Inflația – dezechilibru macroeconomic.

Cauze și
consecințe.

1
 CUPRINS
1. Introducere.........................................................................................................................2
2. Inflația................................................................................................................................3
Definirea Inflației...............................................................................................................3
Măsurarea inflației..............................................................................................................3
Formele inflației.................................................................................................................4
Măsuri antiinflaționiste......................................................................................................4
Consecințele inflației..........................................................................................................5
3. Cauzele inflației..................................................................................................................5
4. Inflația in Republica Moldova............................................................................................6
Obiectivele politicii monetare............................................................................................6
Strategia politicii monetare a Băncii Naţionale a Moldovei pe termen mediu..................6
Regimul politicii monetare.................................................................................................7
Instrumentele politicii monetare.........................................................................................7
Procesul decizional al politicii monetare...........................................................................7
Mecanismul de transmisie a politicii monetare..................................................................8
Colaborarea BNM cu Guvernul Republicii Moldova şi organele publice centrale...........8
Scopul țintirii directe a inflaţiei..........................................................................................9
Evoluția inflației 2014-2017...............................................................................................9
Prognoza inflației pe termen mediu.................................................................................10
Beneficiile stabilităţii preţurilor.......................................................................................11
Concluzii și recomandări......................................................................................................12
Bibliografie...........................................................................................................................13

2
 1. Introducere
Inflația este un dezechilibru major prezent în economia oricărei țări, reprezentat de o
creștere generalizată a prețurilor și de scăderea simultană a puterii de cumpărare a monedei
naționale. Totodata acesta este un fenomen și un proces economico-social complex, care a
devenit general și persistent in epoca noastra. Tema data este destul de actuala și importanta, in
orice economie, caci afecteaza mereu toti cetatenii implicati. Creșterea preturilor și scaderea
puterii de cumparare a banilor diminueaza bunastarea persoanelor fizice și juridice. Obiectivul
principal al acestui studiu este de a identifica cauzele și consecințele inflației și a prezenta o parte
din mecanismele de actiune ale acestora, precum și metode de control al inflației, in special, cele
utilizate in Republica Moldova. Pentru realizarea obiectivului dat, vom utiliza o metodologia de
cercetare teoretica, atit cantitiva cit și calitativa aplicată asupra unei baze informationale care va
cuprinde: cadrul legislativ şi normativ, lucrări ştiinţifice, baze de date statistice, articole, studii,
etc. Lucrarea este împărțită în trei capitol teoretice. Ultima parte va concluziona.
2. Inflația
Definirea Inflației
Inflația, alaturi de somaj, constituie in prezent un dezechilibru macroeconomic complex,
devenit persistent și omniprezent in aproape toate tarile lumii, in unele dintre ele fiind
considerata inamicul numarul unu al dezvoltarii și progresului economic. Chiar daca pare de
neconceput, inflația este insuficient conturata conceptual, asupra ei fiind emise numeroase și
interesante puncte de vedere.
Din multitudinea opiniilor cu privire la inflatie vom prezenta doar cateva:
- inflația reprezinta o forma speciala de crestere a preturilor nationale care o depaseste pe
cea a preturilor internationale (J.M. Albertini);
- inflația este un proces general – atemporal și aspatial concretizat in creșterea continua și
rapida a nivelului general al preturilor, suplimentara fata de cea garantata de starea generala a
economiei (R. Barre, Silverman, Curzon);
- inflația reprezinta o notiune legata de masa banilor aflata in circulatie. Potrivit legii
circulatiei banesti, atunci cand in circulatie se afla o masa de bani fara valoare proprie, excesiva
comparativ cu nevoile circulatiei, banii se depreciaza in raport cu aurul și cu celelalte marfuri.
(C. Kiritescu – „Moneda – mica enciclopedie”);
Măsurarea inflației
Inflația are o anumita extensie in timp și spatiu, evolueaza in ritmuri diferite și atinge
nivele diferite, de aceea masurarea ei a devenit o necesitate. In marime absoluta, inflația ne arata
diferenta (ecartul) dintre cererea nominala solvabila și oferta reala de bunuri materiale și servicii,
aceste marimi fiind agregate la scara economiei nationale. Cei mai utilizati indici și coeficienti
pentru masurarea inflației sunt: indicele general al preturilor sau deflatorul PIB (PNB), indicele
preturilor de consum, indicele preturilor de productie, indicele costului vietii, modificarea puterii
de cumparare a banilor, s.a.
- Indicele preturilor bunurilor de consum (IPC) masoara evolutia preturilor unui cos de
produse, considerat relevant din perspectiva cheltuielilor efectuate de o gospodarie tipica. IPC
este calculat dupa urmatoarea relația matematică:

3
 unde:

 q1= bunurile necesare subzistenței populației;

 P0, P1 = nivelul prețurilor în perioada curentă și în cea de bază;

- Indicele general al preturilor (IGP) masoara evolutia tuturor tipurilor de pret care
functioneaza intr-o economie: atat in cazul bunurilor regasite in consumul gospodariilor, cat și in
cel al bunurilor care intra in fluxurile de productie.

