MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII

MOLDOVA
ACADEMIA ,,ȘTEFAN CEL MARE”
FACULTATEA DREPT , ORDINE PUBLICĂ ȘI SECURITATE
CIVILĂ

CATEDRA:DREPT PRIVAT

R E F E R A T

TEMA:Rata inflației.

A elaborat: A verificat:
studenta gr.DFT 193 Pascal Mihaela
anul III asistent universitar
Crețu Ana

Chișinău-2022
 PLANUL:
I. Introducere
1. Actualitatea
2. Importanța
3. Obiectivele
II. Caracterizarea generală a inflației.
1. Noțiunea generală a inflației
2. Cauzele și consecințele inflației
3. Măsurarea inflației
III. Evoluția preţurilor de consum în Republica
Moldova în luna octombrie 2022
IV. Strategiile aplicate de către Guvernul Republicii
Moldova împotriva inflației
V. Concluzii
VI. Bibliografie
 INTRODUCERE
Actualitatea temei. Inflația este un fenomen monetar care se manifestă prin
majorarea prețurilor la bunuri și servicii într-o anumita țară, pentru o anumită
perioadă de timp. Inflația erodează puterea de cumpărare a banilor, adică cu aceeași
sumă de bani poți cumpăra mai puțin decât înainte. Efectele inflatiei se fac simtite
atat in randul populatiei, cat si la nivelul macroeconomiei, reflectandu-se in toate
aspectele sale (costuri de productie, preturile produselor finale, valoarea dobanzii de
referinta, etc.). Consecinta inflatiei este scaderea puterii de cumparare. Practic,
valoarea banilor pe care ii avem scade, iar cu aceeasi 100 lei putem cumpara astăzi
mai puține produse, decât puteam cu 1 an în urmă.
In luna mai, rata inflatiei ajunge la un nivel de 14,50%, aflandu-se, conform
asteptarilor analistilor, pe un trend ascendent. Cele mai mari cresteri ale preturilor se
afla in sectorul energetic, si anume in ceea ce priveste pretul gazelor. În luna
octombrie tot a aceluiași an rata inflației a ajuns la un nivel de 34,62%.
Importanța temei: Economia unei ţări reprezintă cadrul fundamental de
dezvoltare şi afirmare economico-socială a oamenilor. Privind aceste economii ca
entităţi bine conturate, a căror dezvoltare presupune stabilirea unor rapoarte
economice optime, nu putem ignora fenomenele monetare, deoarece moneda este
însăşi elementul cheie al vietii economice si sociale. Inflaţia este considerată de cei
mai mulţi specialişti ca fiind unul dintre cele mai grave dezechilibre macroeconomice
care pun în pericol dezvlotarea şi progresul economic al unei ţări. “Ce este inflaţia?”
este o intrebare pe care mulţi ne-o adresăm din curiozitate observând ca banii nu ne
mai ajung de la o lună la alta. Chiar daca în prezent, salariile angajaţiilor au crescut
aceştia cumpără mai puţine mărfuri. Practic, vedem că salariul creşte pe hârtie însă, în
realitate el scade şi astfel oamenii nu îşi mai pot satisface integral nevoile, fiind
nevoiţi să renunţe la acestea.
Obiectivele temei:Scopul principal al lucrării constă în elucidarea tuturor
cauzelor care duc a creșterea inflanției.
În vederea atingerii scopului dat au fost preconizate următoarele obiective:
 De a cerceta noțiunea de inflație;
 De a cerceta și analiza cauzele creșterii inflației;
 De a cerceta și analiza consecințele creșerii inflației;
 De a enumera strategiile aplicate de către Guvern împoriva creșterii inflației.

