Facultatea de tiine Economice i Administraie Public

Specializarea : Finante-Banci An I Grupa III

UNIVERSITATEA TEFAN CEL MARE SUCEAVA

INFLATIA IN ROMANIA

Studenti :

INFLATIA
Inflatia este proces de crestere a nivelului general al preturilor de consum, mecanism care provoaca variatii multiple de lunga durata, generalizeaza el insusi cauzele

permanentei sale si exprima prin majoritatea cea mai mare parte a preturilor. Termen larg folosit pretutindeni, inflatia continua sa ramana insuficient conturata. Procesul inflationist a aparut, este unanim acceptat acest punct de vedere, cu mult inainte ca stiinta economica. Fiind, inainte de toate un proces monetar, precizarea naturii inflatiei se poate face in corelatie cu formele istorice pe care le-au imbracat banii.

Punctele de vedere cu privire la natura inflatiei.

In literatura de specialitate se utilizeaza diferite criterii de delimitare a formelor inflatiei. Din punct de vedere al intensitatii intalnim: -inflatia moderata caracterizata printr-o crestere medie anuala a preturilor si serviciilor de 3%-4% care duce la deprecierea lenta si progresiva a banilor , fara zguduiri economicinflatia deschisa in care cresterea anuala a preturilor este intre 5% si 10% si este insotita de cresteri economice mai reduse sau chiar stagnari -inflatia declarata , in care preturile cresc anual cu 10%-15% -inflatia galopanta , in care preturile si tarifele cresc annual cu mai mult de 15% , provocand mari dezechilibre economice si sociale -hiperinflatia , forma cea mai periculoasa si excesiva a inflatiei la care preturile cresc la intervale scurte de timp , antrenand dezechilibre generale in economia nationala -dezinflatia se manifesta prin incetinirea durabila si autointretinuta a ritmului de crestere a nivelului general al preturilor -cresterea economica neinflationista este o inflatie moderata insotita de o crestere economica mai mare decat inflatia -cresterea economica inflationista releva un ritm pozitiv de crestere a productiei nationale , insotit de o rata a inflatiei mai inalta decat cea a dinamicii economice -stagflatia desemneaza acea situatie din economia in care coexista inflatia cu lipsa de crestere economica -slumpflatia sintetizeaza coexistenta inflatiei galopante cu recesiunea economica Fiind un fenomen deosebit de complex , inflatia se poate masura si ilustra prin utilizarea simultana a mai multor inidici si indicatori , fiecare din acestia evidentiind o anumita fateta a inflatiei . Exprimarea absoluta a inflatiei se determina ca diferenta dintre cererea absoluta nominala si cantitatea reala de bunuri si servicii pe care le pot oferi spre vanzare agentii economici. Indiferent de cauza declansarii inflatiei , desfasurarea ei, perpetuarea si agravarea inflatiei are determinari multifactoriale. In conditiile economiei actuale, inflatia are la baza factori de ordin economic , monetar sociopolitic , de natura interna si externa care actioneaza simultan si se influienteaza reciproc.

Inflatia monetara

Se datoreaza introducerii si mentinerii in circulatie a unei mase monetare excedentare raportata la cantitatea de bunuri si servicii de pe piata.Excedentul de masa monetara poate fi determinat de: -emisiunea de moneda -crearea de moneda scripturala -controlul insuficient al puterii asupra emisiunii de moneda -cresterea vitezei de circulatie a banilor -scaderea increderii in moneda nationala Inflatia prin cerere este un fenomen de crestere a pretului provocata de o situatie de dezechilibru intre o cerere agregata solvabila prea mare in raport cu oferta agregata la un anumit pret.In conditii normale , excesul de cerere stimuleaza marirea productiei.Daca insa cresterea volumului cererii nu determina o crestere corespunzatoare a productiei , a ofertei ,preturile cresc si se manifesta fenomenul inflational. Excesul cererii de consum a populatiei poate constitui , uneori , factorul principal al inflatiei.Cresterea cererii de consum a populatiei pote sa provina dintr-o utilizare excesiva a economiilor banesti.Ea pote avea ca sursa si cresterea excesiva a salariilor , fara o crestere corespunzatoare a productiei sau a productivitatii muncii. O alta cauza a inflatiei prin cerere este excesul cererii guvernamentale peste posibilitatile bugetare curente. Inflatia prin oferta Dezechilibrul inflationist dintre cerere si oferta este explicat adeseori prin insuficienta ofertei , prin penuria de bunuri materiale si servicii pe piata. Inflatia prin costuri Inflatia prin costuri exprima acea crestere inflationista a preturilor datorata cresterii elementelor ce intra in preturi(materii prime , salarii , beneficii). Cauzele inflatiei: Inflatia contemporana reprezinta un dezichilibru structurat monetaro-real, care exprima existenta in circulatie a unei mase monetare ce depaseste nevoile economiei, fapt ce antreneaza deprecierea banilor neconvertibili in aur si a celor neconvertibili in general, ca si cresterea durabila si generalizata a preturilor. In manuale si tratate, cauzele inflatiei sunt analizate pe rand (dupa principiul caeteris parsibus), fiecare dintre acestea generand o forma specifica de inflatie. In momentul dat al analizei. Adesea inflatia este explicata doar prin emisiunea excesiva de semne banesti (inflatia prin moneda). Economistul american M.Friedman afirma ca inflatia este legata mai ales de oferta de moneda, suplimentarea acesteea decurgand din deciziile agentilor economici specializati in sensul sporirii activelor lor de (bani de credit). Un loc aprte ocupa acele conceptii care considera drept cauza principala (unica) a inflatiei insuficienta productiei (inflatia prin oferta ). Sporirea veniturilor, indeosebi a salariatilor, nu-I compensata printr-o crestere corespunzatoare a productivitatii. Apare, astfel o penurie de bunuri materiale si de servicii. Specialistii numesc un asemenea dezichilibru inflatie reala.

