de tranzacț�ionare a reț�elei electrice. Distribuirea
puterii de calcul î�ntre clădirile din comunitate ș� i utilizarea tem-
peraturilor mai ridicate generate pentru a alimenta sistemele de
î�ncălzire, de apă caldă ș� i de aer condiț�ionat vor creș� te productivi-
tatea aceleiaș� i energii. „Noi ne concentrăm pe creș� terea Exergiei”,
spune Orsini.

Odată cu creș� terea generării de energie regenerabilă la nivel


local, Internetul Lucrurilor atacă modelul utilităț�ilor publice re-
glementate tocmai la timp. Trebuie să reacț�ionăm la schimbările
climatice ș� i să ne pregătim pentru condiț�ii meteorologice din ce
î�n ce mai extreme, mai ales pentru topirea calotelor glaciare care
scufundă insulele î�n apele oceanului ș� i perioade de secetă care
transformă terenul arid î�n deș� ert. Î�n prezent, pierdem î�n jur de
6.070.000 de hectare anual î�n faț�a deș� ertificării, cele mai grave
pierderi fiind î�n Africa Subsahariană unde, spre deosebire de fa-
milia Munroe din brusă, oamenii nu-ș� i permit pompe de apă, aer
condiț�ionat ș� i nici să migreze.8 Vrem ca reț�elele noastre de utilităț�i
ș� i motoarele noastre să nu arunce energie ș� i carbon î�n atmosferă.
Î�n timp ce utilităț�ile publice analizează beneficiile pe care le aduce
Internetul Lucrurilor actualei lor infrastructuri („reț�eaua inteli-
gentă”), conectarea microreț�elelor ar putea să ducă la modele de
energie complet noi. Companiile de utilităț� i, sindicatele lor,
232 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

autorităț�ile de reglementare, factorii politici ș� i nou-veniț�ii inova-


tori ca LO3 explorează aceste modele noi de generare, distribuire
ș� i utilizare a electricităț�ii î�ntâi la nivel de cartier ș� i apoi î�n toată
lumea.

EVOLUȚIA INFORMATICII: DE LA SERVERE


CENTRALE* LA PASTILE INTELIGENTE
Spre deosebire de reț�eaua noastră de energie electrică, puterea
de calcul a evoluat traversând mai multe paradigme. Î�n anii 1950
ș� i 1960, serverele centrale erau la putere – International Business
Machines ș� i Wild „BUNCH” (Burroughs, Univac, National Cash
Register Corp., Control Data ș� i Honeywell). Î�n anii 1970 ș� i 1980,
minicomputerele au intrat exploziv î�n scenă. Tracy Kidder a sur-
prins ascensiunea companiei Data General î�n bestsellerul său din
1981 intitulat The Soul of a New Machine (Sufletul unei noi ma-
șini). Asemenea companiilor mainframe, majoritatea acestor firme
au ieș� it din afaceri sau au dispărut. Cine î�ș�i mai aminteș� te de Digital
Equipment Corporation, Prime Computer, Wang, Datapoint sau
de minicomputerele de la Hewlett-Packard sau IBM? � n 1982,
hardware-ul IBM ș� i softul Microsoft ne-au adus deceniul PC-ului,
î�n timp ce Macintosh de la Apple î�ncerca să î�i calce pe bătături.
Cum se mai schimbă lucrurile!
Puse î�n miș� care de aceleaș� i progrese tehnologice, reț�elele de
comunicaț�ii au evoluat ș� i ele, la rândul lor. Î� ncepând cu prima
parte a anilor 1970, internetul (care î�ș�i are sursa î�n U.S. Advanced
Research Projects Agency Network – Reț�eaua Agenț� iei pentru
Proiecte de Cercetare Avansată a SUA) evolua î�n reț�eaua globală
ș� i distribuită din ziua de azi care conectează peste 3,29 miliarde
de persoane, afaceri, guverne ș� i alte instituț� ii. Tehnologiile de
calcul ș� i de reț�ea au condus la tablete ș� i dispozitive portabile mo-
bile. BlackBerry a pus î�n vânzare telefonul inteligent la î�nceputul
anilor 2000, iar Apple l-a popularizat prin iPhone î�n 2007.

* Mainframe, în original. (n.red.)


REGISTRUL LUCRURILOR 233

Aspectul relativ nou ș� i foarte incitant este capacitatea acestor


dispozitive de a merge dincolo de monitorizarea, măsurarea ș� i
comunicarea relativ pasive (a tiparelor meteorologice, a tipare-
lor din trafic), până la percepț� ie ș� i reacț� ie; adică, să execute o
tranzacț�ie sau să acț�ioneze urmând reguli predefinite de implica-
re. Acestea pot să simtă (temperaturi î�n scădere, blocaje î�n trafic)
ș� i să răspundă (să pornească î�ncălzirea, să prelungească durata
semnalului verde al semaforului); să măsoare (miș� care, căldură)
ș� i să comunice (servicii de urgenț�ă); să localizeze (conducta de
apă spartă) ș� i să î�nș� tiinț�eze (echipele de reparaț�ii); să monitori-
zeze (locaț�ia, proximitatea) ș� i să schimbe (direcț�ia); să identifice
(prezenț� a) ș� i să te ia î�n vizor (să-ț� i prezinte produse), printre
multe alte posibilităț�i.
Dispozitivele pot să fie statice (stâlpi, copaci, conducte) sau
mobile (î�mbrăcăminte, căș� ti, vehicule, animale de companie, ani-
male pe cale de dispariț�ie, pastile). Spre exemplu, î�ngrijitorii de
persoane utilizează pastile electronice inteligente – sau comesti-
bile – pentru a identifica ș� i î�nregistra dacă ș� i când î�ș�i ia pacientul
medicamentele. Un plasture aplicat pe piele sau un tatuaj captea-
ză datele ș� i poate măsura ritmul cardiac, mâncarea consumată
sau alț� i factori, comunicând apoi aceste informaț� ii medicului,
unui î�ngrijitor sau chiar pacientului, printr-o aplicaț�ie pentru a
identifica tiparele ș� i a oferi feedback. Profesia medicală va utiliza
î�n curând o tehnologie similară pentru livrarea direcț� ionată a
medicamentelor î�n cazul anumitor tipuri de cancer, măsurând
temperatura internă ș� i alț�i markeri biologici.10
Dispozitivele pot să comunice î�ntre ele, cu computerele ș� i cu
bazele de date î�n mod direct sau prin cloud, dar ș� i cu oamenii (î�ț�i
pot trimite un mesaj text sau te pot suna pe mobil). Prin inteli-
genț�a lor artificială care evoluează permanent ș� i prin datele pe
care le colectează, aceste dispozitive pun analizele de date, recu-
noaș� terea tiparelor ș� i identificarea tendinț�elor î�n mâinile indivi-
zilor.11 Sintagma big data specifică domeniului abia dacă reuș� eș� te
să descrie multitudinea de date pe care le va genera lumea fizică.
După cele mai reț�inute estimări, cele aproximativ 10 miliarde de
234 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

dispozitive conectate la internet î�n prezent vor depăș� i ca număr


25 de miliarde până î�n 2020.12 Hai să numim aceasta „date infinite”
de la dispozitive infinite.
Atunci, de ce nu locuim î�n case inteligente, nu conducem ma-
ș� ini inteligente ș� i nu practicăm o medicină inteligentă? Noi credem
că din pricina a ș� ase obstacole mari. Unul ar fi lansarea de aplica-
ț�ii ș� i servicii de tip Rube Goldberg. Practic, există puț�ine dispozi-
tive timpurii de tip Internetul Lucrurilor pentru consumatori
care au reuș� it să ofere vreo valoare practică, dacă nu vrei ca de-
tectorul tău de fum să ceară iluminatului de noapte să te sune ș� i
să te avertizeze că ț�i-a luat foc casa.13
Altul este inerț�ia organizaț�ională, la care se adaugă reticenț�a
sau incapacitatea directorilor executivi, asociaț�iilor din domeniu
ș� i sindicatelor de a-ș� i imagina strategii, modele de afaceri ș� i ro-
luri noi pentru oameni. Deș� i câț�iva antreprenori creativi au dez-
voltat afaceri noi pe baza unora dintre aceste principii (adică au
făcut posibile identificarea, căutarea, utilizarea ș� i plata activelor
fizice) ș� i, prin urmare, au revoluț�ionat pieț�ele existente (de exem-
plu, Uber, Airbnb), impactul rămâne î�n continuare comparativ
minor, fiind dependent de o companie ș� i de aplicaț� ia ei ca
intermediari.
Al treilea este teama de hackeri ostili sau de alte breș� e de
securitate care ar putea să modifice informaț�ia ș� i regulile de an-
gajare, preluând controlul asupra dispozitivelor cu consecinț�e
potenț�ial dezastruoase. Al patrulea este problema „rezistenț�ei î�n
timp”, un aspect deosebit de important pentru elementele capita-
le cu o durată foarte lungă a vieț� ii, mai lungă decât durata de
viaț�ă a unei aplicaț�ii obiș� nuite sau chiar a unei companii. Start-
up-urile dau faliment sau se vând ele î�nsele unor firme mai mari
tot timpul.
Al cincilea este scalabilitatea*; pentru a obț�ine toată valoarea
Internetului Lucrurilor, trebuie să putem să conectăm mai multe

* Scalabilitate ‒ în telecomunicații și ingineria software, este proprietatea unui sistem,


a unei rețele sau a unui proces de a arăta capacitatea acelui sistem de a suporta corect
un volum mai mare de încărcare, sau de a permite mărirea sau extinderea sa. (n.red.)
REGISTRUL LUCRURILOR 235

reț�ele î�mpreună astfel î�ncât să funcț�ioneze î�n interacț�iune. Ultimul


este problema globală a tehnologiei bazei de date centralizate –
nu poate să gestioneze trilioane de tranzacț�ii î�n timp real fără să
presupună costuri uriaș� e.
Pentru a depăș� i aceste obstacole, Internetul Tuturor
Lucrurilor are nevoie de un Registru al Tuturor Lucrurilor – ma-
ș� ini, oameni, animale ș� i plante.

INTERNETUL LUCRURILOR ARE NEVOIE DE UN


REGISTRU AL LUCRURILOR
Bine ai venit la Internetul Tuturor Lucrurilor care a devenit posibil
datorită Registrului Tuturor Lucrurilor – partajare de informaț�ii
distribuită, de î�ncredere ș� i sigură, perceperea ș� i automatizarea ac-
ț�iunilor ș� i tranzacț�iilor pe cuprinsul internetului, prin tehnologia
blockchain. Experț�ii î�n tehnologie ș� i scriitorii de literatură SF ș� i-
au imaginat de mult timp o lume î�n care o reț�ea globală unitară
de senzori conectaț�i la internet ar putea să surprindă fiecare eve-
niment, acț�iune sau schimbare de pe pământ. Odată cu apariț�ia
reț�elelor atotprezente, cu progresele neî�ntrerupte ale capacităț�ii
de procesare ș� i cu o paletă din ce î�n ce mai largă de dispozitive
conectate ieftine ș� i minuscule, viziunea unui „Internet al
Lucrurilor” se apropie treptat de realitate.
Nu uita că Satoshi Nakamoto a proiectat blockchainul bitcoin
pentru a garanta integritatea tuturor tranzacț�iilor online cu bit-
coini ș� i a monedei bitcoin î�n ansamblu. Î�nregistrând orice tran-
zacț� ie î�n fiecare nod ș� i distribuind după aceea î�nregistrarea
respectivă tuturor celorlalte noduri din reț� ea (adică block-
chainul), blockchainul se asigură că putem verifica tranzacț�ia ra-
pid ș� i fără niciun obstacol pe cuprinsul reț�elei peer-to-peer. Putem
să efectuăm tranzacț�ii de valoare – î�n acest caz, financiare – î�n
mod automat, sigur ș� i cu î�ncredere, fără să fie nevoie să cunoaș� -
tem sau să avem î�ncredere î�n fiecare nod din reț�ea ș� i fără să
trecem prin vreun intermediar. Registrul Tuturor Lucrurilor ne-
cesită un grad minim de î�ncredere.
236 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Tehnologia blockchain ne permite să identificăm dispozitive


inteligente cu informaț�ii centrale relevante ș� i să le programăm să
acț�ioneze î�n circumstanț�e definite fără riscuri de eroare, de ma-
nipulare rău intenț�ionată sau de î�nchidere î�n brusa australiană.
Cum blockchainul este un registru incoruptibil al tuturor schim-
burilor de date care au loc î�n reț�ea, construit î�n timp ș� i menț�inut
prin colaborarea dintre nodurile din reț�eaua respectivă, utiliza-
torul poate să fie sigur că datele sunt exacte.
Companiile din domeniul tehnologiei sunt din ce î�n ce mai
convinse că blockchainul este esenț�ial pentru deblocarea poten-
ț�ialului Internetului Lucrurilor. Î�nsuș� i IBM-ul, creatorul sisteme-
lor de computer mari ș� i centralizate, a intrat î�n rândurile
susț�inătorilor. Î�n raportul „Device Democracy: Saving the Future
of the Internet of Things” („Democraț�ia dispozitivelor: Salvarea
viitorului Internetului Lucrurilor”), IBM a identificat valoarea
blockchainului:

Î� n viziunea noastră a unui IoT descentralizat, block-


chainul este cadrul general care facilitează coordonarea ș� i
procesarea tranzacț�iilor dintre dispozitivele care interac-
ț�ionează. Fiecare dintre acestea î�ș�i gestionează propriile
roluri ș� i comportamente, ceea duce la un „Internet al
Lucrurilor Descentralizate ș� i Autonome” – ș� i, astfel, la de-
mocratizarea lumii digitale… dispozitivele sunt î�mputer-
nicite să execute î�n mod autonom contracte digitale cum
ar fi acordurile, plăț�ile ș� i barterele cu dispozitive omoloa-
ge, căutându-ș� i propriile actualizări ale softului, verificând
credibilitatea cu partenerii ș� i achitând sau făcând schimb
de resurse ș� i servicii. Aceasta le permite să funcț�ioneze ca
dispozitive care se î�ntreț�in ș� i se repară singure…14

Prin urmare, se deschid modele de afaceri complet noi prin


utilizarea blockchainului, deoarece fiecare dispozitiv sau nod din
reț�ea ar putea să funcț� ioneze ca o microafacere autonomă (de
exemplu, partajarea energiei sau a capacităț�ii de calcul la un cost
foarte scăzut).
REGISTRUL LUCRURILOR 237

„Alte exemple ar fi un serviciu de muzică sau un vehicul auto-


nom”, a precizat Dino Mark Angaritis, fondatorul Smartwallet.
„Fiecare secundă î�n care cântă muzica sau î�n care merge maș� ina
scade o fracț�iune de cent din soldul contului meu. Nu am o sumă
mare de plătit î�n avans ș� i nu plătesc decât pentru ce utilizez.
Furnizorul nu se confruntă cu riscul de neplată. Nu poț�i să faci lu-
cruri de felul acesta cu reț�elele tradiț� ionale de plăț� i, deoarece
comisioanele sunt prea mari pentru a trimite fracț�iuni de cent de
pe cardul tău de credit.”15
Dormitoarele neocupate, apartamentele goale sau sălile de
conferinț�ă vacante ar putea să se î�nchirieze singure. Brevetele ar
putea să se acorde singure. E-mailul nostru ar putea să-i taxeze pe
cei care trimit mesaje spam pentru fiecare articol primit. Ai î�nț�e-
les ideea. Având la dispoziț�ie î�nvăț�area automată, senzorii ș� i ro-
botica, agenț�ii autonomi ar putea să ne administreze căminele ș� i
clădirile de birouri, vânzările interactive ș� i marketingul, adăpos-
turile din staț�iile de autobuz, fluxul traficului ș� i utilizarea drumu-
rilor, colectarea ș� i eliminarea gunoiului (coș� urile de gunoi le-ar
vorbi camioanelor), sistemele energetice, sistemele de apă, dis-
pozitivele medicale î�ncorporate sau uzate, inventarele, fabricile
ș� i lanț�urile de aprovizionare.
Carlos Moreira, directorul general al WISeKey, a spus că cele
mai mari oportunităț�i vor putea fi găsite î�n ceea ce a numit block-
chainul industrial16. WISeKey, o companie cu sediul î�n Elveț�ia care
lucrează î�n domeniul administrării identităț�ii, securităț�ii ciber-
netice ș� i comunicaț�iilor mobile, asigură capacităț�i de tranzacț�io-
nare securizată pentru ceasuri ș� i alte dispozitive portabile ș� i
acum î�ș�i pune modelul de asigurare a î�ncrederii la dispoziț�ia fa-
bricanț�ilor ș� i producătorilor de cipuri î�n vederea echipării unui
număr foarte mare de alte dispozitive IoT pentru a se autentifica
ș� i a comunica pe Internet sau î�n alte reț�ele. „Ne î�ndreptăm spre o
lume diferită, î�n care î�ncrederea va fi delegată la nivelul obiecte-
lor. Un obiect care nu prezintă î�ncredere va fi respins automat de
celelalte obiecte fără să fie nevoie să se ceară confirmare de la
vreo autoritate centrală”, a spus Moreira. „Aceasta reprezintă o
238 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

schimbare uriaș� ă de paradigmă care va avea consecinț�e extraor-


dinare asupra felului î�n care vor fi derulate procesele î�n anii
următori.”17
Î�n această lume emergentă, utilizatorii se conectează la dis-
pozitivele inteligente utilizând o identificare ș� i o autentificare
sigure, chei potenț�ial publice/private ș� i definesc regulile de an-
gajare, cum ar fi confidenț�ialitatea, cu alte dispozitive, î�n loc să
urmeze regulile unui nod sau ale unui intermediar. Producătorii
pot să transfere î�ntreț�inerea, proprietatea, accesul ș� i responsabi-
litatea unei comunităț� i de dispozitive care se î�ntreț� in singure,
asigurând rezistenț�a î�n timp a IoT ș� i economisind costurile de
infrastructură, î�nlocuind fiecare dispozitiv exact atunci când
ajunge să fie î�nvechit.
Î�n felul acesta, blockchainul poate să abordeze cele ș� ase ob-
stacole din calea funcț�ionării unui Internet al Lucrurilor. Pentru a
rezuma, noul Registru al Tuturor Lucrurilor are nouă caracteris-
tici de reț�ea atractive:

Reziliență. Se autocorectează, nu are niciun singur punct


de avarie.
Robustețe. Poate să facă faț�ă miliardelor de date ș� i de
tranzacț�ii.
În timp real. Rămâne î�n funcț�iune 24/7/365 ș� i datele
circulă instantaneu.
Capacitate de reacție. Reacț� i onează la condiț� i i
schimbătoare.
Deschis în mod radical. Evoluează constant ș� i se schim-
bă la fiecare nouă intrare de date.
Regenerabil. Poate fi multifuncț� i onal, reutilizat ș� i
reciclat.
Reductiv. Reduce costurile ș� i fricț� iunile, maximizează
eficienț�a procesului.
Generator de venituri. Face posibile noi modele de afa-
ceri ș� i noi oportunităț�i.
REGISTRUL LUCRURILOR 239

De încredere. Asigură integritatea datelor ș� i credibilita-


tea participanț�ilor.

De ce credem că IoT-ul făcut cu putinț�ă de blockchain are un


potenț�ial uriaș� ? Principalul motiv care ne impulsionează să cre-
dem aceasta este acela că permite animarea lumii fizice. După ce
aducem aceste obiecte la viaț�ă î�n registru, ele pot să perceapă, să
răspundă, să comunice ș� i să acț�ioneze. Activele pot să caute, să
găsească, să utilizeze ș� i să se compenseze unul pe altul conform
contractelor inteligente, făcând posibile noi pieț�e revoluț�ionare,
aș� a cum a făcut Internetul mai devreme pentru oameni ș� i pentru
toate tipurile de conț�inuturi digitale.
Î�ntrebări pentru manageri, antreprenori ș� i lideri ai societăț�ii
civile: Cum veț�i profita de aceste oportunităț�i noi de a vă schimba
ș� i de a vă dezvolta? Cum va răspunde organizaț�ia voastră la inevi-
tabila revoluț�ionare a actualului vostru model operaț�ional? Cum
veț� i concura cu noile modele creative de start-up-uri ș� i de
colaborare?
Î�n vieț�ile noastre există nenumărate oportunităț�i pentru a
beneficia de o eficienț� ă mai ridicată, de servicii î�mbunătăț� ite,
costuri reduse, un grad mai mare de siguranț�ă ș� i rezultate mai
bune ș� i le putem î�mbunătăț�i pe fiecare dintre ele aplicând logica
blockchainului la Internetul Lucrurilor. Î�ncepem următoarea fază
majoră a revoluț�iei digitale. Michele Tinsley de la Intel a explicat
de ce compania sa cercetează atât de detaliat revoluț� ia block-
chain: „Atunci când PC-urile au devenit foarte răspândite, ratele
productivităț� ii au explodat. Am conectat PC-urile acelea la un
server, la un centru de date sau la cloud, făcând ca start-up-urile
să poată dispune foarte uș� or ș� i foarte ieftin de calculatoare ș� i ve-
dem iarăș� i o inovaț�ie rapidă ș� i noi modele de afaceri”18. Intel vrea
să accelereze procesul prin care î�nț�elegem ce funcț�ionează, ce nu
funcț�ionează ș� i unde se găsesc oportunităț�ile. „S-ar putea să ve-
dem că această tehnologie este o altă etapă progresivă de inova-
re, care face posibile tot felul de companii ș� i de jucători noi. Nu
putem să lipsim din conversaț� ie dacă dorim să fim lideri î�n
240 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

domeniul tehnologiei”, a spus ea.19 Imaginează-ț�i pur ș� i simplu


potenț�ialul aplicării acestor capacităț�i î�n cadrul mai multor tipuri
de afaceri, multe dintre ele nefiind atinse de revoluț� i a
internetului.

CELE DOUĂSPREZECE SCHIMBĂRI MAJORE:


ANIMAREA LUCRURILOR
Care sunt posibilităț�ile de a anima lumea fizică? Spre deosebire
de Pinocchio, noi nu avem o Zână Albastră. (Ș� i, spre deosebire de
Pinocchio, blockchainul nu minte.) Dar î�n ziua de azi, chiar acum,
avem tehnologia registrului distribuit care va permite multora,
nu doar celor de la General Electric, să „dea viaț�ă lucrurilor bune”.
Chiar mai bine de atât, nasul lui Pinocchio nu se poate lungi î�n
registru.
Suntem î�n perioada î�n care abia î�ncepem să ne gândim la
posibilităț�ile Registrului Tuturor Lucrurilor (î�ncorporate î�n IoT).
Chiar dacă până acum dispozitivele pentru consumatori s-au bu-
curat de cea mai mare parte a atenț�iei î�n mass-media populară,
există aplicaț� ii potenț� iale î�n cadrul tuturor sectoarelor. Sunt o
mulț�ime de moduri de a clasifica ș� i de a grupa potenț�ialele apli-
caț�ii pentru că foarte multe aplicaț�ii trec peste graniț�e ș� i ar putea
fi î�ncadrate î�n mai multe categorii, nu doar î�ntr-una. Spre exem-
plu, McKinsey utilizează conceptul de contexte atunci când clasi-
fică IoT-ul.20 Noi am identificat oportunităț� i pentru Registrul
Tuturor Lucrurilor î�n douăsprezece domenii funcț�ionale majore.
Anumite beneficii – ș� i argumentul afacerilor – vor fi specifice
pentru fiecare aplicaț�ie. Categoriile de mai jos ilustrează potenț�ia-
lul ș� i transformarea potenț�ial semnificativă de la nivelul pieț�elor,
actorilor ș� i modelelor actuale de afaceri.

1. Transporturile
Î�n viitor, vei chema un vehicul autonom care să te ducă î�n sigu-
ranț�ă la locul de destinaț�ie. Acesta va urma î�n mod intuitiv cea
mai rapidă rută, va evita zonele î�n care se fac reparaț�ii, va achita
REGISTRUL LUCRURILOR 241

taxele de autostradă ș� i va parca de unul singur. Î�n perioadele î�n


care traficul este congestionat, vehiculul tău va negocia un preț
de depășire astfel î�ncât să ajungi la destinaț�ie la timp, iar adminis-
tratorii din domeniul transportului de mărfuri vor utiliza IoT-ul
făcut posibil de blockchain pentru toată î�ncărcătura, ca să treacă
rapid de vamă sau de celelalte inspecț�ii obligatorii. Fără birocra-
ț�ie. Allianz, un producător de maș� ini care spală strada, ar putea
să-ș� i echipeze vehiculele municipale cu o cameră de filmat mini-
aturală sau cu senzori care să identifice maș� inile care nu au fost
mutate de proprietari (dacă nu se pot miș� ca singure) î�n timpul
zilelor î�n-care-se-parchează-pe-cealaltă-parte-a-străzii î�n oraș� ul
New York, să trimită datele colectate de senzori la poliț�ia rutieră
ș� i să economisească scrierea de amenzi de parcare. Sau chiar
maș� ina care spală strada ar putea să î�ncaseze amenda de parcare
î�n bitcoini de la maș� ina parcată î�n timp ce ar trece pe lângă ea
spălând strada – pentru că Departamentul de Transporturi al
statului New York ar cere tuturor maș� inilor î�nmatriculate î�n cele
cinci cartiere ale oraș� ului New York să aibă portofele bitcoin co-
nectate la plăcuț�ele de î�nmatriculare. Pe de altă parte, vehiculele
autonome ar sesiza că se apropie maș� ina de spălare a străzii ș� i
s-ar da pur ș� i simplu la o parte pentru a-i permite să treacă.

2. Administrarea infrastructurii
Numeroș� i specialiș� ti vor utiliza dispozitive inteligente care să
monitorizeze locaț�ia, integritatea, vârsta, calitatea ș� i orice alt fac-
tor relevant al pavajului, căilor ferate, stâlpilor ș� i liniilor de elec-
tricitate, conductelor, autostrăzilor, porturilor ș� i altor tipuri de
infrastructură publică ș� i privată, pentru a monitoriza condiț�iile,
pentru a detecta problemele (de exemplu, defectarea sau deteri-
orarea) ș� i a oferi un răspuns rapid ș� i eficient sub aspectul costu-
rilor. Acesta este locul unde vor intra î�n scenă companii precum
Filament, cu tehnologii noi ș� i accesibile ca preț� care să dea viaț�ă
infrastructurii deja existente fără capitalul uriaș� necesar pentru
î�nlocuirea ei. Eric Jennings de la Filament estimează că „peste
90% din infrastructură este deconectată î�n momentul de faț� ă,
242 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

astfel că nu ar fi deloc practic să o î�ndepărtăm integral ș� i să o î�n-


locuim cu active nou-nouț�e, wireless ș� i conectate”21.

3. Managementul energiei, gunoiului ș� i apei


„Trimite un camion care să mă golească”, spune coș� ul de gunoi
care dă pe afară. „Repară-mă”, spune ț�eava care curge. Internetul
Lucrurilor ar trebui să inspire o sută de cărț�i noi pentru copii.
Serviciile tradiț�ionale de utilităț�i din statele dezvoltate ș� i din cele
î�n curs de dezvoltare ar putea să utilizeze IoT-ul făcut posibil de
blockchain pentru a urmări producț�ia, distribuț�ia, consumul ș� i
colectarea. Aș� a cum am văzut deja, nou-veniț�ii care nu au o in-
frastructură î�ncorporată semnificativă plănuiesc să utilizeze
aceste tehnologii pentru a crea pieț�e ș� i modele complet noi (de
exemplu, microreț�eaua comunitară de electricitate).

4. Extragerea de resurse ș� i agricultura


Vacile pot să devină dispozitive pe blockchain, lucru care le-ar
permite agricultorilor să urmărească ce mănâncă vacile, ce medi-
camente au luat ș� i istoricul complet al sănătăț�ii lor. Această teh-
nologie poate contribui de asemenea la urmărirea echipamentului
foarte specializat ș� i costisitor ș� i î�i poate extinde foarte mult dis-
ponibilitatea pentru utilizări chiar-la-timp ș� i pentru recuperarea
costurilor; poate î�mbunătăț�i siguranț�a minerilor ș� i agricultorilor
prin etichetarea echipamentului de siguranț�ă ș� i listele automate
de verificare (pentru a te asigura că echipamentul este utilizat î�n
mod adecvat); poate monitoriza vremea, solul ș� i condiț�iile cultu-
rii agricole pentru a î�ncepe irigaț� iile, recoltarea automată sau
alte acț�iuni; ș� i poate compila analizele de „date infinite” pentru a
identifica resurse noi sau pentru a face sugestii referitoare la cele
mai bune practici agricole î�n funcț�ie de tiparele ș� i rezultatele an-
terioare. Senzorii din sol ș� i de pe copaci ar putea să ajute agenț�i-
ile pentru protecț�ia mediului să monitorizeze fermierii ș� i felul î�n
care exploatează aceș� tia pământul.
REGISTRUL LUCRURILOR 243

5. Monitorizarea mediului ș� i serviciile de urgenț�ă


Ț� i-l mai aminteș� ti pe agentul meteorologic autonom BOB? BOB
va trăi î�ntr-o lume de senzori meteo ș� i va câș� tiga bani colectând
ș� i vânzând date deosebit de importante despre vreme. Printre
exemplele de aici se numără monitorizarea calităț� ii aerului ș� i
apei ș� i emiterea de alerte de reducere a poluanț�ilor sau de a ră-
mâne acasă; marcarea produselor chimice periculoase sau a ra-
dioactivităț�ii pentru lucrătorii care intervin î�n situaț�ii de urgenț�ă;
monitorizarea locurilor lovite de fulger ș� i a incendiilor forestie-
re; instalarea unor sisteme de avertizare ș� i alertă î�n caz de cutre-
mur sau tsunami. Pe lângă î�mbunătăț� irea timpilor de reacț� ie
pentru serviciile de urgenț�ă ș� i reducerea riscurilor la care expun
aceste evenimente vieț�ile omeneș� ti, am putea utiliza datele longi-
tudinale pentru a spori cunoaș� terea tendinț�elor ș� i tiparelor care
stau la bază, pentru a identifica măsurile de prevenire î�n unele
cazuri ș� i pentru a ne î�mbunătăț�i capacitatea predictivă astfel î�n-
cât să putem asigura o avertizare ș� i mai timpurie.

6. Asistenț�a medicală
Î�n domeniul asistenț�ei medicale, specialiș� tii utilizează digitaliza-
rea pentru a administra activele ș� i î�nregistrările medicale, pentru
a păstra un inventar ș� i pentru a se ocupa de comandarea ș� i achi-
tarea tuturor echipamentelor ș� i produselor farmaceutice. Î�n pre-
zent, spitalele sunt pline de dispozitive inteligente care
supraveghează aceste servicii, dar sunt puț�ine cele care comuni-
că î�ntre ele sau care iau î�n calcul importanț�a securităț�ii ș� i a prote-
jării confidenț� ialităț� ii î�n î�ngrijirea directă a pacientului. IoT-ul
bazat pe blockchain poate să utilizeze aplicaț�ii emergente pentru
a lega aceste servicii. Printre aplicaț�iile î�n curs de dezvoltare se
numără monitorizarea ș� i administrarea bolii (de exemplu, pasti-
le inteligente, aparate care pot fi purtate ș� i care urmăresc semne-
le vitale ș� i oferă feedback) precum ș� i un control î�mbunătăț�it al
calităț�ii. Imaginează-ț�i un ș� old sau un genunchi artificial care se
monitorizează singur, transmite date cu caracter anonim despre
244 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

performanț�e producătorului, pentru î�mbunătăț�irea designului, ș� i


î�i comunică direct medicului pacientului că „este momentul să fie
î�nlocuit”. Tehnicienii nu vor putea să utilizeze echipament speci-
alizat dacă nu au urmat paș� ii necesari pentru a asigura trăinicia
ș� i acurateț�ea acestuia. Noi medicamente inteligente vor putea să
se urmărească singure î�n studiile clinice, să prezinte dovezile
eficacităț�ii lor, precum ș� i efectele secundare fără riscul modifică-
rii rezultatelor.

7. Serviciile financiare ș� i asigurările


Instituț�iile financiare ar putea să utilizeze dispozitivele inteligen-
te ș� i IoT-ul pentru a-ș� i marca drepturile asupra activelor fizice,
acestea putând fi urmărite ș� i detectate. Cum monedele digitale
permit stocarea ș� i transferul rapid ș� i sigur al valorii pentru toț�i
utilizatorii, mari sau mici, ele permit de asemenea evaluarea ș� i
gestionarea riscului. Ducând ideea puț�in mai departe, ar putea
cei săraci ș� i cei defavorizaț�i să câș� tige sume mici de bani sau poa-
te electricitate sau alte feluri de „credite”, dacă ar permite ca acti-
vele lor limitate să fie etichetate ș� i utilizate î�n comun ca î� n
exemplul anterior al microreț�elei electrice? Proprietarii vor pu-
tea să eticheteze obiecte de preț� , antichităț�i, bijuterii, obiecte de
muzeu, orice bun care a trecut pe la Sotheby’s ș� i a fost asigurat
de Lloyd’s. Asiguratorii ar putea să regleze plăț�ile î�n funcț�ie de
locul unde se află obiectul ș� i de mediul acestuia – dacă se află la
Muzeul Metropolitan de Artă din New York, î�ntr-un mediu con-
trolat, avem o rată mai mică a asigurării; dacă este î�n drum spre
Grecia, va fi percepută o rată mai mare. Obiectul ar putea să
spună dacă a stat î�ntr-un seif sau la gâtul unei celebrităț�i. Rata
de asigurare ar fi mai mare dacă dispozitivul s-a aflat la gâtul lui
Lindsay Lohan decât dacă ar fi stat la gâtul lui Anne Hathaway,
spre exemplu. Maș� inile fără ș� ofer ar avea cu siguranț�ă rate mai
mici de asigurare, iar dispozitivele ar putea să stabilească ele
î�nsele, la faț� a locului, despăgubirile plătite prin asigurare pe
baza datelor de la senzori.
REGISTRUL LUCRURILOR 245

8. Documentele ș� i alte feluri de păstrare a evidenț�ei


Aș� a cum am explicat, activele fizice pot să devină active digitale.
Toată documentaț�ia referitoare la un anumit „lucru” poate fi digi-
talizată ș� i adusă pe blockchain, inclusiv brevetele, proprietatea,
garanț�iile, inspecț�iile de certificare, provenienț�a, asigurarea, da-
tele de î�nlocuire, aprobările etc., mărind semnificativ disponibili-
tatea ș� i integritatea datelor, reducând timpul petrecut cu
completarea, depozitarea, scăzând posibilitatea pierderii actelor
ș� i aducând inclusiv alte î�mbunătăț�iri referitoare la documentaț�ia
respectivă. Spre exemplu, un vehicul nu va porni dacă nu a trecut
o inspecț�ie recentă de siguranț�ă, dacă asigurarea de răspundere
civilă a expirat, dacă proprietarul său nu ș� i-a plătit amenzile de
parcare sau pe cele de circulaț�ie sau dacă permisul de conducere
al persoanei care î�ncearcă să conducă maș� ina a fost suspendat.
Articolele de pe rafturi vor anunț�a ș� efii de magazine atunci când
au depăș� it data până la care este „recomandată” vânzarea. Ș� efii
de magazine ar putea chiar să programeze aceste articole să-ș� i
reducă singure preț�ul pe măsură ce se apropie data de expirare.

9. Administrarea de clădiri ș� i proprietăț�i


Se estimează că din totalul de un miliard o sută cincisprezece
milioane de metri pătraț�i de proprietăț�i imobiliare comerciale
din Statele Unite, 65% sunt neocupaț�i.22 Senzorii digitali pot să
creeze pieț�e ale acestor active imobiliare făcând posibile desco-
perirea, utilizarea ș� i plata î�n timp real. Vânzătorii intră acum pe
acest teren ș� i dezvoltă noi modele de servicii pentru a î�nchiria
spaț�iul î�n orele din afara programului. Pe timpul serii, sala ta de
conferinț�e poate să primească o a doua utilizare, devenind o sală
de clasă pentru tinerii din cartier sau birou pentru un start-up
local. Alte aplicaț�ii vor include securitatea ș� i controlarea accesu-
lui, iluminatul, î�ncălzirea, răcirea ș� i gestionarea gunoiului ș� i a
apei. Clădirile cele mai ecologice vor funcț�iona pe baza Registrului
Lucrurilor. Imaginează-ț�i că datele despre utilizarea lifturilor ș� i
despre fluxul de oameni din clădire vor influenț�a felul î�n care ar-
hitectul va proiecta spaț�iile publice ș� i private. Spaț�iul rezidenț�ial
246 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

nefolosit se poate lista singur ș� i poate negocia prin Registrul


Tuturor Lucrurilor pentru a ajuta turiș� tii, studenț�ii, managerii
programelor de adăpostire a celor fără locuinț�e ș� i pe alț�ii să gă-
sească un spaț�iu care să le satisfacă nevoile. Ideile acestea sunt
valabile pentru toate tipurile de proprietăț�i imobiliare, rezidenț�i-
ale, hoteliere, de birouri, fabrici, comerț� cu amănuntul sau angro
ș� i instituț�ionale.

10. Operaț�iunile industriale – Fabrica Lucrurilor


Fabrica globală are nevoie de un Registru al Lucrurilor, adică de
blockchainul industrial. Managerii fabricilor vor utiliza dispoziti-
ve inteligente pentru a monitoriza liniile de producț�ie, inventarul
din depozit, distribuț�ia, calitatea ș� i alte inspecț�ii. Este posibil ca
industrii î�ntregi să adopte registrul pentru a creș� te semnificativ
eficienț�a pentru procese de genul managementului lanț�ului de
aprovizionare. Aparatele mari ș� i complexe, cum ar fi avioanele ș� i
locomotivele, sunt formate din milioane de piese. Fiecare compo-
nentă individuală a unui motor de avion sau a unui automotor ar
putea să aibă senzori care să emită o alertă atunci când aceasta
trebuie reparată. Imaginează-ț�i un tren plecat din Baltimore spre
Long Beach care anunț�ă echipa de î�ntreț�inere din Long Beach cu
trei zile î�nainte că are nevoie de o piesă nouă deosebit de impor-
tantă. Senzorul ar putea chiar să emită un RFP* ș� i ar putea să ac-
cepte cea mai bună ofertă ș� i livrare a piesei, reducând timpii ș� i
costul masiv din randamentul de operare al corporaț�iilor mari ca
General Electric, Norfolk Southern ș� i altele. Chiar mai semnificativ
de atât, producătorii din nenumărate domenii, de la automobile, la
becuri ș� i până la plasturi, examinează felul î�n care pot să î�ncorpo-
reze cipuri inteligente î�n produsele proprii sau î�n componentele
acestora ș� i felul î�n care pot să monitorizeze, să colecteze ș� i să ana-
lizeze datele despre performanț�ă. Cu astfel de date, ar putea să
ofere actualizări automatizate, să anticipeze nevoile clientului ș� i
să pună la dispoziț�ie servicii noi, î�ncetând efectiv să mai fie furni-
zori de produse ș� i devenind servicii bazate pe software.

* Request for Proposal ‒ este vorba de o cerere de ofertă. (n.tr.)


REGISTRUL LUCRURILOR 247

11. Managementul locuinț�ei


Te simț�i singur? Poț�i oricând să stai de vorbă cu casa ta. Casa ta
precum ș� i numeroase produse ș� i servicii vin pe piaț�ă pentru a
permite monitorizarea automată ș� i de la distanț� ă a locuinț�ei.
Aceste servicii merg mai departe de „camerele care supraveghea-
ză o bonă”, incluzând elemente de control al accesului, reglarea
temperaturii, luminii ș� i, î�n cele din urmă, reglarea tuturor celor-
lalte lucruri din locuinț�ă. Chiar dacă „locuinț�ele inteligente” au
avut un start relativ greoi, companii precum Apple, Samsung ș� i
Google depun eforturi pentru a simplifica instalarea ș� i operaț�iu-
nile. Conform BCC Research, „se estimează că piaț�a automatizării
caselor va urca de la 6,9 miliarde de dolari î�n 2014 la 10,3 miliar-
de î�n 2019… iar creș� terea va fi constantă ș� i pe termen lung”23.