II. CARACTERIZAREA GENERALĂ INFLAȚIEI

1. Noțiunea generală a inflației.

 Inflația este un dezechilibru major prezent în economia oricărei țări,
reprezentat de o creștere generalizată a prețurilor și de scăderea simultană a puterii de
cumpărare a monedei naționale.
Rata inflației reprezintă procentul cu care prețurile au crescut sau
scăzut într-un interval anume de timp. De obicei, acest indice este calculat de la o
lună la alta sau de la un an la altul și îți spune cât de repede și de mult au crescut
prețurile în perioada respectivă de timp.
Fenomenul de creştere apreţurilor se manifestă datorită dezechilibrului dintre
cererea demonedă din economie şi masa monetară aflată în circulaţie.Acest
dezechilibrupoate avea ca surse: diminuarea activităţiieconomice, o creştere monetară 
nejustificat de mare. Este evident că în cazul în care se manifestă simultan ambele
surse de calajul inflaţionist se adânceşte foarte mult.Aceste aprecieri teoretice sunt
greu de observat în practică.Nu putem spune cu uşurinţă dacă o creştere de preţ a
unuiprodus se datorează excesului de masă monetară sau a creşterii
calităţii acestuia. Totuşi pentru o mai uşoară identificare afenomenului inflaţionist ar
trebui să precizăm şi ce creşteri depreţ nu constituie inflaţie:
• inflaţia nu este o creştere întâmplătoare sau de
scurtădurată a preţurilor; astfel creşterile preţurilor din faza deexpansiune economică 
sau a bunurilor sezoniere nu trebuieetichetate a constitui inflaţie câtă vreme există pro
babilitatearevenirii la preţurile anterioare odată cu faza de recesiune economică,
respectiv schimbarea anotimpurilor ;
• inflaţia nu priveşte creşterea nivelului preţurilor lanivel individual sau al unui bun
"reprezentativ" (cum ar fi aurul,spre exemplu), ci se referă la o creştere a nivelului
general alpreţurilor ;Deasemenea nu trebuie să ne îngrijoreze orice nivel alcreşterii
preţurilor şi să-l catalogăm drept inflaţie; dacă această
creştere de preţuri este însoţită de o creştere economicăsubstanţială şi ea nu influenţea
ză deciziile luate de agenţii economici atunci nu avem motive să o catalogăm drept
inflaţie;subiectivitatea implicată de aprecierea privind influenţarea deciziilor agenţilor
economici face ca acest criteriu să prezinte o mai mică importanţă
 2. Cauzele și consecințele inflației

Principalele cauze ale inflației sunt:

 inflație prin monedă - emisiunea excesivă de monedă peste oferta
reală de bunuri și servicii. Aceasta atrage un surplus de cerere de mărfuri
care duce la creșterea prețurilor. Mărirea prețurilor are loc nu prin simpla
sporire a cantității de bani, ci prin creșterea cererii pe care aceasta o face
posibilă
 inflație prin cerere - excedentul de cerere agregată peste oferta
agregată;
 inflație prin costuri - creșterea costurilor de producție, independent de
cererea agregată. Mărirea costurilor nu stimulează producția iar oferta de
bunuri și servicii scade iar prețurile cresc. Costurile de producție cresc când
remunerarea factorilor de producție crește mai mult decât productivitatea
lor. Un rol important îl ocupă sporirea cheltuielilor pentru salarii neînsoțită
de o creștere superioară a productivității muncii. În același sens, al creșterii
costurilor, acționează și mărirea prețurilor la materii prime, materiale, com-
bustibil, energie, etc.
 inflația importată- Creșterea prețurilor peste graniță mărește valoarea
importului, care în cazul mijloacelor de producție (materii prime, utilaje,
mașini, energie) duce la creșterea costurilor și a prețurilor bunurilor eco-
nomice produse anterior.
 inflația prin structuri- Se caracterizează prin practicarea unor prețuri
ridicate fără o legătură directă cu creșterea cererii sau scăderea ofertei; se
datoreazǎ structurii oligopoliste sau monopoliste a economiei, care
împiedică manifestarea concurenței și ca atare permite practicarea unor
prețuri ridicate.