Cresterea substantiala a creditului duce relativ repede la dezichilibrul inflationist, la excesul de crestere nominala pentru bunurile de consum (inflatie pe credit). In anumite conditii, profiturile cresc mai incet decat masa economiilor disponibile ale inreprindelor. Ca urmare, guvernele cauta sa promoveze programe proprii de investitii, pe seama bugetului. Masuri antiinflationiste Deoarece efectele inflatiei actioneaza in sensuri diferite, ele se rasfrang asupra vietii economice prin cresterea instabilitatii si prin cautari febrile ale agentiilor economici de a diminua efectele sale negative sau de a se sustrage lor. Din aceste cautari s-au nascut masuri antiinflationiste de o mare complexitate, care se pot imparti in doua mari grupe: a. de aparare sau protectie a agentilor economici impotriva cresterii preturilor si scaderii puterii de cumparare a baniilor; b. de diminuare si control a onflatiei . Din prima grupa de masuri, cea mai importanta prin dimensiunile sale este indexarea. Aceasta constituie o crestere procentuala sau in sume absolute a veniturilor agentilor economici, indeosebi a salariilor si pensiilor, lunar, trimestrial sau semestrial, astfel incat sa acopere parsial sau total cresterea preturilor si scaderea puterii de cumparare a banilor, generate de inflatie. A doua grupa cuprinde masuri care contribuie la refacerea echilibrului economic deteriorat de inflatie. Asupra masei monetare se actioneaza in special prin:

cresterea dobanzii creditelor acordate de banci; cresterea rezervelor monetare obligatorii ale bancilors; limitarea creditului de consum (vanzari in rate); inghetarea salariilor si preturilor; echilibrarea bugetului de stat si a balantei de plati externe;

Dintre masurile care vizeaza sporirea bunurilor economice, cele mai frecvent utilizate sunt:

dezvoltarea activitatilor productive cu scopul de a mari oferta de bunuri si servicii; introducerea si dezvoltarea productiei noilor bunuri si servicii; schimbarea si adaptarea structurii actvitatiilor economice in vederea apropierii ofertei de volumul si structura cererii de bunuri economice;

Asadar impotriva inflatiei se promoveaza intotdeauna pachetele de masuri, care trebuie astfel concepute incat sa se completeze cat mai bine, pe termen mediu si lung, intrucat implica o readaptare a intregii economii la o noua stare de echilibru si aceasta nu se poate realiza dintr-odata, pe termen scurt.

STUDIU DE CAZ INFLATIA IN ROMANIA

Preurile de consum ale populaiei au avut, n ianuarie, o cretere de 0,86%, susinut de un avans de 2,12% al seviciilor, iar rata inflaiei din ultimele 12 luni a urcat la 7,26%, reprezentnd nivelul maxim al ultimului an i jumtate, potrivit datelor de Rata inflaiei din ultimele 12 luni a urcat la 7,26% Rata inflaiei a fost susinut, n luna ianuarie, de avansul puternic al preurilor serviciilor, principalele scumpiri, din aceast categorie nregistrndu-se la telefonie (4,38%), servicii potale (10,87%), aeriene (4,43%), ap i canal (2,07%) i la capitolul alte servicii (4,65%), se arat ntr-un comuncat al INS. Ponderile deinute de serviciile potale i aeriene n formarea indicelui preurilor de consum (IPC) sunt ns destul de reduse. Preurile mrfurilor alimentare au urcat, n ianuarie fa de decembrie 2007, cu 0,8%, avans susinut de scumpirea pinii cu 0,42%, a legumelor i conservelor de legume cu 1,98% i a fructelor i conservelor de fructe cu 1,75%. Carnea s-a scumpit, n ianuarie, cu 0,34%, iar laptele cu 1,77%, se arat n comunicat. Singurele mrfuri alimentare care au nregistrat scderi de preuri au fost oule (0,87%) i zahrul (0,25%). n ceea ce privete mrfurile nealimentare, avansul preurilor a fost de 0,37%, cele mai importante majorri fiind nregistrate de autoturisme i piese de schimb (2,37%) i produse cultural-sportive (1,26%). Grupa de produse cu cea mai mare pondere, energie electric, gaze i nclzire centrale, a avut un avans de 0,14%, dup scumpirea energiei termice cu 0,84%. Scderi de preuri, de 0,01%, au fost nregistrate de medicamente. Creterea medie a preurilor pe total n ultimele 12 luni (februarie 2007 - ianuarie 2008) fa de precedentele 12 luni (februarie 2006 - ianuarie 2007) determinat pe baza IPC este de 5,1%, iar cea determinat pe baza indicelui armonizat al preurilor de consum (IAPC) este de 5,2%. IPC exclusiv buturi alcoolice i tutun s-ar fi situat, n ianuarie, la 0,88%, iar fr combustibili la 0,87%. Dac ar fi excluse produsele ale cror preuri sunt reglementate, inflaia s-ar fi plasat la 0,85%, iar n cazul eliminrii efectelor generate de legume, fructe, ou, combustibili i produsele ale cror preuri sunt reglementate, la 0,79%.