IGP=
∑ P1 q1
∑ P0 q1
unde P1- reprezinta preturile unitare din perioada curenta P 0 – reprezinta preturile unitare
din perioada de baza; q1 – cantitatile de marfuri din perioada curenta
Alta formula reprezinta raportul între produsul intern brut exprimat în prețuri curente PIB 1
și produsul intern brut exprimat în prețurile perioadei de bază PIB 0 (dint-un an ales ca bază de
comparație).

IGP= ❑
❑

Acest indice mai poartă și denumirea de deflator (D). Deflatorul PIB masoara evolutia
nivelului mediu al preturilor tuturor bunurilor și serviciilor incluse in PIB. Din punct de vedere
statistic, el se exprima prin intermediul indicelui general al preturilor.
Formele inflației
Daca luam in considerare intensitatea cu care se manifesta inflația, putem vorbi de:
- inflatie moderata, ritm mediu anual de crestere a preturilor de consum intre 3-5% pe an;
- inflatie rapida, care poate atinge un ritm de crestere a preturilor de 10%;
- inflatie galopanta (hiperinflația),caracterizata printr-o crestere anuala a preturilor ce
depaseste 10%, ajungand uneori la procentaje de peste 100%.
Termenii consacrati pentru caracterizare sunt:
- crestere economica neinflationista – care are loc in conditiile unei inflatii moderate
- crestere economica inflationista – unde rata inflației este mai mare decat ritmul mediu
anual de crestere a productiei nationale
- stagflatie – caracterizeaza economia unei tari cu inflatie rapida și lipsa de crestere
notabila a productiei nationale, adesea prin „crestere zero” și recesiune economica.

4
 - slumpflatia – exprima un regres economic, o scadere a productiei nationale, in conditiile
unei inflatii rapide sau chiar galopante.
- dezinflația – ce caracterizeaza incetinirea durabila și autointretinuta a ritmului de crestere
a nivelului general al preturilor.
Inflația se reflecta, deasemenea, in creșterea masei monetare aflata in circulatie, intr-un
ritm rapid decat creșterea productiei și a productivitatii muncii.
Măsuri antiinflaționiste
Politicile antiinflationiste ce actioneaza asupra cererii agregate presupun folosirea unor
instrumente fiscale și monetare corespunzatoare: blocajul monetar, blocajul cheltuielilor publice,
blocajul veniturilor și al costurilor salariale.
Politicile antiinflationiste ce vizeaza oferta agregata au efecte mai durabile deoarece
masurile adoptate vizeaza cauzele profunde ale cresterii preturilor. Vom mentiona aici politica
sporirii productivitatii și intaririi concurentei, care urmareste prin creșterea productivitatii
scaderea pretului de vanzare pe piata.
Consecințele inflației
Efectele inflației asupra vietii economice și sociale sunt numeroase, uneori contradictorii,
avantajand pe unii și dezavantajand pe altii. Natura consecintelor (efectelor) – pozitive sau
negative – depind, in primul rand, de proportiile, intensitatea și durata inflației. Desigur, este
importanta și capacitatea de anticipare a subiectilor economici și profesionalismul autoritatilor
monetare și economice de a tine sub control inflația. In cazul inflației galopante (hiperinflației)
efectele asupra vietii economico-sociale pot fi devastatoare. Inflația moderata și controlata, are
urmatoarele efecte: pierderi sociale legate deprecierea banilor aflati in circulatie, costuri sunt
numite costuri meniu; potentarea incertitudinii și riscului in economie; costuri psihologice și
chiar politice. Per general, consecințele inflației sunt: scăderea puterii de cumpărare a populației;
redistribuirea veniturilor și avuției; este stimulată înclinația spre consum și este descurajată
înclinația spre economisire; inflația avantajează debitorii (in moneda națională); rata dobânzii
este influențată de rata inflației. Pe langa aceste costuri mai putem mentiona: investitorii sunt
descurajati; scad veniturile bugetare; apar și se autointretin distorsiuni in functionarea aparatului
productiv; scade competitivitatea economiei nationale.
3. Cauzele inflației
In functie de cauzele care o genereaza, inflația poate fi definita astfel:
- Inflația prin moneda apare atunci cand exista o emisiune excesiva de moneda, peste oferta
reala de bunuri și servicii
- Inflația prin cerere apare daca oferta agregata ramane in urma cererii sau se micsoreaza.
Cererea agregata mai poate sa creasca și atunci cand masa monetara nu se modifica, daca sporesc
veniturile banesti ale populatiei, ducand la marirea puterii de cumparare a acesteia; are loc
creșterea salariilor fara o sporire a productivitatii muncii; se extinde creditul de consum; se
diminueaza inclinatia spre economisire.
- Inflația prin costuri apare cand cresc costurile de productie, independent de cererea agregata.
Marirea costurilor nu stimuleaza productia, iar oferta de bunuri și servicii scade si, implicit,
preturile cresc. Inflația prin costuri antreneaza, de obicei scaderea productiei și a ocuparii, iar
inflația prin cerere are efect invers. Cele doua forme de inflatie se pot manifesta simultan.