Inflatia provoaca grave distorsiuni in functionarea sistemului economic din cauza

imprevizibilitatii sale. Daca s-ar putea prezice cu absoluta exactitate data si marimea
cresterii preturilor fiecarui produs, unicele prejudicii ar proveni din munca de
corectare a etichetelor sau meniurilor. 
Problemele provocate de inflatie vin din imprevizibilitatea sa, acum ca nici toate
produsele si nici toti factorii nu-si vor creste preturile in acelasi timp si in aceeasi
proportie. Si, cu cat mai mare va fi rata inflatiei, cu atat mai mare va fi gradul de
eroare al expectativelor agentilor economici si cu atat mai mare senzatia de
insecuritate. 
Preturile sunt o cale prin care se transmite informatia necesara pentru ca
consumatorii sa decida corect ce trebuie sa cumpere si pentru ca intreprinderile sa
calculeze ce si cat trebuie sa produca. Daca preturile se schimba continuu, inceteaza
sa mai indeplineasca functia lor informativa; consumatorii vor fi incapabili sa
cunoasca daca un supermarket are preturile mai mici decat altul; supermarketurile vor
pierde stimulul pentru a mentine preturi joase si vor fi incapabili de a prezice efectele
unei cresteri mai mari sau mai mici a preturilor asupra cererii. 
Efectele inflatiei asupra distributiei veniturilor constau, in esential, in deplasarea
bogatiei de la creditori la debitori. Individul care a imprumutat bani va observa atunci
cand ii primeste ca ceea ce a dat avea mai mare valoare decat ceea ce a primit inapoi.
Cei care economisesc sunt pedepsiti cu pierderea valorii fondurilor lor. Cei care au
cheltuit mai mult decat veniturile in schimb, primesc un premiu de neprevedere si
risipa. In general, toti cei care au un venit fix (pensionarii, proprietarii de titluri cu
valoare fixa, proprietarii de locuinte de inchiriat cu contracte neindexate) vor vedea
redusa capacitatea de achizitie a veniturilor lor. Cei care trebuie sa plateasca aceste
venituri (statul, intreprinderile emitente, chiriasii) vor percepe un nemeritat
beneficiu. 
Statul va vedea de asemeni crescand veniturile sale fiscale: cand impozitele sunt
proportionale sau progresive, ratele de impozitare vor grava veniturile de mai mica
cantitate in termeni reali; in plus, numarul familiilor care primesc venituri dispensate
se va reduce. Pe de alta parte inflatia actioneaza ca un impozit ascuns: daca, de
exemplu, banca centrala pune in circulatie bancnote care, dupa un an, isi reduc
valoarea cu 25%, cei care au detinut astfel de bancnote pe parcursul anului vor suferi
o reducere fortata cu un sfert a fondurilor in efectiv; alti avantajati ai acestui impozit,
in afara de banca emitenta, sunt toate bancile ce participa la procesul de creare de
bani. 
Cresterea riscului va provoca o crestere a costului banilor. Tipurile de dobanzi la
care se vor imprumuta bani vor trebui sa creasca retributia obisnuita prin doua
concepte: necesitatea acoperirii deprecierii si riscul de a nu putea prevedea cu
exactitate aceasta depreciere. 
Investitia va fi descurajata din multe motive. In afara de cresterea dobanzilor,
intreprinzatorul va gasi dificultati aditionale in prevederea beneficiilor activitatii sale
datorate insecuritatii preturilor viitoare ale factorilor, produselor in curs de fabricatie
si produselor finale. Vor incepe doar companiile cele mai promitatoare. In perioade de
inflatii puternice, investitiile cele mai sigure si rentabile sunt cele cu caracter
speculativ: bijuteriile si operele de arta, imobilele, devizele si valorile straine,
actioneaza ca un depozit incoruptibil de valoare; pentru ca o oferta foarte rigida sa
coincida cu o mare crestere a cererii, preturile sale pot creste intr-o forma exorbitanta,
proportionand astfel beneficiile foarte mari cu cele ale oricarei investitii productive.  
 1. Măsurarea inflației.

Inflația poate fi măsurată utilizând mai mulți indicatori ceea ce îngreunează

percepția fenomenului inflației de publicul larg. În majoritatea țărilor, inclusiv în
Republica Moldova inflația se măsoară utilizând Indicele Prețurilor de Consum
(IPC). IPC măsoară schimbarea prețurilor la un set prestabilit de bunuri și servicii,
cărora este atribuită o pondere specifică: produsele alimentare – 39,4%, mărfurile
nealimentare – 35,3%, servicii – 25,3%. Lunar Biroul Național de Statistică prezintă
date referitor la dinamica inflației. În același timp este prezentată și contribuția
prețurilor a fiecărui set de bunuri și servicii la dinamica inflației. În conformitate cu
metodologia de calcul al IPC, anual pot fi introduse modificări la coeficienții de
ponderare a setul de bunuri si servicii, cu scopul de reprezentativitate.
III. Evoluția preţurilor de consum în Republica
Moldova în luna octombrie 2022