12. Operaț�iunile cu amănuntul ș� i vânzările


Î�n timp ce mergi pe stradă, dispozitivul tău mobil te informează
că rochia care î�ț�i place este disponibilă la magazinul Gap. Intri î�n
magazin ș� i rochia cu mărimea ta te aș� teaptă. După ce o probezi, o
scanezi ș� i plata este finalizată. Dar, cum ai ș� i alte treburi de făcut,
rochia va ajunge acasă î�naintea ta. Pe lângă randamentul operaț�io-
nal ș� i monitorizarea mediului, comercianț� ii cu amănuntul vor
putea să personalizeze produsele ș� i serviciile pentru clienț�i iden-
tificabili, î�n timp ce aceș� tia merg pe jos sau cu maș� ina, î�n funcț�ie
de locaț�ie, indicatori demografici, interese cunoscute ș� i istoricul
de achiziț�ii, cu condiț�ia ca aceș� ti clienț�i să-ș� i fi deschis cutiile ne-
gre pentru comercianț�ii cu amănuntul de pe blockchain.

RENTABILITATEA ECONOMICĂ
Pe parcursul acestui capitol am menț�ionat numeroase beneficii
potenț�iale ale IoT-ului distribuit, bazat pe blockchain, la mai mul-
te niveluri (individual, organizaț� ional, industrial, societal).
Reproiectarea ș� i automatizarea proceselor î�n cadrul reț� elelor
peer-to-peer, nu prin oameni sau prin aplicaț� ii intermediare
248 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

centralizate, ar putea să aducă o mulț�ime de beneficii identificate


deja, printre care:

• Viteză (automatizare de la un capăt la altul)


• Costuri reduse (asociate cu transmiterea unor cantități
aproape infinite de date spre facilități centrale uriașe de
procesare, eliminarea intermediarilor costisitori)
• Venituri, eficiență și/sau productivitate sporite (elibera-
rea capacității excedentare pentru reutilizare)
• Eficacitate sporită (listele de verificare încorporate și alte
protocoale reduc impactul erorilor umane)
• Securitate și integritate sporite (încrederea dintre persoa-
ne nu este o condiție necesară din moment ce încrederea
este proiectată în arhitectura rețelei)
• Șanse mai reduse de cădere a sistemului (eliminarea
punctelor de strangulare, reziliență încorporată)
• Un consum mai scăzut de energie (energia necesară pentru
rețeaua în sine este compensată de eficiența crescută și
de pierderile reduse, de determinarea dinamică a prețu-
rilor și de buclele de feedback)
• O protecție sporită a confidențialității (intermediarul nu
poate să treacă peste sau să ignore regulile definite în
blockchain)
• O mai bună înțelegere a tiparelor, proceselor și oportuni-
tăților aflate la bază care să le îmbunătățească prin colec-
tarea și analizarea „datelor infinite”
• Consolidarea capacității de a prezice diferite evenimente,
indiferent dacă sunt negative (condiții meteo severe, cu-
tremure, șubrezirea sănătății) sau pozitive (cel mai bun
moment pentru semănat, tiparele de cumpărare).

Modelul distribuit deschis î�nseamnă că reț�elele IoT se pot


susț�ine singure chiar ș� i după ce o companie bate î�n retragere sau
un producător eș� uează. Atunci când este proiectată î�n sistem,
interoperabilitatea va permite conectarea a diferite reț�ele IoT ș� i
va descătuș� a o valoare ș� i mai mare.24
REGISTRUL LUCRURILOR 249

Multe dintre aceste beneficii depind de conceptele reț�elelor


distribuite sau descentralizate ș� i de eliminarea unei centrale (de
exemplu, de comandă ș� i control) sau a altui intermediar (de
exemplu, o casă de compensare sau o aplicaț�ie de administrare).
După ce noii intermediari î�ș�i vor prelua rolul, ceilalț�i vor simț�i că
sunt presaț�i să-i „ocolească” sau să-i elimine. Din perspectiva lui
Eric Jennings, „oamenii vor face lucrurile pe care le vor face pen-
tru a-ș� i reduce disconfortul, ajungându-se la silozuri, concentra-
re ș� i centralizare. Ceea ce reprezintă un câș� tig pe termen scurt
pentru oamenii respectivi va fi o pierdere pe termen lung pentru
toț�i ceilalț�i”. El a spus: „Internetul Lucrurilor ar trebui să fie com-
plet descentralizat acolo unde dispozitivele pot fi autonome, se
pot descoperi reciproc î�n mod direct, pot să comunice î�ntre ele
direct ș� i î�n siguranț�ă ș� i, î�n cele din urmă, se pot plăti una pe cea-
laltă î�n valoare, direct de la o maș� ină la alta”25.
Institute for Business Value (Institutul pentru Valoarea
Afacerilor) al IBM a efectuat cercetări î�n ceea ce numeș� te cei cinci
„vectori majori de revoluț�ionare” care vor amplifica valorificarea
activelor fizice ca urmare a IoT-ului bazat pe blockchain.26 Chiar
dacă IBM are un interes de afaceri î�n materie de IoT, cercetarea sa
î�n domeniul valorii î�n afaceri este foarte utilă.
Î�n primul rând, institutul a observat că aceste reț�ele noi le
vor permite utilizatorilor să caute, să acceseze ș� i să plătească pe
loc pentru activele fizice disponibile, cum ar fi spaț�iul de stocare
sau capacitatea de calcul neutilizate. Bunurile din ofertă se pot
cupla singure cu cererea. Deoarece putem estima automat riscul
ș� i creditul online ș� i putem recupera bunurile virtual, putem dimi-
nua semnificativ preț�ul creditului ș� i al riscului. Utilizarea auto-
mată a sistemelor ș� i dispozitivelor î�mbunătăț� eș� te eficienț� a
operaț�ională. Î�n ultimul rând, firmele pot să apeleze la căutarea de
resurse pe internet, pot colabora ș� i pot optimiza î�mpreună cu par-
tenerii de afaceri î�n timp real prin intermediul lanț�urilor valorice
integrate digital.
Pe scurt, ai ocazia să creezi pieț�e mai eficiente, mai simple
conceptual. Poț�i obț�ine acces la active inaccesibile anterior, poț�i
250 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

determina preț�uri î�n timp real ș� i î�ț�i poț�i reduce riscurile. După ce
infrastructura de bază este gata de utilizare, barierele de intrare
sunt reduse (de exemplu, dezvolț�i pur ș� i simplu o aplicaț�ie), iar
costurile curente sunt ș� i ele micș� orate (de exemplu, gata cu taxe-
le pentru serviciile terț� ilor). Aceasta reduce drastic costurile
transmiterii fondurilor ș� i diminuează barierele din calea deț�ine-
rii unui cont bancar, obț�inerii de credit ș� i investirii. Ar putea chiar
să sprijine canalele de microplăț�i, cuplând utilizarea unui servi-
ciu minut cu minut cu plata minut cu minut.
Registrul Lucrurilor face posibil „capitalismul distribuit”, nu
doar capitalismul redistribuit. Foarte diferite de situaț�iile de tip
gratuit pentru toț�i, aceste pieț�e pot fi modelate î�n conformitate
cu valorile noastre – ca persoane, companii ș� i societăț�i –, iar aces-
te valori pot fi programate î�n codul blockchainului, cum ar fi sti-
mulentele pentru utilizarea energiei regenerabile, pentru
utilizarea resurselor de la vecinii aflaț�i cel mai aproape, pentru
onorarea angajamentelor referitoare la preț�uri ș� i pentru proteja-
rea confidenț� i alităț� i i. Pe scurt, faptul că Registrul Tuturor
Lucrurilor este utilizat să gestioneze IoT va anima ș� i personaliza
lumea fizică chiar dacă partajăm ș� i mai multe lucruri. Aș� a cum au
spus cei de la IBM: „La nivel macroeconomic, vom avea cu toț�ii de
câș� tigat î�ntr-un viitor IoT, chiar dacă diferite industrii vor avea
parte de un amestec de efecte diverse”27. Conform McKinsey
Global Institute, valoarea economică a IoT a fost, probabil, sub­
estimată; impactul economic – inclusiv surplusul consumatorilor
– ar putea să ajungă până la 11,1 trilioane de dolari pe an î�n 2025
pentru aplicaț�iile IoT.28 Aceasta î�nseamnă o creș� tere cu 10% a
PIB-ului global actual de peste 100 de trilioane de dolari; este
enorm!
Inteligența de rețea, o sintagmă inventată î�n The Digital
Economy, se referea la felul î�n care reț�eaua avea să fie mai inteli-
gentă decât cel mai inteligent nod din orice domeniu. După cum
am explicat, prima generaț�ie a internetului a redus costurile de
tranzacț� ie î�ntr-o oarecare măsură. Avem lanț�uri mai rapide de
furnizori, abordări noi î�n materie de marketing ș� i colaborări
REGISTRUL LUCRURILOR 251

peer-to-peer ca Linux ș� i Wikipedia la scară masivă, cu numeroase


modele de afaceri inovatoare. Tehnologia blockchain va accelera
acest proces. Pe măsură ce Internetul Lucrurilor va prinde rădă-
cini, aceste tendinț�e se vor hiperaccelera.

VIITORUL: DE LA UBER LA SUBER


Am luat î�n evidenț�ă o mulț�ime de lucruri î�n acest capitol. Acum, hai
să reunim toate firele inovaț�iei la un loc î�ntr-un singur scenariu.
Gândeș� te-te la cei care agregă servicii, cum ar fi Uber ș� i Lyft.
Uber este o reț�ea de partajare a transportului cu automobilul ce
are la bază o aplicaț� ie, formată din ș� oferi care sunt dispuș� i să
transporte alte persoane contra unei sume de bani. Pentru a uti-
liza serviciile Uber, descarci aplicaț�ia Uber, î�ț�i creezi un cont ș� i
furnizezi companiei Uber informaț�ii despre cardul tău de credit.
Când foloseș� ti aplicaț�ia pentru a solicita o maș� ină, aceasta î�ț�i cere
să alegi tipul de maș� ină dorit ș� i î�ț�i marchează poziț�ia pe o hartă.
Aplicaț�ia te va ț�ine la curent î�n privinț�a disponibilităț�ii ș� i locului
unde se află potenț�ialul tău ș� ofer. La sfârș� itul cursei, Uber î�ț�i taxea-
ză automat cardul de credit. Dacă nu vrei să laș� i bacș� iș� ul standard,
trebuie să-ț�i modifici setările de facturare pe site-ul Web al com-
paniei Uber.29 Uber Technologies Inc., compania aflată la baza
dezvoltării ș� i operării aplicaț�iei Uber, reț�ine un procent din su-
mele plătite pentru fiecare cursă.
Sună grozav, mai ales î�n oraș� ele cu o flotă mică de taxiuri. Dar
serviciile Uber sunt î�nsoț�ite de câteva probleme ș� i semnale de
alarmă. Conturile ș� oferilor au fost sparte, preț�urile curselor au
crescut foarte mult, iar pasagerii s-au confruntat cu ș� oferi care au
condus iresponsabil, cu situaț�ii de hărț�uire sexuală sau cu agresi-
uni.30 Compania Uber monitorizează de asemenea fiecare miș� ca-
re a utilizatorilor, punând o parte dintre aceste informaț� ii la
dispoziț�ia oficialilor din oraș� e pentru studierea traficului. Ș� i, ca
să pună capac la toate, ș� oferii creează o valoare considerabilă,
dar nu păstrează decât o parte din ea.
252 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Să ne imaginăm acum experienț�a Uber dacă aceasta ar fi o


aplicaț�ie distribuită pe blockchain. Mike Hearn, un fost angajat al
Google care ș� i-a dat demisia pentru a lucra cu normă î�ntreagă î�n
domeniul bitcoin, a prezentat acest univers alternativ bazat pe
tehnologia bitcoin la Festivalul Turing din 2013.31 Hearn a botezat
această reț�ea „TradeNet” ș� i a descris felul î�n care oamenii ar putea
să î�nceapă să se bazeze pe vehiculele fără ș� ofer, bucurându-se
de sprijinul bitcoin.
Funcț�ionează î�n felul următor. Majoritatea oamenilor nu de-
ț�in maș� ini, dar folosesc vehiculele î�n comun. Î�n Chicago, Melissa
solicită o maș� ină prin SUber (adică, un Super Uber î�n blockchain).
Toate vehiculele disponibile î�ncep să afiș� eze automat oferte ș� i
nodul Melissei le ordonează ș� i i le prezintă î�n funcț�ie de criteriile
ei de selecț�ie. Melissa ia î�n calcul cât de mult este dispusă să plă-
tească pentru rute mai rapide (de exemplu, benzi de autostradă
cu viteză mai mare, dar cu plată).
Î�n acelaș� i timp, spre deosebire de majoritatea utilizatorilor,
John este un proprietar de automobil din SUber ș� i, î�n vreme ce
este dus la serviciu de maș� ina sa care se conduce singură, aceasta
identifică toate opț�iunile de parcare, atât pe cele publice, cât ș� i pe
cele private, alege un spaț�iu, î�l rezervă ș� i î�l achită printr-o piaț�ă
autonomă de locuri de parcare. Cum parametrii predeterminaț�i
ai lui John includ î�ntotdeauna căutarea celui mai ieftin loc dispo-
nibil la o distanț�ă de zece minute de mers pe jos până la destina-
ț�ia sa, el este aproape î�ntotdeauna de acord cu prima opț�iune a
maș� inii sale. Baza aferentă de date despre parcare care susț�ine
parcarea conț�ine de asemenea informaț�ii despre regulile de par-
care pentru anumite străzi î�n zile diferite ș� i î�n momente diferite
ale zilei, indiferent dacă spaț�iul de parcare este acoperit sau des-
chis ori dacă proprietarul spaț�iului a stabilit un preț� minim. Toate
acestea funcț� ionează pe o platformă peer-to-peer distribuită –
care conectează mai multe aplicaț� ii –, astfel că nu există nicio
companie centralizată care să medieze comenzile sau care să ia o
parte din sumă. Nu există vreo creș� tere a preț�urilor ș� i nici comi-
sion neaș� teptat.
REGISTRUL LUCRURILOR 253

Lucrul izbitor la acest model propus nu î�l constituie vehiculele


fără ș� ofer, pentru că maș� inile care se conduc singure vor deveni
un lucru obiș� nuit – probabil că mai devreme decât mai târziu. De
fapt, maș� inile ar putea fi agenț�i complet autonomi care câș� tigă
banii din curse, î�ș�i plătesc combustibilul ș� i reparaț�iile, î�ș�i cumpă-
ră singure o asigurare auto, negociază despăgubirile î�n caz de
accident ș� i operează („conduc”) fără un control uman exterior, cu
excepț�ia cazului î�n care trebuie să dea î�n judecată vreo entitate –
poate o ființ�ă umană.
Ca o condiț�ie de funcț�ionare, administratorii SUber ar putea
să programeze protocoalele vehiculelor din blockchain să res-
pecte toate regulile de circulaț�ie, să aleagă cel mai direct, mai ra-
pid sau cel mai ieftin traseu ș� i să-ș� i onoreze angajamentele. Prima
intrare ș� i î�nregistrarea ș� oferilor î�n sistemul SUber ar putea să
ceară vehiculelor să-ș� i î�nregistreze documentaț�ia necesară inclu-
siv actul de proprietate, inspecț�iile de siguranț�ă ș� i asigurarea, iar
sistemul ar arhiva permanent aceste î�nregistrări pentru a asigura
reinspectarea sau asigurarea ș� i pentru a permite reî�nnoirile pre-
văzute. Senzorii ar putea monitoriza „sănătatea” generală a vehi-
culului ș� i ar putea semnala reparaț�iile necesare, ar putea să se
programeze la atelierul auto adecvat ș� i să comande anticipat ori-
ce piese necesare. Cum vehiculele nu au ș� oferi, nu vor avea de-a
face cu sarcasmul, cu favoritismul, cu sexismul, cu rasismul sau
cu alte forme de discriminare umană sau de corupț�ie. Î�n plus, nu
vor î�ncerca să-ș� i susț�ină opiniile politice ș� i nici nu-ș� i vor î�mbâcsi
tabloul de bord cu tămâie. Toate acestea se petrec î�n culise, î�ntre
obiecte, susț�inute de o aplicaț�ie autonomă. Ș� oferii au creat o coo-
perativă blockchain de genul celor descrise î�n capitolul anterior
ș� i ei primesc aproape toată bogăț�ia pe care o creează. Utilizatorii
– Melissa ș� i John – au parte doar de serviciul oferit, nu au nimic
de-a face cu bătaia de cap. Ce ar putea să nu-ț�i placă?
Acolo unde internetul a redus costurile de căutare ș� i coordo-
nare, o monedă digitală ca bitcoinul din blockchain ne va permite
să reducem costurile negocierii, contractării, supravegherii ș� i
aplicării acestor contracte. Vom putea să negociem cea mai bună
254 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

afacere ș� i vom obț�ine livrarea promisă de la orice altă entitate


care va accepta bitcoini, inclusiv un taxi care se conduce singur.
Cum vor mai concura Uberii lumii?
Dar scenariul nu se opreș� te aici. Inteligenț�a î�ncorporată î�n
infrastructura oraș� ului va dirija traficul (benzi de autostradă cu
direcț� ie variabilă, preț� uri variabile, managementul automat al
semnalelor din trafic î�n funcț�ie de fluxul traficului), reducând ș� i
mai mult cantitatea de energie irosită ș� i costurile. Blockchainul
ar putea să susț�ină controale privind siguranț�a, atât pentru vehi-
cule (cu sau fără ș� ofer), cât ș� i/sau pentru infrastructură, cum ar fi
alertele de proximitate ș� i frânarea automată, dar ș� i antifurtul sau
î�mpiedicarea ș� oferilor necalificaț�i sau aflaț�i sub influenț�a băutu-
rilor alcoolice care vor să urce la volan. Î�n plus, oraș� ele vor utiliza
senzori pentru a administra infrastructura de transporturi, in-
clusiv gestionarea activelor din componenț�a infrastructurii ș� i a
flotelor, monitorizarea căilor ferate ș� i a stării pavajului, generând
planuri de î�ntreț�inere ș� i bugete ș� i trimiț�ând echipe să efectueze
reparaț�ii atunci când este necesar.
Lucrul realmente puternic este că sistemele funcț�ionează î�m-
preună – vehicule inteligente care operează pe o infrastructură
inteligentă. Chiar dacă vor continua să existe afaceri pentru ș� ofe-
rii unor vehicule utilizate î�n comun, vehiculele autonome vor pu-
tea să opereze î�n siguranț�ă pe străzile oraș� elor cu navigaț�ia ș� i cu
sistemele lor de siguranț�ă î�ncorporate, interacț�ionând de multe
ori cu infrastructura inteligentă pentru a găsi ș� i a plăti pentru o
bandă de viteză mare sau pentru un loc de parcare sau pentru a
căuta ș� i a găsi traseul preferat. Accesibilitatea promptă, preț�urile
acceptabile ș� i fiabilitatea vehiculelor autonome vor reduce simț�itor
numărul de vehicule private care stau de multe ori parcate ș� i neuti-
lizate, î�n aș� teptare, la fel ca proprietăț�ile imobiliare comerciale
din exemplul de mai sus.
Dar companiile tehnologice sau cele de producere a automo-
bilelor nu vor fi singurele care vor transforma aceste lucruri î�n
realitate. Chiar dacă, teoretic, toate acestea ar putea fi dezvoltate,
deț�inute, operate ș� i administrate de o singură autoritate civică de
REGISTRUL LUCRURILOR 255

transport, este foarte probabil ca drumul urmat să fie altul. Sunt


ș� anse mai mari ca SUber să evolueze ș� i să inoveze ca o platformă
deschisă ș� i comună de transporturi, unde diferite aplicaț�ii vor fi
dezvoltate ș� i introduse de antreprenori locali, de grupuri din co-
munitate, de guvern ș� i de alț�ii, fie printr-o î�ntreprindere care ur-
măreș� te profitul (din veniturile câș� tigate de pe urma unei flote de
dubiț�e fără ș� ofer), fie printr-o cooperativă pentru utilizarea î�n
comun (un grup din cartier investeș� te î�n zece vehicule care să fie
rezervate ș� i utilizate î�n comun prin aplicaț�ia SUber), un serviciu
public (î�ntreț�inerea ș� i utilizarea unui tren sau a unor autobuze
pentru curse speciale pe rutele foarte solicitate) sau o î�ntreprin-
dere socială (organizaț� ii nonprofit care investesc î�n „puncte”
SUber, pe care clienț�ii lor le pot accesa atunci când au nevoie de
transport).
S-ar putea ca aceasta să apară prima dată î�n jurisdicț�iile cu o
infrastructură relativ avansată, cu coridoare de transport deja
separate (căi ferate, ș� osele, piste de bicicletă, drumuri pietonale),
probleme importante î�n domeniul transportului (trafic congesti-
onat) ș� i o populaț�ie cu o tradiț�ie î�ndelungată de respectare a re-
gulilor de circulaț�ie. S-ar putea de asemenea să î�nceapă î�n zonele
„neexplorate” de dezvoltare urbană, î�n colaborare cu companiile
din domeniul tehnologiei ș� i cele de automobile care se află î�n că-
utarea unor bancuri de probă pentru aplicaț�iile pe care le deț�in.
Orice scenariu care implică vehicule fără ș� ofer ar avea mai puț�in
succes sau ar fi foarte periculos atunci când utilizatorii drumului
nu pot fi izolaț�i (pe coridoare separate), anticipaț�i (animale pe
ș� osea) sau controlaț�i (pietoni neatenț�i).
Scenariul SUber este din ce î�n ce mai realizabil. Aplicaț�iile de
felul acesta î�ș�i vor face probabil apariț�ia î�n următorii ani ș� i vor
ajunge să ne rezolve nevoile de transport pe termen lung. Chiar
azi, firmele locale de taxiuri ș� i cele de î�nchirieri de limuzine se
luptă cu Uber-ul î�n mai multe oraș� e. Administraț�iile urbane fac
eforturi să î�mpace dorinț�a consumatorilor pentru opț�iuni pe care
să ș� i le permită cu siguranț�a publică ș� i cu emiterea de licenț�e de
taximetrie, chiar dacă modelele noi par să fie inevitabile. De ce să
256 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

nu privim către direcț�ia î�n care se î�ndreaptă domeniul transpor-


turilor ș� i să nu î�ncercăm să proiectăm soluț�ii care răspund cel
mai bine nevoilor oraș� ului, aș� a cum a făcut Chicago î�n scenariul
nostru ipotetic cu SUber-ul?

OPTIMIZAREA VIITORULUI PENTRU


O LUME A OBIECTELOR INTELIGENTE
Pe parcursul acestui capitol am văzut câteva oportunităț�i uluitoa-
re î�n aproape toate aspectele vieț�ilor noastre, inclusiv – poate
î�ndeosebi – numeroase domenii care au fost foarte puț�in atinse de
primul val al revoluț�iei digitale. Î�n acelaș� i timp, aceste oportuni-
tăț�i ameninț�ă companiile actuale ș� i modalităț�ile curente de a face
afaceri.
Problemele-cheie: Ce ar trebui să faci tu ca manager î�n am-
bele părț�i ale acestei ecuaț�ii – cum să profiț�i de noile oportunităț�i
î�n timp ce minimizezi ameninț�ările? Indiferent dacă eș� ti manager
î�n sectorul public, privat sau social, ai active fizice neutilizate sau
insuficient utilizate care pot fi folosite pentru a obț�ine mai multă
valoare? Realizezi cel mai mare randament posibil ș� i oportunităț�i
de a dezvolta produse ș� i tehnologii pentru IoT? Cei care au intrat
de curând î�n această economie î�ț�i răpesc cumva clienț�ii ș� i î�ț�i re-
duc veniturile prin noi modele de afaceri inovatoare bazate pe
aplicaț�ii pe care tu ar trebui să le instalezi primul?
Noua valoare: Care sunt activele tale fizice ș� i cum le poț� i
amplifica pentru a aduce mai multă valoare î�n organizaț�ia sau î�n
comunitatea ta? Ai spaț�ii fizice, aparate, inventar sau alte active
pe care le-ai putea eticheta, monitoriza ș� i anima ca parte a unei
reț�ele autonome î�n care stabileș� ti parametrii de operare pentru a
elimina costurile sau pentru a adăuga valoare? Ai putea să î�ncor-
porezi, să î�mbunătăț�eș� ti ș� i să programezi senzorii ca parte a unei
reț�ele mai largi pentru a obț� ine o funcț� ionalitate crescută ș� i o
valoare mărită? Ai putea să spicuieș� ti informaț�ii noi dintr-o reț�ea
IoT pentru a-ț�i î�mbunătăț�i planificarea ș� i analizele pe viitor?
REGISTRUL LUCRURILOR 257

Noi modele de afaceri: Ce oportunităț� i există pentru noi


servicii ș� i produse bazate pe noua funcț�ionalitate ș� i pe datele pe
care le-ai putea aduna prin reț�eaua ta? Ar putea informaț�iile ș� i
activele tale să obț�ină venituri datorită valorii pe care o au pentru
alte persoane, î�nchiriind, spre exemplu, echipamentul acela
scump atunci când nu-l utilizezi? Analizarea valorii informaț�iei
nu este ceva nou (î�ț�i mai aminteș� ti de Sabre ș� i de American
Airlines?), dar este un lucru trecut cu vederea.
Oportunitățile: Ai putea să-ț� i conectezi reț�eaua la altele
pentru a obț�ine o valoare ș� i mai mare, poate ca parte a unui lanț�
de aprovizionare sau a unui canal de distribuț�ie ș� i vânzări de la
furnizor la client? La nivel de sector, există procese ș� i funcț�ii co-
mune care ar putea fi automatizate prin utilizarea blockchainu-
lui? Î�ncurajezi această interoperabilitate utilizând o tehnologie
creată pe standarde deschise ș� i verificată printr-o colaborare
internaț�ională?
Amenințări: Ce linii de afaceri vor ataca nou-veniț�ii cu noile
lor modele de afaceri bazate pe IoT pentru a servi pieț�ele pe care
le deserveș� ti tu î�n momentul de faț�ă? Spre exemplu, î�n loc să vinzi
o singură dată un vehicul, un bun de consum sau un echipament
specializat, există vreun fel de valoare de durată de care ș� i tu ș� i
clienț�ii tăi să beneficiaț�i î�ntr-un model nou de servicii clădit pe o
legătură continuă î�ntre tine ș� i echipamentul acela? Î�ț�i poț�i valori-
fica expertiza, resursele, infrastructura ș� i loialitatea clienț�ilor de
care dispui î�n prezent pentru a elabora noi modele de afaceri baza-
te pe IoT care micș� orează „spaț�iul” ș� i, prin urmare, ș� ansele intrării
unui jucător nou ș� i revoluț�ionar?
Argumentul afacerilor: Care sunt costurile ș� i beneficiile
acestor oportunităț�i? Unde se găseș� te valoarea reală pentru or-
ganizaț�ia ta? Tu rezolvi o adevărată problemă sau necesitate de
afaceri sau doar conduci prin tehnologie? Cum ar fi să dezvolț�i o
confirmare a conceptului cu un client aflat î�n postura de lider?
Planul strategic: Conform celor de la McKinsey, „directorii
executivi vor trebui să se confrunte cu trei tipuri de provocări:
nealinierea organizaț� ională, interoperabilitatea tehnologică,
258 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

dificultăț�i î�n domeniul analizei informaț�iilor ș� i riscuri mai mari


de securitate cibernetică”32. Noi includem o a patra provocare
majoră pe această listă – î�ncorporarea confidenț�ialităț�ii ș� i a unui
plan de stimulente, inclusiv elementele adecvate de siguranț�ă,
î�ncă de la bun î�nceput. Cum vor trebui să se adapteze funcț�iile de
afaceri ș� i IT-ul la IoT? Ce părț�i ale organizaț�iei ș� i pe care lideri ar
trebui să-i incluzi?
CAPITOLUL 7

REZOLVAREA PARADOXULUI
PROSPERITĂȚII: INCLUZIUNEA
ECONOMICĂ ȘI ANTREPRENORIATUL

PORCUL NU ESTE O PUȘCULIȚĂ

C oasta nicaraguană a Pacificului este unul dintre cele mai fru-


moase peisaje din cele două Americi, unde pădurile de un ver-
de proaspăt se î�ntâlnesc cu nesfârș� itele ape albastre. Dealurile
sale vălurite ș� i plajele uimitoare fac din ea o destinaț�ie preferată
de excursioniș� tii care călătoresc cu rucsacul î�n spate, de cei care
iubesc băile de soare ș� i de ecoturiș� ti. Nicaragua este ș� i una dintre
cele mai sărace ș� i mai puț�in dezvoltate state din regiune. Ș� aizeci
la sută din populaț�ie trăieș� te sub pragul de sărăcie. Cei care nu
sunt angajaț� i î�n industria turistică supravieț� uiesc la un nivel
apropiat de cel al subzistenț�ei, lucrând î�n agricultură ș� i pescuit.
Nicaragua are al doilea cel mai mic produs intern brut nominal
din cele două Americi, 10% din PIB-ul său provenind din transfe-
ruri de bani din străinătate – bani câș� tigaț�i peste hotare ș� i trimiș� i
î�n ț�ară de diaspora nicaraguană. 19% dintre nicaraguani au un
cont bancar formal, dar numai 14% pot să se î�mprumute ș� i doar
8% au economii efective.1 Cu toate acestea, 93% au abonament
de telefon mobil, de regulă sub forma accesului preplătit.2
Aceasta este realitatea cu care s-a confruntat Joyce Kim
atunci când ș� i-a dus echipa î�n Nicaragua. Kim este directorul exe-
cutiv al Stellar Development Foundation, o organizaț�ie nonprofit
260 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

bazată pe tehnologia blockchain (a nu se confunda cu Stellar, ma-


rea firmă de arhitectură ș� i construcț�ii). O firmă de microfinanț�are
nicaraguană a vrut să afle mai multe despre platforma financiară
a celor de la Stellar. Domeniul bancar dureros de subdezvoltat
din Nicaragua ț�ine majoritatea oamenilor î�ntr-un cerc al sărăciei
imposibil de evitat ș� i accentuează masiv problemele potenț�ialilor
antreprenori. Aceș� tia se zbat să deschidă afaceri noi, să obț�ină
titluri de proprietate pe terenuri, dar ș� i pe alte active ș� i să solu-
ț�ioneze revendicările rămase de pe vremea exproprierii î�n masă
a terenurilor efectuată de guvernul sandinist î�n anii 1980.3
Platforma Stellar le-ar permite nicaraguanilor să transfere, să
economisească, să investească, să se î�mprumute ș� i să î�mprumu-
te bani.
Kim a fost atât impresionată, cât ș� i surprinsă de focalizarea
locală pe microcredite. Ea a î�nț�eles că accesul la credit era funda-
mental pentru incluziunea economică, dar credea că economiile,
capacitatea de a stoca valoare î�ntr-un mod demn de î�ncredere ș� i
sigur, erau o condiț�ie necesară pentru aproape toate celelalte ser-
vicii financiare. Atunci când a cerut detalii despre economii, i s-a
răspuns că, „ei, economiile nu pun nicio problemă pe aici. Oamenii
au porci”4.
Animalele domestice constituie cea mai mare parte din ave-
rea fermierilor î�n numeroase economii agrare, pentru că servicii-
le financiare nu sunt disponibile la scară largă, iar oamenii au
drepturi scăzute asupra propriului pământ. Î�n Nicaragua, aceasta
î�nseamnă că populaț�ia deț�ine porci, ș� i chiar î�n număr mare. Kim
a fost surprinsă la î�nceput, dar a sesizat rapid cât de logică era
ideea. „Pleci de la o î�ntâlnire, arunci o privire î�n jur ș� i vezi că sunt
porci peste tot.”5 Animalele domestice au fost multă vreme o for-
mă acceptată ș� i relativ utilă de a economisi. Pentru cei excluș� i din
economia digitală, animalele sunt cel mai lichid dintre activele pe
care poț�i să le deț�ii, chiar mai mult dacă produc lapte ș� i plătesc
dividende î�n purceluș� i, ouă, miei, viț�ei ș� i uneori brânză.
Prosperitatea este un concept relativ. �n Kenya, membrii tri-
bului Masai care deț� in î�ntre patru ș� i cinci sute de capre sunt
REZOLVAREA PARADOXULUI PROSPERITĂȚII 261

consideraț�i prosperi, dar vieț�ile lor pot fi aspre, sălbatice ș� i scur-


te. Averea bazată pe animale domestice este „foarte localizată,
î�ncât poț�i face afaceri cu cineva doar dacă persoana respectivă se
află chiar î�n faț�a ta”, a spus Kim. „Te confrunț�i cu riscuri mari ca
animalele să î�ț�i fugă sau să se î�mbolnăvească sau să apară vreo
nenorocire care să-ț�i radă toate economiile.”6
Creditul a fost o problemă ș� i mai mare de rezolvat decât eco-
nomiile. Kim a ajuns să cunoască un pescar nicaraguan local,
membru î�ntr-o cooperativă, care i-a explicat că nu există niciun
pescar care să aibă acces la suficient credit cât să echipeze un vas
î�ntreg de unul singur. Conform celor spuse de Kim, „ei formează
echipaje de pescari î�n care o persoană face un î�mprumut pentru
plasă, altă persoană se î�mprumută pentru momeală, cineva face
un î�mprumut pentru ambarcaț�iune, altcineva face alt î�mprumut
pentru motor ș� i apoi se strâng la un loc ș� i formează un echipaj”.
Nicio persoană nu poate să pună pe picioare singură o operaț�iu-
ne proprie tocmai pentru că accesul la credit este atât de redus.
Modelul funcț�ionează, dar presupune un număr de intermediari
egal cu numărul de pescari.
Lupta financiară de o viaț� ă a pescarilor ș� i fermierilor din
Nicaragua ne oferă povestea majorităț�ii persoanelor care nu au
acces la servicii bancare, î�n jur de două miliarde de adulț�i din
toată lumea î�n ziua de azi.7 Lucrul care le lipseș� te lor – un depozit
care să adăpostească valoarea ș� i care să nu ia boala vacii nebune
ș� i nici să nu moară de bătrâneț�e sau un mecanism de plată care să
se extindă dincolo de sat – este de la sine î�nț�eles pentru noi.
Incluziunea financiară este o condiț�ie necesară pentru incluzi-
unea economică. Repercusiunile ei trec dincolo de finanț�e. Kim a
spus: „Eu nu cred că accesul ș� i incluziunea financiară ar repre-
zenta obiectivul final. Este un drum pe care trebuie să-l urmăm
cu toț�ii pentru a căpăta o educaț�ie mai bună, servicii medicale
mai bune, drepturi egale pentru femei ș� i dezvoltarea economi-
că”8. Pe scurt, incluziunea financiară este un drept fundamental.
Acest capitol examinează oportunităț�ile pe care le au furni-
zorii de servicii mobile ș� i financiare, dar ș� i alte afaceri, de a
262 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

utiliza blockchainurile pentru a elibera potenț�ialul economic de


la baza piramidei. Vorbim despre miliarde de clienț�i noi, de an-
treprenori, de proprietari de active, aflaț�i la sol ș� i gata să treacă la
atac. Nu uita, tranzacț�iile de pe blockchain pot fi minuscule, frac-
ț�iuni de cent, iar realizarea lor costă foarte puț�in. Orice persoană
care deț�ine chiar ș� i cel mai mărunt bun – spre exemplu, un talent
pentru broderii sau pentru muzică, găleț� i nefolosite de apă, o
găină care face ouă, un telefon mobil care î�nregistrează date, su-
nete ș� i imagini – poate să facă schimburi de valoare. Această plat-
formă elimină de asemenea bariera punctului de acces. Dacă poț�i
accesa Internetul de pe un dispozitiv mobil, atunci poț�i accesa
activele fără să fie nevoie să completezi vreun formular ș� i fără să
ai nevoie să-l stăpâneș� ti foarte bine. Aceste progrese aparent
mici sunt î�n realitate incredibil de importante. Dacă procedăm
cum trebuie, tehnologia blockchain ar putea să elibereze cel mai
mare rezervor nevalorificat de capital uman din istorie, aducând
milioane de antreprenori pasionaț� i ș� i prosperi î�n economia
globală.

NOUL PARADOX AL PROSPERITĂȚII


Pentru prima dată î�n istoria modernă, economia globală este î�n
creș� tere, dar cei care beneficiază sunt puț�ini. Pe de o parte, era
digitală aduce cu sine posibilităț�i nelimitate de inovaț�ie ș� i de pro-
gres economic. Profiturile corporaț�iilor se umflă ca un balon. Pe
de altă parte, prosperitatea a intrat î�n blocaj. Pe parcursul istoriei
moderne, persoanele ș� i familiile de la cea de a 51-a centilă erau
pe un trend crescător. Î�n pofida crizelor ș� i tulburărilor, prosperi-
tatea creș� tea constant atât pentru aceș� ti oameni, cât ș� i pentru
societate î�n ansamblul ei. Acum nu mai este aș� a. Nivelul de trai a
intrat î�n declin chiar ș� i î�n statele dezvoltate. Salariile medii stag-
nează î�n statele OCDE*. Ș� i conform Organizaț�iei Internaț�ionale a
Muncii, î�n cea mai mare parte a lumii, ș� omajul î�n rândul tinerilor

* Organisation for Economic Co-operation and Development – Organizația pentru


Cooperare și Dezvoltare Economică. (n.tr.)
REZOLVAREA PARADOXULUI PROSPERITĂȚII 263

a rămas blocat la 20%. „Tinerii au de aproape trei ori mai multe


ș� anse să fie ș� omeri decât adulț�ii”, raportează OIM.9 Î�n numeroase
state î�n curs de dezvoltare, cifrele sunt semnificativ mai mari. Un
astfel de ș� omaj este coroziv pentru toate societăț�ile, indiferent
care este gradul lor de dezvoltare. Majoritatea cetăț�enilor vor să
aducă o contribuț�ie la comunitatea lor. Toț�i cei care nu au avut un
loc de muncă ș� tiu cum asta le macină stima de sine ș� i starea de
bine. Cei care au putere ș� i bogăț�ie reuș� esc î�n viaț�ă, pe când cei
lipsiț�i de ele rămân î�n urmă.
Acest nou paradox al prosperităț�ii, care nu trebuie confundat
cu „Paradoxul Prosperităț�ii” dintre generaț�ii etichetat de econo-
miș� ti ca Gilbert Morris, a derutat toț�i factorii de decizie politică
din lumea occidentală. Una dintre cele mai bine vândute cărț�i de
afaceri din 2014, Capitalul în secolul XXI* de Thomas Piketty, a
devenit bestsellerul numărul 1 pe lista cărț�ilor cartonate de non-
ficț� iune a publicaț� iei The New York Times din 2014. Un tur de
forț�ă de erudiț�ie academică, Capitalul explică de ce inegalitatea
se accelerează ș� i de ce sunt ș� anse mari să continue î�n direcț�ia
aceasta atâta timp cât randamentul capitalului este mai mare
decât creș� terea economică pe termen lung. Bogaț�ii au devenit ș� i
mai bogaț�i, pentru că banii lor le-au adus mai mulț�i bani decât
le-a adus munca lor. De unde ș� i proliferarea de noi milionari ș� i
miliardari. Dar soluț�ia sa pentru a opri inegalitatea socială î�n creș� -
tere, ș� i anume prin impunerea unui impozit pe averea celor care
deț�in cea mai mare parte din bogăț�ia lumii, nu ne-a mai impresi-
onat la fel de mult, fie ș� i pentru faptul că am auzit-o ș� i î�nainte.10
Î�ntr-adevăr, de când capitalismul a devenit modalitatea principa-
lă de producț�ie, dezbaterea pe marginea felului î�n care să î�mpăr-
ț�im mai echitabil roadele nu a trecut prea mult de redistribuirea
bogăț�iei, de regulă prin impozitarea bogaț�ilor ș� i asigurarea de
servicii publice pentru săraci. Susț�inătorii actualului nostru mo-
del economic arată spre sutele de milioane de oameni din statele
î�n curs de dezvoltare (majoritatea din Asia), care au fost scoș� i din
sărăcia abjectă, dar trec de multe ori cu vederea beneficiile

* Capital in the Twenty-First Century, în original ‒ Editura Litera, București, 2015.