5
- Inflația importata este generata prin mecanismul cursului de schimb și prin mecanismul
fluxurilor de capital. Aceasta este acea inflatie rezultata in urma importarii de bunuri cu preturi
inflationiste, a variatiei cursurilor de schimb care duc la devalorizarea monedei nationale in
raport cu alte monede nationale de referinta, a circulatiei libere a capitalurilor intre tari.
- Inflația prin structuri este determinata de dezechilibre in structurile economice datorita
accelerarilor politicii economice in diferite sectoare și de preponderenta interventionismului
autoritatii publice pentru realizarea ajustarilor, armonizarilor și adaptarilor in vederea
echilibrului economic global.
Dintre opiniile cu privire la cauzele inflației contemporane mentionam și: excesul de cerere
solvabila care genereaza dezechilibru pe piata; insuficienta productiei de marfuri (ofertei);
creșterea excesiva a creditului, care „creeaza” bani suplimentari fata de nevoile circulatiei,
ducand la creșterea accelerata a cererii de marfuri in comparatie cu oferta; deteriorarea productiei
de bunuri economice fara o reducere corespunzatoare a masei monetare aflate in circulatie;
creșterea preturilor internationale la materii prime, combustibil și energie, odata cu importarea
unor asemenea marfuri, importandu-se și inflatie.
4. Inflația in Republica Moldova
În țara noastră entitatea insarcinata sa supravegheze și sa controleze inflația, este Banca
Nationala a Moldovei în conformitate cu prevederile Legii cu privire la Banca Naţională a
Moldovei nr.548–XIII din 21 iulie 1995. Obiectivul fundamental este asigurarea şi menţinerea
stabilităţii preţurilor, obiective macroeconomice secundare, asigurarea creşterii economice şi
ocuparea forţei de muncă.
Obiectivele politicii monetare
În temeiul art.4 din Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei obiectivul
fundamental este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. În acest context, Banca Naţională
a Moldovei consideră că stabilitatea preţurilor poate fi cantitativ definită prin rata inflaţiei
evaluată prin indicele preţurilor de consum publicat lunar de Biroul Naţional de Statistică.
Strategia politicii monetare a Băncii Naţionale a Moldovei pe termen mediu
Aceasta a fost aprobată in decembrie 2012, și reprezintă o continuare a Strategiei politicii
monetare a Băncii Naţionale a Moldovei pentru perioada 2010-2012. Pentru asigurarea şi
menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, Banca Naţională a Moldovei va menţine
inflaţia (măsurată prin indicele preţurilor de consum) la nivelul de 5.0 la sută anual cu o posibilă
deviere de ± 1.5 puncte procentuale, fiind considerat nivelul optim pentru creşterea şi
dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu.
Necesitatea de a specifica devierea ţintei inflaţiei de ± 1.5 puncte procentuale este
determinată de:

 efectele întârziate ale deciziilor de politică monetară asupra ratei inflaţiei, din cauza
inerţiei economiei naţionale;
 abaterile statistice în procesul de măsurare a inflaţiei care induc necesitatea unei marje
suficiente pentru mici modificări ale preţurilor relative care apar în mod constant în
fiecare economie;
 volatilitatea coşului indicelui preţurilor de consum;

6
  necesitatea menţinerii unei anumite flexibilităţi a politicii monetare în ceea ce priveşte
reacţia la şocurile asimetrice pe termen scurt;
 prognozele economice curente care conţin incertitudini de caracter general.

În acest context, Banca Naţională a Moldovei consideră că o ţintă joasă, relativ stabilă şi
credibilă a inflaţiei care:

 menţine ratele nominale ale dobânzii la un nivel redus, care vor stimula investiţiile pe
termen lung şi vor permite păstrarea competitivităţii agenţilor economici pe plan intern şi
extern;
 descurajeaza activităţile speculative şi va consolida stabilitatea financiară;
 sprijina creşterea economică de durată, crearea locurilor de muncă şi va duce la creşterea
productivităţii, ceea ce va îmbunătăţi calitatea vieţii populaţiei;
 protejeaza populaţia cu venituri fixe şi păturile social-vulnerabile, care sunt afectate în
special de rata înaltă a inflaţiei prin erodarea veniturilor din investiţii şi a plaţilor sociale
(pensii, indemnizaţii etc.).