Biroul Naţional de Statistică informează că, preţurile medii de consum în luna

octombrie 2022 faţă de luna septembrie 2022 au crescut cu 2,62% (față de 2,12%
în perioada respectivă a anului 2021). Creșterea preţurilor medii de consum a fost
determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 3,35%, la mărfurile
nealimentare cu 1,09% și la serviciile prestate populației cu 3,85% .
În luna octombrie 2022 faţă de septembrie curent, din produsele alimentare,
creșteri mai accentuate de preț au fost marcate la legume – cu 22,1%, ouă de găină –
cu 8,3% și zahăr – cu 4,7%. Totodată, în perioada de raport au fost
înregistrate reduceri de preţ la ulei vegetal – cu 0,6%.
La mărfurile nealimentare, în luna octombrie 2022 față de septembrie 2022 au fost
înregistrate creșteri mai accentuate de preț la încălțăminte și confecții – cu 1,5%, și,
respectiv, cu 1,3%.
Creșteri mai mari a prețurilor (tarifelor) la serviciile prestate populației în luna
octombrie 2022 faţă de luna septembrie 2022 au fost înregistrate la serviciile comunal
- locative – în medie cu 10,32% (în special la serviciile de alimentare cu apă caldă –
cu 31,6%, serviciile de furnizare a gazelor naturale – cu 27,3% și a energiei
electrice2 - cu 9,5%), generând creșterea prețurilor medii de consum cu peste 0,89%.
 Tabelul 1. Rata inflaţiei în luna octombrie 2022
Octombrie 2022, în % faţă de: Octombrie 2022 față
septembrie
Coeficientul de ponderare
Mărfuri şi servicii  septembrie decembrie octombrie 2022: gradul
(în decimile)4
 2022 2021 2021 influență (+/-) asu
IPC, %