264 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

asimetrice care le revin celor foarte bogaț�i ș� i prăpastia care se


lărgeș� te î�ntre cei superbogaț�i ș� i restul populaț�iei î�n ț�ările respec-
tive. Î�n prezent, cei mai bogaț�i 1% la nivel global deț�in jumătate
din bogăț�ia lumii, î�n timp ce 3,5 miliarde de oameni câș� tigă mai
puț�in de doi dolari pe zi.
Apărătorii situaț�iei actuale se grăbesc să sublinieze că majo-
ritatea superbogaț�ilor lumii s-au î�mbogăț�it î�nființ�ând companii,
nu moș� tenind bani. Cu toate acestea, la baza succeselor unui nu-
măr mic de oameni se găsesc câteva statistici foarte î�ngrijorătoa-
re. Rata î�nființ� ării de companii noi a scăzut. Î� n Statele Unite,
ponderea tuturor firmelor care au mai puț�in de un an a scăzut la
jumătate î�ntre 1978 ș� i 2011, de la 15% la 8%.11 Generaț�ia mile-
niului, caracterizată adeseori ca antreprenorială ș� i dispusă să-ș� i
asume riscuri, face prea puț�in pentru a inversa trendul ș� i este
posibil să contribuie la el. O cercetare recentă a datelor Rezervei
Federale a descoperit că doar 3,6% dintre gospodăriile america-
ne conduse de persoane sub treizeci de ani aveau acț� iuni la o
companie privată, î�n scădere faț�ă de 10,6% î�n 1989.12
Î�n statele î�n curs de dezvoltare, revoluț�ia digitală a făcut foarte
puț�in pentru a î�nlătura din drumul antreprenorului procedurile
birocratice ș� i corupț�ia. Î�n timp ce î�n statele OCDE î�nființ�area unei
companii te costă 3,4% din venitul pe cap de locuitor, î�n America
Latină te costă 31,4%, pe când î�n Africa Subsahariană ajungi la
ș� ocantul procent de 56,2%. Î�n Brazilia, un antreprenor trebuie să
aș� tepte 103 zile pentru a-ș� i î�nființ�a compania, faț�ă de 4 zile î�n
Statele Unite ș� i o jumătate de zi î�n Noua Zeelandă.13 Exasperaț�i de
ineficienț�a ș� i de extinderea guvernului, mulț�i antreprenori po-
tenț�iali din statele î�n curs de dezvoltare au ales î�n schimb să-ș� i
desfăș� oare activitatea î�n aș� a-numita economie informală. „Există
câteva lucruri considerate ca de la sine î�nț�elese î�n Occident. Spre
exemplu, registrele de proprietate sunt detaliate. �n Sudul global,
antreprenorii ș� i-ar dori ca guvernul să nu ș� tie de existenț�a lor.
Trebuie să transformăm identitatea î�ntr-o propunere profitabi-
lă”, a spus Hernando de Soto. Pe moment, faptul că stau î�n umbră
î�i scapă pe antreprenori de oficialii prea curioș� i ș� i corupț�i, dar, î�n
REZOLVAREA PARADOXULUI PROSPERITĂȚII 265

acelaș� i timp, le limitează capacitatea de a-ș� i dezvolta afacerea, le


limitează drepturile ș� i transformă banii care ar putea fi folosiț�i
mai eficient î�n „capital mort”.14 Mai mult, chiar ș� i î�n cazul celor
care î�ș�i derulează afacerea la vedere, legile din multe ț�ări nu oferă
opț�iunea răspunderii limitate. Dacă afacerea ta dă faliment, tu
personal trebuie să achiț�i toate obligaț�iile. Î�n multe ț�ări arabe,
dacă unul dintre cecurile de afaceri nu se achită, ajungi direct la
î�nchisoare – „nu î�ncerca să treci mai departe” ș� i nici să te bazezi
pe vreuna dintre celelalte instituț�ii ale unui proces echitabil î�n
drumul tău.15
Atunci, e-n regulă, lumea a avut dintotdeauna bogaț�i ș� i să-
raci. Î�n ziua de azi, numărul celor care mor de foame sau mor de
malarie sau din cauza unui conflict violent este mai mic. Astăzi
avem un număr mai mic de oameni care trăiesc î�n sărăcie extre-
mă decât aveam î�n 1990.16 Anumite economii emergente au avut
de câș� tigat de pe urma externalizării producț�iei ș� i liberalizării
politicilor economice – China fiind un exemplu de primă mână
pentru ambele –, iar venitul mediu al cetăț�enilor din statele cele mai
dezvoltate a crescut. Una peste alta, oamenii o duc mai bine decât
î�nainte, nu-i aș� a? Atunci, ce contează că bogaț�ii au o avere semni-
ficativ mai mare? Nu ar trebui să păstreze ce au câș� tigat prin
eforturile lor? Care este problema?
Piketty a arătat acuzator spre capitalism. Dar problema nu
este capitalismul, ca sistem de organizare a economiei. De fapt,
capitalismul este o modalitate grozavă de a crea bogăț�ie ș� i pros-
peritate pentru cei care ș� tiu cum să-l folosească. Problema este
că majoritatea oamenilor nu primesc niciodată ș� ansa de a vedea
beneficiile sistemului, pentru că maș� inăria de tip Rube Goldberg
a finanț�ei moderne î�i î�mpiedică pe mulț�i să aibă acces la ea.
Excluziunea financiară ș� i economică reprezintă problema.
15% din populaț�ia statelor OCDE nu are niciun fel de relaț�ie cu o
instituț�ie financiară, î�n timp ce î�n ț�ări ca Mexicul 73% din popu-
laț�ie nu are niciun fel de acces la servicii bancare. Î�n Statele Unite,
15% dintre cei cu vârsta de peste 15 ani, sau 37 de milioane de
americani, nu au acces la servicii bancare.17
266 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Inegalitatea financiară este o condiț�ie economică ce se poate


transforma rapid î� n tr-o criză socială. 18 Î� n 2014, Forumul
Economic Mondial, o organizaț�ie formată din multiple părț�i inte-
resate printre membrii căreia se numără cele mai mari companii
ș� i cele mai puternice guverne din lume, a declarat că inegalitatea
î�n creș� tere reprezenta cel mai mare risc la nivel global, depăș� ind
î�ncălzirea globală, războiul, bolile ș� i alte calamităț�i.19 Blockchainul
ar putea să fie soluț�ia. Diminuând barierele din calea incluziunii
financiare ș� i făcând posibile modele noi de antreprenoriat, toni-
cul pieț�ei poate fi făcut să-ș� i exercite influenț�a asupra viselor ș� i
ideilor miliardelor de oameni lipsiț�i de servicii bancare.

Purgatoriul prosperității: un demers sortit eșecului


Timp de secole, băncile s-au bazat pe efectele de reț�ea. Fiecare
client, filială, produs, dolar intrat ș� i dolar ieș� it creș� te valoarea
reț�elei băncii. Totuș� i, crearea acestor reț�ele a avut un cost. Mai
exact, costul obț�inerii unui client profitabil nu a făcut altceva de-
cât să crească. Dacă banii unui potenț� ial client nu vor acoperi
cheltuielile de î�ntreț�inere, banca nu va fi interesată să-i păstreze.
Astfel, băncile nu au un interes economic prea mare pentru a
atrage clienț� ii din jumătatea inferioară a piramidei averilor.
Conform declaraț�iei lui Tyler Winklevoss, băncile nu deservesc
cea mai mare parte a lumii ș� i nici nu au vreun plan actual de a o
deservi. Totuș� i, noua tehnologie ar putea să elimine pasul acesta.
El a spus: „O mulț�ime de state africane au sărit peste etapa comu-
nicaț�iilor prin linii telefonice terestre cu ajutorul telefonului mo-
bil. Au sărit peste pasul acela. Blockchainul va avea cel mai mare
impact î�n zonele î�n care reț�elele de plăț�i nu există sau î�n zonele
care sunt foarte sărace”20. Blockchainul va propulsa multe iniț�ia-
tive aflate î�n stadii incipiente să funcț�ioneze optim, cum ar fi fur-
nizorii de servicii de transfer de bani prin telefonul mobil, precum
M-Pesa din Kenya, firmă deț�inută de Safaricom, ș� i organizaț�iile
de microcredite la nivel global, făcându-le să devină deschise,
globale ș� i să se miș� te cu viteza fulgerului.
REZOLVAREA PARADOXULUI PROSPERITĂȚII 267

Banca este cea mai obiș� nuită instituț�ie financiară, astfel că o


vom utiliza ca pe un exemplu aici. Cum î�ț�i deschizi un cont ban-
car? Dacă locuieș� ti î�n statele î�n curs de dezvoltare î�n prezent,
probabil că va trebui să vizitezi o filială. Î�n Nicaragua există doar
ș� apte filiale bancare la 100.000 de persoane, spre deosebire de
34 la 100.000 î�n Statele Unite. Nicaragua pare să fie bine deservită
de bănci atunci când este comparată cu multe ț�ări din Africa, unde
poț�i să vezi chiar ș� i două filiale la 100.000 de oameni.21 Ca atare,
probabil că va trebui să parcurgi o distanț� ă suficient de mare
pentru a găsi o bancă. Va trebui să ai la tine ș� i un act de identitate
emis de guvern, dar acesta va fi dificil de obț�inut dacă nu ai deja
unul.
Î�n statele dezvoltate – să zicem, î�n Statele Unite – trebuie să
î�ndeplineș� ti anumite condiț�ii. Chiar dacă aceste condiț�ii diferă de
la o bancă la alta ș� i de la un stat la altul, de regulă trebuie să depui
ș� i să menț�ii un sold minim cuprins î�ntre 100 de dolari ș� i 500 de
dolari. Trebuie să-ț�i dovedeș� ti ș� i identitatea. Băncile care fac afa-
ceri î�n Statele Unite trebuie să respecte reglementările severe
numite „cunoaș� te-ț�i clientul”, „antispălare de bani” ș� i „antifinan-
ț�are a terorismului”.22 Ș� i astfel, trebuie să facă verificări extinse
ale antecedentelor solicitanț�ilor î�nainte să le aprobe deschiderea
unui cont. Î�n ultimă instanț�ă, banca este mai interesată să respec-
te dispoziț�iile agenț�iilor de reglementare decât să-ț�i evalueze ca-
racterul. Aceasta î�nseamnă o listă foarte lungă de cerinț�e. Î� n
primul rând, ai nevoie de un card de la Asigurările Sociale. Nu ai
unul? De obicei, asta este destul ca să fii respins. Dar un act de
identitate cu fotografie, cum ar fi un permis de conducere sau un
paș� aport? Nu ai unul? Nu deschizi cont bancar. Hai să zicem că ai
ș� i card de la Asigurări Sociale ș� i act de identitate cu fotografie.
Doar ca să fie sigură, banca î�ț�i cere o factură recentă de utilităț�i ca
dovadă de reș� edinț�ă permanentă sau vreo dovadă a unui cont
bancar anterior. Dacă se î�ntâmplă să fii abia venit î�n oraș� sau să
locuieș� ti la membri ai familiei sau dintr-o regiune a lumii unde nu
există servicii bancare de niciun fel, sunt ș� anse mari să pici câteva
dintre aceste teste. Banca nu vrea să-i fii client dacă nu-ț�i poț�i
268 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

confirma identitatea pe baza a diferite legitimaț�ii de hârtie. Nu


este interesată să te cunoască pe tine ca persoană bine contura-
tă. Este interesată să te cunoască sub forma unui set de căsuț�e
bifate. Tentativele anterioare de a simplifica acest proces pentru
imigranț�i ș� i săraci, cum ar fi aranjamentul din New York, care le
permitea oamenilor să-ș� i utilizeze actele de identitate emise de
oraș� , au dat greș� .23

Pașaportul prosperității: un exemplu


de utilitate
Din fericire pentru cei care nu au acces la servicii bancare, tehno-
logia blockchain generează o formă nouă de identitate financiară
– una care nu este dependentă de relaț�ia pe care o ai cu banca,
una care î�ș�i are rădăcina î�n propria reputaț�ie. Î�n această paradig-
mă nouă, faptul „de a avea acces la servicii bancare” î�n sens tradi-
ț� ional nu mai este o condiț� ie necesară. Î� n loc să treacă testele
tradiț�ionale de identitate, oamenii pot să creeze o identitate digi-
tală persistentă ș� i o reputaț�ie verificabilă ș� i le pot pune la lucru,
î� n î� n tregime sau î� n parte, î� n diferite relaț� i i ș� i tranzacț� i i.
Blockchainul î�nzestrează această identitate digitală cu î�ncredere
ș� i acces la serviciile financiare. O astfel de capacitate nu are pre-
cedent la scară uriaș� ă. Joseph Lubin de la ConsenSys spune:
„Fiecare dintre noi avem o reputaț�ie. Doar că nu este uș� or de uti-
lizat dat fiind felul î�n care sunt construite î�n momentul de faț�ă
sistemele social ș� i economic. Cea mai mare parte a acesteia este
eterică ș� i efemeră. Î�n cel mai bun caz, este fragmentată ș� i trebuie
să prezinț�i o documentaț�ie superficială pentru ea la fiecare acti-
vitate nouă care î�ț�i cere asta. Î�n cel mai rău caz, miliarde de oa-
meni nu au o modalitate de a-ș� i prezenta reputaț� ia niciunei
persoane din afara cercului lor social imediat”24. Ar putea la fel de
bine să fie un porc sau o vacă. Cu toate acestea, având materialele
elementare pentru a construi, oamenii î�ș�i pot clădi identităț�i digi-
tale care nu sunt nici fragmentate ș� i nici eterice, ci universale ș� i
standardizate, având atestări robuste ale unor aspecte proprii
sau ale unor aspecte ale interacț�iunilor pe care le au. Ei pot să
REZOLVAREA PARADOXULUI PROSPERITĂȚII 269

î�mpărtăș� ească aceste acte de identitate ț�inând cont de toate de-


taliile – adică, să pună la dispoziț�ie doar câteva informaț�ii foarte
specifice despre identitatea lor – pentru a facilita ș� i mai multe
interacț�iuni care au ș� anse mari să ducă la dezvoltarea ș� i prospe-
ritatea lor economică. David Birch, un criptograf ș� i teoretician al
blockchainului, a rezumat lucrurile astfel: „Identitatea este noua
monedă”25.
Imaginează-ț�i posibilităț�ile: oamenii din î�ntreaga lume care
nu au suficient acces la servicii bancare se pot elibera pe măsură
ce interacț�ionează cu organizaț�ii de microcreditare. Potenț�ialii
vânzători sau debitori pot să monitorizeze utilizarea ș� i achitarea
î�mprumuturilor minuscule, care nu erau practice î�nainte, prin
blockchain, î�n loc să se bazeze pe vreun scor de credit. „Atunci
când o persoană care nu a avut deloc acces la servicii bancare î�ș�i
achită un microî�mprumut, aceasta a pornit pe drumul care o
poartă spre obț� inerea unui număr sporit de î�mprumuturi mai
mari cu care să-ș� i construiască afacerile”26, a spus Lubin. Atunci
când este repetat, acest comportament creș� te scorul reputaț�iei
celui care se î�mprumută. Având o platformă de plăț�i globală ș� i
lipsită de fricț�iuni, persoanele fizice ș� i proprietarii de mici afaceri
pot să facă ceea ce era imposibil anterior: să plătească marfa sau
serviciile unui vânzător î�ndepărtat, î�mbunătăț�indu-ș� i astfel ș� an-
sele î�n economia globală. Joyce Kim se î�ntreba meditativ: „Ce-ar fi
dacă am putea să creăm un scor de credit pentru femei bazân-
du-ne pe istoricul gospodăriei lor?”27. Faliile economice ș� i finan-
ciare urmează deseori graniț�a dintre sexe, transformând această
tehnologie î�ntr-o binecuvântare pentru femeile dezavantajate
din lume. Referindu-se la săracii de pe tot globul, de Soto spunea:
„Problema nu e că ei nu ar vrea să pătrundă î�n economia globală.
Problema este că standardele ș� i informaț�iile care i-ar putea adu-
ce î�n sistem nu sunt î�ncă funcț�ionale. Blockchainul este minunat
pentru că ne oferă o platformă comună prin care să aducem oa-
menii la un loc”28.
Ce semnificaț�ie ar putea să aibă această reputaț�ie persistentă
pentru antreprenoriatul global? Dacă ai o identitate onestă, unică
270 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

ș� i robustă ș� i eș� ti considerat ca fiind demn de î�ncredere, partene-


rii se vor simț� i mai î�n largul lor oferindu-ț� i acces la valoare.
Aceasta nu este o redistribuire a averii, ci o distribuire mai largă
a oportunităț� ii. Haluk Kulin, directorul general al Personal
BlackBox, spunea: „Cea mai mare redistribuire care urmează
să se producă nu este redistribuirea averii, ci redistribuirea valo-
rii. Averea se referă la câț�i bani ai. Valoarea se referă la locurile
unde participi”29. Blockchainul poate să permită fiecărei persoa-
ne să aibă o identitate unică ș� i verificabilă, bazată pe reputaț�ie,
care să-i dea dreptul să participe î�n mod egal î�n economie.
Implicaț�iile acestei egalităț�i sunt profunde. Lubin î�ș�i imaginează
un viitor î�n care „cei care nu au acces deloc ș� i cei care nu au sufi-
cient acces la servicii bancare vor deveni din ce î�n mai emanci-
paț� i pe măsură ce serviciile de microcreditare le vor permite
investitorilor de pe tot cuprinsul globului să creeze diferite por-
tofolii formate din mai multe microcredite a căror utilizare ș� i
achitare pot fi monitorizate până la cel mai mic detaliu pe block-
chain, folosind, spre exemplu, sistemul de contabilitate î�n partidă
triplă al Balanc3 [o companie aflată î�n portofoliul ConsenSys]”30.
Î�n acest viitor nou, atunci când î�ș�i plătesc microcreditele, oame-
nii vor face primii paș� i spre obț� inerea unor î�mprumuturi mai
mari ș� i mai numeroase cu care să-ș� i clădească afacerile.

FOAIA DE PARCURS SPRE PROSPERITATE


Identitatea financiară este originea unui spectru larg de oportu-
nităț� i financiare ș� i economice care erau anterior inaccesibile
pentru mai bine de două miliarde de oameni din populaț�ia lumii.
Tehnologia blockchain le permite persoanelor din toate clasele
sociale să-ș� i planifice prosperitatea. Imaginează-ț�i cum ar fi să ai
o avere a ta – iar asta să se î�ntâmple pentru mulț�imi mari, î�n ulti-
mă instanț�ă pentru miliarde de oameni.
Instrumentele abundenței: Cele mai elementare cerinț�e
pentru a participa la o economie ar fi instrumentele, precum un
telefon mobil și un fel de acces la internet, portalul prin care
REZOLVAREA PARADOXULUI PROSPERITĂȚII 271

oamenii interacț�ionează cu diferite sisteme de valori. Dr. Balaji


Srinivasan, partener comanditat la Andreessen Horowitz ș� i confe-
renț�iar la Universitatea Stanford, spune: „Dacă poț�i accesa inter-
netul de pe un telefon mobil, eș� ti capabil să accesezi dintr-odată
ș� i toate celelalte lucruri. Poț�i accesa o bancă sau cel puț�in meca-
nismele pentru aceasta”31. Tehnologia blockchain creează un set
complet nou de modele de afaceri care erau imposibil de imagi-
nat î�nainte, ceea ce le conferă putere persoanelor ca agenț� i
economici.
Identitatea persistentă: Î�ț�i poț�i utiliza ș� i porta identitatea
î�n diferite reț�ele pentru a-ț�i impune reputaț�ia î�ntr-o tranzacț�ie
financiară sau pentru a te conecta la diferite reț� ele sociale.
Deodată, porcul nu mai trebuie să fie puș� culiț�a familiei. Noi mo-
dalităț�i de plată ș� i mijloace de a stoca valoarea ș� i de a tranzacț�io-
na cu partenerii vor deschide frontiere noi. Î�ntr-adevăr, această
diminuare a barierelor din calea incluziunii financiare va face ca
atât antreprenorilor din statele dezvoltate, cât ș� i celor din cele î�n
curs de dezvoltare să le fie mai uș� or să clădească afaceri. Aceasta
include totul, de la deschiderea unui mecanism de plată, la deț�i-
nerea unui loc î�n care să stochezi cu î�ncredere valoare ș� i până la
utilizarea softului blockchainului pentru a administra fiș� ele
financiare.
Antreprenoriatul democratizat: Î�n condiț�ii adecvate, an-
treprenorii sunt motoarele creș� terii economice dintr-o societate.
Ei vin cu o gândire proaspătă pe piaț�ă ș� i alimentează distrugerea
creatoare care face să prospere economiile de piaț�ă. Tehnologia
blockchain î�nzestrează persoanele ș� i companiile mici de oriunde
din lume cu multe dintre capacităț� ile organizaț� iilor mai mari.
Registrele bazate pe blockchain ș� i contractele inteligente dimi-
nuează barierele din calea demarării unei companii, accelerează
constituirea ș� i elimină procedurile birocratice, mai ales î�n statele
î�n curs de dezvoltare, unde î�nființ�area durează de trei ori mai
mult ș� i costă de cinci ori mai mult.
Blockchainurile pot să automatizeze, să simplifice ș� i să î�mbu-
nătăț�ească dramatic ș� i î�n alte feluri cele trei componente ale
272 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

construirii unei afaceri: constituirea, atragerea de fonduri ș� i vân-


zările. Costurile de constituire vor scădea semnificativ pe măsură
ce blockchainul devine o modalitate cunoscută ș� i demnă de î�n-
credere de a î�nființ�a o afacere. Poț�i vedea proprietarii ș� i poț�i să
păstrezi evidenț�a cu uș� urinț�ă, lucru util mai ales î�n zonele unde
domnia legii lipseș� te. Finanț�area unei companii este mai uș� oară
pe măsură ce poț�i accesa capital propriu ș� i capital î�mprumutat la
o scară globală, iar dacă foloseș� ti un numitor comun – cum ar fi
bitcoinul –, nu trebuie să-ț�i faci griji cu schimbul valutar ș� i cu ra-
tele de conversie. Vânzările devin o funcț�ie a accesării oricărei
persoane cu un dispozitiv conectat. Cumpărătorii nu au nevoie
de un card de credit, de monedă locală sau de un cont bancar.
Prin registre sigure ș� i imuabile, antreprenorii vor avea posi-
bilitatea să-ș� i î�nregistreze afacerea ș� i dreptul de proprietate asu-
pra bunurilor corporaț�iei; să-ș� i gestioneze inventarul, sumele de
î�ncasat ș� i creanț�ele; ș� i să valorifice alț�i parametri financiari prin
softul de contabilitate î�n partidă triplă ș� i alte aplicaț�ii bazate pe
blockchain, reducând nevoia de a apela la auditori, avocaț�i speci-
alizaț�i î�n fiscalitate ș� i alț�i vânzători care influenț�ează afacerile
mici.32 Autorităț�ile de reglementare ar putea să le facă unele î�n-
lesniri firmelor mici pentru faptul că optează pentru un sistem de
contabilitate î�n partidă triplă. Aceasta î�nseamnă un profit ceva
mai mare ș� i mai puț�in timp irosit. Pe măsură ce compania se dez-
voltă, reconcilierea acț� iunilor ș� i documentaț� iei corporaț� iei va
deveni mai puț� in complexă. Utilizând contractele inteligente,
antreprenorul ar putea să automatizeze numeroase aspecte ale
operaț�iunilor companiei: ordinele de achiziț�ie, statele de plată,
dobânzile î�mprumuturilor ș� i auditurile financiare î�n timp real. Vor
deveni populare două modele noi de antreprenoriat individual:
CONTORIZAREA CAPACITĂȚII EXCEDENTARE. De la economia
centralizată de partajare ș� i până la economia distribuită de
contorizare, indivizii vor putea să-ș� i î�mprumute paturile su-
plimentare, roabele, boii ș� i alte active tangibile ș� i intangibile
membrilor dintr-o reț� ea care se bazează pe scoruri ale reputa-
ț� i ei. Blockchainul face cu putinț� ă fluxuri de venit anterior
REZOLVAREA PARADOXULUI PROSPERITĂȚII 273

imposibile, cum ar fi contorizarea Wi-Fi-ului, a electricităț�ii gene-


rate de panourile solare instalate pe acoperiș� , a abonamentelor
la Netflix, a puterii de calcul latente a telefonului, dar ș� i a altor
aparate electrocasnice – toate acestea prin microplăț� i ș� i con-
tracte inteligente. Blockchainul devine o nouă utilitate prin care
indivizii să creeze valoare ș� i să obț� ină venituri î�n modalităț� i
netradiț�ionale.
MICROVALORIZAREA FINANCIARĂ A DATELOR. Părinț� i i care
lucrează acasă ș� i î�ngrijitorii de familie de toate felurile care se
ocupă neobosit de copiii mici ș� i de părinț�ii î�n vârstă pot da î�n cele
din urmă o valoare monetară eforturilor lor ș� i se pot bucura de
recunoaș� terea valorii pe care o generează î�n fiecare oră a zilei.
Această oportunitate nu este doar pentru cei din ț�ările dezvoltate
ale lumii. Marile companii caută modalităț�i prin care să vândă
oamenilor din Sudul global, dar le lipsesc de multe ori datele
adecvate pentru a lua decizii de afaceri. Contractarea ș� i acorda-
rea dreptului de utilizare a datelor personale ar putea să fie o
oportunitate grozavă de a introduce un nou flux de venituri pen-
tru un tânăr antreprenor î�n timp ce î�ș�i lansează noua ofertă pu-
blică iniț�ială pe blockchain. Î�n ziua de azi, conglomerate gigantice
ca Facebook ș� i Google recoltează pentabiț�i de date despre miliar-
de de oameni. Intrăm î�ntr-un târg faustian î�n care cedăm date
pentru servicii foarte bune, dar pierdem confidenț�ialitatea ș� i in-
tegritatea datelor pe parcurs. Blockchainul transformă consuma-
torii î�n prosumatori. S-ar putea ca Nike să vrea să ș� tie ce ai mâncat
la micul dejun, cât de des alergi ș� i dacă te gândeș� ti să cumperi un
echipament nou pentru antrenament. De ce nu ai ceda datele
printr-un contract primind la schimb puncte Nike sau bani ade-
văraț�i? Hai să mai facem un pas: companiile de asigurări caută
cele mai bune date pentru a face calcule actuariale. Propriile tale
date – cât de mult sport faci, dacă fumezi, ce mănânci – sunt foar-
te valoroase pentru ele. Intră î�ntr-un acord de acordare de drep-
turi prin care tu primeș� ti o microplată de fiecare dată când î�ț�i
folosesc datele pentru un calcul actuarial ș� i determină preț� ul
unui nou produs.33
274 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Proprietatea și investițiile distribuite


Intrăm î�n tr-o perioadă a istoriei umane î� n care un număr
foarte mare de oameni pot să devină proprietari de bogăț�ie
prin tehnologia registrului distribuit. Deschiderea accesului la
pieț�ele financiare ale lumii ș� i, prin aceasta, la universul oportuni-
tăț�ilor de investiț�ii, de la investiț�iile convenț�ionale la participarea
î�n companiile cu colaborare de masă, schemele de microcredita-
re, ofertele publice iniț�iale de pe blockchain ș� i microcreditele pe
bază de reputaț�ie, va deschide ș� i accesul la capital. Multifinanț�area
schimbă deja î�nfăț�iș� area finanț�elor. Î�n 2012, campaniile de multi-
finanț�are din afara blockchainului au strâns 2,7 miliarde de do-
lari la nivel mondial, o creș� tere de 80% faț� ă de anul anterior.
Odată cu apariț�ia finanț�ărilor directe peer-to-peer, obț�inute prin
surse multiple pe blockchain, aceste cifre vor ajunge să crească
de câteva ori. Indivizii pot să contribuie cu sume mici de bani
prin campanii de multifinanț�are. Imaginează-ț�i o campanie care
atrage un milion de oameni, fiecare dintre aceș� tia dând câte un
dolar. Să numim aceasta proprietate distribuită. Nu î�nseamnă
mare lucru, nu-i aș� a? Augur, platforma pentru pieț�e de predicț�ie,
a strâns milioane de dolari î�n paș� i mici, de la câteva mii de oa-
meni de pe glob. Spectrul posibilităț� ilor este vast. Nu doar că
ofertele publice iniț�iale de pe blockchain pot să î�mbunătăț�ească
eficacitatea ș� i eficienț�a strângerii de fonduri, reducând costurile
emitentului, dar ele pot fi de asemenea ș� i foarte favorabile unei
incluziuni ample, făcând posibilă participarea unor grupuri de
investitori î�n ascensiune, grupuri greu de imaginat anterior. Până
î�n prezent, spectrul de propuneri pentru schimbarea inegalităț�ii
de venituri ș� i de avere nu a trecut dincolo de taxe mai mari pen-
tru bogaț�i, la unul dintre capete, sau, î�n varianta cea mai extremă,
exproprierea directă făcută de stat. Î�n loc de redistribuire ș� i ex-
propriere a averii, să ne imaginăm felul î�n care blockchainul poa-
te crea oportunităț�i de a î�mpărț�i mai echitabil bogăț�ia creată de
societate.
REZOLVAREA PARADOXULUI PROSPERITĂȚII 275

TRANSFERURILE DE BANI:
POVESTEA LUI ANALIE DOMINGO
Analie Domingo34 lucrează ca bonă ș� i menajeră de douăzeci ș� i
cinci de ani. Este unul dintre cei peste 200.000 de oameni care
locuiesc î�n Toronto, dar sunt născuț�i î�n Filipine35, iar povestea sa
este una destul de tipică: a plecat din Filipine î�n tinereț�e, vrând să
se stabilească î�n Canada, fără să aibă economii, fără o educaț�ie
formală ș� i ș� tiind foarte puț� ine despre ț� ara adoptivă. Analie a
muncit din greu ș� i a creat o viaț�ă pentru ea ș� i pentru familia ei. Cu
zece ani î�n urmă, ș� i-a folosit economiile pentru un avans î�n vede-
rea cumpărării unei case, o realizare remarcabilă din moment ce
trimisese cu regularitate bani familiei sale din Filipine î�n ultimele
trei sute de luni. Analie a trimis atât de mulț�i bani acasă î�ncât
mama sa, care a trecut de ș� aptezeci de ani, a putut să-ș� i cumpere
o casă î�n Manila.
Analie a fost amabilă ș� i a acceptat să o î�nsoț�im î�n ziua de sa-
lariu, pentru a-i putea consemna experienț�a. Vineri după-amiază,
Analie ș� i-a primit cecul cu salariul, scris de mână de angajatorul
ei, ș� i a mers cu el la banca locală. Asta a durat cincisprezece minu-
te; douăzeci de minute dacă iei î�n calcul ș� i coada de la ghiș� eu.
După ce l-a depus, a retras 200 de dolari canadieni. Având banii
î�n mână, a străbătut un cvartal ca să ia un autobuz local. Î�n loc să
se î�ndrepte spre casă, a mers trei kilometri î�n direcț�ia opusă ș� i a
coborât î�ntr-o staț�ie aflată î�n ceea ce s-ar putea numi un cartier
rău famat. A mers pe jos alte patru cvartale ș� i a ajuns î�n cele din
urmă la „instituț�ia financiară” prin care urma să trimită bani: un
ghiș� eu iRemit aflat la parterul unui bloc de locuinț�e din St. James
Town, Toronto – unul dintre cele mai sărace ș� i mai periculoase
cartiere din Canada. Pentru că mulț� i dintre cei care utilizează
serviciile iRemit nu au acces la servicii bancare, compania a î�nce-
put să ofere ș� i alte servicii financiare, cum ar fi î�ncasarea de ce-
curi. Analie a completat un formular de hârtie, aș� a cum a mai
făcut de sute de ori î�nainte, ș� i a î�ntins banii câș� tigaț�i cu atâta tru-
dă. Pentru un transfer de 200 de dolari, Analie plătea o sumă
forfetară de 10 dolari. Î�n partea cealaltă, la î�ncasare, mama ei î�n
276 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

vârstă de 70 de ani avea parte de o taxare similară (ș� i la fel de ri-


dicolă) pentru a-ș� i primi banii. Desigur, trebuia să aș� tepte î�ntre
trei ș� i patru zile î�nainte de a merge la bancă, intervalul mediu
necesar pentru procesarea acestor plăț�i. Analie a mers pe jos î�na-
poi spre staț�ia de autobuz, a luat autobuzul, un metrou ș� i apoi alt
autobuz, pentru ca, o oră mai târziu, să ajungă î�n sfârș� it acasă.
Costul trimiterii acelei sume de bani, 10 dolari, î�nseamnă 5%
din valoarea totală. Î�n plus, de regulă există ș� i o diferenț�ă a ratei
de schimb valutar cuprinsă î�ntre 1% ș� i 2%. Am urcat la 7%, ceea
ce î�nseamnă că beneficiem de o mică reducere faț�ă de media in-
ternaț�ională de 7,68%.36 Faptul că ambele persoane „au acces la
servicii bancare”, dar sunt silite chiar ș� i aș� a să parcurgă acest
proces, face ca toată această rutină ridicolă să pară ș� i mai striden-
tă. Costul direct nu reuș� eș� te să cuprindă toate costurile. Spre
exemplu, valoarea timpului celor două ore pe care Analie le-a fo-
losit pentru a face transferul este egală cu 40 de dolari, bazân-
du-ne pe salariul ei. Mai mult, ea a trebuit să plece de la muncă
mai devreme pentru că nu se simte î�n siguranț�ă dacă merge î�n
cartier după lăsarea serii. Pentru mama ei, o septuagenară care
locuieș� te î�n Manila, costul fizic pe care î�l presupune drumul făcut
pentru a ridica banii este la fel de semnificativ. Puterea de cumpă-
rare a celor 10 dolari la care a renunț�at Anelie pentru efectuarea
tranzacț�iei contează cu siguranț�ă pentru ea, dar contează mult
mai mult pentru mama sa. Î�n timp ce î�n Canada 10 dolari ar aco-
peri costul unei mese ș� i al unei călătorii cu autobuzul, î�n Manila
ar putea să cumpere cu ei mâncare pentru o săptămână. Pe tot
parcursul vieț�ii, Analie a plătit mii de dolari unor intermediari ca
Western Union pentru a trimite bani acasă. Fiecare comision lu-
nar contribuie la atractiva sumă de 38 de miliarde de dolari î�n
comisioane plătite anual pentru transferurile de bani.37
Transferurile de fonduri către ț�ările de baș� tină de către oa-
menii care trăiesc î�n locuri î�ndepărtate conectează diasporele
global. Diasporele sunt comunităț�i globale formate din oameni
răspândiț�i departe de pământul strămoș� esc, dar care au o cultură
comună ș� i o puternică identitate comună cu patria.
REZOLVAREA PARADOXULUI PROSPERITĂȚII 277

Unul dintre rolurile pe care î�l au multe dintre diasporele con-


temporane este acela de a aborda ș� i de a contribui la rezolvarea
unor probleme globale comune. Transferurile de bani reprezintă
unul dintre cele mai mari fluxuri de capital care intră î�n ț�ările î�n
curs de dezvoltare ș� i care pot avea un impact pozitiv enorm asu-
pra calităț�ii vieț�ilor unora dintre cei mai vulnerabili oameni din
lume. Î�n unele ț�ări, transferurile de bani sunt uriaș� e ș� i constituie
o componentă vitală a economiei. Î�n Haiti, spre exemplu, repre-
zintă 20% din PIB. Filipine primeș� te 24 de miliarde de dolari î�n
fiecare an din transferuri, sau 10% din PIB.38 Conform Fondului
Monetar Internaț�ional, de obicei, beneficiarii cheltuiesc fondurile
primite pentru articole de primă necesitate – mâncare, î�mbrăcă-
minte, medicamente ș� i adăpost, ceea ce î�nseamnă că transferurile
„contribuie la scoaterea din sărăcie a unui număr uriaș� de persoa-
ne, susț�inând un nivel mai ridicat de consum decât ar fi altfel posi-
bil”.39 Se estimează că fluxurile provenite din transferurile de
bani spre naț�iunile î�n curs de dezvoltare ar fi de trei-patru ori
mai mari decât ajutoarele externe.40 Efectele pozitive pe care le
au transferurile asupra săracilor din statele î�n curs de dezvoltare
sunt bine î�nț�elese, dar, î�n ciuda acestei uriaș� e injecț�ii economice,
costurile transferurilor rămân î�n continuare î�nfiorător de mari.
Î�n câteva dintre cele mai costisitoare coridoare dintre ț�ări, comi-
sioanele pentru transferuri pot depăș� i chiar ș� i 20%.41
Canada este unul dintre cei mai mari expeditori neț�i de fon-
duri din lume. �n Ontario, cea mai mare provincie a Canadei ca
număr de locuitori ș� i cu cea mai mare economie, 3,6 milioane de
oameni se declară ca fiind născuț�i î�n afara ț�ării ș� i î�n fiecare an
miliarde de dolari părăsesc provincia sub formă de transferuri de
bani.42 Povestea Analiei este demnă de reț�inut tocmai pentru că
reprezintă o regulă î�n Canada.
Să ne gândim la Dufferin Mall, aflat tot î�n Ontario. Î�n majori-
tatea zilelor, mallul are parte de un flux constant de trafic ș� i ar
putea fi confundat cu orice alt centru comercial din Canada ș� i din
Statele Unite. Dar î�n fiecare joi ș� i vineri, î�n jurul orei cinci du-
pă-amiaza, se petrece ceva complet diferit. Mii de canadieni
278 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

născuț�i î�n afara graniț�elor ț�ării vin cu cecurile de salariu î�n mână
la mall pentru a trimite bani acasă, la membrii săraci ai familiei,
prin diferitele bănci ș� i diferiț�ii agenț�i de schimb valutar ai mallului.
Î�n magazinele universale, î�n baruri ș� i î�n restaurantele din zonă a
luat naș� tere o adevărată industrie artizanală de agenț�i de schimb
valutar ș� i de puncte Western Union care să preia fluxul
excedentar.
Călătorind adeseori cu autobuzul, cu tramvaiul sau cu metro-
ul, cu copiii după ei ș� i extenuaț�i după o zi lungă, locuitorii din
Toronto care discută î�n filipineză, cantoneză, spaniolă, punjabi,
tamilă, arabă, poloneză, dar ș� i î�n alte limbi, ajung la mall ș� i apoi
stau la cozi lungi aș� teptând ocazia să-ș� i trimită acasă banii câș� ti-
gaț�i cu greu. Î�n prezent, majoritatea oamenilor î�ș�i petrec timpul
pe smartphone-uri, vorbind pe WhatsApp, conversând prin
Skype cu prietenii ș� i familia din Toronto ș� i de peste hotare, ju-
când joculeț�e ș� i urmărind videoclipuri. De cele mai multe ori,
aceș� ti bani au nevoie de mai bine de o săptămână pentru a ajunge
la destinaț�ia dorită, moment î�n care cineva aflat î�n partea cealal-
tă, la primire, trebuie să treacă printr-un proces la fel de obositor
ș� i de î�ndelungat.
Ce este î�n neregulă la acest scenariu? Aproape totul. Hai să
scoatem î�n evidenț�ă problemele clare. Aminteș� te-ț�i că majorita-
tea oamenilor care aș� teptau la coadă utilizau smartphone-uri, o
tehnologie care s-a generalizat î�n Canada ș� i devine din ce î�n ce
mai prezentă la nivel global. 73% dintre canadieni deț� in un
smartphone, iar cifra este cu siguranț�ă mai mare î�n Toronto. Ț� ara
deț�ine o infrastructură de reț�ea wireless care se numără printre
cele mai bune din lume, ceea ce î�nseamnă că majoritatea canadi-
enilor pot să deț�ină un smartphone (un supercomputer la pro-
priu) ș� i că î�l pot utiliza pentru a valorifica puterea Webului mobil
î�n feluri care ar fi părut ș� tiinț�ifico-fantastice cu două decenii î�n
urmă. De ce aș� teaptă oamenii aceia la coadă ca să trimită bani
printr-un punct fizic de vânzări ce utilizează o tehnologie veche
de câteva decenii, î�n loc să recurgă la obiectele pe care le ț�in î�n
mână? Dolarii presupun un schimb de date mult mai redus decât
REZOLVAREA PARADOXULUI PROSPERITĂȚII 279

un videoclip cu rezoluț�ie î�naltă. De fapt, conform Skype, un apel


video consumă 500 de kilobiț�i pe secundă.43 Expedierea unui sin-
gur bitcoin consumă doar 500 de biț�i sau aproximativ o miime
din cantitatea de date consumate de o secundă de video pe Skype!
Eliminând intermedierea terț�ilor tradiț�ionali ș� i simplificând
radical procesele, blockchainul poate să permită î�n cele din urmă
efectuarea de plăț�i imediate, lipsite de fricț�iuni, astfel î�ncât oame-
nii să nu mai aș� tepte la coadă câte o oră sau mai mult, să nu mai
străbată distanț�e mari sau să-ș� i riș� te viaț�a ș� i sănătatea aventu-
rându-se î�n cartiere periculoase noaptea, doar ca să trimită bani.
Î�n momentul de faț�ă, multe companii ș� i organizaț�ii se folosesc de
protocolul bitcoin pentru a reduce costurile transferurilor de
bani. Obiectivul lor este acela de a aduce miliarde de dolari î�n
mâinile celor mai săraci oameni din lume. Aceste domenii au fost
controlate de o mână de firme care ș� i-au folosit poziț�ia unică ș� i
infrastructura moș� tenită pentru a genera o economie de tip mo-
nopolist. Dar ș� i ele au observat riscul acestei tehnologii ș� i s-au
speriat. �n opinia lui Eric Piscini, liderul grupului de criptomone-
dă de la Deloitte, companiile din domeniul plăț�ilor din ziua de azi
„sunt foarte neliniș� tite de ceea ce le face blockchainul î�n realitate.
Western Union, MoneyGram, iRemit ș� i altele sunt foarte agitate
din cauza revoluț�ionării modelului lor de afaceri”44. Aș� a ș� i trebuie
să fie, din moment ce există o industrie emergentă formată din
companii noi ș� i revoluț�ionare care plănuiesc să le ia locul.