Regimul politicii monetare

În temeiul atribuţiilor prevăzute de Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei
nr.548–XIII din 21 iulie 1995, BNM stabileşte şi implementează politica monetară şi valutară în
stat. Pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, BNM va implementa regimul ţintirii
directe a inflaţiei. Totodată, în concordanţă cu ţinta inflaţiei, ca ancoră nominală a politicii
monetare de 5.0 la sută, Banca Naţională a Moldovei va implementa regimul de flotare
gestionată a cursului de schimb fără a avea o ţintă prestabilită a cursului de schimb valutar al
leului moldovenesc.
Instrumentele politicii monetare
Atingerea ţintei de 5.0 la sută anual va fi realizată prin utilizarea instrumentului principal
de politică monetară - operaţiunile de piaţă deschisă. În acelaşi timp, BNM va utiliza şi
instrumentele auxiliare de politică monetară, precum facilităţile permanente, norma rezervelor
obligatorii şi intervenţiile pe piaţa valutară. Aceste instrumente au un impact direct asupra
nivelului ratelor dobânzilor nominale pe termen scurt pe piaţa monetară. În scopul realizării ţintei
inflaţiei, condiţiile pe piaţa monetară sunt dirijate de BNM prin stabilirea de către Consiliul de
administraţie a indicatorului pentru piaţa monetară interbancară pe termen scurt – rata de bază.

Instrumente auxiliare ale politicii monetare

(i) Facilităţile permanente, acordate la iniţiativa băncilor autorizate, limitează fluctuaţiile

ratelor interbancare a dobânzii pe termen scurt (overnight), care pot fi uneori semnificative şi
formează coridorul pe termen scurt al ratelor dobânzii pe piaţa monetară. Ratele dobânzii
aferente celor două facilităţi permanente (depozite şi credite overnight) vor delimita coridorul
ratelor BNM, stabilit după formula: rata de bază ± 3.0 % Facilităţile permanente vor fi
disponibile fără limite pentru băncile autorizate la iniţiativa acestora. La necesitate, Consiliului
de administraţie al BNM poate revedea limita coridorului ratelor.
(ii) Rezervele obligatorii vor fi utilizate ca un instrument auxiliar al politicii monetare,
având drept scop limitarea excesului de lichiditate, atenuarea impactului acestuia asupra ratelor
interbancare ale dobânzilor.