Total 10 000 2,62 27,95 34,62 2,62

Produse alimentare 3 634 3,35 29,17 36,23 1,22

Pâine 194 0,84 27,33 36,80 0,02

 Legume5 377 22,10 45,46 63,98 0,83

Fructe6 274 0,99 58,14 68,32 0,03

Carne, preparate şi conserve din carne 752 0,87 21,00 24,28 0,07

Lapte şi produse lactate 463 1,35 16,85 22,72 0,06

Zahăr 51 4,71 46,36 55,91 0,02

Ouă 53 8,33 41,04 63,88 0,04

Ulei vegetal 49 -0,63 9,65 15,15 0,00

Mărfuri nealimentare 3 785 1,09 18,85 21,78 0,41

Confecții 447 1,32 10,83 14,14 0,06

Încălțăminte 245 1,47 13,08 17,25 0,04

Medicamente 336 0,75 9,11 10,23 0,03

Combustibili și carburanți7 577 1,01 39,79 42,08 0,06

Materiale de construcţie 135 0,22 24,09 28,31 0,00

Servicii 2 581 3,85 40,16 52,65 0,99

Servicii comunal-locative 860 10,32 86,46 125,86 0,89

 apă potabilă şi canalizare 103 0,00 0,60 0,60 0,00

 energie electrică 328 9,52 75,02 75,02 0,31

 gaze naturale prin reţea8 185 27,32 247,21 530,82 0,51

 încălzire centralizată8 97 0,00 54,11 92,03 0,00

Transportul de pasageri 275 0,56 57,36 65,77 0,02

Alimentaţia publică 320 0,52 22,15 27,10 0,02

 
IV. Strategiile aplicate de către Guvernul Republicii
Moldova împotriva inflației

Odată cu creșterea ratei inflanției în Republica Moldova, Guvernul a venit cu un

șir de strategii care trebuie să fie implimentate în economia Tării pentru scaderea
inflanției. Printre obiectivele și strategiile implimentate în acest proiect cele mai
principale sunt următoarele:
 indexarea veniturilor- Indexarea salariilor si a altor categorii de venituri
reprezinta tot o componenta a politicii antiinflationiste, având ca obiectiv
compensarea puterii de cumparare pe care au pierdut-o salariatii si alte
categorii de persoane cu venituri fixe. Indexarea reprezinta o tehnica ce
permite evolutia (cresterea) veniturilor in functie de cresterea preturilor
pentru a influenta puterea de cumparare a acestor venituri.
 Oferirea unui suport material celor care au un venit mic
 Oferă subvenții și subvenșii energetice
 Majorarea salariului în sectorul bugetar.
Actualmente, Guvernul nu dispune de rezerve suficiente pentru a interveni în
minimizarea impactului scumpirilor. Se recomandă ca pentru produsele de primă
necesitate (pâine, lactate, uleiuri) Guvernul să diminueze TVA-ul – ca o măsură
temporară – până când nu se va normaliza situaţia pe piaţa internă sau se vor face
suficiente rezerve de stat, care vor acoperi diferenţele de scumpiri la aceste produse.
Ca o recomandare se propune efectuarea de urgenţă de către Guvern a stocurilor
strategice de produse alimentare, uleioase, agricole. Şi desigur, luarea sub control
riguros a tot ceea ce este „produs alimentar” care se exportă, în special grânele,
uleiurile. Guvernul trebuie să aibă o situaţie foarte clară privind consumul real de
către populaţie a produselor alimentare pe diferite categorii, atât pe timp de vară, cât
şi pe timp de iarnă. Şi de aici să-şi facă stocurile necesare.

Recomandări pentru cetăţeni:

1. Cea mai simplă soluţie: rezerve de produse alimentare (pentru o perioadă de
consum de la 1 până la 3 luni)
2. Moderarea cheltuielilor pentru consumul produselor de importanţă redusă, ceea
ce va permite crearea unor economii de mijloace băneşti.
3. Informarea doar din surse oficiale pentru a evita capcanele toxice
propagandistice şi panica, care poate fi generată de situaţii artificiale sau ştiri
false”.
V.Concluzie
 Unul din obiectivele esenţiale ale politicii economice este, în cazul majorităţii
statelor, combaterea sau măcar limitarea inflaţiei. Cu toate acestea, nu numai
definirea şi măsurarea inflaţiei, ci şi însăşi natura fenomenului inflaţionist actual,
precum şi mijloacele cele mai potrivite de luptă contra inflaţiei continuă să provoace
numeroase controverse. Din studiul întreprins se poate observa că urmarirea inflaţiei
reprezintă un lucru primordial pentru evoluţia economiei unei ţări. Aşadar, specialiştii
trebuie să cunoască foarte bine şi să premediteze cauzele care pot duce la creşterea
inflaţiei precum şi modul în care se poate intervenii pentru ca economia ţării să aibă
cat mai puţin de suferit. In Republica Moldova inflaţia este în continuă creștere, iar
trendul se va menţine şi anul acesta. Cel puţin aşa arată datele Institului Naţional de
Statistică. In ianuarie, rata anualizată a inflaţiei depăşea cu puţin 14%, în decembie ea
a ajuns la aproximativ 35%. Aşa cum spune şi guernul țării în momentul de faţă sunt
necesare măsuri care să asigure reducerea ordonată a deficitului de cont curent la
niveluri sustenabile, prin diminuarea deficitului bugetar şi adaptarea mai bună a
mixului de politici la magnitudinea deficitelor. De asemenea, trebuie mai bine
pregătită absorbţia de fonduri europene şi adoptarea unor acorduri de finanţare cu
organisme internaţionale începând cu Comisia Europeană şi Banca Centrală
Europeană.
VI. Bibliografie

1. https://statistica.gov.md/
2 https://www.eumed.net/ecorom/XIII.%20Inflatia/2%20consecintele_inflatiei.htm
3. https://www.bnm.md/files/2_%20Infla%C8%9Bia-.pdf
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Infla%C8%9Bie
5. https://www.zdg.md/stiri/stiri-economice/lupta-cu-preturile-cauze-previziuni-si-recomandari-
pentru-guvern-si-cetateni/