Ei bine, Luke, prietene, cum rămâne


cu tânăra Analie?
Există două obstacole principale î�n calea creării unei reț�ele de
plăț�i bazate pe blockchain pentru săracii lumii. Î�n primul rând,
mulț�i dintre cei care trimit banii sunt plătiț�i î�n numerar ș� i cei
care î�i primesc trăiesc î�ntr-o economie care se bazează predomi-
nant pe numerar. Î� n al doilea rând, majoritatea oamenilor din
statele dezvoltate ș� i din cele î�n curs de dezvoltare nu au cunoș� -
tinț� e le ș� i instrumentele necesare prin care să utilizeze
280 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

blockchainul eficient. Chiar dacă numerarul ar putea să dispară


până la urmă la fel ca pasărea dodo, până vor î�ncepe angajatorii
din statele dezvoltate să transfere valoare î�n portofelele inteli-
gente ș� i până vor î�ncepe micii comercianț�i stradali din Manila,
Port-au-Prince ș� i Lagos să accepte plăț�ile digitale, vom avea ne-
voie de monedă fizică. Western Union î�nț�elege asta ș� i de aceea
continuă să fie foarte relevant ș� i î�n ziua de azi, când are peste
500.000 de agenț�i î�n î�ntreaga lume.45 Dacă vrei să primeș� ti î�n nu-
merar banii care ț�i-au fost trimiș� i, ai opț�iuni limitate. Western
Union nu ar fi eficientă dacă ar avea un singur agent. Reț�eaua sa
i-a permis să-ș� i menț�ină o poziț�ie de monopol pe toată piaț�a timp
de mai multe decenii. Au existat prea puț�ine companii, sau poate
chiar niciuna, care să aibă tehnologia unitară ș� i uș� or de utilizat a
unei „aplicaț�ii formidabile”. Asta până acum.
Intră î�n scenă Abra ș� i alte companii asemenea ei. De la un
nume ca „Abra” te-ai aș� tepta să vezi puț�ină „cadabra”, iar compa-
nia nu-ț�i î�nș� ală aș� teptările. Abra construieș� te un sistem digital
global de administrare a activelor pe blockchainul bitcoin.
Misiunea sa declarată este să transforme orice smartphone î�n-
tr-un casier care poate distribui bani fizici oricărui alt membru al
reț�elei. Am vrut să facem un test, să vedem dacă această soluț�ie
ar î�mbunătăț�i experienț�a Analiei.
Atât Analie, cât ș� i mama ei ș� i-au descărcat aplicaț�ia pe smart-
phone-urile lor cu Android. Soldul de î�nceput al lui Analie era î�n
dolari canadieni. Cu un clic pe un buton, Analie a iniț�iat transferul
către mama ei. Aceasta a primit aproape imediat banii î�n pesos.
Î�n acel moment, mama ei avea de ales dacă să păstreze acei pesos
pe telefon ca pe o rezervă de valoare sau să-i cheltuiască la numă-
rul din ce î�n ce mai mare de comercianț�i care acceptă acum Abra
ca sistem de plată. Prin crearea unui mecanism de plată ș� i a unei
rezerve de valoare, Abra revoluț�ionează la propriu două dintre
cele mai importante roluri ale sistemului bancar convenț�ional:
plăț�ile ș� i stocarea valorii. De unul singur, conceptul acesta este
revoluț� ionar, dar lucrurile devin cu adevărat interesante abia
acum: mama vrea numerar. Î� ș�i plăteș� te chiria, î�ș�i cumpără de
REZOLVAREA PARADOXULUI PROSPERITĂȚII 281

mâncare ș� i î�ș�i administrează aproape toate celelalte cheltuieli î�n


numerar. Î�ș�i verifică aplicaț�ia ș� i vede că mai există alț�i patru utili-
zatori de Abra pe o rază de patru cvartale faț�ă de locul unde se
află. Le trimite tuturor mesaje î�ntrebând cine î�i va schimba banii
digitali î�n bani fizici ș� i cât va costa. Cei patru o vor contacta pen-
tru a-i prezenta diferitele „oferte” pentru serviciile lor. O persoa-
nă va face asta pentru 3%, alta pentru 2% ș� i alte două persoane
pentru 1,5%. Mama hotărăș� te să aleagă casierul care oferă 2% –
nu pentru că ar fi cel mai ieftin, ci pentru că acest casier are o
evaluare de cinci stele ș� i a fost de acord să o î�ntâlnească la jumă-
tatea drumului. Se î�ntâlnesc ș� i ea schimbă suma din pesos Abra
î�n pesos fizici, casierul î�ș�i reț�ine comisionul ș� i pleacă amândoi
mai departe mulț�umiț�i. Abra percepe o taxă de 25 de puncte din
suma de bază pentru conversie.
Tot acest proces, din momentul î�n care banii părăsesc oraș� ul
Toronto ș� i până când destinatarul din Filipine ț�ine î�n mână nu-
merarul, durează mai puț�in de o oră ș� i are un cost net de 25 de
puncte din suma de bază î�n care sunt incluse schimbul valutar ș� i
toate celelalte costuri de tranzacț�ie. Î�n timp ce fiecare tranzacț�ie
Western Union are nevoie chiar ș� i de ș� apte sau opt intermediari
– băncile similare, băncile locale, Western Union, agenț�ii indivi-
duali ș� i alț� i i –, tranzacț� i a Abra are nevoie doar de trei: doi
membri ș� i platforma Abra. „Acum am î� n ț� e les. E chiar foarte
tare!”, a spus Analie entuziasmată.46
Dacă Abra vrea să se dezvolte la scară globală, trebuie să so-
luț�ioneze două probleme fundamentale. Î�n primul rând, reț�eaua
are nevoie de o masă critică de casieri care să facă serviciul con-
venabil. Mama Analiei nu-l va utiliza dacă cel mai apropiat casier
este la peste treizeci de kilometri distanț�ă. Abra î�nț�elege asta ș� i
semnează contracte î�n avans cu casieri – la ultima numărătoare
existau mai multe mii numai î�n Filipine –, care să fie gata să
tranzacț�ioneze atunci când sistemul va fi pus î�n funcț�iune. Î�n al
doilea rând, modelul funcț�ionează pe presupunerea că atât casie-
rii, cât ș� i clienț�ii î�ș�i vor respecta angajamentul atunci când vor
transfera bani digitali î�n schimbul celor fizici. Aceasta este o
282 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

problemă ceva mai puț� i n gravă. Companii precum Airbnb,


Lending Club ș� i Zipcar au demonstrat că mitul care spune că oa-
menii nu vor avea î�ncredere unii î�n alț�ii este fals. Î�ntr-adevăr, pe
Bill Barhydt, directorul general al Abra, creș� terea incredibilă a
numărului de companii din aș� a-numita economie de partajare l-a
convins că aceasta nu reprezintă o problemă. „Oamenii sunt dis-
puș� i să se î�ncreadă unii î�n alț�ii mai repede decât sunt dispuș� i să
aibă î�ncredere î�ntr-o instituț�ie”, a spus el.47
Smartphone-ul este cheia pentru toate acestea. Aș� a cum
acesta î�ț�i dă posibilitatea să-ț�i î�nchiriezi apartamentul sau să-ț�i
î�nchiriezi maș� ina sau să furnizezi un transport partajat, tot astfel
î�l poț�i folosi ș� i ca pe un ATM. Barhydt a spus: „Este uimitor ce
sunt oamenii dispuș� i să facă î�ntr-un model de economie parta-
jată, ș� i î�ncă nu fac lucrurile astea doar pentru bani, poate cu
excepț� ia î�mprumuturilor peer-to-peer”. Mai mult, el a declarat:
„Pentru noi este mai important că aveț�i î�ncredere unii î�n alț�ii de-
cât că aveț�i î�ncredere î�n Abra. Dacă aveț�i î�ncredere unii î�n alț�ii,
sunt ș� anse foarte mari să ajungeț�i să cunoaș� teț�i ș� i Abra, ca aceas-
ta să vă placă, să aveț�i parte de o experienț�ă bună” ș� i, eventual, să
aveț�i î�ncredere î�n platformă.48
Abra nu este o aplicaț�ie pentru transferuri de bani, ci o nouă
platformă globală pentru schimburi de valoare care combină î�n
proporț�ii egale reț�eaua blockchain distribuită ce nu are nevoie de
î�ncredere, cu puterea tehnologiei smartphone-ului ș� i cu î�nclina-
ț�ia omenească de a-ț�i dori să ai î�ncredere î�n membrii dintr-o re-
ț�ea. Oferindu-le utilizatorilor capacitatea de a stoca valoare î�n
monedele tradiț�ionale, de a transmite valoare pe cuprinsul reț�e-
lei ș� i totodată de a plăti î�ntr-o reț�ea din ce î�n ce mai mare de co-
mercianț�i, Abra nu se războieș� te doar cu Western Union, ci ș� i cu
reț�elele de carduri de credit, cum ar fi Visa. Î�n opinia lui Barhydt:

Modalităț�ile de decontare pentru o tranzacț�ie Western


Union ș� i modalităț�ile de decontare a unei tranzacț�ii prin
Visa sunt foarte diferite. Dar modalităț�ile de decontare
ale unei tranzacț� i i Abra, utilizate atât pentru plăț� i le
REZOLVAREA PARADOXULUI PROSPERITĂȚII 283

de-la-persoană-la-persoană cât ș� i pentru cele


de-la-persoană-la-comerciant, sunt exact aceleaș� i… Noi
am găsit o singură soluț�ie care funcț�ionează atât î�n ț�ară,
cât ș� i peste hotare ș� i care poate fi utilizată pentru prima
dată atât pentru plăț�ile de-la-persoană-la-persoană cât
ș� i pentru cele de-la-persoană-la-comerciant.49

S-ar putea ca Abra să devină î�n cele din urmă un colos global
care zguduie zidurile celor mai mari instituț� ii financiare din
lume. Dar pe moment este o soluț�ie simplă ș� i elegantă la o impor-
tantă problemă globală. Cum transferurile de fonduri peste hota-
re vor depăș� i o jumătate de trilion de dolari anul viitor,
oportunitatea pieț�ei nu este deloc de neglijat.

AJUTORUL UMANITAR PRIN BLOCKCHAIN


Poate blockchainul să transforme fundamental felul î�n care orga-
nizaț�iile nonguvernamentale (ONG), guvernele ș� i donatorii indi-
viduali furnizează ajutor extern? Ajutoare î�n valoare de sute de
miliarde de dolari ajung anual î�n statele î�n curs de dezvoltare,
dar efectele macroeconomice ale ajutorului nu sunt î�ntotdeauna
clare.50 Există dovezi ample care sugerează că oficialii corupț�i,
potentaț�ii locali ș� i alț�i intermediari fură mare parte din el î�nainte
să ajungă la sursa avută î�n vedere. Mai tulburător, conform
Journal of International Economics, o „creș� tere a veniturilor gu-
vernamentale ar putea să reducă furnizarea de bunuri publice”.
Raportul concluziona că „achitarea unor sume mari ca ajutoare
sau cadourile monetare mari ș� i neaș� teptate nu duc neapărat la
sporirea bunăstării”.51 Supradimensionarea organizaț� ională ș� i
corupț�ia leadershipului se combină, generând foarte multă risipă
ș� i o inegalitate ș� i mai mare î�ntre cei care au ș� i cei care nu au din
cele mai sărace ț�ări. Aceasta este valabil atât pentru ajutorul ex-
tern direct de la un guvern la altul, cât ș� i pentru ONG-urile care
aduc oameni pe teren î�n locurile grav afectate.
284 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Am spus câteva cuvinte despre problema ajutorului extern î�n


introducerea noastră. Să o explorăm mai departe. Î�ț�i aminteș� ti
cum Crucea Roș� ie a devenit ț�inta atacurilor î�n urma cutremuru-
lui din Haiti din 2010, după ce un studiu efectuat de Pro-Publica,
o organizaț�ie de ș� tiri independentă ș� i nonprofit, ș� i de National
Public Radio* a descoperit că organizaț�ia a irosit fonduri ș� i nu s-a
achitat de multe dintre angajamentele luate, cum ar fi construirea
a 130.000 de locuinț�e noi. A construit doar ș� ase.52 Î�n apărarea sa,
Crucea Roș� ie a susț�inut că registrul dezorganizat al titlurilor de
proprietate din Haiti i-a stânjenit eforturile: nimeni nu putea să
determine cine deț�inea pământul î�n realitate. Ca urmare, Crucea
Roș� ie a improvizat o soluț�ie mai puț�in dezirabilă. Ar putea un
registru de titluri de proprietate funciară bazat pe blockchain să
amelioreze această situaț�ie oferind acte clare ș� i prevenind poate
exproprierea ilegală?
Ajutorul extern reprezintă probabil cel mai clar exemplu al
incapacităț�ii multor guverne ș� i al comportamentelor legate de
î�nchirieri ale intermediarilor imorali, ș� i este astfel un motiv exce-
lent de a explora soluț�iile de tip blockchain. Cutremurul din 2010
din Haiti a fost una dintre cele mai devastatoare crize umanitare
din ultima sută de ani.53 Î�n timp ce guvernul era paralizat ș� i criza
se dezlănț�uise, mii de „filantropi digitali” s-au strâns laolaltă pe
internet pentru a-i ajuta pe cei care interveneau primii să colec-
teze, să trieze ș� i să vizualizeze cererile de ajutor de pe telefoanele
mobile ale haitienilor afectaț�i. Formate iniț�ial online de voluntari
cu preocupări similare, aceste grupuri ad-hoc au devenit din ce î�n
ce mai organizate ș� i mai eficiente î�n contextul crizei. Unul dintre
ele î�n special – CrisisCommons – a î�mbunătăț�it cu adevărat situa-
ț�ia. CrisisCommons exemplifică o reț�ea globală de soluț�ii, o reț�ea
nonstatală emergentă de organizaț�ii ale societăț�ii civile, de com-
panii ș� i de persoane care colaborează pentru rezolvarea unei
probleme majore. Revoluț�ia digitală a permis noilor reț�ele să se
conecteze, să colaboreze peste graniț�e, să rezolve probleme ș� i să
facă posibile cooperarea ș� i guvernanț�a globală. Internetul face

* Postul Naţional de Radio din Statele Unite. (n.tr.)


REZOLVAREA PARADOXULUI PROSPERITĂȚII 285

toate acestea cu putinț�ă. Oamenii nu au putut niciodată să se or-


ganizeze colectiv pentru a crea un bun public aș� a cum au făcut î�n
Haiti. Acest nivel informaț�ional al Internetului s-a dovedit vital –
oferind legături deosebit de importante, know-how ș� i informaț�ii
atât oamenilor care aveau nevoie, cât ș� i organizaț�iilor de volun-
tari. Imaginează-ț�i ce s-ar fi î�ntâmplat dacă ar fi existat ș� i un nivel
al valorii. Ce fel de posibilităț�i ar fi putut să permită?
Blockchainul poate să î�mbunătăț�ească î�n două feluri livrarea
ajutorului extern. Î�n primul rând, eliminarea intermedierii efec-
tuate de mijlocitorii care funcț�ionau ca un fel de conducte pentru
transferurile de ajutoare mari ar putea să reducă problema cro-
nică a î�nsuș� irii pe nedrept ș� i a furtului. Î�n al doilea rând, ca regis-
tru imuabil al fluxului de fonduri, forț�ează instituț�iile mari, de la
grupurile de ajutorare la guverne, să acț�ioneze cu integritate ș� i
să-ș� i respecte angajamentele. Dacă nu o fac, oamenii vor putea să
vadă abuzurile ș� i să-i tragă la răspundere.
Ne putem imagina cu uș� urinț�ă cum UNICEF-ul sau iniț�iativa
pentru femei a Organizaț� iei Naț� iunilor Unite (ONU) folosesc
blockchainul pentru a trimite finanț�ările direct la femei ș� i la copii,
fără să mai fie nevoie să treacă prin structurile locale de putere.
Persoanele din ț�ările sărace ar putea să se î�nscrie pentru anumite
beneficii printr-un registru distribuit administrat de o reț�ea for-
mată din diferite grupuri de ajutorare care funcț�ionează ca niș� te
noduri î�n reț�ea. Atunci când este livrat un anumit ajutor – să zi-
cem, vaccinuri de la Crucea Roș� ie sau rechizite ș� colare de la
UNICEF –, „tranzacț�iile” respective pot fi marcate temporal î�n re-
gistru. Aceasta ar reduce sau poate ar preveni situaț� ia î�n care
grupurile de ajutorare ar cheltui accidental de două ori mai mult
pentru unele persoane sau comunităț�i, distribuind mai echitabil
beneficiile ajutorului.
Î�ntr-adevăr, UNICEF-ul a î�nceput să exploreze criptomonede-
le. Î�n iunie 2015, a anunț�at lansarea Unicoin, o monedă digitală pe
care copiii o pot „extrage” trimiț�ând un desen inspirator progra-
mului. Apoi, monedele sunt date la schimb pentru un caiet ș� i un
creion.54 Este un î�nceput mic, dar oportunităț�ile sunt nelimitate.
286 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Nu suntem departe de a ne imagina scenariul ipotetic pe care


l-am prezentat î�n capitolul 1 – orfelinate î�n sate din ț�ările î�n curs
de dezvoltare care colaborează cu UNICEF-ul pentru a deschide
conturi pentru fiecare copil din momentul î�n care aceș� tia sunt
instituț�ionalizaț�i. Donaț�iile ar putea fi î�mpărț�ite proporț�ional î�n
contul personal al fiecărui copil. Guvernele, potentaț�ii ș� i alț�i ofici-
ali corupț�i nu ar avea pur ș� i simplu acces la ele. Cei mai săraci ș� i
mai vulnerabili copii din lume ar avea fondurile necesare pentru
a-ș� i clădi o viaț�ă atunci când ajung la maturitate. Lucrul acesta
este realizabil prin blockchain.
Bineî�nț�eles, asistenț�a î�n caz de dezastre naturale sau provizi-
ile pentru săraci nu pot fi toate peer-to-peer. Adeseori, instituț�iile
nu sunt doar dezirabile, ele sunt chiar esenț�iale. Dar blockchainul
poate să î�mbunătăț� ească radical transparenț� a felului î�n care
funcț�ionează aceste organizaț�ii ș� i alte instituț�ii din lanț�ul valoric
al ajutorului internaț� ional. Fiecare dolar donat Crucii Roș� ii ar
putea fi urmărit, din momentul intrării, pe tot cuprinsul lanț�ului
valoric până la persoana căreia î�i aduce beneficii directe. Să ne
amintim de scenariul nostru ipotetic din capitolul 1: Crucea Roș� ie
ar putea să organizeze campanii de multifinanț�are pentru fiecare
dintre cele mai importante iniț�iative ale sale ‒ furnizarea de asis-
tenț�ă medicală ș� i lupta î�mpotriva răspândirii bolilor, purificarea
apei, reconstruirea caselor –, iar când donezi, ș� tii dacă dolarul
tău a fost folosit pentru materiale de construcț�ie din lemn, pen-
tru un galon de apă sau pentru un sul de tifon. Dacă fondurile ar
dispărea, comunitatea ar afla ș� i ar putea să tragă la răspundere
organizaț�iile respective. Ar putea fi utilizate contracte inteligente
care să tragă la răspundere chiar grupurile de ajutorare. Fondurile
pentru proiectele majore – de la iniț�iativele de construire de lo-
cuinț�e până la implementarea unui sistem de purificare a apei –
ar putea să intre pur ș� i simplu î�n conturi escrow, urmând să fie
eliberate doar după realizarea cu succes a jaloanelor esenț�iale:
obț�inerea titlului de proprietate pentru teren, importarea mate-
riilor prime, semnarea unui contract cu un furnizor local, realiza-
rea produsului finit, instalarea unui anumit număr de puncte de
REZOLVAREA PARADOXULUI PROSPERITĂȚII 287

acces la apă potabilă. Rezultatul? Transparenț�a ș� i responsabilita-


tea din domeniul furnizării ajutorului extern sunt radical î�mbu-
nătăț�ite, ducând la ameliorări importante ale rezultatelor finale.
Ajutorul extern este al doilea cel mai mare transfer de fon-
duri din statele dezvoltate spre cele î�n curs de dezvoltare, după
transferurile de bani ale diasporelor. Tehnologia blockchain poa-
te să facă posibile transparenț�a, responsabilitatea ș� i operaț�iunile
mai eficiente pentru ONG-urile cu intenț� ii bune ș� i o mai bună
furnizare a serviciilor critice î�n perioadele de criză ș� i î�n circum-
stanț�e normale. Desigur, există o mulț�ime de probleme de imple-
mentare – lucruri care trebuie depăș� ite. Oamenii de pe teren vor
trebui să î�nveț�e cum să utilizeze această tehnologie. Reț�elele de
telefonie mobilă ar putea să cadă î�n toiul unei crize. Elementele
infracț�ionale inventive ș� i guvernele corupte ar putea să găsească
modalităț�i să-i î�nș� ele pe săraci ș� i nevoiaș� i. Dar sunt acestea moti-
ve ca să nu mai explorăm această tehnologie? Nu. Situaț� ia din
ziua de azi este disfuncț�ională ș� i î�n numeroase cazuri este evi-
dent defectă. Î�mputernicirea oamenilor ș� i responsabilizarea gru-
purilor de ajutorare vor î�nsemna mai multă asistenț� ă pentru
oamenii potriviț�i. Reducerea sărăciei ș� i abordarea crizelor catas-
trofale sunt primul pas pe scara care duce la prosperitatea globală.
Să ne î�ncercăm norocul pe blockchain.

Microfinanțarea: ajutor peer-to-peer prin picoplăți


Microfinanț�area este un domeniu care transcende atât serviciile
financiare, cât ș� i ajutorul pentru dezvoltare. Î�n loc să ofere ajutor
de sus î�n jos, instituț�iile de microfinanț�are (IMF-urile) î�ncearcă
să le ofere indivizilor putere să economisească, să investească ș� i
să î�nființ�eze mici afaceri. De cele mai multe ori, acestea iau forma
unor cooperative comune de economii, unde membrii comunită-
ț�ii se asociază pentru a-ș� i pune fondurile la un loc ș� i pentru a se
î�mprumuta reciproc pentru nevoi pe termen scurt. Când sunt
implementate ș� i administrate adecvat, organizaț�iile de microfi-
nanț� are pot să aducă beneficii reale comunităț� ilor sărace: ele
288 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

reduc î�nfometarea cronică, sporesc economiile ș� i investiț�iile ș� i î�n


multe cazuri conferă putere femeilor.55
Totuș� i, î�n ziua de azi, IMF-urile au câteva probleme: î�n primul
rând, există o monitorizare foarte redusă a felului î�n care sunt ad-
ministrate ș� i, ocazional, permit î�mprumuturi ruinătoare ș� i meto-
de coercitive de recuperare a î� m prumuturilor, dezbinând
comunităț�ile ș� i amplificându-le disperarea. Î�n al doilea rând, î�n
lumina acestor practici, guvernele din ț�ările î�n curs de dezvoltare
au ajuns la concluzia că cea mai bună modalitate de a reduce
comportamentele dăunătoare constă î�n scoaterea IMF-urilor î�n
afara legii sau î�n reglementarea lor foarte strictă, aș� a cum s-a î�n-
tâmplat î�n India î�n 2010, ca urmare a unei controverse cu IMF-
urile.56 Î� n al treilea rând, fondurile nu ajung î�ntotdeauna î�n
mâinile potrivite. Nu există nicio modalitate prin care să te asi-
guri că membrul comunităț� ii care are cea mai mare nevoie de
fonduri va ajunge să le ș� i primească. Î�n al patrulea rând, acestea
sunt î�ncă foarte regionale, limitând atât fondurile, cât ș� i oportu-
nitatea de a investi ș� i de a economisi.
Aș� adar, persoanele care se ocupă de eradicarea sărăciei se
vor î�ntreba unde intră blockchainul î�n acest mix de instrumente.
Cum ar putea să î�mbunătăț�ească ce facem noi?
Î�n primul rând, va perfecț�iona responsabilitatea administrativă.
La fel ca î�n cazul transparenț�ei corporatiste, donatorii vor fi la fel
de atraș� i de orice organizaț� ie nonprofit care utilizează block-
chainul pentru mai multă transparenț�ă ș� i responsabilitate. Î� n
plus, dacă microî�mprumuturile sunt î�nregistrate pe blockchain ș� i
clienț�ii unei IMF primesc permisiunea să le acceseze, atunci aceste
organizaț�ii pot fi trase ș� i mai mult la răspundere pentru comporta-
mente dăunătoare. Ce persoană care vrea să î�mprumute sau să eco-
nomisească ar alege opacul ș� i mocirlosul atunci când poate să aleagă
deschiderea?
Î�n al doilea rând, ar putea să î�nsemne o protecț�ie mai bună
pentru femei ș� i copii. Prin contractele inteligente, fondurile ar
putea fi donate î�n conturi escrow, accesibile doar femeilor, spre
exemplu, pentru a accesa alimente, produse destinate femeilor,
REZOLVAREA PARADOXULUI PROSPERITĂȚII 289

î�ngrijiri medicale ș� i alte lucruri de primă necesitate. Bărbaț�ii nu ar


putea să le ia de la ele ca să cumpere ț�igări sau băutură sau pentru
jocuri de noroc, lucruri care pot fi o problemă persistentă cu banii
din economii sau din microfinanț�are.
Î�n al treilea rând, le va permite oamenilor să găsească surse
de fonduri ș� i de oportunităț�i î�n î�ntreaga lume ș� i să atragă dona-
tori de peste tot. De obicei, comunităț�ile sunt limitate de geogra-
fie î�n alegerea instituț�iei de microfinanț�are pe care o vor utiliza.
Î�n viitor, un potenț�ial debitor ar putea să intre online ș� i să caute
cele mai bune oferte de la câț�iva creditori potenț�iali, găsind cre-
ditorul cu cele mai bune rate, cei mai buni termeni ș� i cea mai
bună reputaț�ie. Desigur, IMF-urile formale vor continua să existe,
dar se vor găsi modalităț�i mai uș� oare de a conecta membrii prin
blockchain, ceea ce le va face să devină mai puț�in necesare.
Î�n ultimul rând, modalităț�ile de plată din blockchain, cum ar
fi bitcoinul, sunt î�n principiu croite pentru creditorii mici ș� i lipsiț�i
de drepturi prin faptul că permit plăț�ile minuscule (noi le numim
picoplăț�i) ș� i că aduc costurile până aproape de zero. Î�ntr-o lume
î�n care fiecare bănuț� contează, utilizatorii ar trebui să poată să-ș� i
achite î�mprumuturile, să retragă fonduri ș� i să economisească î�n
tranș� e micuț�e, toate acestea fiind mult mai dificile î�n lumea de
dinaintea blockchainului. Ei ar trebui să poată să facă lucrurile
acestea imediat ș� i eficient, dat fiind faptul că, î�n pofida sărăciei lucii
din multe zone ale lumii, accesul la telefoanele mobile ș� i capacitatea
de a te conecta la internet devin tot mai mult bunuri de larg consum.

LA FEL DE SIGURE CA O CASĂ?


DRUMUL SPRE DEȚINEREA DE ACTIVE
Hernando de Soto se referea la î�nregistrarea titlurilor de propri-
etate funciară ca la o tranzacț�ie necomercială, un schimb econo-
mic care implică de obicei un guvern local. Costurile tranzacț�iilor
necomerciale includ resursele irosite aș� teptând la coadă, stabili-
rea dreptului de proprietate, completarea ș� i î�nregistrarea actelor
legale, evitarea birocraț�iei, rezolvarea disputelor, mita acordată
290 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

oficialilor ș� i inspectorilor etc.57 Aceste costuri sunt exagerate î�n


economiile sărace î�n care sistemele sunt slabe ș� i unde este ș� tiut
că funcț�ionarii guvernamentali au comportamente lipsite de in-
tegritate. Hondurasul este un astfel de loc, a doua cea mai săracă
ț�ară din America Centrală, având o distribuț�ie extrem de inegală
a veniturilor. Criza economică din 2008 a frânat fluxul transferu-
rilor de bani, iar o lovitură militară de stat l-a î�ndepărtat pe pre-
ș� edintele democratic ales, Manuel Zelaya, î�n 2009. Lovitura de
stat a fost sprijinită de unul dintre cei mai mari proprietari de
pământuri din zonă, un magnat al uleiului de palmier care a pro-
fitat foarte mult de pe urma curselor de acaparare a terenurilor
care i-au forț�at pe fermierii (campesinos) din Aguán să-ș� i vândă
titlurile de proprietate.58
De la jumătatea anilor 1990, Banca Mondială ș� i alte ONG-uri
globale59 au vărsat 125,3 milioane de dolari ș� i au adus expertiză
tehnică î�n Honduras pentru elaborarea ș� i administrarea de pro-
iecte de dezvoltare referitoare la terenuri care să accelereze dez-
voltarea ț� ării.60 Noi am descoperit planuri de a î�ncorpora
infrastructurile de date spaț�iale care să sprijine geoetichetarea
datelor legate de drepturile de proprietate ș� i utilizarea pământu-
lui ș� i a resurselor naturale, de riscurile climatice ș� i naturale ș� i
condiț�iile socioeconomice, pe care municipalităț�ile ar putea să le
utilizeze pentru a-ș� i modela planificarea ș� i investiț�iile strategice.
Existau, de asemenea, referiri la integrarea bazelor de date pri-
vind proiectele funciare cu bazele de date ale proiectelor de me-
diu ș� i de gestionare a dezastrelor la nivel naț�ional, dar ș� i local.61
Foarte ambiț�ioase.
Problema este că î�ncă există acuzaț�ii de corupț�ie generaliza-
tă î�n registrul funciar, vânzările de terenuri ș� i rezolvarea dispute-
lor, inclusiv acuzaț� ii la adresa intermediarilor, judecătorilor ș� i
birocraț� i lor locali. Conform The Office of the U.S. Trade
Representative (Biroul reprezentantului comercial al SUA), siste-
mul de î�nregistrare a proprietăț�ilor rămâne î�n continuare foarte
î�ndoielnic.62 Gospodăriile din zonele rurale au fost ignorate siste-
matic pe durata î�nregistrării titlurilor de proprietate asupra
REZOLVAREA PARADOXULUI PROSPERITĂȚII 291

locuinț�elor, acestea fiind de regulă cel mai valoros activ al lor,


pentru că guvernul a restricț�ionat jurisdicț�ia Băncii Mondiale la
zonele urbane. Î�n zonele rurale, acei campesinos rămaș� i fără bani
au avut cel mai puț�in de câș� tigat de pe urma programelor de ad-
ministrare a terenurilor. Sărăcia rurală din Honduras nu a mai
scăzut din 1998. Ambiguitatea ș� i corupț�ia se manifestă î�n dispu-
tele din jurul actelor de proprietate peste tot î�n statele î�n curs de
dezvoltare. Dacă Hondurasul ar ajunge să se confrunte cu un dezas-
tru natural, cum s-a î�ntâmplat î�n Haiti î�n 2010, organizaț�iile filan-
tropice similare Crucii Roș� ii s-ar î�mpotmoli la fel î�n elucidarea
haosului actelor de proprietate, dacă ar vrea să ofere locuinț�e si-
gure ș� i durabile.
„Dacă ar exista un registru universal care ar putea să includă
toate aceste date ș� i să inducă î�ncredere î�ntr-o situaț�ie foarte du-
bioasă? Blockchainul pare să fie deosebit de bun pentru a se ocu-
pa de tranzacț�ii, lucru care nu s-ar putea spune neapărat despre
toate celelalte sisteme”, a spus de Soto. „Adevărul este că statele
sărace sunt prin î�nsăș� i natura lor foarte corupte, astfel î�ncât fap-
tul că registrul de tranzacț�ii se află î�n fiecare nod ș� i are la dispo-
ziț�ie proceduri de siguranț�ă face sistemul eficient, ieftin ș� i rapid,
dar este genul de lucru pe care î�l vor ș� i săracii, pentru că le apără
drepturile”, a mai adăugat el.63 Iată cum funcț� ionează: block-
chainul este un registru deschis, ceea ce î�nseamnă că ar putea să
se afle pe computerele de birou ale funcț�ionarilor din Honduras
care au nevoie să apeleze la el, pe dispozitivele mobile ale lucră-
torilor din teren care introduc date ș� i pe cele ale cetăț�enilor care
vor să păstreze o copie. Este un registru distribuit, ceea ce î�n-
seamnă că niciuna dintre acele părț�i nu î�l deț�ine, ș� i este o reț�ea
peer-to-peer, ceea ce î�nseamnă că poate fi accesat de oricine. Î�n
jurisdicț�ii precum Honduras, unde î�ncrederea î�n instituț�iile pu-
blice este redusă ș� i sistemele de drepturi de proprietate sunt sla-
be, blockchainul bitcoin ar putea să contribuie la restabilirea
î�ncrederii ș� i la refacerea reputaț�iei.
Asta plănuieș� te să facă start-up-ul Factom, cu sediul î� n
Texas, cooperând cu regimul din Honduras ș� i intrând î�ntr-un
292 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

parteneriat cu Epigraph, o companie de soft pentru titlurile de


proprietate. Preș� edintele Factom, Peter Kirby, a spus: „Baza de
date a ț�ării a fost efectiv spartă de hackeri. Astfel, birocraț�ii pu-
teau să intre î�n ea ș� i să-ș� i ia proprietăț�i pe plajă”. El a mai adăugat
că pentru 60% dintre terenurile din Honduras nu existau acte de
proprietate. Obiectivul proiectului, care nu a fost î�ncă semnat
definitiv, este să î�nregistreze titlurile de proprietate ale guvernu-
lui î�n registrul din blockchain. Kirby a declarat pentru Reuters că
Hondurasul ar putea să sară peste sistemele preexistente utiliza-
te î�n statele î�n curs de dezvoltare utilizând tehnologia blockchain
de la Factom, aceasta urmând să asigure î�n cele din urmă credite
ipotecare ș� i drepturi de exploatare a mineralelor, mai sigure.64
„Documentaț�ia pentru actele de proprietate, de la brevete ș� i până
la case, se bazează extraordinar de mult pe hârtie, ș� i nu există
niciun motiv care să susț� ină acest lucru, cu excepț� ia istoriei.
Blockchainul lucrează cu orice tranzacț�ie sau interacț�iune î�n care
contează drepturile de proprietate ș� i sincronizarea”65, a spus
Kausik Rajgopal, omul care conduce biroul ș� i procedurile de plată
ale firmei McKinsey din Silicon Valley.
Î�n cele din urmă, nu ș� tim dacă guvernul din Honduras va res-
pecta titlurile de proprietate asupra terenurilor de pe blockchain
sau dacă va susț�ine utilizarea lui. Î�n tentativele anterioare de in-
tabulare a terenurilor, guvernul a dat î�napoi î�n faț� a costurilor
suplimentare ale trecerii la o scară mai mare ș� i ale includerii unui
număr mai mare de oameni. Dar dacă registrul furnizează date
de î�ncredere ș� i imposibil de modificat, ONG-urile ar putea să ob-
ț�ină datele suplimentare de care au nevoie pentru a inspira ș� i a
influenț�a deciziile politice ș� i guvernanț�a. Dacă elimină cinci din-
tre cele ș� ase etape necesare î�n momentul de faț�ă pentru a intabu-
la pământul î�n Honduras ș� i reduce durata de timp de la douăzeci
ș� i două de zile la zece minute, acele costuri ale tranzacț�iei neco-
merciale scad până aproape de zero.66 Ș� i poate că le va permite
jurnaliș� tilor ș� i celor care militează pentru drepturi să facă de ru-
ș� ine marile corporaț�ii globale astfel î�ncât să nu cumpere, să nu
construiască ș� i nici să exploateze cheresteaua sau apa de pe
REZOLVAREA PARADOXULUI PROSPERITĂȚII 293

terenurile care au fost desemnate pentru protecț�ia mediului sau


care au fost utilizate istoric de către populaț�iile băș� tinaș� e sau de
către campesinos, fără să-i compenseze pe aceș� tia î�n mod corect.
Noi sperăm!