7
 (iii) Intervenţiile pe piaţa valutară

Regimul actual al cursului de schimb al leului moldovenesc este cel de flotare gestionată,
care permite o adaptare flexibilă a economiei naţionale la şocurile externe şi interne. BNM va
utiliza intervenţiile pe piaţa valutară internă doar în scopul susţinerii efectelor implementării
operaţiunilor de piaţă deschisă, în măsura în care vor fi necesare pentru a atinge ţinta inflaţiei şi
fără a influenţa tendinţele fundamentale ale cursului de schimb al leului moldovenesc.
Procesul decizional al politicii monetare
Elaborarea şi aprobarea politicii monetare este responsabilitatea Consiliului de
administraţie al BNM, care adoptă decizii privind rata de bază, norma rezervelor obligatorii,
coridorul facilităţilor permanente şi intervenţiile valutare. Deciziile de politică monetară ale
Consiliului de administraţie sunt fundamentate de următoarele elemente cheie: proiecţia inflaţiei
şi economiei naţionale bazată pe modele cantitative, prognoza preţurilor administrate şi factorilor
determinanţi ai inflaţiei, conjunctura economică internaţională şi analiza condiţiilor monetare
reale, inclusiv a ratelor dobânzilor şi agregatelor monetare, analiza pieţelor monetară, valutară, a
creditelor şi depozitelor, precum şi de alte elemente care pot avea repercusiuni asupra procesului
inflaţionist. În scopul evaluării eficienţei politicii monetare, BNM publica trimestrial Raportul
asupra inflaţiei, care va conţine o analiză a situaţiei macroeconomice, o previziune pe termen
mediu (2 ani) a inflaţiei şi a indicatorilor macroeconomici principali şi analiza riscurilor în
atingerea pe viitor a ţintei cantitative. În cazul ieşirii ratei inflaţiei din intervalul de variaţie,
BNM publica un plan de măsuri corective pentru a readuce inflaţia în intervalul stabilit.
Mecanismul de transmisie a politicii monetare
BNM analizeazaa şi modeleaza continuu mecanismul de transmisie a politicii monetare,
conferindu-i ratei dobânzii rolul determinant în orientarea pieţelor monetară, de credit şi valutară.
Modificarea ratelor dobânzilor poate provoca fluctuaţia cursului de schimb al monedei naţionale.
Nivelul ratelor dobânzilor şi cursul de schimb al monedei naţionale determină condiţiile
monetare în care activează economia naţională. Mecanismul de transmisie monetară apare ca
modificare a condiţiilor monetare şi influenţează cererea de bunuri şi servicii. Transmisia
impulsurilor generate de instrumentele de politică monetară spre inflaţie este propagată prin
lanţuri complexe de cauză-efect care reprezintă deciziile agenţilor economici şi ale gospodăriilor
casnice la măsurile de politică monetară. Acest fapt conduce la extinderea în timp a efectelor
acţiunilor de politică monetară asupra economiei. Gradul de complexitate al acestui mecanism
diferă atât sub aspect geografic cât şi temporal. Fiecare economie are modul său de propagare a
impulsurilor monetare, iar acesta se modifică în timp. În economia naţională viteza modificărilor
în lanţul transmisiei monetare este mult mai mare decât în cazul economiilor dezvoltate. Acest
lucru se datorează în special schimbărilor structurale şi comportamentale din economie.
Dificultatea analizei mecanismului de transmisie este influenţată de persistenţa producerii în mod
simultan a unei multitudini de şocuri, care reprezintă evenimente imprevizibile sau neaşteptate şi
cauzează fluctuaţii economice. Totodată, scopul politicii monetare este de a stabiliza sistemul
prin absorbţia, într-o măsură mai mare sau mai mică, a efectelor perturbaţiilor exogene ale
acestuia. În Republica Moldova există mai multe căi de propagare a acţiunilor de politică
monetară în cadrul mecanismului de transmisie, fiind denumite canale de transmisie. Acestea au
efecte diferite asupra economiei, atât ca intensitate cât şi ca sens. În multe cazuri acestea pot fi de
sens opus. Momentan, principalele canale de transmisie a acţiunilor de politică monetară sunt
canalul ratei dobânzii, canalul creditului, canalul cursului de schimb şi canalul aşteptărilor
inflaţioniste.

8
 Colaborarea BNM cu Guvernul Republicii Moldova şi organele publice centrale
BNM colaboreaza continuu cu Guvernul Republicii Moldova, organele administraţiei
publice centrale şi locale, inclusiv cu Biroul Naţional de Statistică, Comisia Naţională a Pieţei
Financiare, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, Agenţia Naţională pentru
Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, Serviciul
Hidrometeorologic de Stat al Republicii Moldova, precum şi cu instituţiile financiare
internaţionale în vederea promovării politicii monetare. Această colaborare presupune schimbul
permanent de informaţii privind modificarea preţurilor reglementate, strategia politicii bugetar –
fiscale, precum şi alte măsuri care ar putea avea efect asupra economiei naţionale şi în special
asupra evoluţiei inflaţiei.
Scopul țintirii directe a inflaţiei
Asigurarea stabilităţii preţurilor şi menţinerea ratei inflaţiei la un nivel redus constituie cel
mai important obiectiv al Băncii Naţionale a Moldovei, deoarece aceasta contribuie la crearea
unui cadru economic relativ stabil care să permită dezvoltarea economică şi asigurarea unui nivel
susţinut al creşterii economice.
În acest context, Banca Naţională a Moldovei consideră că o ţintă joasă, relativ stabilă şi
credibilă a inflaţiei:

 va menţine ratele nominale ale dobânzii la un nivel redus, care vor stimula investiţiile pe
termen lung şi vor permite păstrarea competitivităţii agenţilor economici pe plan intern şi
extern;
 va descuraja activităţile speculative şi va consolida stabilitatea financiară;
 va sprijini creşterea economică de durată, crearea locurilor de muncă şi va duce la
creşterea productivităţii, ceea ce va îmbunătăţi calitatea vieţii populaţiei;
 va proteja populaţia cu venituri fixe şi păturile social-vulnerabile, care sunt afectate în
special de rata înaltă a inflaţiei prin erodarea veniturilor din investiţii şi a plăţilor sociale
(pensii, indemnizaţii etc.).