Reprezentarea grafica a indicelui pretului de consum

300

250

200

150

IPC

100

50

0 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Sursa :Institutul National de Statistica

Conform graficului, indicele preturilor de consum este in scadere; prezinta un trend hiperbolic. Trend hiperbolic: Yt i = a + b * 1 / t i ;

1 / t
i =1

=0

{
Anii 1991 1992 1993 1994 1995

na + 1 / t i = Yt i
i =1 i =1

1 / t i * a + 1 / ti = 1 / t i * Yt i
i =1 i =1 i =1

yi 170.2 210.4 256.1 136.8 32.3

ti 1 2 3 4 5

1/ti 1 0.5 0.33 0.25 0.20

1/ti 1 0.25 0.111 0.062 0.04

Yi*1/ti 170.2 105.2 84.513 34.2 6.46

Yti

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Total

38.8 154.8 59.1 45.8 45.7 34.5 22.5 15.3 11.9 9 1243.2 a=35.28 b=215.69 Anul 2006 2007 2008 2009

6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

0.166 0.142 0.125 0.111 0.1 0.090 0.083 0.076 0.071 0.066 3.31

0.027 0.020 0.015 0.012 0.01 0.008 0.007 0.006 0.005 0.004 1.577

6.4408 21.9816 6.4875 5.0838 4.57 3.105 1.8675 1.1628 0.8449 0.594 452.7109

49.5155

Yti=a+b*1/ti 48.76 47.96 47.25 46.62

ti 16 17 18 19

1/ti 0.0625 0.0588 0.0555 0.0526

Conform datelor analizate mai sus, rata inflatiei calculata pe baza indicelui preturilor de consum in anul 2006 este in scadere fata de anul 2005. In anii 2007, 2008 si 2009 rata inflatiei calculata pe baza indicelui preturilor de consum este in scadere fata de anul precedent. Romania a incheiat anul 2008 cu o rata anuala a inflatiei de 6,3%, sub estimari Rata inflatiei a coborat, la sfarsitul anului 2008, la 6,3%, fata de nivelul de 6,57% inregistrat in 2007, sub estimarile analistilor, anunta Institutul National de Statistica, citat de agentiile de presa. Analistii chestionati de NewsIn anticipau ca inflatia anuala se va situa in decembrie 2008 intre 6,6% si 6,8%. Nivelul inflatiei anuale din decembrie este semnificativ sub prognoza de inflatie a bancii centrale pentru finalul lui 2008, de 6,7%. Fata de luna anterioara, preturile de consum au crescut in decembrie in medie cu 0,23%, mai ales ca urmare a majorarii preturilor alimentelor cu 0,52% si a tarifelor la servicii cu 1,3%, pe fondul deprecierii leului. In schimb, preturile marfurilor nealimentare au scazut, in medie, cu 0,47%, potrivit INS, dupa ce s-au redus usor si in noiembrie, in contextul in care retailerii s-au confruntat cu o scadere a cererii pe anumite segmente de bunuri.

In 2008, in cosul de consum al romanilor, pe baza caruia INS calculeaza inflatia, alimentele au avut o pondere de 37,5%, marfurile nealimentare de 44,7%, iar serviciile cantaresc 17,8%. Cresterea medie a preturilor de consum din 2008 fata de precedentele 12 luni - indicator care conteaza in criteriile nominale de convergenta la zona euro - s-a mentinut in decembrie la 7,9%. De asemenea, inflatia determinata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC) a stagnat in decembrie la 7,9%.

BIBLIOGRAFIE

1. MACROECONOMIE concepte fundamentale / Carmen

Nstase, Mihai Popescu, Carmen Boghean, Adrian Liviu Scutariu. Bucureti : Editura didactic i pedagogic, 2008 2. Macroeconomie si politici macroeconomice / Marius Bacescu si Angelica Bacescu-Carbunaru. - Bucuresti : ALL Educational, 1998 3. http://economie.hotnews.ro/ 4. http://www.mediafax.ro/

10