PROBLEMELE DE IMPLEMENTARE ȘI
OPORTUNITĂȚILE DE LEADERSHIP
Este evident că tehnologia blockchain nu este un panaceu pentru
necazurile economice ș� i financiare ale lumii. Oamenii creează
prosperitate, nu tehnologia. Există obstacole care trebuie depăș� ite
ș� i oportunităț�i de leadership. Primul este tehnic. Conform datelor
International Telecommunications Union (Uniunea Internaț�ională
pentru Telecomunicaț�ii), î�ncă există diferenț�e semnificative î�n pri-
vinț�a capacităț�ii de conectare la internet, fie pentru că infrastruc-
tura de telecomunicaț�ii este slabă, fie pentru că oamenii nu-ș� i
permit serviciul respectiv.67
Al doilea este gradul de educaț�ie. Utilizarea smartphone-urilor
ș� i interacț�iunile online necesită un anumit nivel de educaț�ie. Î�n
Statele Unite, peste 18% dintre adulț�ii cu vârsta de peste ș� aispre-
zece ani citesc sub nivelul unui elev de clasa a cincea, 30% au un
nivel redus de cunoș� tinț�e fundamentale de matematică68, iar
43% dintre aceș� ti adulț�i slab educaț�i trăiesc î�n sărăcie.69. Educaț�ia
este foarte inegală î�n ț�ările î�n curs de dezvoltare. Î�n multe părț�i
ale Africii, alfabetizarea fluctuează î�n jurul a 50% ș� i problema
devine mai gravă atunci când facem comparaț� ii de gen. Spre
exemplu, î�n locuri ca Afganistan, Niger, Sierra Leone, Ciad,
Mozambic ș� i alte state sărace, diferenț�a dintre alfabetizarea băr-
baț�ilor ș� i cea a femeilor se situează la cifra ș� ocantă de 20%.70
Cel de-al treilea este corupț�ia. Blockchainul este un instru-
ment puternic, dar, la fel ca toate tehnologiile, nu este nici bun,
nici rău î�n sine. Oamenii pot să exploateze tehnologii strălucite,
de la electricitate ș� i până la radio ș� i internet, urmărind obiective
benefice sau malefice. Avem nevoie de leadership de la instituț�iile
din societate, care pot să valorifice tehnologia blockchain pentru
294 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

lucruri bune, cum ar fi grupurile de ajutorare, organizaț�iile socie-


tăț�ii civile, companiile ș� i guvernele, până la persoanele care se co-
nectează la această reț�ea vastă. Tehnologia blockchain î�ș�i va î�mplini
potenț�ialul ca instrument pentru prosperitatea globală ș� i pentru
schimbări pozitive doar după ce aceste provocări vor fi abordate
ș� i depăș� ite.
CAPITOLUL 8

RECONSTRUCȚIA GUVERNULUI ȘI A
DEMOCRAȚIEI

R epublica Estonia este un stat baltic care se î�nvecinează la sud


cu Letonia ș� i la est cu Rusia. Având o populaț�ie de 1,3 milioa-
ne de locuitori, are un număr de persoane puț�in mai mic decât
oraș� ul Ottawa.1 Când Estonia ș� i-a recăpătat independenț�a faț�ă de
fosta Uniune Sovietică î�n 1991, a avut ș� ansa să regândească inte-
gral rolul guvernului ș� i să reproiecteze felul î�n care va opera aces-
ta, ce servicii va furniza ș� i cum î�ș�i va atinge obiectivele prin
tehnologii de internet.
Î�n prezent, Estonia este considerată î�n general liderul mondial
î�n materie de guvernare digitală, iar preș� edintele său, Toomas
Hendrik Ilves, este primul care spune aceasta: „Suntem foarte
mândri de ceea ce am făcut aici”, ne-a declarat. „Ș� i sperăm că
restul lumii poate să î�nveț�e din reuș� itele noastre.”2
Estonia se clasează pe locul doi î�ntr-un clasament al tuturor
ț�ărilor ca scor al indicelui progresului social al drepturilor perso-
nale ș� i politice, la egalitate cu Australia ș� i Marea Britanie.3 Liderii
Estoniei ș� i-au construit strategia de e-guvernare î�n jurul descen-
tralizării, interconectivităț�ii, deschiderii ș� i securităț�ii cibernetice.
Obiectivul lor a fost o infrastructură rezistentă î�n timp, care să
poată integra noul. Toț�i locuitorii pot să acceseze informaț�ii ș� i
servicii online, să-ș� i utilizeze identitatea digitală pentru a face
afaceri ș� i să actualizeze sau să corecteze î�nregistrările guverna-
mentale care-i privesc. Chiar dacă mare parte din eforturile
296 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Estoniei datează dintr-o perioadă de dinaintea blockchainului,


ț�ara a introdus o infrastructură pentru semnături fără cheie care
se armonizează superb cu tehnologia blockchain.
Elementul central al modelului e-Estoniei este identitatea
digitală. Î� n 2012, 90% dintre estonieni aveau un card electro-
nic de identitate pentru a accesa serviciile guvernamentale ș� i
pentru a călători î�n Uniunea Europeană.4 Cipul î�ncorporat î�n card
conț�ine informaț�ii de bază despre deț�inătorul cardului, două cer-
tificate – unul pentru a autentifica identitatea ș� i altul pentru a
furniza o semnătură digitală – ș� i un număr de identificare perso-
nală (PIN) pe care ș� i-l aleg.
Estonienii le folosesc pentru a vota, pentru a-ș� i examina ș� i
edita online formularele automate de impozit, pentru a solicita
beneficii de asistenț�ă socială ș� i pentru a accesa serviciile bancare
ș� i transportul public. Nu este nevoie de carduri bancare sau de
Metrocarduri. Pe de altă parte, estonienii pot să facă aceleaș� i lu-
cruri cu actele de identitate mobile de pe telefoanele lor. �n 2013,
estonienii au plătit peste 95% dintre taxe î�n mod electronic, î�n
timp ce peste 98% dintre tranzacț�iile bancare s-au derulat online.
Părinț�ii ș� i elevii utilizează e-Ș� coala estoniană pentru a monitori-
za temele, programa ș� i notele ș� i pentru a colabora cu profesorii.
Estonia colectează î�n timp real diferite informaț�ii medicale din dife-
rite surse î�ntr-un dosar unic pentru fiecare cetăț�ean, astfel că aceste
dosare nu se află î�ntr-o singură bază de date. Fiecare estonian are
acces exclusiv la propriul dosar ș� i poate să controleze ce medici ș� i ce
membri ai familiei primesc acces la aceste date online.5
Din 2005, cetăț�enii utilizează i-voting-ul pentru alegerile na-
ț� ionale. Folosindu-ș� i cardul de identitate sau actele mobile de
identitate, estonienii se pot conecta ș� i pot vota de oriunde din
lume. Î�n alegerile parlamentare din 2011, procentul de cetăț�eni
care au votat online a fost de 25%, î�n creș� tere faț�ă de 5,5% la
alegerile parlamentare anterioare. Este evident că oamenilor le
place sistemul ș� i au î�ncredere î�n el: numărul a crescut din nou la
alegerile pentru Parlamentul European din 2014, când o treime
din numărul alegătorilor a participat prin internet din peste
RECONSTRUCȚIA GUVERNULUI ȘI A DEMOCRAȚIEI 297

nouăzeci ș� i opt de ț�ări. Guvernul estonian utilizează un proces


care nu consumă deloc hârtie ș� i pune la dispoziț�ie online toate
proiectele legislative. Durata medie a ș� edinț�elor săptămânale de
cabinet a scăzut de la aproximativ cinci ore la mai puț�in de nouă-
zeci de minute.6
Estonia are un registru funciar electronic care a transformat
piaț�a imobiliară, reducând durata transferurilor de terenuri de la
trei luni la puț�in peste o săptămână. 7 Î� n ultimii ani, Estonia ș� i-a
lansat programul de e-Rezidenț� ă, î�n care orice persoană din
lume poate solicita o „identitate digitală transnaț�ională” ș� i să se
autentifice î�n vederea accesării unor servicii sigure, a criptării,
verificării ș� i semnării documentelor digitale. Un antreprenor
aflat oriunde î�n lume î�ș�i poate î�nregistra compania online î�n mai
puț�in de douăzeci de minute ș� i o poate administra online. Aceste
capacităț�i contribuie la imaginea de ț�ară digitală pe care o are
Estonia.8
Niciunul dintre lucrurile acestea nu ar funcț�iona ș� i nici nu ar
fi acceptat dacă nu ar exista o securitate cibernetică solidă. După
cum a observat Mike Gault, directorul general al Guardtime, „in-
tegritatea este problema numărul unu î�n spaț�iul virtual, aspect
sesizat de Estonia cu zece ani î�n urmă. Ei au construit această
tehnologie astfel î�ncât tot ce se afla î�n reț�elele guvernamentale să
poată fi verificat fără să fie nevoie să ai î�ncredere î�n oameni… guver-
nului î�i este imposibil să-ș� i mintă cetăț�enii”.9
Securitatea cibernetică a Estoniei î�ș�i are sursa î�n infrastruc-
tura sa pentru semnături fără cheie, ce verifică matematic orice
activitate electronică de pe blockchain fără administrator de sis-
tem, chei criptografice sau angajaț�i guvernamentali. Această ca-
pacitate asigură o transparenț�ă ș� i o răspundere integrale; părț�ile
interesate pot să vadă cine ș� i ce informaț�ii a accesat, când ș� i ce
s-ar putea să fi făcut cu ele. Prin urmare, statul poate să dove-
dească integritatea î�nregistrărilor ș� i respectarea reglementărilor,
iar indivizii pot să verifice integritatea propriilor dosare fără să
fie nevoie de implicarea unui terț� . Aceasta reduce costurile: nu
există nicio cheie pe care să trebuiască s-o protejezi ș� i niciun
298 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

document pe care să trebuiască să-l semnezi periodic. Aș� a cum


declară e-Estonia.com, „prin semnăturile fără cheie, istoria nu
poate fi rescrisă”.10
Evident, tehnologia blockchain nu este valabilă doar pentru
corporaț�iile interesate de profit, ci ș� i pentru instituț�iile publice
preocupate de prosperitate pentru toț�i, de la guvern, educaț�ie ș� i
sănătate, până la reț�ele de energie, sisteme de transport ș� i servi-
cii sociale. De unde să î�ncepem?

EXISTĂ CEVA PUTRED ÎN STAT


Î�n discursul său de la Gettysburg din 1863, Abraham Lincoln a
spus că cel mai î�nalt obiectiv al societăț�ii este o „guvernare a po-
porului, de către popor, pentru popor”. Douăsprezece decenii mai
târziu, preș� edintele Ronald Reagan spunea î�n discursul său inau-
gural din 1981: „Guvernul nu este soluț�ia problemelor noastre;
guvernul este problema”. Mulț�i dintre oamenii din ecosistemul
emergent al blockchainului sunt de acord. � ntr-un sondaj din
2013, peste 44% dintre utilizatorii de bitcoini se declarau „liber-
tarieni sau anarhicapitaliș� ti care susț�in eliminarea statului”11.
Libertarienii de toate felurile au tendinț�a să sprijine bitcoi-
nul. Este descentralizat ș� i nu se află sub controlul guvernului.
Este anonim ș� i dificil de impozitat. Raritatea sa î�l face să se ase-
mene cu aurul, iar libertarienii sunt î�n favoarea etalonului aur.
Este o piaț�ă pură, condusă de cerere ș� i ofertă, nu de relaxarea
cantitativă. Deloc surprinzător, primul candidat la alegerile pre-
zidenț�iale din 2016 care a susț�inut bitcoinul ca mijloc de plată
pentru campanie a fost Rand Paul.
Această puternică î�nclinaț�ie libertariană le-a oferit opozanț�i-
lor monedelor digitale muniț�ie pe care au utilizat-o pentru a res-
pinge direct tehnologiile blockchain. Jim Edwards, editor fondator
al Business Insider UK, a scris despre un paradis libertarian pe
care l-a numit Bitcoinistan, o ț�ară asemănătoare Somaliei „î�n care
există un amestec cât mai redus al guvernului, pe o piaț�ă elibera-
tă de legile ș� i impozitele apăsătoare”. El a descris paradisul ca pe
RECONSTRUCȚIA GUVERNULUI ȘI A DEMOCRAȚIEI 299

„un veritabil coș� mar… caracterizat de o instabilitate radicală, de


haos, de ascensiunea unei clase de ș� efi criminali care asasinează
oamenii pe care nu-i plac, precum ș� i de un transfer î�n masă al
bogăț�iei î�n mâinile unei minorităț�i ș� i mai reduse numeric decât
cei unu la sută care sunt adoraț�i pentru asta î�n momentul de faț�ă
î�n Statele Unite”.12
Fără î�ndoială, trăim î�ntr-o lume răvăș� ită de criză. „Lumea nu
a mai avut parte de atât de multă agitaț�ie de o generaț�ie. Cândva
lăudata Primăvară arabă a lăsat î�n urmă conflicte ș� i represiune
aproape peste tot”, scria Kenneth Roth, directorul executiv al
Human Rights Watch, organizaț�ie î�nființ�ată î�n 1970 pentru a sus-
ț�ine grupurile de cetăț�eni. „Răspunsul multor guverne la toate
aceste frământări sociale a constat î�n minimalizarea sau î�n aban-
donarea drepturilor omului”, utilizând internetul pentru a spiona
cetăț�enii, folosind drone pentru a arunca explozibili asupra po-
pulaț�iei civile ș� i aruncând î�n î�nchisoare protestatarii prezenț�i la
evenimentele cu o priză imensă la public, precum Jocurile
Olimpice.13
Conform renumitului economist peruan Hernando de Soto,
acesta este un răspuns greș� it î�n cazul frământărilor sociale.
„Primăvara arabă a fost î�n principiu ș� i î�ncă este o revoluț�ie antre-
prenorială, a oamenilor care au fost expropriaț�i”, a spus de Soto.
„Î� n esenț�ă, este o rebeliune uriaș� ă î�mpotriva statu-quoului”, iar
statu-quoul este exproprierea în serie – zdrobirea repetată a drep-
turilor de proprietate ale oamenilor de către guverne, până când
nu mai au altă opț�iune decât să lucreze î�n afara sistemului pen-
tru a-ș� i câș� tiga traiul.14
Aș� adar, î�ncălcarea unui număr ș� i mai mare de drepturi este
cea mai proastă reacț�ie cu putinț�ă pentru că î�mpinge ș� i mai mulț�i
oameni – cum ar fi jurnaliș� tii, activiș� tii ș� i antreprenorii – î�n afara
sistemului. Pe parcursul ultimilor douăzeci de ani, prezenț�a la
vot a alegătorilor a scăzut î�n majoritatea democraț�iilor occiden-
tale, inclusiv î�n Statele Unite, Marea Britanie, Franț�a, Germania,
Italia, Suedia ș� i Canada. Î�n special tinerii sunt interesaț�i să aducă
mai multă schimbare socială î�n exteriorul sistemului, dar nu prin
300 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

vot. Cei mai mulț�i americani cred că Congresul lor este disfuncț�io-
nal ș� i profund corupt. Ș� i au motive î�ntemeiate: la fel ca î�n multe
alte ț�ări, politicienii americani sunt î�ndatoraț�i finanț�atorilor bo-
gaț�i ș� i grupurilor de interese, iar mulț�i membri ai Congresului
merg mai departe devenind lobbyiș� ti. Un caz ilustrativ: 92% din-
tre americani vor verificări ale antecedentelor persoanelor care
cumpără arme, dar bogata ș� i puternica National Rifle Association
blochează orice prevedere legislativă care să pună î�n aplicare
schimbarea. Cam asta a rămas din „guvernarea poporului, de
către popor, pentru popor”.
Cu cât se amplifică impresia cetăț�enilor că instituț�iile lor poli-
tice nu le reflectă voinț� a ș� i nu le apără drepturile, cu atât mai
mult ajung aceste instituț�ii să-ș� i depăș� ească atribuț�iile ș� i cu atât
mai mult ajung cetăț�enii să pună la î�ndoială legitimitatea ș� i rele-
vanț� a instituț� iilor. Sociologul politic Seymour Martin Lipset a
scris că legitimitatea este „capacitatea unui sistem politic de a
genera ș� i de a menț�ine convingerea că actualele instituț�ii politice
sunt cele mai adecvate ș� i mai convenabile pentru societate”15. Ș� i
tinerii urmăresc din ce î�n ce mai mult să aducă schimbarea prin
mijloace diferite de guverne ș� i democraț�ie. Autocolantul pe care
scrie „NU VOTA! NU FACI DECÂ� T SĂ� -I Î�NCURAJEZI” exprimă bine
situaț�ia.
„S-ar putea ca oamenii să nu-ș� i dorească să se afle î�ntr-o bază
de date verificabilă ș� i cu funcț�ie de căutare care colectează istori-
ce î�nregistrate ș� i pe care guvernele ar putea să le utilizeze pentru
a exploata sau subjuga oamenii”, spunea de Soto. „Legislaț�ia din
majoritatea ț�ărilor lumii este atât de prost făcută, atât de ostilă,
î�ncât costul intrării î�n sistemul legal nu are sens pentru săraci. Iar
o ț�ară î�n care ai un număr prea mare de oameni săraci ș� i deconec-
taț�i ridică prea multe probleme.”16
Pe măsură ce legitimitatea se estompează, libertarianismul
se amplifică. Dar acesta nu oferă răspunsul la boala care macină
organismul politic. Î�n această lume răvăș� ită, avem nevoie de gu-
verne puternice, cu performanț�e bune, eficiente, receptive ș� i care
răspund î�n faț�a cetăț�enilor.
RECONSTRUCȚIA GUVERNULUI ȘI A DEMOCRAȚIEI 301

Ce ar trebui să facă guvernele? „Să construiască, să simplifice


ș� i să consolideze legile ș� i structurile care fac capitalismul să pros-
pere”, scria de Soto î�n The Wall Street Journal. „După cum ș� tie
orice om care s-a plimbat pe străzile din Lima, Tunis ș� i Cairo, ca-
pitalul nu este problema – capitalul este soluț�ia.”17 Atunci, care e
problema? „Identificarea oamenilor”, ne-a spus el. „Guvernul nu
are cum să intre î�n scenă ș� i să forț�eze oamenii să intre î�n sistem.
Aș� a că eu cred că guvernele din î�ntreaga lume sunt dispuse să
relanseze sistemul acum.”18
Aici intră î�n scenă blockchainul. Principiile de design ale block-
chainului ar trebui să coordoneze această transformare din
moment ce sprijină ș� i permite niveluri mai ridicate de:
Integritate. Pentru a reface î�ncrederea publicului î�n institu-
ț�iile publice, oficialii aleș� i ar trebui să se comporte î�n mod inte-
gru. Î�ncrederea trebuie să fie intrinsecă sistemului, î�ncorporată
î�n toate procesele, nu circumscrisă vreunui membru. Cum block-
chainul sprijină transparenț�a radicală, devine un element central
î�n recâș� tigarea î�ncrederii î�ntre părț�ile interesate ș� i reprezentan-
ț�ii lor. Transparenț�a continuă este esenț�ială pentru menț�inerea
acestei relaț�ii.
Putere. Toată lumea are dreptul să ia parte la guvernare, di-
rect sau prin vot. Indiferent cine este persoana aleasă, aceasta
trebuie să acț�ioneze la lumina zilei, ca un egal printre egali. Odată
cu internetul, cetăț�enii ș� i-au asumat mai multă responsabilitate
pentru comunităț�ile lor, au î�nvăț�at de la funcț�ionarii aleș� i ș� i i-au
influenț�at pe aceș� tia ș� i invers. Odată cu venirea blockchainului,
cetăț�enii pot să facă un pas mai departe: ei pot să militeze pentru
sigilarea acț�iunilor guvernamentale î�n arhiva publică cu ajutorul
unui registru imposibil de modificat sau de deformat. Nu doar
elemente de control ș� i echilibrare pentru numărul mic al celor
puternici, ci ș� i un consens larg al celor mulț�i, spre exemplu, pen-
tru a derula verificări ale antecedentelor î�n cazul potenț�ialilor
posesori de arme.
Valoare. Voturile trebuie să aibă valoare. Sistemul trebuie să
armonizeze stimulentele tuturor părț� ilor interesate, să dea
302 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

socoteală î�n faț�a cetăț�enilor î�n loc să se plece î�n faț�a marilor averi
ș� i să investească banii din impozite cu î�nț�elepciune. Maș� inăria
guvernului trebuie să aibă performanț�e ridicate, să devină mai
bună ș� i mai ieftină prin această tehnologie.
Păstrarea confidențialității și a altor drepturi. Î�ncetează
spionarea cetăț�enilor, amestecul arbitrar î�n materie de confiden-
ț� ialitate, familie sau locuinț� ă, atacurile la adresa reputaț� iei ș� i
onoarei cuiva. Î� ncetează confiscarea arbitrară a proprietăț� ii –
proprietate imobiliară sau intelectuală cum ar fi brevetele inven-
tatorilor – fără compensaț� ie. Î� ncetează cenzurarea trusturilor
media, amestecul î�n eforturile de asociere. Oamenii î�ș�i pot î�nre-
gistra propriile copyrighturi, î�ș�i pot organiza î�ntâlnirile ș� i pot
comunica prin mesaje î�n mod privat ș� i anonim pe blockchain. Să
ne ferim de orice politician care susț�ine că trebuie să facem tro-
curi î�ntre viaț�a personală privată ș� i securitatea publică. Să nu ui-
tăm, aceasta este o dihotomie falsă.
Securitate. Toată lumea trebuie să se bucure de o protecț�ie
egală din partea legii, fără nicio discriminare. Î�ncetează reț�inerile
ș� i arestările arbitrare. Nicio persoană ș� i niciun grup de oameni
nu ar trebui să trăiască temându-se de propriul guvern sau de
agenț�iile de aplicare a legii sau să fie supuse la tratamente crude,
inumane sau degradante de către membrii respectivelor agenț�ii
din cauza rasei, religiei sau ț�ării din care provin. Membrii forț�elor
de poliț�ie nu pot să ascundă dovezi ale utilizării nejustificate a
forț�ei, iar probele nu trebuie să dispară. Totul va fi î�nregistrat ș� i
urmărit pe blockchain.
Incluziune. Utilizând internetul, cetăț�enii au devenit mai im-
plicaț�i, au î�nvăț�at unii de la alț�ii. Odată cu blockchainul, sistemul
poate să implice toț�i cetăț�enii î�ntr-un mod rentabil, poate să re-
cunoască tuturor statutul de persoană fizică î�n faț�a legii ș� i poate
să furnizeze un acces egal la serviciile publice (de exemplu,
î�ngrijiri medicale, educaț�ie) ș� i la asigurările sociale.
Tehnologia este un instrument puternic, dar nu poate să reali-
zeze singură schimbarea de care avem nevoie. Î�n spiritul maxi-
mei care spune că „viitorul nu este un lucru pe care să-l prezici,
RECONSTRUCȚIA GUVERNULUI ȘI A DEMOCRAȚIEI 303

ci un lucru pe care să-l realizezi”, hai să reinventăm guvernul


pentru o eră nouă a legitimităț�ii ș� i î�ncrederii. A venit vremea să
terminăm cu improvizaț�iile.

SERVICII ȘI OPERAȚII GUVERNAMENTALE DE


ÎNALTĂ PERFORMANȚĂ
Criticii „guvernului extins” au dreptate î�ntr-o privinț�ă. Când vine
vorba de eficienț�ă, serviciile ș� i operaț�iunile guvernamentale au
î�ncă foarte multe de făcut. Guvernele sunt organizate î�n silozuri
care nu fac schimb de informaț�ii. Birocraț�ia trece de prea multe
ori peste bunul-simț� ș� i peste practicile comune. Cetăț�enii au rare-
ori la dispoziț�ie un ghiș� eu unic pentru servicii guvernamentale.
Fiecare ț�ară are nenumărate poveș� ti despre politicieni ș� i biro-
craț�i care risipesc banii contribuabilului.
Blockchainul poate să î�mbunătăț�ească serviciile pentru cli-
enț� i, să mărească eficienț� a ș� i să î�mbunătăț�ească rezultatele î�n
timp ce permite atât integritatea, cât ș� i transparenț�a guvernului.
Potenț�ialul de î�mbunătăț�ire a tuturor faț�etelor guvernului este
considerabil, dar câteva dintre acestea sunt deosebit de impor-
tante î�n statele î�n curs de dezvoltare, unde guvernele impun pro-
cese noi ș� i pot să sară peste sistemele guvernelor î�ndelungate,
stabile ș� i deschise.
Să analizăm două sectoare ample unde putem să punem î�n
aplicare blockchainul: guvernarea integrată ș� i utilizarea
Internetului Lucrurilor î�n sectorul public.

Guvernarea integrată
Estonia elimină ineficienț�ele administrative ș� i pune la dispoziț�ia
cetăț�enilor ș� i companiilor sale servicii integrate prin crearea
unui card electronic de identitate pentru toată lumea ș� i prin uti-
lizarea unei magistrale centrale de internet pe bază de block-
chain, cunoscută sub numele de „X-road”, care să lege laolaltă mai
304 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

multe programe ș� i baze de date atât din sectorul public, cât ș� i din cel
privat. Un lucru pe care î�l pot face ș� i alț�ii, la rândul lor.
O mulț�ime de state, printre care Canada, Marea Britanie ș� i
Australia, au respins explicit conceptul de registru central al po-
pulaț�iei ș� i pe cel de act unic de identitate emis de guvern ca pe o
decizie de politică publică. Sursa acestei decizii este reprezentată
de preocuparea pentru protejarea vieț� ii private ș� i o aversiune
pentru extinderea puterii statului, î�n special î�n domeniul recu-
noaș� terii sau revocării identităț�ilor.
Cu toate acestea, dacă adunăm la un loc documentele oficiale
(paș� aportul, certificatul de naș� tere, certificatul de căsătorie, cer-
tificatul de deces, permisul de conducere, cardul de sănătate, ti-
tlurile de proprietate funciară, cărț� ile de alegător, actele de
î�nregistrare a firmei, situaț� ia fiscală, marca angajatului, docu-
mente care atestă situaț�ia ș� colară etc.), care se află î�n prezent î�n
mai multe baze de date î�ntr-un singur blockchain, aș� a cum ne
arată Estonia, reț�elele permise de blockchain ar putea să ofere
servicii integrate fără să treacă prin vreo procesare centrală. Nu
numai că acest model ar putea să protejeze viaț�a privată, ci, mai
mult, ar putea s-o amplifice, oferindu-le oamenilor posibilitatea
de a verifica exactitatea propriilor informaț�ii ș� i de a vedea cine
le-a accesat sau cine le-a suplimentat (adică un audit permanent
al informaț�iei).
De fapt, î�n viitor ar avea sens ca fiecare cetăț�ean să fie stăpân
pe informaț�iile despre propria identitate, nu guvernul. După cum
am explicat î�n capitolul 1, aș� a cum reț�elele ș� i colaborarea de masă
pot să elimine necesitatea ca un guvern să emită monedă sau ca o
bancă să stabilească î�ncrederea, s-ar putea ca oamenii să nici nu
aibă neapărată nevoie de un card de identitate emis de guvern.
Carlos Moreira, angajat al companiei de securitate criptografică
WISeKey, a spus următoarele: „Î�n ziua de azi, ai nevoie de o orga-
nizaț�ie căreia i s-a conferit dreptul de a-ț�i oferi o identitate, cum
ar fi un card bancar, un card de fidelitate pentru cei care merg des
cu avionul sau un card de credit. Dar identitatea aceea î�ț�i aparț�i-
ne acum ș� i datele care apar din interacț�iunea ei cu lumea sunt î�n
RECONSTRUCȚIA GUVERNULUI ȘI A DEMOCRAȚIEI 305

proprietatea altcuiva”19. Î�n blockchain, individul este proprieta-


rul identităț�ii. La ordinele tale, „avatarul tău personal” ar putea
să hotărască ce informaț�ie va fi furnizată ș� i cui. Ar putea să ia
decizii referitoare la integrarea datelor. Totuș� i, î�n loc ca tot ceea
ce faci tu cu guvernul să fie integrat î�n vreo bază de date guverna-
mentală masivă, integrarea va fi realizată de eul tău virtual – de-
ț�inut ș� i controlat de tine.
O mai bună integrare ar sprijini evenimentele importante ale
vieț�ii, cum ar fi căsătoria. Melanie Swan, fondatoarea Institute for
Blockchain Studies (Institutul pentru Studii ale Blockchainului),
a explicat: „Prin structura sa, care poate să găzduiască identităț�i
sigure, contracte multiple ș� i să asigure gestionarea de active,
blockchainul este perfect pentru situaț�ii de genul căsătoriei, de-
oarece permite unui cuplu să î�ș�i lege actul de căsătorie de un cont
comun de economii ș� i de un contract de î�ngrijire a copilului, de
un titlu de proprietate ș� i de orice alte documente relevante pen-
tru un viitor sigur î�mpreună”20. Câț�iva au sugerat că blockchainul
ar putea deveni un registru de documente publice, fără susț�ine-
rea sau implicarea guvernului. Prima nuntă din lume î�nregistrată
pe un blockchain a avut loc la Walt Disney World, din Florida, î�n
august 2014. Vrea cineva contracte prenupț�iale inteligente?
Pe lângă serviciile integrate, guvernele ar putea să î�nregistre-
ze ș� i să administreze documente î�n condiț�ii de transparenț�ă ș� i
siguranț�ă. Gândeș� te-te la timpul de care are nevoie personalul
pentru a emite, verifica, actualiza, reî�nnoi ș� i î�nlocui actele guver-
namentale oficiale ale oamenilor. Pe lângă faptul că asigură veri-
dicitatea documentelor, î�nregistrarea pe bază de blockchain prin
reț�ele peer-to-peer ar sprijini autoservirea, î�n cadrul căreia oa-
menii ar verifica un document prin reț�ea, nu printr-un grefier,
precum ș� i serviciile personalizate – atunci când generezi un
document oficial, acesta va conț� ine automat informaț� iile tale
relevante ș� i drepturile de a accesa respectiva informaț� ie ș� i va
monitoriza cine o accesează ș� i o utilizează î� n metadatele
documentului.
306 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Spre exemplu, guvernul britanic analizează cum ar putea să


utilizeze blockchainul pentru a păstra mai multe acte, mai ales
pentru a asigura integritatea acestora. Paul Downey, un arhitect
tehnic din cadrul Serviciului digital al guvernului britanic, obser-
va că registrul perfect „ar trebui să poată să demonstreze că da-
tele nu au fost modificate î�n niciun fel” ș� i ar trebui să stocheze un
istoric al schimbărilor efectuate; î�n plus, ar trebui „să fie deschis
examinărilor independente”21.
Sistemele bazate pe blockchain pot să inoculeze eficienț�ă ș� i
integritate î�n arhivele de documente de toate felurile ș� i î�n multe
alte procese guvernamentale. Hai să combinăm administrarea
lanț�ului de aprovizionare cu Internetul Lucrurilor, pentru a eti-
cheta un echipament nou cu un cip inteligent care să comunice
provenienț� a, proprietarul, garanț� iile sau informaț� iile speciale.
Birourile guvernamentale de achiziț�ii pot să urmărească obiecte-
le ș� i să automatizeze procesele î�n fiecare etapă: cumpărarea, efec-
tuarea plăț�ii, achitarea taxelor de vânzare, î�nnoirea unui leasing
sau comandarea unei î�mbunătăț�iri. Asta î�nseamnă pur ș� i simplu o
mai bună gestionare a activelor, reducerea costurilor administrati-
ve pentru contribuabili î�n acelaș� i timp cu creș� terea veniturilor
guvernamentale.22
Deosebit de interesante sunt oportunităț�ile naț�ionale ș� i locale
de a conecta diferite reț�ele blockchain pentru a obț�ine o eficienț�ă
mai mare pe cuprinsul mai multor jurisdicț�ii. Spre exemplu, depar-
tamentele de autovehicule ar putea să conecteze bazele de date cu
ș� oferi de pe teritoriul statului sau provinciei pentru a crea o bază
de date virtuală care să faciliteze confirmarea identităț�ii, situaț�iei
ș� i antecedentelor ș� oferului. Sau, î�n cadrul sistemului medical ame-
rican, „să presupunem că pacientul, compania de asigurări, medi-
cul ș� i un plătitor guvernamental î�ș�i aduc dosarele financiare la un
loc î�ntr-un singur registru, vizibil pentru toată lumea, pentru ori-
ce tranzacț�ie dată. Potenț�ialul de transparenț�ă ar fi egalat doar de
oportunităț�ile pentru niveluri noi de eficienț�ă”, a spus Swan.23
RECONSTRUCȚIA GUVERNULUI ȘI A DEMOCRAȚIEI 307

Internetul Lucrurilor Publice


Am scris deja despre transportul public î�n Internetul Lucrurilor.
Probabil că aceasta este oportunitatea IoT uș� oară pentru guver-
ne: să î�nregistreze dispozitivele inteligente î�ntr-un registru
blockchain, pentru a administra ciclul de viaț�ă al clădirilor, mun-
cii ș� i al spaț�iilor de î�ntâlnire, al flotelor de vehicule, computerelor
ș� i altor echipamente. La fel ca î�n cazul bAirbnb, angajaț�ii guver-
nului ar putea să cupleze dinamic cererea ș� i oferta disponibilă,
reducând costurile de securitate, de î�ntreț�inere ș� i energetice prin
acces ș� i iluminare automate ș� i cu aparate de controlare a tempe-
raturii, prin monitorizarea locaț� iei, reparaț� iilor ș� i a inspecț� iei
tehnice auto pentru vehiculele guvernamentale, dar ș� i a siguran-
ț�ei podurilor, căilor ferate ș� i tunelurilor.
Liderii publici ar putea să obț�ină rezultate publice mai bune
î�n administrarea infrastructurii, energiei, deș� eurilor ș� i apei, î�n
monitorizarea mediului ș� i î�n serviciile de urgenț�ă, î�n educaț�ie ș� i
î�n sectorul de sănătate. Pe lângă î�mbunătăț�irea beneficiilor aduse
de eficienț�ă, aceste aplicaț�ii bazate pe blockchain ar putea să î�m-
bunătăț�ească siguranț�a ș� i sănătatea publică, să micș� oreze con-
gestionarea traficului ș� i să scadă consumul de energie ș� i
pierderile (de exemplu, prin ț�evi cu scurgeri), ca să enumerăm
doar câteva beneficii.

Securizarea infrastructurii
Prin asocierea inteligentă cu sectorul privat ș� i cu alte părț�i inte-
resate, guvernul Estoniei a creat o infrastructură a sectorului pu-
blic care permite mai mult confort ș� i un grad mai mare de acces
la guvern, bănci, transport public ș� i alte servicii pentru cetăț�enii
săi. Î�n afară de confort, Estonia câș� tigă ș� i un avantaj competitiv î�n
economia globală, atrăgând afaceri ș� i investiț�ii î�n ț�ară.
Guvernele furnizează deja servicii jurisdicț� iilor î�nvecinate
(pompieri ș� i ambulanț�e); externalizează î�n alte jurisdicț�ii (pro-
cesarea de date); oferă servicii î�n numele unei alte jurisdicț� ii
(administraț� ia federală procesează impozitele pe venit atât
308 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

pentru administraț� ia naț� ională, cât ș� i pentru cea provincială/


statală); ș� i utilizează î�n comun servicii (utilizează î�n comun clă-
diri de birouri).
Serviciul e-Resident al Estoniei este util pentru persoane
aflate oriunde î�n lume care au nevoie de un act oficial de identita-
te pentru a lansa o afacere, mai ales online. Estonia se situează pe
poziț�ia furnizării către cetăț�enii străini de servicii pe care alte
ț� ă ri decid să nu le furnizeze. Chiar dacă serviciile existente
acum sunt destul de limitate, nu există nicio restricț� ie ca alte
servicii guvernamentale să devină complet digitale î�n cele din
urmă. Spre exemplu, bibliotecile finanț� a te public, care sunt
gratuite pentru cetăț�enii din zonă, ar putea să ofere acces nonre-
zidenț�ilor ș� i savanț�ilor de pretutindeni la colecț�iile lor digitale
pentru o taxă redusă. Ce alte servicii ar putea să se preteze unui
tratament similar, î�n special dintre cele de ordin digital, î�n care
managementul ș� i integritatea datelor sunt importante?
Oferirea unor servicii guvernamentale î�n afara graniț�elor na-
ț�ionale generează de multe ori complicaț�ii juridice. Chiar ș� i aș� a,
trăim î�ntr-o lume din ce î�n ce mai globalizată î�n care multe dintre
cele mai mari probleme ale noastre nu sunt localizate exclusiv
î�ntr-o singură jurisdicț� ie. Problemele globale necesită modele
noi de soluț�ionare a problemelor ș� i de colaborare cu restul părț�i-
lor interesate. Politicile care pornesc de la premisa permeabilită-
ț� ii graniț� elor combinate cu tehnologia blockchain, cum ar fi
Internetul Lucrurilor, ar putea să reuș� ească mai multe atunci
când abordează probleme mari ș� i dificile.

CUM SĂ CONFERI MAI MULTĂ PUTERE


OAMENILOR PENTRU A-I SERVI PE CEILALȚI
ȘI PE EI ÎNȘIȘI
Reț�elele bazate pe blockchain amplifică robusteț�ea ș� i capacitatea
de reacț� ie a serviciilor guvernamentale. Autoservirea, î�n orice
domeniu, de la reî�nnoirea unui permis ș� i până la obț�inerea unui
document oficial, va î�mbunătăț� i felul î�n care î�ș�i desfăș� oară
RECONSTRUCȚIA GUVERNULUI ȘI A DEMOCRAȚIEI 309

activitatea guvernele. Guvernele î�ș�i î�mputernicesc cetăț� enii


atunci când creează mai mult timp liber, elimină potenț�ialul pen-
tru corupț�ie sau alte bariere artificiale, oferă module online de
autoinstruire ș� i le deblochează acestora la timp fondurile de asi-
gurări sociale.
Modelele noi, multe dintre ele urmând să fie definite, pot să
î�mputernicească oamenii pentru a colabora la obiectivele de po-
litici publice. Prin blockchain putem crea un echilibru nou ș� i
adecvat î�ntre necesitatea ca guvernul să controleze ș� i să răspun-
dă de un buget î�ntreg ș� i necesitatea ca persoanele ș� i grupurile să
controleze ș� i să contribuie la segmente din acel buget. Câteva ju-
risdicț�ii explorează modele noi de a ceda indivizilor (care pri-
mesc beneficii din mai multe programe guvernamentale),
comunităț�ilor (cartiere) sau chiar unor populaț�ii î�ntregi (la scara
unui oraș� ) controlul asupra propriului buget controlat până
atunci de funcț�ionarii publici.
Spre exemplu, î�n loc să le ceară oamenilor să se î�nscrie î�n
numeroase programe guvernamentale pentru diferite benefi-
cii, fiecare dintre acestea având propriile criterii (venit, active,
numărul ș� i vârsta copiilor, tipul de locuinț� ă, nivelul de educa-
ț� ie etc.), platforma guvernamentală ar putea să personalizeze un
buget pe baza identităț�ii, informaț�iei stocate ș� i tiparelor de pro-
ducț�ie ș� i consum, inclusiv î�n funcț�ie de factorii de risc, cum ar fi
domiciliul î�ntr-o zonă săracă, nivelul de educaț�ie ș� i cantităț�ile de
ț�igări, alcool ș� i alimente procesate cumpărate. După aceea, indi-
vidul ar putea să decidă cum să utilizeze resursele pentru a-ș� i
atinge obiectivele conform propriilor circumstanț�e.
Imaginează-ț�i următoarele: î�n loc să convingi un birocrat că
trebuie să-i cumperi copilului tău un palton nou, iei hotărârea pe
cont propriu! Consecinț�ele sunt o putere ș� i o responsabilitate
personale mai mari. Am putea să facem acelaș� i lucru la nivel de
comunitate (părț�i din bugete legate de servicii specifice din co-
munitate, cum ar fi parcurile sau centrele comunitare) sau la ni-
vel interguvernamental (stabilirea priorităț� i lor urmată de
cheltuirea bugetului discreț�ionar).
310 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Câteva jurisdicț�ii î�i î�mputernicesc deja pe cei mai puț�in avan-


tajaț� i.24 Blockchainul ar putea să accelereze această tendinț� ă,
permiț�ându-le contribuabililor să vadă unde li se duc banii, cum
utilizează ceilalț�i cetăț�eni aceste resurse ș� i dacă programele dau
rezultate (schimbări ale veniturilor, atingerea obiectivelor edu-
caț�ionale, găsirea de locuinț�e etc.). Platforma reduce sau chiar
elimină necesitatea monitorizărilor ș� i raportărilor, care sunt
cronofage ș� i complexe. Chiar dacă s-ar putea ca domeniul vast
al datelor ș� i felul î�n care acestea sunt urmărite prin reț� elele
peer-to-peer să pară î�nfricoș� ătoare ș� i orwelliene, lucrurile stau
de fapt invers. Î� n loc ca toate datele ș� i toată autoritatea să revină
unei autorităț� i centrale sau unui birocrat anonim, indivizii ș� i
comunităț�ile ar putea să acț�ioneze pe baza unor informaț�ii veri-
ficate ș� i demne de î�ncredere. Simultan, registrul blockchain ga-
rantează responsabilitatea pentru utilizarea fondurilor publice.
Acum putem să atingem două obiective care î�nainte păreau să fie
contradictorii: „Mai mult guvern” prin mai multă informaț�ie ș� i
mai mult context; ș� i „mai puț�in guvern” prin furnizarea de infor-
maț�ii ș� i de instrumente mai bune pentru a lua decizii ș� i a acț�iona
la nivel individual sau de grup î�n cadrul respectivului context.