Evoluția inflației 2014-2017

În trimestrul I, 2014, ritmul anual al inflaţiei a constituit 5.4 la sută, fiind cu 0.5 puncte
procentuale superior celui din trimestrul precedent. Evoluţia ascendentă a acestuia s-a datorat
intensificării presiunilor din partea inflaţiei de bază şi a preţurilor la produsele alimentare, ca
urmare a deprecierii monedei naţionale, dar şi a unor modificări efectuate în structura IPC la
începutul anului. Atât ritmul anual al inflaţiei, cât şi cel al inflaţiei de bază s-au încadrat în
intervalul de ± 1.5 puncte procentuale de la ţinta de 5.0 la sută, stabilită de Strategia politicii
monetare a Băncii Naţionale a Moldovei pe termen mediu. Contribuţiile din partea preţurilor
reglementate şi a preţurilor la combustibili au fost practic similare cu cele din trimestrul
precedent. În trimestrul III, 2014, rata anuală a inflaţiei a constituit 5.1 la sută, fiind cu 0.1
puncte procentuale inferioară celei din trimestrul precedent. Evoluţia descendentă a acesteia s-a
datorat diminuării presiunilor din partea preţurilor la produsele alimentare. Impactul preţurilor
reglementate şi al inflaţiei de bază a fost similar celui din trimestrul precedent. Cererea internă
moderată a continuat să exercite un impact modest asupra creşterii preţurilor şi în trimestrul III,
2014. Contribuţia din partea preţurilor la combustibili a crescut în trimestrul III, 2014, ca urmare
a conflictului din estul Ucrainei, ceea ce a determinat diminuarea ofertei de cărbune pe piaţă.
Atât rata anuală a inflaţiei, cât şi cea a inflaţiei de bază s-au încadrat în continuare în intervalul

9
de variaţie de ± 1.5 puncte procentuale de la ţinta de 5.0 la sută. În trimestrul III, 2015 rata
anuală a inflaţiei a constituit 11.1 la sută, fiind cu 3.1 puncte procentuale superioară celei din
trimestrul precedent. În luna septembrie 2015 inflația a accelerat până la valoarea de 12.6 la sută.
Accelerarea pronunțată a acesteia a fost determinată, în cea mai mare parte, de majorarea
prețurilor reglementate până la 13.6 la sută în luna septembrie, ca urmare a aprobării noilor tarife
la energia electrică și gazul din rețea, dar și de creșterea în continuare a prețurilor la
medicamente, în contextul deprecierii monedei naționale. Totodată, similar perioadelor
precedente, evoluţia ascendentă a ratei anuale a IPC a fost generată și de creșterea presiunilor din
partea prețurilor la produsele alimentare și a inflației de bază care au accelerat în luna septembrie
până la 12.6 și 13.6 la sută, respectiv, ca rezultat al deprecierii monedei.
În trimestrul IV 2016 rata anuală a inflației a constituit 2.5 la sută, fiind cu 2.0 puncte
procentuale inferioară celei din trimestrul precedent. În acest fel, inflația anuală s-a situat pe
parcursul trimestrului IV 2016 sub limita inferioară a acestui interval. Diminuarea ratei anuale a
inflației în perioada de referință s-a datorat, preponderent, cererii interne modeste, recoltei bogate
din sectorul agricol, efectului unei perioade de bază înalte asociat deprecierii monedei naționale
din anul 2015, precum și disipării impactului majorării tarifului la energia electrică din luna iulie
2015. Rata anuală a inflației de bază a avut în continuare o traiectorie superioară celei a inflației
totale. Inflația de bază, în mod similar, a cunoscut o traiectorie descendentă pe parcursul
trimestrului IV 2016, diminuându-se de la 6.7 la sută în luna septembrie până la 4.5 la sută în
luna decembrie. În luna decembrie 2016, rata anuală a prețurilor la produsele alimentare s-a
temperat până la 2.8 la sută, iar prețurile la serviciile reglementate s-au contractat cu 1.1 la sută
comparativ cu cele din luna decembrie 2015. Rata anuală a prețurilor la combustibili și-a
continuat trendul ascendent semnalat în trimestrul precedent, constituind 1.6 la sută în luna
decembrie 2016. Astfel în 2016, rata anuală a inflaţiei a fost de 2,4%. În trimestrul II 2017, rata
medie anuală a inflației a constituit 7.1 la sută, fiind cu 2.8 puncte procentuale superioară celei
din trimestrul precedent. În luna iunie 2017, inflația a înregistrat 7.3 la sută. Ca rezultat, pe
parcursul trimestrului II 2017, aceasta s-a plasat peste limita superioară a intervalului țintei
inflației stipulat în Strategia politicii monetare pe termen mediu. Tendința de apreciere a monedei
naționale a atenuat din presiunile inflaționiste menționate mai sus. Inflația de bază a cunoscut o
dinamică mai modestă în perioada de referință, înregistrând 4.7 la sută în luna iunie și plasându-
se, astfel, în partea inferioară a intervalului sus-menționat în condițiile unei cereri interne slabe.
Rata anuală a prețurilor la produsele alimentare s-a majorat de la 5.0 la sută în luna martie 2017
până la 9.0 la sută în luna iunie 2017. La sfârșitul trimestrului II 2017, prețurile reglementate au
fost cu 7.5 la sută superioare celor din perioada similară a anului precedent. În trimestrul III
2017, rata medie anuală a inflației a constituit 7.4 la sută, fiind cu 0.3 puncte procentuale
superioară celei din trimestrul precedent. Comparativ cu ascensiunea semnificativă din prima
jumătate a anului curent, pe parcursul trimestrului III 2017, dinamica ratei anuale a inflației a
fost mai puțin pronunțată. Astfel, aceasta s-a menținut la nivelul de 7.3 la sută în lunile iulie și
august, ulterior, s-a majorat până la 7.6 la sută în luna septembrie. Menținerea unei traiectorii
ascendente a ratei anuale a inflației IPC a fost determinată, în principal, de presiunile acumulate
din partea prețurilor la produsele alimentare ca urmare a unor condiții agrometeorologice mai
puțin favorabile pentru fructele și legumele autohtone în anul curent. În ianuarie 2018, inflaţia în
Moldova a înregistrat 0,4%, iar în ultimele 12 luni – 6,5%
Prognoza inflației pe termen mediu
Conform prognozelor actuale, plasarea activității economice sub nivelul său de echilibru,
va determina presiuni dezinflaționiste din partea cererii agregate. Condițiile monetare reale vor