Difuzarea datelor deschise și de încredere


Perianne Boring, fondatoare ș� i preș� edintă a Camerei de Comerț�
Digital, susț�ine ideea că registrele distribuite deschid guvernul î�n
bine. Pentru ea, „blockchainul face posibilă transparenț�a radicală
pentru că le furnizează tuturor fapte demonstrabile. Oricine poate
să vadă orice tranzacț�ie care s-a petrecut vreodată î�n blockchain”.25
Guvernele pot să furnizeze cu uș� urinț�ă date pe care alț�ii să le
utilizeze pentru binele public sau privat. Lucrul acesta este dife-
rit de aș� a-numita legislaț�ie a liberului acces la informaț�ie î�n care
cetăț�enii trebuie să solicite accesul la informaț�iile guvernamen-
tale importante. �n schimb, aceasta presupune eliberarea de bu-
nuri – date propriu-zise. Guvernele ar putea să facă publice mii
de categorii de date î�n stare brută, curăț�ate de identificatori per-
sonali: tiparele de trafic, monitorizarea sănătăț� ii, schimbările
RECONSTRUCȚIA GUVERNULUI ȘI A DEMOCRAȚIEI 311

ecologice, proprietatea guvernamentală, consumul de energie,


bugetul ș� i cheltuielile guvernamentale, conturile de cheltuieli.
Cetăț�enii, companiile, ONG-urile, oamenii de ș� tiinț�ă ș� i alț�ii ar pu-
tea să analizeze aceste date, să le utilizeze pentru aplicaț�ii, să le
cartografieze ș� i să le folosească ș� i î�n alte feluri, spre exemplu,
pentru a î�nț�elege tendinț�ele demografice ale consumatorilor,
pentru a studia tiparele din domeniul sănătăț�ii umane sau pen-
tru a determina dacă autobuzul va ajunge la timp.
Până î�n august 2015, guvernul american a publicat deja
165.000 de seturi de date ș� i instrumente pe site-ul său Web Open
Government.26 Filosofia guvernului SUA, care spune că datele de-
ț�inute de guvern sunt publice, l-au transformat î�ntr-un pionier al
transparenț�ei. Alte guverne î�i calcă pe urme. Până î�n august 2015,
guvernul britanic a pus la dispoziț�ia publicului 22.000 de seturi
de date.27
Publicarea datelor prin intermediul reț�elelor peer-to-peer ș� i
al blockchainului va genera niveluri ș� i mai ridicate de eficienț�ă,
uniformitate, utilitate ș� i î�ncredere. Faptul că datele devin publice
va funcț�iona ca un stimulent care să asigure acurateț�ea datelor.
Oamenii pot să vizualizeze ș� i să semnaleze datele atunci când
găsesc o eroare sau când pot să demonstreze că au fost modifica-
te sau deformate.
Dacă î�nregistrezi un set de date complet î�ntr-o reț�ea block-
chain, reț�eaua poate să î�nregistreze adăugirile sau modificările
aduse setului de date ș� i poate să blocheze eforturile de a le mani-
pula. Nu este nevoie de un administrator central. Guvernele ar
putea să publice ș� i mai multe date programatice care să ajute pu-
blicul ș� i analiș� tii să î�nț�eleagă aceste programe ș� i impactul lor.

Formarea de parteneriate care să creeze valoare


publică
Am văzut deja cum simplul fapt că punem la dispoziț�ia publicului
mai multe informaț�ii de î�ncredere poate fi utilizat pentru a aduce
mai multă valoare economică ș� i socială ș� i am văzut cum
312 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

persoanele ș� i comunităț�ile pot fi î�mputernicite să-ș� i amelioreze


viaț�a. Reț�elele peer-to-peer bazate pe blockchain ne vor obliga să
regândim felul î�n care distribuim responsabilităț�ile î�n materie de
creare a valorii publice. Când guvernele publică date neprelucra-
te, ele devin o platformă pe care companiile, societatea civilă, alte
agenț�ii guvernamentale ș� i oamenii se pot organiza pentru a crea
servicii. Noi utilizăm de câț�iva ani modele de tipul „plăteș� te pen-
tru succes”, î�n vederea atragerii companiilor î�n rezolvarea pro-
blemelor civice. Spre exemplu, Ministerul Muncii din SUA a finanț�at
iniț�iative care angajează foș� ti infractori ș� i care reduc recidivismul,
iar oraș� ul Chicago a ridicat nivelul de educaț�ie al preș� colarilor
dezavantajaț�i.28
Modelul acesta î�ncurajează, de asemenea, inovaț�ia ș� i stimu-
lează atingerea rezultatelor urmărite punând la dispoziț�ie fondu-
rile doar atunci când rezultatele au fost obț�inute ș� i pot fi măsurate.
Gândeș� te-te la puterea pe care microplăț� ile neî�ntrerupte o au
asupra unui grup mic ș� i nonprofit care lucrează î�ntr-o comunitate
la iniț�iative de energie durabilă. Un program guvernamental ar
putea să condiț�ioneze finanț�area de scăderi efective ale consu-
mului. Grupul nonprofit ar putea să se susț�ină fără să fie nevoie
să se bazeze pe o maculatură complexă pentru rambursare ș� i ar
putea chiar să obț�ină finanț�are bazându-se pe angajamentul asu-
mat de guvern că va participa la modelul „plăteș� te pentru
succes”.

Ancorarea contractelor sociale inteligente


de reputațiile politice
Aș� a cum reț�eaua bitcoin utilizează tehnologia blockchain pentru a
asigura constant integritatea plăț� ilor, reț�elele guvernamentale
pot să utilizeze blockchainurile pentru a garanta integritatea
propriilor tranzacț�ii, î�nregistrări ș� i decizii importante. Oficialii
nu pot să ascundă plăț�ile „neoficiale” sau alte î�nregistrări guver-
namentale, inclusiv arhivele de e-mail, î�nregistrările deciziilor ș� i
bazele de date. Î�n timp ce securitatea este asigurată deseori de
RECONSTRUCȚIA GUVERNULUI ȘI A DEMOCRAȚIEI 313

garduri, ziduri sau un perimetru protejat, blockchainul ne apără


atât de manipulările exterioare, cât ș� i de cele interioare. Astfel,
face ca „oamenii cinstiț�i să rămână cinstiț�i”.29
Transparenț�a este esenț�ială î�n schimbarea comportamentu-
lui unei instituț�ii. Deș� i bineî�nț�eles că nu putem să impunem aces-
te valori ș� i aceste comportamente reprezentanț�ilor noș� tri publici,
putem să le limităm deciziile ș� i acț�iunile prin contracte inteligen-
te care le definesc rolurile ș� i responsabilităț�ile de reprezentanț�i
ș� i putem apoi să-i monitorizăm ș� i să-i evaluăm î�n blockchain.
Nu uita, contractele inteligente sunt acorduri autoexecutorii,
stocate î�n blockchain, care nu se află sub controlul cuiva ș� i î�n care
toată lumea poate să aibă î�ncredere. Facț�iunile politice cum ar fi
Grand Old Party ar putea să le utilizeze astfel î�ncât candidaț�i ca
Donald Trump, care se folosesc de infrastructura lor de partid
pentru a dezbate ș� i a-ș� i face campanie î�n timpul alegerilor primare,
să nu poată candida ca independenț�i la alegerile generale. Am
putea să aplicăm contractele inteligente pentru diferite operaț�i-
uni ale guvernului (lanț� ul de aprovizionare, serviciile juridice
externe, contractele plătite î�n caz de succes) ș� i roluri mai comple-
xe ale guvernului ș� i ale reprezentanț�ilor noș� tri aleș� i. Putem să
anticipăm reț�ele peer-to-peer care monitorizează angajamentele
unui funcț�ionar ales ș� i felul î�n care s-a achitat de aceste angaja-
mente. Instituț�iile independente de monitorizare fac deja aceasta
prin reț�ele formale ș� i informale de membri de pe internet.
Chiar dacă această abordare nu ar putea să se aplice la toate
lucrurile pe care le aș� teptăm de la liderii noș� tri politici, am putea
să o utilizăm pentru tot felul de angajamente sau acț�iuni specifi-
ce. Deș� i măsurarea eventualelor rezultate se va dovedi ceva mai
dificilă (de exemplu, rezultatele obț�inute cu banii cheltuiț�i), de-a
lungul timpului vom căpăta experienț�ă ș� i o cunoaș� tere speciali-
zată a indicatorilor, astfel î�ncât evaluările noastre să se bazeze pe
fapte, nu pe turnura actuală. Acestea nu sunt fantasmagorii – la
Londra, î�n campania din 2016, un candidat la postul de primar
solicita deja utilizarea blockchainului pentru ca demnitarii aleș� i
să poată fi traș� i la răspundere î�n privinț�a afacerilor publice.30
314 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Autorităț�ile de reglementare ar putea să implementeze pro-


cesele de blockchain ca mijloace verificabile de a monitoriza î�n
timp real angajamentele industriilor reglementate, evaluând dacă
acestea î�ș�i respectă până la capăt promisiunile făcute (de exemplu,
investiț�iile î�n energie durabilă) sau dacă urmează practicile regle-
mentate (de exemplu, livrarea la timp, obiectivele de siguranț�ă).
Chiar dacă publicarea indicatorilor-cheie de performanț� ă ș� i a
rezultatelor pe site-urile Web publice este din ce î�n ce mai răs-
pândită, blockchainul ar permite automatizarea acestor proce-
se ș� i ar garanta acurateț� e a lor atunci când ar fi aplicate la
rezultate măsurabile.
Datele generate de acele procese garantează că publicul este
mereu la curent cu cine se comportă cu integritate. Cât de des a
venit la î�ntâlniri? Cum a votat? Ș� i-a respectat angajamentele de a
face cutare ș� i cutare lucru? Cine a contribuit cu bani pentru cam-
pania sa politică? Cine ș� i-a î�ncălcat condiț�iile contractului inteli-
gent? Oficialii aleș� i ș� i organizaț� iile reglementate trebuie să-ș� i
respecte promisiunile sau să explice de ce nu au făcut-o. Aceasta
furnizează feedback ș� i electoratului care poate să stabilească dacă
solicitările sale î�n calitate de membri ai unei circumscripț�ii sunt
rezonabile ș� i corecte, nu reacț�ionare. Alegătorii î�ș�i doresc de multe
ori mai multe servicii, dar impozite mai mici sau mai multe fabrici,
dar nu î�n zona lor sau preț�uri mai mici, dar ș� i salarii mai mari.
Astfel, datele deschise furnizează mijloacele de a î�nț�elege compro-
misurile ș� i de a spori responsabilitatea tuturor participanț�ilor.

CEA DE-A DOUA ERĂ A DEMOCRAȚIEI


Deș� i democraț�ia reprezentativă este complexă ș� i variază la scară
globală, există un lucru constant: cetăț�enii pasivi. Până acum, dis-
cuț�ia s-a axat pe felul î�n care tehnologia blockchain poate să con-
tribuie la crearea condiț�iilor î�n care să se desfăș� oare procese de
votare corecte, sigure ș� i convenabile. Bineî�nț�eles, avem oportuni-
tăț�i mari. Votarea online bazată pe blockchain le-ar permite cetă-
ț�enilor să-ș� i exprime opiniile mai des. Dar î�ncercarea de a î�nlocui
RECONSTRUCȚIA GUVERNULUI ȘI A DEMOCRAȚIEI 315

democraț�ia reprezentativă ar fi o greș� eală. „Moț�iunile supuse vo-


tului sunt de obicei distilări foarte rafinate ale unor chestiuni
ample ș� i complexe. Ele sunt rezultatul unui proces î�ndelungat
care presupune conflicte, contradicț�ii ș� i compromisuri. Pentru a
putea î�nț�elege o moț�iune ș� i pentru a vota responsabil, cetăț�enii
trebuie să participe la o formă a procesului de rafinare”, scria Don
cu mai bine de douăzeci de ani î�n urmă, î�n The Digital Economy.31
Totuș� i, dacă î�nț�elegem bine conturul noului model, putem să ve-
dem felul î�n care tehnologia blockchain poate fi de ajutor mult
dincolo de votare.

Tehnologia și democrația: o poveste deloc fericită


Cum a fost democraț� i a afectată de tehnologie? Surprin­zător,
povestea este î�n cel mai bun caz î�ncurcată. Cu siguranț�ă că televi-
ziunea a degradat discuț�ia democratică, transformând ceea ce Al
Gore numea „piaț� a ideilor”32 î�ntr-un dialog unilateral. Adaugă
ș� tirile la fel de toxice de la posturile prin cablu – î�n care aș� a-ziș� i
specialiș� ti fac ratinguri mari atacându-ș� i oponenț�ii, fără să discu-
te idei – ș� i te trezeș� ti cu bătălii năucitoare ale extremelor. Aș� a
cum zicea Howard Beale, prezentatorul fictiv al ș� tirilor din filmul
Network, „sunt furios î�n draci ș� i n-am de gând să mai accept asta!”.
Până acum, internetul nu a transformat democraț�ia î�n bine.
Odată cu supravegherea din ce î�n ce mai mare ș� i î�ncălcarea vieț�ii
private sub pretextul securităț�ii naț�ionale, putem spune că guver-
nele democratice se comportă din ce î�n ce mai mult ca niș� te regi-
muri autoritare. Noi vrem să ne concentrăm pe trei probleme
particulare.

1. Fragmentarea discursului public


Al Gore spera că era digitală urma să schimbe direcț�ia valului de
negativitate care ne macină instituț�iile fundamentale. „Cea mai
importantă sursă a speranț�ei de a restabili o piaț�ă viguroasă ș� i
accesibilă de idei este internetul.”33 Nu era singurul. Noi am sus-
ț� i nut mult timp că, pe măsură ce utilizarea, resursele ș� i
316 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

capacitatea de conectare ale internetului se extind, accesul sporit


la informaț�ii factuale va î�mbunătăț�i calitatea discursului public.
Totuș� i, s-ar părea că lucrurile evoluează î�n direcț�ia opusă:
perspectivele se balcanizează ș� i noile instrumente sunt exploata-
te de ideologi care se organizează î�n batalioane. Î�n prezent, pe
măsură ce producț�ia de conț�inut devine din ce î�n ce mai distribu-
ită ș� i sursele de informaț�ie ș� i de opinie proliferează, oricine poate
să susț�ină o anumită idee ș� i poate să atragă un public cu vederi
similare, care poate fi puț�in numeros, dar se poate dovedi zelos.
Noile instrumente de comunicaț� ii ș� i de analiză de date au
permis grupurilor animate ideologic să deturneze dezbaterile
sociale ș� i politice. Atât liberalii, cât ș� i conservatorii le utilizează
pentru a crea camere acustice care să submineze potenț�ialul pen-
tru compromisuri, ca să nu mai vorbim de consens.

2. Amplificarea ignoranț�ei pe World Wide Web


Aș� a cum oamenii nu pot să deosebească o persoană de un câine
pe internet, nu pot nici să-ș� i dea î�ntotdeauna seama care este
adevărul. Susț�inătorii teoriilor conspiraț�ioniste î�ș�i popularizează
convingerile nefondate pe dovezi î�ntr-un răstimp de doar câteva
zile, poate câteva ore34, cele mai recente făcând referire la prăbu-
ș� irea cursei MH370 aparț�inând Malaysia Airlines. Gândeș� te-te că
trei din zece americani cred că ființ�ele umane au existat de la bun
î�nceput.35 Ș� i, î�n ciuda unor dovezi ș� tiinț�ifice copleș� itoare că emi-
siile de carbon pun î�n pericol viaț�a pe Pământ, cei care au intere-
se particulare pe termen scurt au denigrat la propriu ș� tiinț�a ș� i au
blocat discuț�iile inteligente, fără să mai existe ș� ansa unor planuri
de acț�iune. Cei care utilizează Webul pentru a promova ș� i mai
mult ignoranț�a ș� i negativismul î�ncep să-i copleș� ească pe oamenii
de ș� tiinț�ă ș� i pe raț�ionaliș� ti. La nivel internaț�ional, statele represive
de la Iran la Coreea de Nord creează versiuni private ș� i restricț�io-
nate ale internetului pentru cetăț�enii lor, transformând Webul
î�ntr-un instrument î�ncă ș� i mai puternic cu care ideologia să î�n-
vingă raț�ionalismul.
RECONSTRUCȚIA GUVERNULUI ȘI A DEMOCRAȚIEI 317

3. Complicarea politicilor ș� i a implementării


Î�n era predigitală, adoptarea ș� i aplicarea politicilor erau mai pu-
ț�in complicate. Specialiș� tii î�n politici ș� i consilierii prezidenț�iali
stăpâneau foarte bine subiectele. Î�n ziua de azi, abia dacă pot să
ț�ină pasul cu definirea problemelor, ca să nu mai vorbim de ela-
borarea de soluț�ii sau de explicarea acestora î�n faț�a publicului.
Problema este atât de gravă î�ncât preș� edintele Obama a promul-
gat The Plain Writing Act din 2010, prin care agenț�iile federale
sunt obligate să utilizeze un limbaj pe care publicul să-l poată
î�nț�elege.36
Î�n ziua de azi apar o mulț�ime de lucruri neprevăzute î�ntre
alegeri. Niciun guvern nu poate să susț�ină cu suficientă credibili-
tate că este î�mputernicit de alegător să acț�ioneze î�n anumite mo-
dalităț� i specifice pe toate subiectele pertinente. Mai mult,
guvernelor le lipseș� te expertiza internă necesară î�n materie de
politici î�n multe privinț�e. Astfel că, deș� i guvernul comandă un
sondaj de opinie pentru a stabili părerea publicului, procesul de
investigare nu accesează î�nț�elepciunea ș� i cunoaș� terea pe care le
pot oferi cetăț�enii unei ț�ări î�n mod colectiv.

Aducerea democrației pe blockchain


Toate aceste probleme sugerează un model nou de democraț�ie
care pune accent pe discursul public ș� i pe implicarea cetăț�enilor.
Să nu confundăm implicarea civică cu noț�iunile aș� a-numitei de-
mocrații directe, când ne uităm cu toț�ii la ș� tiri seara ș� i votăm exe-
cuț� i ile publice prin dispozitivele noastre mobile sau prin
televiziunile interactive. Cetăț�enii nu au timpul, interesul sau ex-
pertiza necesare pentru a se putea informa î�n legătură cu toate
subiectele. Ne dorim opinii motivate, nu orice opinie î�ntâmplă-
toare. Avem î�n continuare nevoie de adunări legislative care să
dezbată, să rafineze ș� i să rezolve problemele.
Dar cu siguranț�ă că un model mai participativ al democraț�iei
– poate chiar unul care recompensează participarea, cum ar fi
funcț� ia mineritului – ar putea să impulsioneze angajamentul
318 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

cetăț�enilor ș� i î�nvăț�area anumitor subiecte, î�n timp ce ar î�nvigora


simultan sectorul public cu judecata ascuț�ită pe care ț�ara o poate
oferi la nivel colectiv. Putem să creăm o cultură î�n care oamenii să
fie atraș� i de procesul democratic, nu î�ndepărtaț�i de felul î�n care
reprezentanț�ii lor abuzează de funcț�iile pe care le ocupă?
De ce nu s-a î�ntâmplat asta până acum? Problema principală
nu este de natură tehnologică. Indiferent de orientare, majoritatea
politicienilor par să fie mai interesaț�i de câș� tigarea alegerilor, nu
de rezolvarea crizei de legitimitate prin implicarea cetăț�enească.
Să î�ncepem cu elementele de bază. Pentru democraț�ia repre-
zentativă, procesul absolut fundamental este cel al alegerilor.
Votul este un drept (ș� i î�n unele state, cum ar fi Belgia, o responsa-
bilitate) care le revine tuturor cetăț�enilor cu drept de vot dintr-o
democraț�ie. Totuș� i, la nivel mondial, alegerile sunt profund viciate.
Oficiali corupț�i manipulează rezultatele sau le falsifică de-a drep-
tul. Votarea poate fi blocată utilizând orice, de la lipsa de acces
până la mită ș� i intimidare. Manipularea alegerilor este o chestiune
complexă, dar se practică aproape peste tot. Ar putea tehnologiile
blockchain să ajute la î�mbunătăț�irea procesului de votare?
�n ciuda tuturor progreselor noastre tehnologice, mecanis-
mele de votare î�n alegeri au rămas î�n cea mai mare parte ne-
schimbate timp de sute de ani. Î�n multe părț�i ale lumii, dacă vrei
să votezi, intri î�ntr-o secț�ie de votare, te legitimezi, faci un semn
pe un buletin de vot din hârtie, î�l pui î�ntr-o cutie securizată ș� i
aș� tepț�i ca ființ�ele umane să numere voturile.
Votarea electronică (e-votarea) este un termen care se referă
la votul exprimat prin intermediul unui sistem electronic. �n mul-
te cazuri, e-votarea s-a dovedit la fel de nesigură ca voturile nu-
mărate manual. Î�n ziua de azi, e-votarea suferă din cauza a trei
probleme: atacarea softului ș� i hardware-ului, greș� elile sau erori-
le de codificare ș� i eroarea umană. Î�n 2004, o maș� ină de vot utili-
zată î�n alegerile generale din Carolina de Nord a fost programată
accidental să î�nregistreze doar 3.000 de voturi. A pierdut irevo-
cabil 4.438 de voturi î�ntr-o cursă care a fost decisă cu o diferenț�ă
de doar 2.287 de voturi.37
RECONSTRUCȚIA GUVERNULUI ȘI A DEMOCRAȚIEI 319

VOTAREA ÎN BLOCKCHAIN
Cum ar putea să funcț�ioneze votarea î�n blockchain? Imaginează-
ț�i că biroul electoral ar crea „portofele” digitale pentru fiecare
candidat sau opț�iune, iar fiecăruia dintre alegătorii autorizaț�i i
s-ar repartiza o unitate de valoare sau o monedă pentru fiecare
post neocupat. Cetăț�enii votează anonim prin avatarul lor per-
sonal, trimiț� ându-ș� i „moneda” î�n portofelul candidatului ales.
Blockchainul î�nregistrează ș� i confirmă tranzacț�ia. Cine are cele
mai multe monede la sfârș� it este declarat câș� tigător.
Câț�iva au î�ncercat să soluț�ioneze problema î�ncrederii utili-
zând sisteme de vot care pot fi auditate complet. Voturile sunt
acordate de obicei prin cabina de votare, care generează o î�nre-
gistrare pe hârtie, autentificată criptografic a votului, dar care
permite ca voturile să fie numărate electronic.
CommitCoin utilizează sisteme criptografice de confirmare a
muncii care să dovedească faptul că mesajul a fost trimis la o anu-
mită dată. Inventatorii, Jeremy Clark ș� i Aleks Essex, spun că le
putem utiliza pentru a dovedi integritatea datelor electorale î�na-
inte de eveniment, ca un mijloc de a „data angajamentele cu car-
bon radioactiv”, furnizând un nivel de referinț� ă care să
neutralizeze frauda ș� i eroarea.38

Sisteme complete de votare electronică


Cetăț�enii fac progrese tot timpul. Î�n 2015, specialiș� tii din cadrul
Universităț�ii Naț�ionale ș� i Capodistriene din Atena au publicat un
articol î�n care prezentau DEMOS, un nou sistem de e-votare com-
plet (E2E*) verificabil î�n model standard, care nu se bazează pe
presupoziț�iile instalate sau pe accesul la un „jalon aleatoriu”.39
Acesta utilizează un registru public distribuit ca blockchainul
pentru a crea o cabină digitală de votare pe care cetăț�enii o pot
utiliza pentru a vota de oriunde din lume.

* Abreviere de la end-to-end, adică de la un capăt la altul. (n.red.)


320 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

O alegere verificabilă E2E detectează autorităț�ile electorale


care î�ncearcă să prezinte î�n mod eronat rezultatele. Alegătorii î�ș�i
exprimă votul primind î�n schimb chitanț�e care confirmă că (a)
votul lor a fost exprimat aș� a cum au vrut; (b) a fost î�nregistrat aș� a
cum a fost exprimat; (c) a fost contabilizat aș� a cum a fost î�nregis-
trat. Un terț� din afară ar putea să verifice rezultatele alegerilor.
Alegătorii trebuie să accepte î�n continuare presupoziț�iile de in-
stalare ș� i trebuie să aibă î�ncredere î�n rezultatele alegerilor.
Cu DEMOS, sistemul de votare generează o serie de cifre alea-
torii.40 Alegătorii primesc două seturi de numere, sau de chei: una
corespunzătoare lor ș� i alta pentru candidatul lor preferat. După
ce votul criptat este exprimat, e transmis prin mai multe servere.
Rezultatele sunt publicate î�ntr-un avizier care afiș� ează publicului
toate informaț�iile referitoare la alegeri.

Blocurile neutre de votare


Î� n Australia, o organizaț� ie numită Neutral Voting Bloc (NVB –
Blocul Neutru de Votare) utilizează votarea î�n blockchain pentru a
revoluț�iona democraț�ia î�ntr-o modalitate complet diferită. Ea abor-
dează î�ntr-un mod unic ș� i optimist guvernul: „Credem că cea mai
bună modalitate de a î�ndrepta politica este să participăm noi î�n-
ș� ine la ea”41.
Fondatorul Max Kaye a descris NVB ca pe o „aplicaț�ie politi-
că” î�n care cetăț�enii interesaț�i î�ș�i pot î�nregistra opiniile despre
chestiunile politice „votând” î�n blockchain. După ce termenul
acordat se î�ncheie, numărătoarea finală le spune oficialilor aleș� i
cum să voteze pe parcursul procedurilor guvernamentale. Atunci
când a fost î�ntrebat de ce utilizează blockchainul, Max Kaye a
răspuns: „Pentru că intenț�ionăm să î�ncurajăm o mulț�ime de tabe-
re ș� i câteva dintre ele vor avea neî�nț�elegeri puternice. Pentru a
menț�ine integritatea, trebuie ca fiecare dintre ele să poată verifi-
ca independent î�nregistrările electorale ș� i fiecare vot”. Mai mult,
Kaye sugerează că există proprietăț�i anticenzură ș� i imuabilitate.
El a mai spus: „Singura structură electronică de pe planetă care
RECONSTRUCȚIA GUVERNULUI ȘI A DEMOCRAȚIEI 321

ș� tiu că poate să facă asta este reț�eaua bitcoin. (Chiar dacă există ș� i
alte blockchainuri, ele nu sunt suficient de imuabile, deoarece ratele
hash-urilor lor sunt prea mici)”42.

Protejarea alegătorilor
Intimidarea alegătorilor poate să ia o turnură violentă. Î� n
Zimbabwe, partidul care i se opunea lui Robert Mugabe s-a retras
din alegeri atunci când constrângerea exercitată de miliț�iile care
î�l susț�ineau a devenit letală. Alegerile au avut loc chiar ș� i aș� a –
Mugabe a câș� tigat. Deș� i progresele tehnologice sunt î�ntotdeauna
î�nsoț�ite de oameni care le exploatează î�n folosul propriu, câț�iva
î�ncep să spună că tehnologia blockchain ar putea elimina corupț�ia
î�n zone cum ar fi Asia.
Î�n iulie 2014, î�n timpul uneia dintre cele mai disputate ale-
geri prezidenț� iale din istoria indoneziană, un grup anonim de
ș� apte sute de hackeri a creat organizaț�ia numită Kawal Pemilu,
sau „Protejaț�i votul”. Misiunea sa a fost aceea de a număra public
ș� i online voturile exprimate î�n cadrul alegerilor pentru a le permi-
te alegătorilor să verifice rezultatele din fiecare secț� ie de vot.
Principiile descentralizării, transparenț�ei ș� i anonimităț�ii individu-
ale s-au combinat pentru a î�ndepărta atacurile cibernetice ostile
ș� i pentru a asigura alegeri mai corecte.43
„Oare guvernele corupte vor să rămână cinstite?”44, s-a î�ntre-
bat Anson Zeall, directorul general al CoinPip, o companie speci-
alizată î�n trimiterea monedelor fiduciare peste graniț�e utilizând
blockchainul. El se î�ntreabă dacă toată lumea î�mbrăț�iș� ează pro-
gresele î�n materie de votare ș� i dacă politicienii chiar vor alegeri
corecte. Altora, votarea electronică li se pare un salt î�nainte inutil
sau pripit. Noi susț�inem că multe dintre aceste probleme ț�in de
domeniul implementării, nu de cel al proiectării.
Sunt ș� anse mari ca reproiectarea sistemelor noastre electo-
rale ș� i politice să influenț�eze subiecte fundamentale odată cu vo-
tarea î�n alegeri democratice. Să comparăm frauda electorală prin
folosirea unor acte de identitate false cu alț�i factori mai insidioș� i.
322 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

O investigaț�ie cuprinzătoare a fraudării alegerilor prin falsifica-


rea actelor de identitate din 2014 î�n Statele Unite a scos la iveală
treizeci ș� i unu de incidente, inclusiv cazuri trimise î�n judecată ș� i
acuzaț�ii credibile î�n alegerile federale, statale ș� i municipale – î�n-
cepând din 2000.45 Î�n tot acest timp, numai î�n alegerile generale
ș� i î�n cele primare au fost exprimate peste un miliard de voturi.
Î�n cele patru state care au cea mai aspră legislaț�ie î�n materie
de acte de identitate, peste trei mii de voturi au fost refuzate clar
din cauza absenț�ei unui act de identitate adecvat.46 Aceasta nu-i
include pe cei care nici măcar nu s-au deranjat să mai î�ncerce –
ceea ce este o problemă mult mai mare. Î�n timp ce modelul lor de
democraț�ie este trâmbiț�at la nivel mondial, majoritatea america-
nilor nu votează î�n alegeri, aducând ca argumente faptul că „nu se
face niciodată nimic”, „politica este atât de coruptă” ș� i „nu există
nicio diferenț�ă î�ntre opț�iuni”47. Ne aș� teptăm ca tehnologia block-
chain să ofere niș� te abordări inovatoare ș� i pentru aceste
probleme.
Dacă va beneficia de timp ș� i se va dezvolta, tehnologia block-
chain s-ar putea să fie impulsul care va permite votării electroni-
ce să transforme alegerile ș� i instituț�iile democratice, aducându-le
efectiv ș� i sigur î�n mâinile alegătorilor.

MODELE ALTERNATIVE DE POLITICĂ ȘI JUSTIȚIE


Dacă blockchainul ar putea să permită un guvern mai eficient ș� i
mai receptiv ș� i ar putea să î�mbunătăț�ească felul î�n care este ad-
ministrată democraț�ia prin proceduri noi de votare, nu ar putea
să catalizeze formarea unor noi procese politice?
Pentru câț�iva dintre susț�inătorii guvernului generaț�iei urmă-
toare, obiectivul suprem al reformei electorale este să permită un
sistem de „democraț�ie lichidă”. Eduardo Robles Elvira, director
tehnic la Agora Voting, este un astfel de fan. El descrie democraț�ia
lichidă ca pe o combinare a celor mai bune elemente ale demo-
craț� iei directe (de genul celei practicate î�n Atena antică) cu
RECONSTRUCȚIA GUVERNULUI ȘI A DEMOCRAȚIEI 323

democraț�iile reprezentative contemporane, care cer foarte puț�in


de la propriile electorate.
Democraț�ia lichidă, numită ș� i democrație delegativă, le per-
mite cetăț�enilor un maxim de particularizare ș� i personalizare a
experienț�ei democratice. Folosind cuvintele lui Robles Elvira, î�n
cadrul unei democraț�ii lichide „poț�i să alegi nivelul de participare
î�n orice moment”48. Eforturile tale sunt î�ntotdeauna bine-venite,
dar nu sunt necesare pentru buna funcț�ionare a ț�ării.
Alegătorii pot delega autoritatea de a vota mai multor repre-
zentanț�i delimitaț�i de un spectru de subiecte.49 Apoi, sunt organi-
zate frecvent referendumuri î�mpărț�ite pe categorii î�n funcț�ie de
subiect, indicând care dintre delegaț�i (î�n cazul î�n care există vre-
unul) ar trebui pus să-ș� i exercite votul cu privire la subiectul re-
spectiv. Lucrul acesta face cu putinț�ă un sistem î�n care alegătorii
pot să selecteze mai mulț�i experț�i sau consilieri credibili care să
voteze î�n numele lor. Convingerea aflată la baza acestei ideologii
este aceea că nu există nicio persoană (sau partid) care să deț�ină
răspunsul complet ș� i corect la orice î�ntrebare. Î� n democraț�iile
reprezentative, această axiomă este simultan ignorată ș� i conside-
rată de la sine î�nț�eleasă.
Robles Elvira colaborează cu guvernele pentru a crea „un re-
gistru puternic distribuit ș� i unic al evenimentelor, foarte bun î�n
rezolvarea atacurilor distribuite de blocare a serviciului”.
Tehnologia blockchain ne permite aceasta. El a spus: „Este foarte
dificil să creezi un sistem sigur ș� i distribuit, dar blockchainul ne
dă voie s-o facem… ș� i nu doar că este distribuit, ci este distribuit
î�ntr-o modalitate sigură. Lucrul acesta este foarte important ș� i se
poate dovedi util pentru o mulț�ime de aplicaț�ii; votarea electro-
nică este doar una dintre ele”. Compania lui, Agora Voting, furni-
zează infrastructura tehnologică necesară pentru desfăș� urarea
unor alegeri electronice transparente, verificabile ș� i care pot fi
auditate. „Cu o tehnologie criptografică de primă mână, oamenii
devin cea mai slabă verigă din lanț�ul de securitate.”50
Partidul antiausteritate din Spania, Podemos (î�n traducere
î�nseamnă „Putem”), utilizează Agora Voting atunci când î�ș�i ț�ine
324 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

alegerile primare. Angajamentul partidului pentru democraț�ia


participativă a venit î�nsoț�it de un angajament pentru transparen-
ț�ă, o transformare ideologică î�n Spania ș� i î�n lume, care se aliniază
cu cea care stă la baza tehnologiilor distribuite.
Robles Elvira vede ș� i câteva limitări. Î�n prezent, pentru a ma-
ximiza securitatea ș� i anonimatul, utilizatorul are nevoie de acces
la î�ntregul blockchain, un fiș� ier absolut gigantic. Dimensiunile lui
fac accesarea dificilă (mai ales de pe telefonul mobil) ș� i evident
neprietenoasă cu utilizatorul. Totuș� i, tehnologia evoluează me-
reu ș� i modelele devin tot mai bune. „Ne aflăm la î�nceputurile vo-
tării electronice”, ne-a spus Robles Elvira.51 Tehnologia este
maleabilă. Fără nicio î�ndoială, cele mai bune aplicaț�ii ale sale ur-
mează să apară.

Soluționarea disputelor
Ar fi mai bine ca anumite dispute juridice să nu ajungă î�n faț�a in-
stanț�ei. Am văzut deja cum contractele inteligente fac cu putinț�ă
rezolvarea descentralizată, independentă ș� i autonomă a dispute-
lor comerciale. Totuș� i, contractele inteligente rămân indiferente
la noț�iunile de echitate sau dreptate ș� i nu sunt capabile să recon-
cilieze versiunile contradictorii ale faptelor. Ș� i mai revoluț�ionar
pentru rezolvare decât o arhivă verificabilă a dovezilor, block-
chainul poate să fie platforma pentru soluț� ionarea disputelor
peer-to-peer. �n acest model, un juriu format din sute sau mii de
persoane ar putea să judece la propriu, după spusele Pamelei
Morgan de la Empowered Law, î�ntr-o „justiț�ie bazată pe resurse
de pe internet”52.

Alegerile derulate de un eșantion aleatoriu


Un alt model democratic permis de guvernanț�a î�n stilul block-
chainului î�l reprezintă alegerile eș� antionului aleatoriu. Alegătorii
selectaț�i la î�ntâmplare ar primi un buletin de vot prin e-mail ș� i
instrucț�iuni spre site-urile Web cu informaț�ii despre candidaț�i ș� i
declaraț� ii ale părț� ilor interesate. Oricine poate să ceară un
RECONSTRUCȚIA GUVERNULUI ȘI A DEMOCRAȚIEI 325

buletin de vot, dar acesta nu va fi luat î�n calcul ș� i va părea impo-


sibil de deosebit de omoloagele sale valide pentru toată lumea,
cu excepț�ia celui care l-a solicitat. Acestea pot fi vândute unui
cumpărător de voturi, dar el nu ar ș� ti niciodată dacă votul respec-
tiv a contat. Cum lumea va crede că sunt ș� anse mai mari ca aceste
voturi să fie vândute decât omoloagele lor care sunt numărate,
coerciț�ia devine prohibitiv de costisitoare. David Chaum, inventa-
torul conceptului, a declarat că sondajele pe eș� antioane aleatorii ar
putea să producă rezultate mai reprezentative ș� i mai solide decât
reuș� esc să producă alegerile din ziua de azi.53

Piețele de predicții
Compania Augur utilizează blockchainul pentru a agrega mai
multe pariuri mici despre evenimentele viitoare î�n modele pre-
dictive puternice. Cu ajutorul aplicaț�iei potrivite, ar putea să con-
tribuie la crearea democraț�iei participative. Guvernele ar putea
să utilizeze pieț�ele de predicț�ie pentru a-i angaja pe cetăț�eni să
contribuie la o mai bună î�nț�elegere a scenariilor viitoare, ceea ce
le-ar permite guvernelor să ia decizii politice mai bune.
Vitalik Buterin de la Ethereum discută un model alternativ
de viaț�ă politică numit futarchy.54 Conceput de economistul Robin
Hanson, principiile acestuia pot fi rezumate elegant prin „votează
pentru valori, dar pariază pe opinii”. Cetăț�enii î�ș�i aleg reprezen-
tanț�ii democratici î�ntr-un proces alcătuit din două etape: î�n pri-
ma, aleg un parametru pentru a determina succesul ț� ării lor
(cum ar fi rata de alfabetizare sau cea a ș� omajului). Apoi, utilizea-
ză pieț�ele de predicț�ii pentru a selecta politicile guvernamentale
gândite să optimizeze parametrul ales.
Stilul de realizare a predicț�iilor î�n cazul companiei Augur ar
putea să angajeze cetăț�enii să ia decizii minore care să contribuie
la discuț�iile naț�ionale despre politică, modelând î�n cele din urmă
viitorul propriei democraț�ii.
326 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Puterea judecătorească și blockchainul


Blockchainul ne poate transforma ș� i puterea judecătorească.
Combinând conceptele de transparenț�ă, căutare de surse pe in-
ternet ș� i participarea online a cetăț�enilor – printr-un blockchain
– ne putem imagina reintroducerea conceptelor democraț�iei ateni-
ene antice î�n secolul XXI.55 Un juriu al maselor (CrowdJury)56 ur-
măreș� te transformarea sistemului de justiț�ie aducând câteva
procese judiciare online, utilizând atât căutarea de resurse pe inter-
net, cât ș� i blockchainul, incluzând î�nregistrarea unei acuzaț�ii sau a
unei plângeri, colectarea ș� i verificarea probelor, implicarea cetăț�eni-
lor î�n procese deschise online ș� i î�n emiterea unui verdict din postura
de juraț�i online. Imaginează-ț�i procese transparente cu o aducere
la cunoș� tinț�ă, o analiză ș� i o luare a deciziilor prin căutare de re-
surse pe internet, ș� i gata – obț�ii un rezultat exact î�ntr-un interval
de timp mult mai mic ș� i cu costuri mult reduse.
Procesul57 î�ncepe cu raportarea online a unei î�ncălcări presu-
puse a legii civile sau penale (de exemplu, un funcț�ionar public
suspectat de primirea unor mite), invitarea potenț�ialilor martori
să furnizeze probe ș� i combinarea informaț� iilor din mai multe
surse. Plângerea sau reclamaț�ia iniț�ială, la fel ca toate probele, ar fi
stocate criptografic î�n blockchain pentru a garanta că vor rămâne
î�n arhive ș� i nu vor fi manipulate.
După ce acestea sunt î�nregistrate, grupuri relativ mici de vo-
luntari (î�ntre nouă ș� i doisprezece), autoselectaț�i pe baza experti-
zei necesare, vor analiza faptele ș� i vor determina dacă există
temeiuri valide pentru a î�ncepe un proces. Î� n proces, ar exista
două rute posibile. Î�n primul rând, „infractorul” prezumtiv î�ș�i re-
cunoaș� te vinovăț�ia ș� i propune să restituie prejudiciul (lucru pe
care juriul î�l poate accepta sau nu) sau reclamaț�ia trece mai de-
parte spre un proces online cu un juriu uriaș� . La fel ca î�n Atena,
unde orice cetăț�ean cu vârsta de peste treizeci de ani putea să
solicite să fie jurat pentru orice perioadă dată (dar nu pentru un
anumit caz), oamenii vor putea să se î�nscrie pentru intrarea î�n-
tr-un juriu care este ales î�n cele din urmă de un dispozitiv de se-
lecț� ie aleatorie, aș� a cum ș� i juraț� ii atenieni erau aleș� i de un
RECONSTRUCȚIA GUVERNULUI ȘI A DEMOCRAȚIEI 327

kleroterion î�n secolul IV î�.Ch.58 Prin urmare, nu există niciun fel de


partizanat î�n repartizarea juraț�ilor î�n anumite cazuri. Procesul ș� i
toate probele sunt difuzate online î�ntr-un model similar unei in-
stanț�e deschise. Oricine poate să „ia parte” ș� i să pună î�ntrebări
acuzatului, dar juraț�ii sunt singurii care votează pentru un verdict
printr-un vot online.
Să î�ncepem cu judecarea conflictelor î�n disputele cu valori
mici ș� i rezolvarea problemelor din comunităț�ile globale peste grani-
ț�ele jurisdicț�ionale, spre exemplu, reț�elele sociale. U.K. Civil Justice
Council (Consiliul pentru Justiț�ie Civilă al Marii Britanii) a analizat
recent modele online din toată lumea pentru a recomanda soluț�io-
narea online a disputelor.59 Majoritatea primelor modele depind de
utilizarea judecătorilor sau a altor experț�i î�n arbitraj î�n anumite
etape ale procesului online. Alte procese care sunt deja utilizate
se bazează pe alț�i participanț�i online care să sublinieze ș� i să abor-
deze comportamentele inadecvate online, cum ar fi feedbackul
calomniator (de exemplu, filiala eBay din Olanda, Marktplaats, cu
recenzii independente care oferă feedback) sau triș� atul î�n jocuri-
le online (de exemplu, Valve’s Overwatch, care le permite mem-
brilor calificaț� i ai comunităț� i i să examineze raportările
comportamentelor perturbatoare ș� i să aplice interdicț�ii tempo-
rare, dacă este cazul).60
Nu suportă comparaț�ie cu dreptatea făcută de gloată. Este vorba
de „î�nț�elepciunea mulț�imii” aplicată la un număr mult mai mare de
procese judiciare cu rezultate benefice.

ANGAJAREA CETĂȚENILOR ÎN REZOLVAREA


MARILOR PROBLEME
Majoritatea oamenilor care au î�ncredere î�n ș� tiinț�ă î�nț�eleg că emi-
siile de carbon provocate de oameni sunt cele care î�ncălzesc at-
mosfera. Această schimbare de climă este periculoasă atât pentru
noi, cât ș� i pentru multe alte forme de viaț� ă de pe planetă.
Guvernele, companiile ș� i ONG-urile care colaborează pentru a
reduce carbonul au tendinț� a să fie de acord că aș� a-numita
328 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

tranzacț�ionare a carbonului este o abordare eficientă ecologic ș� i


rezonabilă economic de a reduce emisiile.
Una dintre politici se numeș� te „plafonare ș� i comercializare”.
Un organism de reglementare stabileș� te un „plafon” sau o limită
pentru emisiile de carbon ș� i o reduce de-a lungul timpului pentru
a micș� ora cantităț� i le de poluanț� i eliberaț� i î� n atmosferă.
„Comercializarea” se referă la o piaț�ă pentru cotele de carbon,
care ajută companiile ș� i alte organizaț�ii să respecte limita aloca-
tă. Conform Environmental Defense Fund (Fondul pentru
Apărarea Mediului), „cu cât emit mai puț�in, cu atât plătesc mai
puț�in, astfel că interesul lor economic este acela de a polua mai
puț�in”61.
�n prezent, cele mai dezvoltate state ale Uniunii Europene au
pieț� e de plafonare-ș� i-comercializare. California, Ontario ș� i
Quebec au fost de acord cu Protocolul de la Montréal, pledând î�n
favoarea unei pieț�e globale. Funcț�ionarii de la nivel naț�ional, sta-
tal, municipal sau de î�ntreprindere ar putea să repartizeze credi-
te de plafonare-ș� i-comercializare pentru a echilibra cotele
stabilite. Î�n acelaș� i timp, sistemele de reputaț�ie bazate pe block-
chain ar putea să evalueze kilowaț�ii-pe-oră cu care contribuie
furnizorii de energie electrică la reț�ea, folosind standardele redu-
cerii sustenabile a gazelor de seră. Spre exemplu, sistemul ar putea
să eticheteze energia obț�inută din cărbune cu debite mai ridicate
de plafonare ș� i sursele regenerabile ca pe niș� te credite.
Blockchainul poate să ajute la automatizarea la scară industrială
a sistemului de plafonare-ș� i-comercializare. Algoritmii de deter-
minare a preț�urilor eficiente calculează creditele ș� i debitele î�n
timp real, iar organizaț�iile verzi î�ș�i capturează ș� i monitorizează
creditele pentru carbon î�n registru ș� i le introduc pe o piaț�ă.
Dar dacă am crea un sistem de plafonare-ș� i-comercializa-
re pentru oameni? Cu siguranț� ă avem nevoie de ceva mai mult
decât de instituț� i i pentru a le schimba comportamentele!
Tranzacț�ionarea carbonului personal s-ar derula prin Internetul
Lucrurilor. Senzorii, detectoarele ș� i instrumentele ț�i-ar măsura
boilerul, maș� ina de spălat vase ș� i termostatul î�n timp real ș� i te-ar
RECONSTRUCȚIA GUVERNULUI ȘI A DEMOCRAȚIEI 329

informa despre soldul creditelor pentru carbon. Î�n acelaș� i timp,


ai putea să câș� tigi credite acț�ionând î�n feluri practice ș� i durabile.
Dacă ț�i-ai monta o serie de panouri solare pe acoperiș� , ai câș� tiga
credite transferând excedentul de energie î�napoi î�n reț�ea.
Ar putea acestea să creeze surse noi de venituri anuale pen-
tru oameni? La urma urmei, săracii ș� i cei fără adăpost utilizează
cantităț�i mici de carbon. Dacă ai merge cu bicicleta la serviciu, ai
putea să economiseș� ti credite pe care să le cheltuiască boilerul
tău: „Salut, maș� ină de spălat vase, ceasul meu de plafonare ș� i co-
mercializare î�mi spune că ne permitem să facem un ciclu complet
de spălare ș� i un ciclu de uscare de treizeci de minute”. Senzorii de
apă din maș� ina de spălat ar putea să gestioneze consumul de apă
la un nivel acceptabil de densitate a particulelor, senzorii de umi-
ditate din uscător ar putea să î�nchidă uscătorul atunci când hai-
nele au ajuns la un nivel acceptabil de uscare, iar sistemul HVAC*
al clădirii ar putea să valorifice toată căldura suplimentară.

MÂNUIREA INSTRUMENTELOR DEMOCRAȚIEI


SECOLULUI XXI
Ca registru global, distribuit ș� i programabil care se dovedeș� te si-
gur ș� i este proiectat pentru confidenț�ialitate ș� i î�mbogăț�it cu siste-
me de stimulente, tehnologia blockchain poate fi utilizată pentru
dezvoltarea unor noi instrumente democratice ca:
Brainstormingul digital: Strânge la un loc oficialităț�ile politice
ș� i cetăț�enii pentru a organiza sesiuni online de brainstorming,
moderate ș� i î�n timp real, care să identifice noile probleme sau
nevoi politice. După aceea, consensul este atins prin sisteme de
tipul o unitate de valoare ‒ un vot care contribuie la desfăș� urarea
unor discuț�ii profunde ș� i care î�i î�mpiedică pe turbulenț�i, pe troli
ș� i pe sabotori să provoace pagube.

* Heating, ventilation and air conditioning – încălzire, aerisire şi aer condiţionat.


(n.tr.)
330 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Competiții: Concursuri online cu un grup de judecători.


Gândeș� te-te la modelele de dinainte de apariț�ia blockchainului,
cum ar fi Goldcorp Challenge (menț�ionată anterior), Premiul X
sau numeroasele competiț�ii de inovaț�ie organizate de mai multe
guverne occidentale. Obiectivul competiț�iilor este să implice ce-
tăț�enii î�n inovaț�ie ș� i î�n crearea unei valori publice.
Jurii și grupuri online formate din cetățeni: Cetăț�eni aleș� i
aleatoriu servesc pe post de juraț�i politici sau de consultanț�i pe
un anumit subiect. Juraț� ii utilizează internetul pentru a face
schimb de informaț�ii, pentru a pune î�ntrebări, pentru a discuta
probleme ș� i pentru a examina probe. Sistemele de reputaț�ie ale
blockchainului î�i ajută pe examinatori să cunoască trecutul ș� i
reputaț�ia membrilor juriului ș� i grupurilor. Deciziile ș� i î�nregistră-
rile sunt arhivate î�n blockchain.
Alegerile deliberative: Acestea le oferă cetăț�enilor resursele
de a se informa despre ș� i a reflecta la probleme î�ntr-o manieră ba-
zată pe colaborare ș� i deliberare. Asta ar combina discuț�iile purtate
î�ntre grupuri mici pe internet cu eș� antionarea ș� tiinț�ifică aleatorie,
pentru a aduce mai multe opinii publice informate î�n elaborarea
de politici decât ar putea să furnizeze sondajele făcute pe loc.
Planificarea de scenarii: Crearea de scenarii cu softuri de
simulare ș� i modelare pentru a proiecta viitoarele necesităț�i poli-
tice ș� i pentru a î�nț�elege consecinț�ele pe termen lung ale decizii-
lor. Politicienii, birocraț� ii ș� i cetăț� enii ar putea să estimeze
impactul potenț�ial al unui spectru de factori, care se î�ntinde de la
sănătate ș� i mediu până la economie.
Piețele de predicții: După cum am explicat î�n cazul compa-
niei Augur, există nenumărate oportunităț�i de a utiliza pieț�ele de
predicț� i i pentru a tranzacț� i ona rezultatele evenimentelor.
Guvernele le pot utiliza pentru a afla mai multe despre o serie de
î�ntrebări fundamentale: Când va fi podul construit efectiv? Care
va fi rata ș� omajului peste douăsprezece luni? Vom avea un
prim-ministru din partea Partidului Naț�ional după alegerile ur-
mătoare? – o î�ntrebare reală de pe o piaț� ă iPredict din Noua
Zeelandă.
RECONSTRUCȚIA GUVERNULUI ȘI A DEMOCRAȚIEI 331

Tehnologiile blockchain ar putea supraî�ncărca toate aceste


instrumente. Pentru î�nceput, contribuț�iile cetăț�enilor ar putea fi
confidenț� iale, deschizând alte posibilităț� i de implicare. Lucrul
acesta ar fi rău pentru guvernele represive, dar ar fi bun pentru
democraț�ie, deoarece î�ngreunează mult eforturile autorităț�ilor
guvernamentale de a cenzura, suprima sau identifica opoziț�ia.
Î� n acelaș� i timp, aș� a cum am descris mai devreme î� n cazul
Blockapediei, sistemele de reputaț� ie pe bază de blockchain ar
putea să amplifice calitatea discuț�iilor, să reducă numărul de troli
ș� i de sabotori ș� i să se asigure că toate comentariile sunt î�nregis-
trate cu precizie ș� i imposibil de ș� ters. Atunci când există o recom-
pensare a câș� tigătorilor sau a altor contribuabili, plăț�ile ar putea
să fie mult mai specifice ș� i mai rapide prin monedele digitale. Ar
putea fi elaborate diferite contracte inteligente î�ntre cetăț�eni ș� i
grupuri pentru a elucida mai bine rolul fiecăruia î�n cadrul
procesului.
Melanie Swan, fondatoarea Institute for Blockchain Studies,
susț�ine că tehnologia blockchain ar putea să aibă un efect de ma-
turizare asupra felului î�n care societatea abordează subiecte cum
ar fi guvernanț�a, independenț�a ș� i datoria civică. „S-ar putea ca
abandonarea autorităț�ii centrale să pară mai dificilă î�n probleme
de guvernare ș� i de economie decât de cultură ș� i informaț�ie, dar
nu există niciun motiv care să î�mpiedice maturizarea socială să
se dezvolte similar î�n acest context.”62
Evident, următoarea generaț�ie de internet oferă noi oportu-
nităț�i profunde. Problemele principale nu sunt tehnologice. Un
exemplu alarmant: campania lui Obama din 2008 a creat o plat-
formă extinsă de internet, MyBarackObama.com, care le-a oferit
susț�inătorilor instrumentele cu ajutorul cărora să se organizeze,
să creeze comunităț�i, să strângă bani ș� i să convingă oamenii nu
doar să voteze, ci chiar să se implice î�n campania lui Obama. De
aici a rezultat o forț�ă fără precedent: treisprezece milioane de
suporteri conectaț�i î�ntre ei prin internet ș� i autoorganizaț�i pentru
a crea treizeci ș� i cinci de mii de comunităț�i de persoane cu intere-
se comune. Când tinerii au scandat „Yes We Can” („Da, putem”),
332 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

era mai mult decât un slogan al speranț�ei, era o afirmaț�ie a pute-


rii colective.
Totuș� i, î�n 2012, campania lui Obama a mers mai departe de
implicarea cetăț�enilor la „big data”, î�nlocuind „Yes We Can” cu
„We Know You” („Vă cunoaș� tem”). S-a folosit de date pentru a
atrage votanț�ii ș� i pentru a lua î�n vizor susț�inătorii ce puteau con-
tribui cu fonduri. Campania a câș� tigat alegerile, dar a retrogradat
alegătorii la statutul de consumatori ai mesajelor ei. Strategia big
data a avut riscuri mai mici decât o strategie de comunităț�i care
se autoorganizează.
Pe durata ambelor sale mandate, preș� edintele a luat măsuri
importante pentru a implica cetăț�enii, î�n special prin „Provocări”,
care sunt competiț�ii complicate pentru idei inovatoare. Dar î�n
cea de a doua sa campanie, esenț�ială, Obama nu a reuș� it să atragă
cetăț�enii ș� i a ratat o oportunitate istorică de a consolida legitimi-
tatea guvernului. Î�n cele din urmă, până ș� i preș� edintele Obama,
care fusese declarat „primul preș� edinte al internetului”, a ales
calea mai uș� oară spre putere, utilizând reț�elele de socializare
pentru a transmite mesajele ș� i pentru a strânge fonduri prin pu-
blicitate online orientată ș� i î�mbogăț�ită cu date.
Dacă nici Preș� edintele Internetului, atunci cine?
Fiecare dintre noi vom avea un rol î�n mutarea guvernului ș� i a
democraț�iei pe blockchainuri. Î�n primul rând, există oportunităț�i
nelimitate de a elimina redundanț�a ș� i timpul pierdut, de a vota ș� i
de a participa î�n cadrul noilor procese democratice, de a servi ca
jurat, de a câș� tiga credite energetice, de a plăti taxele ș� i de a primi
servicii publice, de a vedea unde ajung dolarii din impozitele pro-
prii ș� i cum votează reprezentanț�ii. Reprezentanț�ii aleș� i trebuie să
ia iniț�iativa ș� i să dea dovadă de leadership î�n proiectarea ș� i im-
plementarea contractelor inteligente. Dacă ai integritate, de ce să
nu î�ncurajezi crearea sistemelor de reputaț� ie din blockchain?
„Alegătorii au memoria scurtă”63, spune Andreas Antonopoulos.
Creează mai multă transparenț�ă, indiferent dacă eș� ti judecător,
avocat, ofiț�er de poliț�ie sau parlamentar. Funcț�ionarii publici ș� i
angajaț�ii guvernului ar putea să utilizeze senzori ș� i camere de
RECONSTRUCȚIA GUVERNULUI ȘI A DEMOCRAȚIEI 333

filmat pentru a urmări bunurile publice ș� i inventarul pe block-


chain, pentru a prioritiza reparaț� iile infrastructurii ș� i pentru a
aloca resurse. Dacă eș� ti o persoană tânără, nu renunț� a la de-
mocraț� i e. S-ar putea să se fi stricat, dar poate fi reparată.
Concentrează-te pe finanț�area campaniilor politice ca loc de por-
nire pentru transparenț�a blockchainului, din moment ce sumele
mari sunt cea mai importantă problemă î�n clipa de faț�ă. Dacă eș� ti
un contractor guvernamental, foloseș� te contractele inteligente
pentru a elimina mita ș� i risipa ș� i scoate î�n evidenț�ă performanț�e-
le tale superioare. Există nenumărate posibilităț�i.
Evident că vor exista lupte pentru a impune schimbarea, dar,
cetăț�eni ai lumii, uniț�i-vă! Nu aveț�i decât de câș� tigat de pe urma
blockchainului!
CAPITOLUL 9

ELIBERAREA CULTURII
PE BLOCKCHAIN:
O VESTE CARE NE BUCURĂ AUZUL

N u era o petrecere obiș� nuită pentru un copil care a î�mplinit un


an. Petrecerea se desfăș� ura la Round House, aflată la o oră
distanț�ă de Londra, î�ntr-un hambar gigantic dotat cu un copac
ornat cu leduri care reacț�ionau la sunete, un castel gonflabil pen-
tru copii ș� i un bufet care l-ar fi mulț�umit ș� i pe regele Henric al
VIII-lea. Mulț�imea era eclectică: un jongler „de contact”*, vreo doi-
sprezece copilaș� i mai mici de trei ani, părinț�ii lor, vecini, muzici-
eni ș� i o mână de dezvoltatori ai blockchainului. Acolo se afla ș� i
Vinay Gupta, un inginer scoț�iano-indian, celebru mai ales pentru
inventarea cortului hexagonal, un mic adăpost pentru asistenț�ă
î�n caz de dezastre. Gupta este acum popularizatorul-ș� ef atunci
când se pune problema prezentării tehnologiei blockchain î�n faț�a
maselor. Tot acolo era ș� i Paul Pacifico, directorul general al
Featured Artists Coalition. După o carieră î�n domeniul bancar,
Pacifico luptă acum pentru drepturile muzicienilor. Ș� i, bineî�nț�e-
les, acolo era ș� i gazda noastră, Imogen Heap, o compozitoare ș� i o
muziciană consacrată, votată „artistul inspirator al anului” de
către cititorii Music Week1, ș� i mama lui Scout, un copilaș� de un an.

* Obiectul sau obiectele utilizat(e) de jongler se află în contact permanent cu corpul


acestuia, fiind menţinute într-o mişcare aproape continuă şi nu sunt aruncate în aer.
(n.tr.)
336 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

„Vreau să ș� tiu că lucrurile pe care le fac ar putea să valoreze


ceva pentru Scout î�ntr-o bună zi”, ne-a spus Heap. Ea î�ș�i exprima
temerile profunde referitoare la industria muzicii. „Este atât de
fragmentată; există foarte puț�in leadership ș� i există foarte multă
negativitate î�n zona ei de afaceri”, a continuat ea. „Toate sunt un
talmeș� -balmeș� . Totul e cu susul î�n jos. Artiș� tii sunt la coada lanț�u-
lui trofic. Pur ș� i simplu n-are sens. Muzica se află peste tot, tot
timpul. O găsim pe telefoanele noastre, î�n taxiuri, este pretutin-
deni. Dar artiș� tii primesc din ce î�n ce mai puț�in.”2
Ș� i tocmai aici e buba. Internetul e o muză minunată, este atât
un mediu de creativitate, cât ș� i un canal pentru libera exprimare.
Nu ducem lipsă de idei referitoare la ce ar putea să facă î�mpreună
artiș� tii, designerii ș� i programatorii talentaț�i – precum ș� i numero-
ș� ii lor fani – pe World Wide Web. Ș� i nu sunt puț�ine nici modalită-
ț� ile prin care se pot câș� tiga bani din toată această colaborare
creativă. Industriile creative, cum ar fi editarea ș� i î�nregistrarea
muzicală, valorifică de ceva timp noile fluxuri de venituri, cum ar
fi descărcările digitale ș� i streaming-ul* audio. Problema este că,
după fiecare intermediar nou, artiș� tii primesc un procent ș� i mai
mic ș� i au foarte puț� ină influenț� ă. David Byrne, din formaț� ia
Talking Heads, a rezumat situaț�ia î�ntr-un editorial de opinie: „Am
impresia că tot acest model este nesustenabil ca mijloc de a spri-
jini eforturile creative de orice fel. Nu doar muzica. S-ar părea că
rezultatul inevitabil va fi că internetul va absorbi conț�inutul crea-
tiv din î�ntreaga lume până nu mai rămâne nimic”3.
Capitolul acesta analizează modalităț�ile prin care tehnologii-
le blockchain aduc artiș� tii î�n centrul modelului, pentru ca aceș� tia
să poată „să î�mpace ș� i capra”, adică să-ș� i exercite ș� i libertatea de
expresie, dar „să aibă, de asemenea, ș� i varza”, maximizându-ș� i
valoarea intereselor morale ș� i materiale din proprietatea lor in-
telectuală. Cu alte cuvinte, pentru a-ș� i recâș� tiga drepturile. Nu
mai există intermediari mari ș� i lacomi ș� i nici cenzori

* Este vorba de o tehnologie multimedia ce permite transferul de date de la sursă la


destinatar în flux continuu. Fişierele video sau audio se deschid şi rulează în timp
real, în timp ce se încarcă. (n.tr.)
ELIBERAREA CULTURII PE BLOCKCHAIN 337

guvernamentali. Aici, vom examina peisajul cultural – arta, jurna-


lismul ș� i educaț�ia –, unde drepturile umane fundamentale ș� i mij-
loacele de trai au un viitor incert.

COMERCIALIZAREA ECHITABILĂ A MUZICII:


DE LA STREAMING LA DREPTURILE DE
CONTORIZARE
„Dacă Scout ar ajunge vreodată muzician, cum Dumnezeu ar putea
să câș� tige bani? Nu ar avea cum”, ne-a spus Imogen Heap referin-
du-se la cariera muzicală a fiicei sale, î�n cazul î�n care ar ajunge să
depindă de actualul model al industriei muzicale. „Avem nevoie
de ceva cu adevărat simplu ș� i fundamental, ceva î�n care să poț�i
avea î�ncredere, astfel î�ncât oamenii să aibă sentimentul că pot
să-ș� i câș� tige traiul din muzică.”4 Paul Pacifico a confirmat: „Ne
dorim o industrie muzicală care să reflecte semnificaț�ia cultura-
lă, tehnologică, socială ș� i comercială a epocii noastre ș� i care să
facă posibil un viitor durabil ș� i viabil atât pentru creatori, cât ș� i
pentru consumatori”5. Heap s-a aliat cu Pacifico, cu Vinay Gupta
ș� i cu alț�ii pentru a crea acest ecosistem nou al muzicii.
Dacă ar exista o piaț�ă de predicț�ii pentru inovaț�ii, noi am pa-
ria pe Echipa Heap. �n 2009, Imogen Heap a devenit singura fe-
meie care a câș� tigat un Grammy solo pentru prelucrarea sunetului
propriului album, Ellipse. Ea ș� i-a adus toț�i fanii de pe Twitter la
ceremonia de premiere, purtând ceea ce a ajuns să fie cunoscut
drept „rochia Twitter”. Ț� inuta ei, creată de Moritz Waldemeyer,
era dotată cu un fermoar cu led care afiș� a toate tweet-urile fanilor
săi î�n jurul umerilor. Î�n 2013, Heap a pus bazele firmei nonprofit
Mi.Mu pentru a inventa un sistem de mănuș� ă muzicală. Acesta
combină programe de cartografiere cu senzori de detectare a
miș� cării astfel î�ncât artiș� tii să poată controla luminile, muzica ș� i
imaginile cu gesturi personalizate pentru utilizator. Invenț�ia a
câș� tigat premiul î�ntâi la ediț� ia din 2015 a Berlin Awards for
WearableIT/FashionTech. Mănuș� ile câș� tigă din ce î�n ce mai mul-
tă popularitate. Starul pop Ariana Grande a postat următorul
338 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

mesaj pe YouTube odată cu videoclipul cu interpretarea sa după


piesa „Hide and Seek” a lui Heap: „Vreau să-i mulț�umesc idolului
meu @imogenheap pentru că mi-a permis să utilizez mănuș� ile
Mimu î�n primul meu turneu mondial”6. Dacă cineva se î�ndoieș� te
de capacitatea lui Heap de a reuni o comunitate î�n jurul unei teh-
nologii noi, ar trebui să se mai gândească.
„Noi chiar ș� tim ce vrem”, a spus Heap. „Nu suntem o adunătu-
ră de capete seci cărora le place să fumeze iarbă î�n living ș� i să facă
muzică. Suntem antreprenori care lucrează din greu.”7 Heap per-
cepe tehnologia blockchain ca pe o platformă nouă prin care cre-
atorii de proprietate intelectuală să obț�ină un câș� tig echitabil de
pe urma acesteia. Mai exact, contractele inteligente ar putea să
elimine magnitudinea complexităț� ii domeniului, simplificând
unul dintre rolurile indispensabile ale caselor de muzică din
acest ecosistem.

Rube Goldberg lovește din nou:


complexitatea din industria muzicală
Ca să parafrazăm Talking Heads, cum am ajuns aici? Cum î�i dăm
de cap?8 Î�ncepem cu o problemă fundamentală pentru artiș� ti –
aceea că au semnat contracte create pentru era vinilului, când
costurile uriaș� e ale producț�iei analogice ș� i ale distribuț�iei inter-
veneau î�ntre artiș� tii care î�nregistrau ș� i potenț�ialii lor consuma-
tori. Heap ne-a spus: „Când am găsit prima dată o casă de discuri,
cred că am reuș� it să câș� tig ceva î�n jur de cincisprezece la sută. La
ultimul meu contract cu o casă de discuri, acum câț�iva ani, am
primit poate nouăsprezece la sută. Dacă au noroc, oamenii ar
putea să obț�ină mai mult acum”9. S-ar putea ca artiș� tii să-ș� i fi ce-
dat drepturile unei case de discuri pentru toată perioada copy­
rightului. Î�n Statele Unite, asta î�nseamnă fie nouăzeci ș� i cinci de
ani, fie toată viaț�a artistului plus ș� aptezeci de ani. Imaginează-ț�i
toate inovaț� iile neprevăzute pe care contractul ar trebui să le
acopere pentru a menț�ine o î�nț�elegere echitabilă cu artiș� tii ș� i cu
moș� tenitorii lor.
ELIBERAREA CULTURII PE BLOCKCHAIN 339

Iniț�ial, casele de discuri erau mici, radioul era regele, magazinul


de discuri era regina, iar departamentul care se ocupa de artiș� ti
ș� i repertoriu nu căuta doar talente noi, ci se ocupa ș� i de dezvolta-
rea lor artistică. Î�n ultimii douăzeci ș� i cinci de ani, industria s-a
consolidat, ajungând de la mii de case de discuri la trei superpu-
teri globale – Sony Music Entertainment, Vivendi’s Universal
Music ș� i Warner Music Group – ș� i câteva sute de case indepen-
dente. Î� mpreună, aceș� ti trei coloș� i au un pachet de acț� iuni de
15% din Spotify, cel mai popular ș� i mai profitabil serviciu de
streaming de muzică.10 Aș� adar se vor bucura de o infuzie supli-
mentară de bani dacă ș� i când Spotify va fi listată la bursă. Apple a
devenit cel mai mare comerciant mondial cu amănuntul de muzică,
iar Live Nation este cea mai mare companie mondială de divertis-
ment live.
Deci controlul copyrightului muzical este concentrat î�n câteva
mâini. Casele de discuri ș� i companiile de promovare a turneelor
au î�nceput să pretindă contracte de 360-de-grade de la artiș� ti.
Aceasta î�nseamnă să primească o parte din toate veniturile pe
care le generează un artist – drepturile de publicare a compoziț�i-
ei care stă la bază, drepturile de utilizare a î�nregistrării sonore,
drepturile de interpretare atunci când artistul pleacă î�ntr-un tur-
neu, poate ș� i drepturile comerciale ș� i cele de sponsorizare –, in-
diferent dacă au investit sau nu î�n dezvoltarea acestor drepturi.
Odată cu consolidarea vine ș� i integrarea sistemelor, care nu
este niciodată uș� oară. Fiecare conglomerat are propriul proces
de contabilitate ș� i propria versiune de contract ș� i de declaraț�ii de
drepturi de autor, lucru care face dificile comparaț� iile directe.
„Avem o problemă mare cu faptul că industria este foarte frag-
mentată. Cu toate platformele sale diferite, e aproape un coș� mar”,
a spus Heap.11 Aceste sisteme trebuie să găzduiască inovaț�ia din
domeniile producț�iei, formatului, distribuț�iei ș� i contextului de
utilizare. Dar rareori se î�ntâmplă ca un model să se demodeze
imediat, astfel că fiecare grup trebuie să menț�ină două sau mai
multe modele î�n acelaș� i timp, două dintre cele mai evidente fiind
cel fizic ș� i cel digital.
340 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Un lucru care amplifică gradul de complexitate este numărul


mare de membri ai lanț�ului de aprovizionare, nu doar casele de
discuri ș� i organizațiile care dețin drepturile de difuzare publică –
organizaț�iile care monitorizează difuzarea publică a muzicii ș� i
colectează drepturile de autor de pe urma difuzării, cum ar fi or-
ganizaț�ia nonprofit American Society of Composers, Authors and
Publishers (ASCAP – Societatea Americană a Compozitorilor,
Autorilor ș� i Producătorilor), organizaț� ia nonprofit Broadcast
Music, Inc. (BMI) ș� i compania cunoscută anterior ca Society of
European Stage Authors and Composers (SESAC – Societatea
Europeană a Autorilor ș� i Compozitorilor) –, dar ș� i producătorii
ș� i studiourile, spaț�iile de desfăș� urare, organizatorii ș� i promotorii
turneului de concerte, vânzătorii angro, distribuitorii ș� i agenț�ii,
fiecare dintre ei cu propriul contract ș� i propriile sisteme de con-
tabilitate ș� i raportare. Ei î�ș�i opresc partea care le revine, iar restul
î�l dau mai departe managerilor ș� i agenț� ilor artistului. Puț� inul
care mai rămâne ajunge la artiș� tii î�nș� iș� i, conform condiț�iilor din
contractele lor. Exact – artiș� tii sunt plătiț�i ultimii. Ar putea să du-
reze î�ntre ș� ase ș� i optsprezece luni î�nainte să sosească primul cec
cu drepturi de autor, î�n funcț�ie de momentul lansării ș� i de ciclul
contabil al casei de discuri.
Î�n cele din urmă, î�n lanț�ul ofertei, î�ntre artiș� ti ș� i casele de
discuri, s-a inserat un nivel complet nou de intermediari – com-
paniile tehnologice ca YouTube ș� i Spotify –, reducând ș� i mai
mult din felia care le revenea artiș� tilor. Să aruncăm o privire la
streaming-ul de muzică. Spotify plăteș� te î�n medie î�ntre 0,006 do-
lari ș� i 0,0084 dolari pe stream către deț�inătorii drepturilor de
autor, aceș� tia fiind de obicei casele de discuri.12 La prima vedere,
calculul acestei plăț�i iniț�iale ar putea să pară transparent. Site-ul
Spotify spune că plăteș� te 70% din veniturile sale obț�inute din
publicitate ș� i din abonamente către deț�inătorii drepturilor. Dar
noi am analizat „Acordul de difuzare a conț�inutului audio/video
digital” de patruzeci ș� i unu de pagini î�ncheiat de el cu Sony USA
Inc., iar plata unei sume de 42,5 milioane de dolari ca avansuri
nerambursabile către artiș� tii Sony nu este deloc clară. De fapt,
ELIBERAREA CULTURII PE BLOCKCHAIN 341

primul paragraf al acordului solicită confidenț�ialitate. S-ar părea


că nici Sony, nici Spotify nu î�i pot informa pe artiș� tii Sony despre
impactul pe care î�l are această convenț� ie asupra veniturilor
artiș� tilor. Rich Bengloff, preș� edintele American Association of
Independent Music (Asociaț� i a Americană pentru Muzică
Independentă), spune că, din experienț�a sa, casele de discuri nu
î�mpart de obicei banii care nu sunt conectaț�i direct de utilizare.13
Mark Mulligan, specialist î�n domeniu, a declarat: „Artiș� tii vor avea
de suferit timp de cel puț�in patru sau cinci ani de aici î�nainte, exact
cum au păț� it î�n primii patru sau cinci ani de după lansarea
iTunes”14.
Atunci, cu ce valoare contribuie casele de discuri? Bineî�nț�eles,
ele î�ncearcă să gestioneze această complexitate, să combată pira-
teria ș� i să-ș� i valorifice drepturile. Spre exemplu, Universal Music
Publishing Group ș� i-a repartizat o treime din personal spre ad-
ministrarea drepturilor de autor ș� i a copyrightului pe pieț�ele lo-
cale de la nivel mondial.15 Universal a lansat de curând un portal
pentru artiș� ti care le permite acestora să tragă cu ochiul la situa-
ț�ia drepturilor de autor care le revin ș� i să solicite avansuri din
veniturile viitoare fără niciun comision. Portalul oferă de aseme-
nea „informaț�ii despre accesarea de pe Spotify: de câte ori este
ascultat un cântec, categoriile de oameni care î�l ascultă, ce altce-
va se mai găseș� te î�n listele de redare ale acelor ascultători ș� i cum
rezonează anumite piese cu un anumit public”. Universal a repar-
tizat ș� aisprezece angajaț�i care să se ocupe de î�mbunătăț�irea por-
talului ș� i de interpretarea datelor pentru artiș� ti.16 Casele de
discuri au de asemenea echipe uriaș� e de avocaț�i ș� i de lobbyiș� ti. Ele
pot să lanseze artiș� ti noi la nivel global, solicitând condiț�iile stan-
dard, făcându-ș� i publicitate prin mass-media autohtonă din stră-
inătate, distribuindu-ș� i muzica pe pieț� ele străine, utilizând
licenț�e pentru a-ș� i vinde drepturile către casele de discuri străi-
ne, susț�inând turneele internaț�ionale ș� i adunând la un loc toate
veniturile. Costul controlării respectării drepturilor de autor a
crescut odată cu complexitatea domeniului – acesta este un cost
342 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

care î�i afectează direct pe artiș� tii de pretutindeni, pentru că funcț�io-


nează ca o taxă.
Contractele inteligente de pe blockchain pot să elimine mag-
nitudinea acestei complexităț�i, î�nlocuind rolul fundamental pe
care î�l au casele de discuri î�n acest ecosistem. Aș� a cum spune
Imogen Heap, „dacă eș� ti un program de computer, un fragment
de soft, o bază de date… problemele acestea dispar, din moment
ce î�n jumătate din timp totul se reduce la matematică. Partea asta
merge la persoana asta... ș� i nu durează un an sau doi ca să ajungă
la artist, la scriitor, la interpret… Este instantaneu pentru că este
automat ș� i verificat. Î�n plus, noile servicii de distribuț�ie a muzicii
care transformă cultura colectează date cu adevărat utile de la
fanii artiș� tilor, care ne-ar ajuta enorm să devenim mai eficienț�i
dacă artiș� tii î�nș� iș� i ar putea să ajungă la ele”17. Acesta este viitorul
muzicii pe blockchain.