10
avea un impact restrictiv asupra cererii. Din trimestrul III 2018, pentru trei trimestre consecutive,
rata anuală a inflației se va plasa sub limita inferioară a intervalului, după care, din trimestrul II
2019, va reveni în interval și se va plasa, la sfârșitul orizontului de prognoză, în proximitatea
țintei inflației. Valoarea minimă de 2.6 la sută o va înregistra în trimestrul IV 2018. Rata anuală a
inflațieiva tranzita în descreștere intervalul de variație în anul curent, dar va reveni în apropierea
țintei în a doua jumătate a anului 2019. Inflația de bază va fi relativ stabilă și va fluctua
nesemnificativ în apropierea nivelului de 5.0 la sută.

Figură 4.1 Evoluția ratei inflației în Republica Moldova 2012-2018

Beneficiile stabilităţii preţurilor

Asigurarea stabilităţii preţurilor şi menţinerea ratei inflaţiei la un nivel redus constituie cel
mai important obiectiv al Băncii Naţionale a Moldovei, deoarece aceasta contribuie la crearea
unui cadru economic relativ stabil care permite dezvoltarea economică şi asigurarea unui nivel
susţinut al creşterii economice.
În acest context, Banca Naţională a Moldovei consideră că o ţintă joasă, relativ stabilă şi
credibilă a inflaţiei:

 va menţine ratele nominale ale dobânzii la un nivel redus, care vor stimula investiţiile pe
termen lung şi vor permite păstrarea competitivităţii agenţilor economici pe plan intern şi
extern;
 va descuraja activităţile speculative şi va consolida stabilitatea financiară;
 va sprijini creşterea economică de durată, crearea locurilor de muncă şi va duce la
creşterea productivităţii, ceea ce va îmbunătăţi calitatea vieţii populaţiei;
 va proteja populaţia cu venituri fixe şi păturile social-vulnerabile, care sunt afectate în
special de rata înaltă a inflaţiei prin erodarea veniturilor din investiţii şi a plăţilor sociale
(pensii, indemnizaţii etc.).

11
 Pentru a răspunde la întrebarea dacă creșterea prețurilor (inflaţia) este suficient de redusă şi
stabilă de la o perioadă la alta este necesar a folosi un mecanism care ar cuantifica fluctuațiile
prețurilor fie ca acestea s-ar modifica în sensul creșterii sau al scăderii. În acest context, inflaţia
poate fi măsurată prin intermediul mai multor indicatori precum deflatorul PIB, indicele
prețurilor de producție (IPP) sau indicele prețurilor de consum (IPC) etc. Conceptul de stabilitate
a prețurilor presupune nu doar protejarea economiei contra inflației, dar și controlul fenomenelor
deflaționiste, care semnalează de cele mai multe ori declinul economic. Beneficiile rezultate din
stabilitatea prețurilor sunt multiple și au efect direct asupra bunăstării populației și permit
dezvoltarea durabilă a economiei naționale, deoarece stabilitatea prețurilor:

 conduce la consolidarea încrederii populației în politica statului și a băncii centrale, astfel

obiectivele autorităților devin mai viabile, iar deciziile de politică monetară mai eficiente;
 și totodată asigură evitarea situațiilor de incertitudine privind evoluția prețurilor în
viitorul apropiat, ceea ce permite cetățenilor un mod rațional de comportare bazat pe
economisire și realizare a proiectelor investiționale.

În final, realizarea obiectivului fundamental al BNM contribuie la dezvoltarea economiei

în condițiile ocupării cât mai active a forței de muncă.
Concluzii și recomandări
In cadrul acestei lucram am studiat un fenomen complex, numit inflatie, care afecteaza
economia pe plan local și international. Dupa cum am vazut, exista diverse cauze care provoaca
inflatie, dar și forme ale acesteia, dupa cum a demonstrat istoria. Deoarece acest fenomen
afecteaza negativ economia, avind consecinte dependente de amploarea respectivului. In sensul
limitarii acestora, in orice economie exista o entitate care supravegheaza și controleaza inflația,
acesta in majoritatea cazurilor este Banca Nationala, cum și in cazul tarii noastre. Acum in tara
noastra, rata inflației este medie spre mica și desi, multi savanti in domeniu considera ca o rata
mica a inflației este necesara in economie, totusi, rata de 5%, cu marje de variatie mari,
considerata de BNM, nu reusesc sa mentina o orecare stabilitate a preturilor de care am putea sa
beneficiem noi, cetatenii acestei tari. Chiar daca inflația este un termen de mult present in
literatura de specialitate, totusi, se remarca necesitatea studierii in continuu a acesteia, in special,
a cauzelor care o determina. BNM stabileşte ţinta inflaţiei calculată în baza indicelui preţurilor
de consum în valoare de 5.0 la sută anual (rata inflaţiei pentru ultimele 12 luni – luna respectivă
a anului curent faţă de luna similară ă a anului precedent) cu o posibilă deviere de ±1.5 puncte
procentuale. Conform ultimei runde de prognoză, rata inflației medii anuale va constitui 3.7 și
4.7 la sută pentru anul 2018 și, respectiv, 2019. Ritmul anual al inflaţiei în luna februarie 2018 a
constituit 5.4 la sută. Cauzele inflației pot fi impartite, in primul rand, in cauze monetare și cauze
nemonetare. Pe termen lung, inflația este considerata de economisti a fi un fenomen monetar, in
timp ce pe termen scurt și mediu este influentata de elasticitate a relativa a salariilor, a preturilor
și a ratelor dobanzilor. Consecințele inflației sunt legate de scăderea puterii de cumpărare a
populației; redistribuirea veniturilor și avuției; este stimulată înclinația spre consum și este
descurajată înclinația spre economisire; inflația avantajează debitorii (in moneda națională); rata
dobânzii este influențată de rata inflației; investitorii sunt descurajati; scad veniturile bugetare;
apar și se autointretin distorsiuni in functionarea aparatului productiv; scade competitivitatea
economiei nationale. Stabilirea preturilor se face frecvent prin intermediul unor negocieri
colective, cei care decid in materie de preturi (intreprinderi, sindicate muncitoresti, statul) fiind
eliberati de constrangerile concurentei. Orientate aproape exclusiv in directia maximizarii

12
profiturilor agentilor economici, nivelele preturilor nu mai reflecta realitatea și expresia
concurentei, ci intentia de castig. Combaterea cu succes a inflației este strans legata de
cunoasterea factorilor generatori ai acesteia. Chiar daca principala cauza a procesului inflationist
trebuie cautata in sfera circulatiei monetare, nu trebuie uitat faptul ca o serie de factori
nemonetari din sfera economica, dar și sociala uneori, pot contribui la declansarea, mentinerea
sau accelerarea inflației. Pe termen lung se anticipează configurarea unor condiţii
macroeconomice şi monetare propice pentru diminuarea nivelului sustenabil al ritmului creşterii
preţurilor, astfel încât BNM va diminua treptat ţinta inflaţiei pentru o mai bună ancorare a
aşteptărilor inflaţioniste.
Bibliografie
Ziarul Financiarul, articolul Care sunt cauzele inflației?, accesat 21.06.2016.
Creeaza.com, articolul Inflația – Factorii și cauzele inflației. Spirala inflationista, accesat
21.06.2016.
LEGE cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.1995, accesat
21.06.2016.
Wikipedia, Enciclopedie libera, articolul Inflația, accesat 21.06.2016.
Scritub.com, articolul Inflația și cauzele ei, accesat 21.06.2016.
Pagina oficiala a Bancii Nationale a Moldovei, accesat 21.03.2018.
Infomarket, articolul În ianuarie 2018, inflaţia în Moldova a înregistrat 0,4%, iar în
ultimele 12 luni – 6,5%, accesat 21.03.2018.

13