Apariția unui nou model de afaceri în domeniul


muzicii
Combinaț�ia dintre platformele pe bază de blockchain ș� i contrac-
tele inteligente – plus standardele comunităț�ii artistice î�n mate-
rie de incluziune, integritate ș� i transparenț� ă î�n realizarea de
contracte, confidenț�ialitate, securitate, respectarea drepturilor ș� i
schimburile echitabile de valoare – ar putea să le permită artiș� ti-
lor ș� i colaboratorilor lor să creeze un nou ecosistem pentru
muzică.
„Nu ar fi frumos dacă aș� putea să hotărăsc pur ș� i simplu cum
mi-ar plăcea să fie distribuită sau experimentată muzica mea?”, a
î�ntrebat Heap. „Să î�ncarci pur ș� i simplu o piesă muzicală, spre
exemplu, ș� i tot conț�inutul referitor la aceasta î�ntr-un singur loc
online, pe care să-l acceseze toată lumea ș� i din care să preia.
Drepturile de utilizare, proprietatea, echivalentul informaț�iilor
publicate pe albume î�n ziua de azi. Videoclipurile, ultimele date
biografice.” Iar toate celelalte părț�i – nu doar casele de discuri,
producătorii de muzică ș� i promotorii turneelor, ci ș� i corporaț�iile
ELIBERAREA CULTURII PE BLOCKCHAIN 343

care caută teme muzicale, producătorii de televiziune care caută


coloane sonore, furnizorii de servicii de telefonie mobilă care
caută tonuri de apel ș� i numeroș� ii fani care î�ncearcă să facă video-
clipuri – ar putea să hotărască dacă să fie de acord cu condiț�iile
de utilizare ale lui Heap. „Nu ar fi uimitor să simț�i prezenț�a artis-
tului, să simț�i că, dacă ia decizia respectivă referitoare la muzica
lui, aceasta poate fi simț�ită î�ntr-un sens fizic, chiar ș� i de la o zi la
alta?” a spus ea. „S-ar putea să mă hotărăsc, hei, azi e ziua mea de
naș� tere, puteț�i să luaț�i muzica mea gratis… dacă aveț�i sub ș� aispre-
zece ani sau peste ș� aizeci, fac eu cinste! Sau să direcț�ionez toate
plăț�ile care mi-ar reveni către un fond caritabil, cu doar câteva
modificări ale textului dintr-un contract inteligent.”18
Acesta este obiectivul elaborării unui model centrat pe artist
pe blockchain, î�n locul unui model centrat pe casele de discuri
sau pe distribuitorii tehnologici. Artiș� tii pot să producă muzică ș� i
pot fi recompensaț�i echitabil pentru valoarea pe care o creează,
iar iubitorii muzicii pot să consume, să partajeze, să remixeze ș� i
să se bucure ș� i î�n alte feluri de ceea ce iubesc ș� i pentru care plă-
tesc o valoare echitabilă. Modelul acesta nu ar exclude companii-
le de discuri sau distribuitorii digitali, dar ei ar fi membri egali,
nu dominanț�i ai ecosistemului.
Noua industrie muzicală nu este o fantezie. Î� n octombrie
2015, Heap ș� i-a lansat primul experiment, publicându-ș� i pe in-
ternet piesa „Tiny Human” ș� i toate datele referitoare la ea – ver-
siunea instrumentală, ș� apte stemuri* audio, imaginea de pe
copertă, videoclipul, notele de pe album despre muzicieni, echi-
pamentul, creditele, versurile, mulț�umirile, linkurile utile ș� i po-
vestea aflată la baza piesei.19 Aceste detalii ar urma să-i mărească
șansele de a fi găsită pe internet, mai exact, ar ajuta potenț�ialii
colaboratori să o găsească.
Heap a invitat fanii, dezvoltatorii ș� i serviciile să î�ncarce piesa
ei pe diferitele lor platforme ș� i să-i distribuie munca. Le-a

* Un tip de fişier care conţine mai multe surse audio grupate sau individuale ce
permite tehnicienilor din cadrul producţiei audio să realizeze mixajele mult mai
rapid şi mai comod. (n.tr.)
344 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

acordat drepturi neexclusive de a crea un profil artistic al lui


Imogen Heap, cu condiț�ia ca ei să-i ofere detaliile de autentificare
ș� i permisiunile după ce î�ncarcă fiș� ierele sale î�n sistemele lor. Î�n
cazul î�n care se aș� teptau la fluxuri de venituri, ea le cerea să fur-
nizeze modele de plată, procentaje ș� i sume, astfel î�ncât să poată
introduce aceste detalii î�n analiza experimentului. Î� n ultimul
rând, a primit donaț�ii la adresa ei de bitcoin ș� i a promis să redi-
recț�ioneze jumătate din sumă spre propria fundaț�ie caritabilă,
Mycelia, numele dat de ea acestui ecosistem nou. Datele de utili-
zare ș� i comportamentul participanț�ilor aveau să inspire urmă-
toarea etapă a dezvoltării pe blockchain.
Diferite companii lucrează la proiectul său ș� i colaborează cu
Heap ș� i cu alț�i muzicieni cu mentalităț�i progresiste. Acest ecosis-
tem nou are câteva caracteristici care lipsesc industriei actuale:
Tipare valorice cu care să construiască contracte ce respec-
tă atât artistul, cât ș� i antreprenorul ca parteneri egali î�n orice
activitate care face parte din crearea valorii. Adio contractelor
arhaice pe hârtie care perpetuează î�nceputurile inechitabile. „S-a
terminat cu clauzele de returnare clawback care muș� că din pro-
centele drepturilor de autor”, a spus Heap.
Drepturi de autor inclusive care î�mpart veniturile echitabil
ș� i proporț�ional cu contribuț�ia fiecărei persoane la procesul crea-
tiv, nu doar compozitorilor ș� i interpreț�ilor, ci ș� i celorlalț�i artiș� ti ș� i
inginerilor. Toată lumea ar putea avea un beneficiu de pe urma
unui succes uriaș� , nu doar casele de discuri ș� i distribuitorii.
Registre transparente distribuite pe blockchain astfel î�ncât
toată lumea să poată vedea ce venituri generează un cântec, dis-
tribuț�ia î�n timp, magnitudinea fluxurilor de venituri ș� i cine ș� i ce
procent primeș� te. Gata cu sistemele de contabilitate arhaice bre-
vetate, î�n spatele cărora te puteai ascunde. Etichete diferite pen-
tru natura veniturilor, de la opera creată î�n virtutea unui contract
ș� i până la veniturile din drepturi de autor. O contabilitate uș� oară,
un audit uș� or, o achitare uș� oară a impozitelor.
Microcontorizarea și microvalorizarea financiară ca
funcț� ionalităț� i care să permită intrarea fluxului de venituri î�n
ELIBERAREA CULTURII PE BLOCKCHAIN 345

acelaș� i timp cu ieș� irea celui de muzică. Dacă muzica ar fi contori-


zată, iar consumatorii ar face micro- sau picoplăț�i î�n timpul deru-
lării muzicii, sumele plătite ca drepturi de autor ar putea fi
direcț�ionate imediat spre artiș� ti ș� i colaboratori. Gata cu plăț�ile
î�ntârziate, gata cu cecurile bianuale sau trimestriale de drepturi
de autor, s-a terminat cu situaț�iile financiare obscure ale dreptu-
rilor de autor. Nu vor mai exista artiș� ti care să trăiască de pe azi
pe mâine! Andreas Antonopoulos, teoretician al blockchainului, a
oferit acest exemplu: „Streamium din Argentina este un serviciu
de video streaming. Le permite producătorilor de videoclipuri să
perceapă, spre exemplu, miimi de cent pentru descărcarea a două
sute de milisecunde de filmare video difuzată live. Utilizează
semnăturile multiple*, tranzacț�iile cu finalizare la o anumită dată,
atomizarea ș� i integritatea sumei pentru a-ș� i implementa mode-
lul. Producătorii livrează doar videoclipul care a fost plătit efectiv
ș� i consumatorii plătesc doar videoclipurile pe care le-au vizuali-
zat efectiv. Ei renegociază automat contractul respectiv de cinci
ori pe secundă. Dacă unul dintre ei iese la un moment dat, con-
tractul ia sfârș� it ș� i se aplică cea mai avantajoasă tranzacț�ie pen-
tru amândoi”20.
Baze de date bogate care pot să interacț�ioneze unele cu al-
tele ș� i să asocieze materialul principal aflat sub copyright – ver-
surile, compoziț�ia ș� i î�nregistrările – cu toate metadatele sale, cu
informaț�iile de pe album, cu grafica ș� i fotografiile, trackurile** indivi-
duale, drepturile pe care compozitorul ș� i interpretul sunt dispuș� i să
le acorde, condiț�iile de acordare a licenț�ei, cu informaț�iile de contact
ș� i aș� a mai departe – î�n registrul digital unde pot fi văzute de toată
lumea. Gata cu bazele de date incomplete despre drepturi. Vei putea
să accesezi drepturile cu uș� urinț�ă! Deț�inătorii drepturilor vor fi
uș� or de găsit.
Analizele datelor despre utilizare vor fi puse î�n cele din
urmă la dispoziț�ia artiș� tilor, pentru a atrage sponsorii ș� i agenț�ii
de publicitate adecvaț� i, pentru a organiza turnee, pentru a

*  Multisig, în original. (n.red.)


**  Track ‒ (aici) format audio. (n.tr.)
346 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

planifica resursele necesare promovărilor ș� i multifinanț�ărilor ș� i


pentru viitoarele colaborări creative cu alț� i artiș� ti. Modelul ar
putea să capteze „foarte multe dintre aceste date pierdute de la
nivel mondial, spre exemplu, unde se află fanii tăi, ce vârste au, ce
subiecte î�i interesează”, a spus Heap. „Având acele informaț�ii, am
putea să personalizăm efectiv turneele, am putea să creăm relaț�ii
cu branduri ș� i cu iniț�iative care ni se potrivesc sau să promovăm
produse, organizaț�ii caritabile ș� i artiș� ti care ne plac ș� i pe care î�i
sprijinim. Nu mă refer la informaț�ii de genul numelor ș� i adreselor
de e-mail, mă gândesc la informaț�ii ceva mai generale, dar de o
utilitate la fel de importantă. Am putea să le comparăm cu datele
altor trupe pentru tot felul de utilizări interesante atât pentru
fani, cât ș� i pentru artiș� ti!”21
Administrarea drepturilor digitale, adică, mijloacele de a
gestiona drepturile digitale, nu pachetul de soft cu administrarea
drepturilor digitale anticonsumatori care nu era interesat decât
de restricț�ionarea utilizării. Ne referim la utilizarea contractelor
inteligente care administrează efectiv drepturile ș� i maximizează
publicarea, î�nregistrarea, interpretarea, comercializarea ș� i toate
celelalte drepturi. Acestea includ condiții ale implicării terților
pentru casele de discuri ș� i pentru serviciile de distribuț�ie: casele
ș� i distribuitorii ar putea să hotărască dacă să accepte sau nu con-
diț�iile de utilizare ale artistului ș� i aș� teptările pe care acesta le are
de la servicii. Dacă artiș� tii nu vor mesaje publicitare care să î�ntre-
rupă ascultarea muzicii, le pot interzice. Dacă vor un anumit pro-
cent din venitul din publicitate, pot să insiste să-l obț�ină. Dacă
vor ca una dintre aceste firme mari să se ocupe de licenț�e, distri-
buire ș� i asigurarea respectării drepturilor de autor î�n anumite te-
ritorii cum ar fi China, atunci pot să o facă. Ei pot să impună ș� i
limite ale condiț�iilor. Dacă firmele nu livrează un anumit nivel al
veniturilor, contractele pot să î�nceteze automat. Artiș� tii au nevoie
ș� i de administrarea automată a drepturilor conexe, oriunde este
posibil sau de dorit, acolo unde potenț�ialii titulari ai licenț�ei fie
acceptă, fie resping condiț�iile de utilizare ș� i de plată ale artistului.
ELIBERAREA CULTURII PE BLOCKCHAIN 347

Contractul î�nsuș� i pune î�n aplicare fiecare î�nț�elegere ș� i poate să


avertizeze artistul î�n cazul oricărei î�ncălcări sau î�ncheieri.
Mecanisme de licitare/determinare dinamică a prețului
pentru a experimenta promoț�iile ș� i a administra versiunile conț�i-
nutului, ba chiar pentru a calcula procentele din sumele care-ț�i
revin ca drepturi de autor pentru drepturile conexe î�n funcț�ie de
cererea pentru un cântec. Spre exemplu, dacă numărul consuma-
torilor care descarcă un cântec creș� te, agentul de publicitate care
a cumpărat drepturile de difuzare a cântecului pentru o reclamă
trebuie să plătească automat mai mult atunci când reclama este
difuzată.
Sistemul de reputație care colectează date din istoricul
tranzacț�iilor unei adrese bitcoin ș� i de pe reț�elele de socializare
pentru a crea un scor al reputaț� iei pentru adresa respectivă.
Artiș� tii vor putea să-ș� i instituie propria credibilitate ș� i să o deter-
mine pe cea a potenț�ialilor parteneri cu care ar vrea să î�ncheie
contracte, fie î�ntre artiș� ti care vor să colaboreze, fie î�ntre artiș� ti ș� i
consumatori, case de discuri, comercianț�i, agenț�i de publicitate,
sponsori, titulari ai licenț�elor etc. Utilizând contracte inteligente
multisig, artiș� tii ar putea să refuze să facă afaceri cu entităț�i care
nu respectă anumite standarde de reputaț�ie sau nu au fondurile
necesare î�n cont.
Ideea esenț� ială a acestei noi industrii muzicale echitabile
este că artiș� tii se află î�n centrul propriului ecosistem, nu la mar-
ginile multor altora. „Văd un rol pentru Spotify ș� i Youtube. Văd un
rol pentru curatori ș� i văd un loc pentru conț� inutul generat de
utilizator”, a spus Heap. „Văd un rol pentru companiile de discuri
deoarece î�ncă avem nevoie de oameni care să analizeze î�n detaliu
sutele de milioane de ore de muzică sau miliardele de biț�i de mu-
zică ș� i artă de pe tot cuprinsul planetei, care sunt create î�n fiecare
zi.”22 Având ș� abloanele de soft, aceș� tia pot să atragă colaboratori
creativi, marile case de discuri, marii distribuitori ș� i numeroș� ii
intermediari mai mici, î�n funcț�ie de ce consideră necesar.
348 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

Artistul care se lansează singur:


semnele noii paradigme din muzică
Una dintre prietenele lui Imogen Heap, Zoë Keating, violoncelistă
ș� i compozitoare de origine canadiană, ș� i-a controlat dintotdeau-
na muzica. Ea deț�ine toate drepturile de editare ș� i toate matriț�ele
î�nregistrărilor sale. Î� ș�i gestionează cu grijă strategiile de mar-
keting, vânzări, acordare de licenț�e ș� i distribuț�ie. Dată fiind toată
complexitatea descrisă mai sus, noi suntem extrem de impresio-
naț�i. „O artistă ca mine nu ar putea să existe fără tehnologie. Pot
să î�nregistrez pur ș� i simplu muzică la mine î�n beci ș� i pot s-o pu-
blic pe internet”, a declarat Keating pentru The Guardian. După
părerea ei, internetul a uniformizat terenul de joc pentru artiș� tii
independenț�i, dar experienț�a sa cu marii distribuitori de muzică
online nu s-a deosebit prea mult de experienț�a lui Imogen Heap
cu casele tradiț�ionale de discuri. „Aceasta nu este doar o scuză pe
care serviciile o pot utiliza ca să reproducă sistemele de plată din
trecut. Nu este o scuză ca să poată profita de cei lipsiț�i de putere”,
a spus Keating. „Corporaț�iile nu sunt responsabile doar faț�ă de
acț�ionarii lor, ci ș� i faț�ă de lumea î�ntreagă ș� i faț�ă de artiș� ti.”23
Keating se referea la noul contract care-i fusese prezentat de
YouTube, deț�inut de Google. Vorbea foarte mult despre nedivul-
gare. Timp de mai mulț�i ani, ea ș� i-a distribuit muzica pe YouTube
ș� i a câș� tigat bani din î�ncărcarea materialului său de către terț�i
utilizând Content ID, un program care-i avertizează automat pe
deț�inătorii de drepturi despre situaț�iile î�n care există o potenț�ială
î�ncălcare a copyrightului. Keating nu era preocupată de piraterie,
de partajarea fiș� ierelor sau de drepturile de autor. Pentru ea,
streaming-ul comercial era doar un mijloc de promovare, de găsi-
re a unor audienț� e noi ș� i de analizare a datelor de utilizare.
Agregatoarele* de muzică ș� i creatorii de hituri erau cei care sco-
teau sume substanț�iale de bani oferind cataloage complete prin

*  Din englezescul aggregator ‒  un site web care adună conținut divers, cum ar fi
reportaje de știri sau fișiere cu muzică, pentru a face acest material disponibil într-
un singur loc. (n.red.)
ELIBERAREA CULTURII PE BLOCKCHAIN 349

serviciile la cerere. Ea nu. Cea mai mare parte a veniturilor ei ve-


nea î�ntotdeauna de la fanii î�mpătimiț�i care plăteau î�ntre douăzeci
ș� i o sută de dolari pentru un album nou. Prima oară lansa lucră-
rile noi pe Bandcamp, apoi le î�ncărca pe iTunes ș� i î�n cele din urmă
punea selecț� iile la dispoziț� ie î�n alte părț� i – YouTube, Spotify,
Pandora. Această strategie de expunere în vitrină – faptul că pu-
nea conț�inutul la dispoziț�ie exclusiv pe un anumit canal pentru o
perioadă de timp – s-a dovedit eficientă pentru ea ș� i fanii ei î�mpă-
timiț� i. Putea să le mulț� umească actualilor săi susț� inători ș� i să
cultive relaț�ii noi.
YouTube lansa un serviciu nou de abonare, Music Key, î�n ca-
drul căruia utilizatorii urmau să plătească o taxă pentru a evita
publicitatea. Dacă Keating voia să continue să-ș� i valorifice munca
prin YouTube, ar fi trebuit să fie de acord cu condiț�iile YouTube:
să-ș� i includă catalogul integral ș� i să î�nceteze să-ș� i expună conț�i-
nutul î�n alte părț�i. Era totul sau nimic. Ea ș� tia că nici casele inde-
pendente de discuri nu erau prea î�ncântate de noile condiț�ii de
acordare a licenț�ei, dar acestea erau ș� i mai nemulț�umite de re-
percusiunile financiare. Keating voia să păstreze controlul asupra
propriei muzici, î�n condiț�iile stabilite de ea.
A văzut potenț�ialul blockchainului bitcoin ca tehnologie care
putea să garanteze obiectivul respectiv, î�ncepând cu transparen-
ț�a acestuia. „Cred pur ș� i simplu î�n transparenț�ă î�n toate”, a decla-
rat ea pentru Forbes. „Cum putem să construim un viitor ecosistem
fără să ș� tim cum funcț�ionează realmente actualul?”24 Spre exem-
plu, Keating estimează că pe YouTube există cincisprezece mii de
videoclipuri – spectacole de dans, filme, emisiuni de televiziune,
proiecte artistice, runde de jocuri – care utilizează muzica ei î�n
coloanele sonore fără aprobarea sa. Ar trebui să poată profita de
tot acest entuziasm pentru opera ei, dar YouTube-ul este singurul
care ș� tie cu exactitate cât de populară este muzica ei. SoundScan-ul
companiei Nielsen este doar una dintre faț�etele unei imagini
pluridimensionale.
La fel ca Heap, Keating vrea să î�nregistreze copy­rightul ș� i să
valorifice metadatele copyrightului pe blockchain. �n felul acesta,
350 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

oamenii ar putea să o identifice mai repede ca proprietară a co-


pyrightului. După aceea, ea ar putea să caute lucrările derivate pe
blockchain. Un registru distribuit de metadate ale muzicii ar pu-
tea să urmărească atât cine ș� i ce a creat, cât ș� i cine a mai fost impli-
cat material. Ea î�ș�i imaginează vizualizarea utilizării ș� i a relaț�iilor,
calcularea valorii reale a unui cântec pentru determinarea dinami-
că a preț�ului ș� i posibilitatea microplăț�ilor continue către colabora-
tori ș� i investitori, fără cutiile negre terț�e ca ASCAP sau BMI.25
Reluând, nu susț�inem că nu există niciun rol pentru casele de
discuri sau pentru companiile tehnologice sau că artiș� tii ar putea
să reuș� ească pe cont propriu î�ntr-un ecosistem peer-to-peer pur.
Noi vorbim mai degrabă despre un nou ecosistem al muzicii cen-
trat pe artiș� ti, î�n care aceș� tia î�ș�i controlează singuri soarta ș� i pri-
mesc recompense echitabile pentru valoarea pe care o creează.
Tehnologia blockchain nu va crea un standard nou pentru felul î�n
care sunt recompensaț�i artiș� tii. Î�n schimb, le va aduce libertatea
să aleagă ș� i să personalizeze un spectru infinit de soluț� ii care
funcț�ionează pentru nevoile ș� i convingerile lor specifice. Pot să le
cedeze gratuit sau să microvalorizeze financiar totul, dar alege-
rea le aparț�ine lor, nu casei de discuri sau distribuitorului.

Alte elemente ale noului ecosistem al muzicii


Înregistrarea copyrightului
Există două dimensiuni fundamentale ale drepturilor de autor
pentru lucrările muzicale. Primul este dreptul global asupra com-
poziț�iei care stă la bază – notele muzicale ș� i versurile – sub orice
formă ș� i î�n orice limbi ș� i acesta este de obicei deț�inut de compo-
zitor-textier. Muzica ș� i versurile pot fi protejate separat prin co-
pyright. Compozitorul-textier câș� tigă bani din drepturi de autor
de fiecare dată când cineva î�nregistrează sau interpretează cân-
tecul, cumpără partitura, o adaptează la un alt gen (de exemplu,
muzica Muzak din ascensoare), o traduce î�ntr-o limbă străină sau
include muzica î�ntr-o antologie sau î�ntr-un manual. Al doilea este
dreptul global asupra î� n registrării audio, o interpretare
ELIBERAREA CULTURII PE BLOCKCHAIN 351

capturată ș� i păstrată î�ntr-un mediu cum ar fi un fiș� ier digital sau


un videoclip muzical. De obicei, interpretul sau membrii trupei
sunt cei care deț�in copyrightul, care câș� tigă sumele din drepturi
de autor atunci când î�nregistrarea este difuzată la radio, la televi-
zor sau pe internet; sincronizată cu emisiunile TV, cu reclamele
sau cu jocurile video; difuzată, descărcată sau cumpărată î�n vre-
un mediu fizic cum ar fi vinilul, CD-ul sau DVD-ul.
Gradul de autonomie al lui Zoë Keating a fost cel care i-a mo-
tivat pe membrii trupei de rock industrial 22Hertz din Toronto să
recurgă la blockchain. Î� n Canada, î�nregistrarea copyrightului
pentru un singur cântec costă cincizeci de dolari canadieni, iar
certificatul conț�ine doar titlul piesei. Fondatorul formaț�iei, Ralf
Muller, nu credea că asta l-ar ajuta cine ș� tie cât î�n instanț�ă, î�n ca-
zul î�n care cineva ar utiliza versurile sau melodia. Astfel că s-a
hotărât să aleagă opț�iunea hash-ului, creând un hash al î�ntregu-
lui cântec utilizând ceva numit opț�iunea OP_RETURN – ș� i l-a co-
dificat î�n blockchain. Dacă cineva ar utiliza vreodată cuvintele
sau muzica lui, el ar putea să-ș� i dovedească dreptul de proprieta-
te indicând tranzacț�ia de pe blockchain, generând un alt hash al
piesei ș� i comparând al doilea hash cu hash-ul din blockchain.
Acestea ar fi identice. „După ce codifici un hash î�n OP_RETURN ș� i
peste acesta sunt scrise ș� i depuse bloc după bloc, este practic
imposibil să te î�ntorci ș� i să mai schimbi ceva. Pentru mine, asta e
ceva incredibil.” Când a fost î�ntrebat de ce magazinul online al
formaț�iei acceptă bitcoini ș� i oferă reduceri pentru utilizatorii de
bitcoini, Muller a răspuns tranș� ant: „Pe mine nu mă interesează
«afacerile obiș� nuite»”26.

Sistemul de administrare a conținutului digital


Ș� i nu-i interesează nici pe cei de la Colu, o platformă de adminis-
trare a conț�inutului digital care se bazează pe tehnologia block-
chain. Aceasta furnizează dezvoltatorilor ș� i î�ntreprinderilor
instrumentele necesare pentru accesarea ș� i administrarea acti-
velor digitale, inclusiv copyrightul, biletele pentru un eveniment
ș� i cardurile cadou – multe dintre lucrurile de care ar avea nevoie
352 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

o industrie muzicală cu adevărat distribuită. Colu a intrat î�n par-


teneriat cu Revelator, liderul tehnologiei muzicale, pentru a crea
o interfaț�ă de programare destinată unei aplicaț�ii de administra-
re a drepturilor (API). Obiectivul ar fi acela de a realiza ce î�ș�i
imaginau Imogen Heap ș� i Zoë Keating – demistificarea deț�inerii
drepturilor, distribuț�ia digitală ș� i utilizarea efectivă. API-ul le va
oferi ș� i liderilor actuali mijloacele prin care să furnizeze transpa-
renț�a ș� i eficienț�a atât de mult solicitate. „Suntem foarte entuzias-
maț�i de potenț�ialul platformei Colu de a simplifica administrarea
drepturilor din muzică, î�ncepând cu cele asociate textierilor ș� i
compoziț�iilor acestora”, a declarat Bruno Guez, fondatorul ș� i direc-
torul general al Revelator. „Colu a făcut ca tehnologia complexă
blockchain să devină accesibilă integrărilor î�n platforme ca a
noastră ș� i suntem nerăbdători să explorăm toate modalităț� i le
prin care poate î�mbunătăț� i serviciile pentru clienț� ii noș� tri.”

Noul departament al artiștilor și repertoriului (A&R)


Î�n ultimul rând, un aspect-cheie al oricărei industrii creative este
reprezentat de căutarea ș� i instruirea talentelor. Muzicienii î�m-
brăț�iș� ează î�n mod natural activitatea de mentorat ș� i joacă rolul
de „artiș� ti ș� i repertoriu” î�n competiț� i i de genul The Voice.
Blockchainul susț�ine genul acesta de A&R prin algoritmii de uti-
lizare. Să luăm exemplul PeerTracks. Conform paginii sale de pre-
zentare, este „cea mai bună platformă de muzică autonomă”, atât
pentru iubitorii muzicii, cât ș� i pentru artiș� ti. PeerTracks ataș� ează
un contract inteligent la fiecare cântec î�ncărcat de un artist ș� i aces-
ta î�mparte automat veniturile conform î�nț�elegerii, oricum ar arăta
ea, pe care interpretul a î�ncheiat-o cu textierul, cu compozitorul ș� i
cu restul membrilor formaț�iei. Artiș� tii î�ș�i creează propriile unităț�i
de valoare care le poartă numele ș� i care se aseamănă cu un carto-
naș� virtual de baseball. Unităț�ile de valoare sunt materiale de co-
lecț�ie. Artistul stabileș� te numărul unităț�ilor de valoare disponibile.
Deci ar putea să existe ediț�ii limitate, ca să zicem aș� a. Conceptul
este simplu: creează un mijloc de stocare a valorii, a cărui valoare
să se coreleze cu popularitatea artistului.28
ELIBERAREA CULTURII PE BLOCKCHAIN 353

La cerere, utilizatorii obț�in acces complet ș� i gratuit la tot ca-


talogul muzical al PeerTracks, fără să fie î�ntrerupț�i de publicitate.
Pot să salveze cântece ș� i liste de piese pentru a fi utilizate off-line
ș� i pot descărca orice cântec sau album din catalog. Spre deosebi-
re de Spotify sau iTunes, utilizatorii pot să cumpere ș� i unităț�ile de
valoare ale artiș� tilor ș� i pot să le tranzacț�ioneze ca pe niș� te carto-
naș� e de baseball. Pe măsură ce steaua unui artist se î�nalț�ă, valoa-
rea unităț�ilor sale creș� te, iar utilizatorii ar putea să aibă potenț�iale
beneficii financiare de pe urma susț� inerii artiș� tilor, î�nainte ca
aceș� tia să devină celebri. Dragostea pentru un artist se traduce
î�ntr-un tratament de VIP, î�n privilegii ș� i î�n gratuităț�i din partea
artiș� tilor. Acest stimulent î�i transformă pe cei care ar fi ascultă-
tori pasivi pe Spotify î�n promotori activi ș� i creează un grup de
fani implicaț�i, pe termen lung. PeerTracks intenț�ionează să plă-
tească artiș� tii mai mult pentru stream-uri ș� i descărcări – mai
exact 95% din venituri – ș� i să-i plătească instantaneu pe block-
chain. Artiș� tii î�ș�i pot stabili singuri preț�urile pentru descărcările
de muzică ș� i pentru bunuri. PeerTracks pretinde că „grupuri mari
de vânători de talente/curatori interesaț�i de profit ș� i aflaț�i î�n că-
utarea următorului star/unitate de valoare î�n ascensiune” vor
auzi piesa unui artist nou pentru că utilizatorii PeerTracks o vor
vota, oferindu-i vizibilitate.29

ARTLERY PENTRU IUBITORII DE ARTĂ:


CONECTAREA ARTIȘTILOR ȘI PATRONILOR
Piaț�a tradiț�ională pentru artă este celebră pentru exclusivitatea
ș� i opacitatea sa. Un număr relativ mic de artiș� ti ș� i colecț�ionari
reprezintă un procent incredibil de mare din această piaț� ă ș� i
există foarte puț�ine rute, î�nguste ș� i uneori ocolitoare, prin care
artiș� tii î�n curs de afirmare să pătrundă î�n lumea artei. Chiar ș� i
aș� a, deschiderea ș� i natura î�n general nereglementată a pieț�ei de
artă î�ncurajează experimentele cu concepte ș� i medii de informa-
re noi, democratizând pe de o parte piaț�a de artă ș� i pe de altă
354 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

parte pieț�ele de capital, fiind influenț� ată din plin de puterea


transformatoare ș� i revoluț�ionară a blockchainului bitcoin.
Artlery se descrie pe sine ca o reț�ea de artiș� ti care au fost de
acord să-ș� i î�mpartă o parte din câș� tiguri cu patronii ș� i cu membrii
care se angajează social pentru lucrările lor.30 449 Obiectivul
Artlery este să inventeze o monedă-susț�inută-de-artă-ca-activ pe
blockchain, implicându-i pe iubitorii de artă ca proprietari parț�i-
ali ai artei cu care interacț�ionează ș� i ca părț�i interesate. Strategia
sa este aceea de a furniza stimulentele adecvate pentru toate ta-
berele de pe piaț�ă – artiș� tii, patronii, curatorii ș� i organizaț�ii ca
galeriile, muzeele, studiourile ș� i expoziț�iile –, î�n loc să ofere sti-
mulente perverse unui grup pe socoteala celorlalte. Pentru a î�n-
curaja patronajul ș� i pentru a clădi reputaț�ia unui artist, Artlery
organizează oferte publice iniț� iale (OPI) pentru piese digitale
ale lucrării artistului. Aplicaț� ia Artlery le permite artiș� tilor ca
JaZoN Frings, David Perea, Keith Hollander, Benton C Bainbridge
ș� i Bazaar Teens să-ș� i reproducă digital operele fizice, să le spargă
î�n mai multe piese ca pe o imagine de puzzle ș� i să le î�mpartă pa-
tronilor î�n funcț�ie de nivelul de apreciere al fiecăruia din interio-
rul aplicaț�iei Artlery. De-a lungul perioadei de OPI a unei lucrări,
patronii pot acumula o cotă-parte care să ajungă până la procen-
tul specificat al piesei pe care artistul l-a dăruit iniț�ial comunită-
ț�ii. Pe măsură ce platforma se maturizează, Artlery plănuieș� te să
permită transferul ș� i vânzarea cotelor acumulate din lucrări.
La Stanford Blockchain Summit din 2015 sponsorizat de
Artlery, Don a decis să susț�ină o lucrare a lui Anselm Skogstad,
intitulată EUR/USD 3081, o reproducere artistică a unei bancnote
de un euro mărită ș� i imprimată pe un panou compozit Dibond
din aluminiu de 147 pe 112 cm.
ELIBERAREA CULTURII PE BLOCKCHAIN 355

Achiziția de artă prin blockchainul bitcoin:


cum se desfășoară
Pentru a cumpăra piesa, Don ș� i-a deschis aplicaț�ia pentru porto-
felul de bitcoini. A utilizat-o pentru a crea un mesaj ce specifica
numărul de bitcoini reprezentând preț�ul de achiziț�ie al piesei, a
selectat cheia publică a Artlery ca destinatar al bitcoinilor re-
spectivi ș� i ș� i-a utilizat cheia privată pentru „semnarea” sau au-
tentificarea mesajului. Don a verificat de două ori toate câmpurile
pentru că, spre deosebire de metodele tradiț�ionale de plată, nu
exista niciun mijloc de a anula această tranzacț�ie î�n bitcoini. Apoi,
nu a transmis mesajul băncii sale canadiene, ci î�ntregii reț�ele de
computere care susț�in tot blockchainul bitcoin.
Unele persoane numesc aceste computere noduri, unde câte-
va noduri î�ș�i donează puterea de calcul pentru rezolvarea proble-
mei de matematică asociate creării unui bloc. După cum am
explicat deja, comunitatea bitcoin le numeș� te mineri, iar efortul
lor de a rezolva problema minerit, ca mineritul pentru aur. Este o
analogie ciudată, deoarece invocă imagini ale unor experț�i al că-
ror talent ar putea să le confere un avantaj competitiv faț�ă de î�n-
cepători. Dar nu e aș� a. Toț�i minerii lasă softul să funcț�ioneze ca
un fel de program util î�n fundal, iar softul este cel care face toate
calculele. Minerii serioș� i î�ș�i configurează computerele pentru
a-ș� i optimiza puterea de procesare, pentru a minimiza consumul
de energie ș� i pentru a valorifica viteza ridicată a conexiunii din
reț�ea. Î�n afară de asta, nu este necesară niciun fel de competenț�ă
umană ș� i nu este tolerată nicio imixtiune umană.
Nodurile nu se ocupă toate de minerit. De fapt, marea majo-
ritate a nodurilor din reț�eaua bitcoin nu fac altceva decât să res-
pecte regula bitcoin de a verifica datele primite î�nainte ca acestea
să fie expediate spre conexiunile membrilor. Reț�eaua verifică cele
două date – că Don deț�inea cantitatea de bitcoini specificaț�i ș� i că
a autorizat tranzacț�ia – ș� i recunoaș� te mesajul lui Don ca tranzac-
ț�ie. După aceea, minerii se grăbesc să transforme tranzacț�iile ne-
ordonate ș� i neî�nregistrate î�n tranzacț�ii ordonate ș� i î�nregistrate
î� n tr-un bloc de date. Fiecare bloc trebuie să includă atât
356 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

rezumatul sau hash-ul blocului anterior de tranzacț�ii, cât ș� i un


număr aleatoriu cunoscut sub numele de nonce. Pentru a câș� tiga
cursa, un computer trebuie să creeze un hash al blocului; acest
hash trebuie să aibă un anumit număr arbitrar de zerouri la î�nce-
put. Nu poț�i anticipa care va fi nonce-ul care va produce un hash
cu numărul corect de zerouri ș� i atunci computerele trebuie să
verifice diferite nonce-uri până dau peste valoarea corectă. Chiar
seamănă cu o loterie pentru că nu presupune niciun fel de talent.
Cu toate acestea, o ființ�ă umană î�ș�i poate mări ș� ansele de a câș� tiga
la loterie cumpărând un procesor de computer de ultimă genera-
ț�ie care să fie specializat î�n rezolvarea problemelor de matemati-
că ale bitcoinului; sau cumpărând mai multe bilete, adică
susț�inând mai multe noduri de mare putere; sau, aș� a cum fac fiin-
ț�ele umane de multe ori, unindu-ș� i nodul cu alte noduri – aș� a cum
fac colegii la birou – ș� i fiind de acord să î�mpartă potul î�n cazul î�n
care câș� tigă vreunul dintre nodurile lor. Prin urmare, câș� tigul
depinde de noroc, de puterea de procesare ș� i de dimensiunile
grupului unificat de mineri.
Rata hash-ului este măsura puterii totale de procesare a reț�e-
lei bitcoin. Cu cât este mai mare rata agregată a hash-ului pentru
î�ntreaga reț�ea, cu atât este mai dificil să găseș� ti nonce-ul corect.
Atunci când un miner găseș� te un hash cu numărul corect de zero-
uri, acesta distribuie propria confirmare a muncii tuturor mine-
rilor din reț�ea. Aceasta este cealaltă mare descoperire ș� tiinț�ifică
din domeniul informaticii distribuite: utilizarea confirmării mun-
cii pentru a ajunge la consens î�n cadrul reț�elei. Este cunoscută
sub numele de Problema generalului bizantin. Restul minerilor
semnalizează că au acceptat blocul, concentrându-se pe asam-
blarea următorului bloc, care trebuie să includă hash-ul blocului
nou creat. Aș� a cum cheile publică ș� i privată ale lui Don sunt unice
pentru el, hash-ul fiecărui bloc este ș� i el unic: funcț�ionează ca o
amprentă criptografică ce face ca toate tranzacț�iile din bloc să
poată fi verificate. Nu există două blocuri cu amprente identice.
Minerul care a câș� tigat primeș� te o cantitate fixă de bitcoini noi ca
ELIBERAREA CULTURII PE BLOCKCHAIN 357

recompensă – softul î�nsuș� i creează ș� i alocă monedele noi –, î�n


timp ce blocul care are un hash este adăugat î�n lanț� .
Aș� adar, î�ntr-un interval de zece minute după ce Don ș� i-a difu-
zat mesajul, ș� i el ș� i Artlery au primit confirmarea că tranzacț�ia cu
bitcoini a lui Don a creat ceea ce se numeș� te un „debit necheltuit
al tranzacț�iei”, î�nsemnând că Artlery î�l poate cheltui făcând ceea
ce tocmai a făcut Don – difuzând un mesaj care specifică suma ce
trebuie trimisă ș� i adresa destinatarului ș� i care autorizează tran-
zacț�ia cu cheia publică a Artlery. Dacă artistul ș� i patronii ar cu-
noaș� te atât cheia publică a lui Don, cât ș� i cheia publică a Artlery,
ar putea să vadă că tranzacț�ia dintre ei a fost dusă până la capăt
ș� i ar putea să vadă ș� i suma la care a avut loc tranzacț�ia. Acesta
este motivul pentru care î�l numim registru public – toate tranzac-
ț� iile sunt transparente ș� i pseudonime, pentru că putem vedea
adresele părț�ilor, dar nu putem să vedem numele persoanelor
din spatele lor. Fiecare dintre blocurile care au urmat a confirmat
tranzacț�ia lor.

Portretul generației viitoare de patroni ai artelor:


redefinirea banilor
Don deț�ine acum un procent din drepturile asupra unei reprodu-
ceri artistice a unui euro. Atunci când lucrarea fizică va fi vându-
tă, artistul, organizaț�ia, Don ș� i patronii virtuali vor primi fiecare
o parte din vânzare, î�n funcț�ie de nivelul de participare. Altfel
spus, participarea patronului contează. Patronii care interacț�io-
nează cu artistul ș� i cu opera, care-ș� i fac cunoscută aprecierea î�n
reț�elele sociale, care-i stimulează pe alț�ii să se apropie atât de
artist, cât ș� i de arta sa ș� i care acț�ionează î�n principiu pentru a
promova brandul artistului primesc mai mult decât un patron
pasiv care a văzut-o o singură dată online ș� i a cumpărat o cotă
parte. Nu suntem siguri dacă faptul că scriem despre asta î�n carte
va influenț�a direct punctele de participare ale lui Don. Artlery
vrea semnale de apreciere – sub forma unor menț�ionări pozitive
ale artiș� tilor ș� i ale operelor acestora – care să se coreleze cu
358 REVOLUŢIA BLOCKCHAIN

aprecierea valorii lucrării î�n sine, astfel că s-ar putea ca următoa-


rele lansări ale platformei să ia î�n considerare exemplele similare
exemplului nostru. Pentru î�nceput, Artlery se concentrează pe
dăruirea unui procent din vânzarea fiecărei piese. Viitoarele lan-
sări ale platformei le vor permite patronilor să cumpere partici-
paț�iuni directe î�n opera de artă, primind probabil procente din
veniturile din drepturi de autor generate de abonament sau din
acordarea dreptului de utilizare a lucrării.
Implicând mai multe părț�i direct î�n proces, inclusiv patronii,
ș� i angajându-le ca părț� i interesate, Artlery concentrează mai
mulț�i ochi asupra contabilităț�ii. Ca registru public distribuit, asi-
gură o procesare rapidă, exactă ș� i oportună a tranzacț� iilor. Pe
măsură ce plăț�ile se extind dincolo de vânzarea primară, de cea
secundară ș� i de drepturile conexe, cum ar fi imprimatele sau
mărfurile, artiș� tii individuali nu vor mai acț�iona niciodată sin-
guri. Vor fi susț�inuț�i de o comunitate de patroni interesaț�i care
vor negocia ș� i vor impune respectarea drepturilor contractuale.
Artlery utilizează blockchainul bitcoin î�n câteva feluri. Î�n pri-
mul rând, î�nregistrează provenienț�a artei ca metadată pe block-
chain printr-un parteneriat ș� i o integrare API cu un alt start-up î�n
domeniul bitcoin, Ascribe.io, ș� i î�ncarcă tabelul cu compensaț�ii
astfel î�ncât toate părț�ile interesate să fie plătite imediat, î�n func-
ț�ie de procentele deț�inute din active, oferind transparenț�ă imedia-
tă tuturor părț�ilor. Ea explorează diferite tehnici de codificare a
acestor informaț�ii, cum ar fi un limbaj de scripting al bitcoinului
î�n cadrul tranzacț�iilor. Chiar dacă piaț�a-ț�intă iniț�ială este cea a
artei, Artlery are o influenț�ă semnificativă ș� i î�n alte industrii ale
copyrightului, cum ar fi muzica, filmele ș� i cărț�ile, spre care se va
orienta prin lansarea propriului API.
ELIBERAREA CULTURII PE BLOCKCHAIN 359

VIAȚA PRIVATĂ, LIBERTATEA DE EXPRESIE ȘI


LIBERTATEA PRESEI PE BLOCKCHAIN
Sfera privată personală, libertatea de expresie ș� i o presă liberă
sunt esenț�iale pentru o societate deschisă, liberă ș� i prosperă. Pe
de o parte, cetăț�enii trebuie să poată comunica î�n mod confiden-
ț�ial ș� i anonim. Pe de altă parte, ei trebuie să poată vorbi liber ș� i î�n
siguranț�ă fără să se teamă de repercusiuni. Cenzura online, atacul
cibernetic asupra marilor instituț�ii ș� i a societăț�ii civile ș� i dezvălui-
rile lui Edward Snowden despre supravegherea î�n masă ș� i perso-
nalizată ș� i despre fracturarea de date i-au î�mpins pe cetăț�enii
democraț�iilor consacrate să caute anonimatul ș� i tehnologiile de
criptare. Instrumentele acestea le permit să-ș� i mascheze identită-
ț�ile ș� i să-ș� i bruieze mesajele î�n timp ce sunt transmise ș� i stocate
astfel î�ncât să poată fi accesate doar de persoanele autorizate.
Dar iată dificultatea – fie utilizarea individuală a tehnologii-
lor de criptare nu este legală, fie acestea nu sunt uș� or accesibile
î�n statele ai căror cetăț�eni ar avea foarte mare nevoie de ele.
Aranjamentul de la Wassenaar, un regim de control al exportului
multilateral cu care au fost de acord statele avansate tehnologic,
reglementează exportul produselor cu „dublă utilizare”, adică
cele care ar putea fi folosite atât pentru a face bine, cât ș� i pentru