UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

COZARI INGA

“POLITICA DE PREȚURI ÎN REPUBLICA MOLDOVA”

STUDIU INDIVIDUAL

A efectuat: Cozari Inga

A verificat:Tabarcea Ala, dr., conf. univ.
Carp Elena, asist. Univ

Chișinău
-2023-
Cuprins:
1
Introducere

Capitolul 1
Noțiuni introductive
1.Prețuri.
2.Inflație

Capitolul II
Costuri în Republica Moldova

Capitolul III
Inflație-cauze și evoluție
1.Definiție
2.Cauzele inflației
3.Relația dintre infrație și creștere

Capitolul IV
De ce în Moldova prețurile cresc mai repede decât în alte țări?

Capitolul V
Rata inflației în Moldova

Capitolul VI
Beneficiile stabilității prețurilor

Capitolul VII
Prețurile în Moldova în 2023

Concluzie.Încheiere

Bibliografie

2
 Introducere

Politica fiscală reprezintă o componentă a politicilor economice adoptate de stat, prin care
acesta influiențează eficiența în ansamblu a economiei. Prin procesele fiscale are loc regularea
mărimii înclinației de a economisi, învesti sau munci, astfel are loc acționarea asupra ocupării
forței de muncă, asupra creșterii producției, asupra nivelului investițiilor, toate acestea
caracterizând nivelul creșterii economice și modul de intervenție a statului, prin politica fiscală,
în procesul de stimulare.
Este plasat pe analiza practicii naționale de elaborare și executare a politicii fiscale și studierea
impactului acesteia asupra procesului de stimulare economică, în special, prin evaluarea
principalelor rezultate ale economiei naționale. Realizarea acestui scop determină următoarele
sarcini.

Capitolul I
Noțiuni introductive
1.Prețuri

Prețul se definește ca valoare de schimb a bunurilor și serviciilor pe piață sau prețul se referă
la suma de bani pe care o plăteste cineva pentru a intra în posesia unității de produs sau suma
care o primește pentru a ceda posesia unei unități.
Similar prețului este și tariful, el este suma plătită pentru a beneficia de un serviciu sau suma
încasată pentru a putea oferi un serviciu.
Deci prețul este expresia bănească a valorii bunurilor sau serviciilor, iar în ceia ce privește
categoria economică, prețul, a apărut odată cu introducerea monedei sau a banilor ca element de
mijlocore a schimburilor și de tezaurizarea a valorilor.
Ca mărime, prețul se stabilește în strânsă corelație cu etalonul în care se respectiv cu moneda și
deasemenea cu valoarea mărfurilor la care se referă. Relația dintre moneda și pret este invers
proporțională: cu cât valoarea monedei este mai mică cu atât prețul este mai mare.1

2.Inflație

Într-o economie de piață, prețurile bunurilor și serviciilor se pot modifica oricând. Unele

1
https://ru.scribd.com/doc/95645486/1-Preturi-definitii-continut# , accesat în data de 22.02.2023
3
prețuri cresc, altele scad. Inflația se manifestă atunci când se înregistrează o creștere generalizată
a prețurilor bunurilor și serviciilor, nu doar ale unor articole specifice, ceea ce înseamnă că astăzi
poți cumpăra cu un euro mai puțin decât ai putut cumpăra ieri. Cu alte cuvinte, inflația reduce
valoarea monedei în timp.
La calcularea creșterii medii a prețurilor, se alocă o pondere mai mare prețurilor produselor
pentru care cheltuim mai mult, cum ar fi electricitatea, decât celor ale produselor pentru care
cheltuim mai puțin, cum ar fi zahărul sau timbrele poștale.
La calcularea inflației, sunt luate în considerare toate bunurile și serviciile care intră în
consumul gospodăriilor populației, inclusiv:
-articole zilnice (precum alimentele, ziarele și benzina);
-bunuri de folosință îndelungată (de exemplu, îmbrăcămintea, calculatoarele personale și
mașinile de spălat);
-servicii (cum ar fi coaforul, asigurările și închirierea de locuințe).
În zona euro, dinamica prețurilor de consum este măsurată prin „indicele armonizat al
prețurilor de consum”, pentru care se utilizează adesea acronimul „IAPC”. Termenul
„armonizat” indică faptul că toate statele membre ale Uniunii Europene aplică aceeași
metodologie, ceea ce oferă posibilitatea comparării datelor între țări.2

Capitolul II
Costuri în Republica Moldova

Costuri sunt cheltuieli efectuate pentru producerea și vânzarea unui anumit produs sau
serviciu. Există mai multe categorii de costuri printre care:
1.Costul total, se compune din costul fix total și costul variabil total,
2.Costul mediu, acestea se compune la rândul sau, din costul fix mediu și costul variabil mediu.
Decidenții trebuie să aibă în vedere că costurile medii și costurile unei unități adiționale există
o strânsă interacțiune, în esență, costul mediu trebuie să scadă pe măsură producerii unei cantități
mai mari, ceea ce presupune că, efectiv, costurile unei unități adiționale să fie mai reduse decât
costul mediu.
Costurile produselor sau serviciilor sunt analizate de decidenții prin formalizare și
abstractizare, în sensul că, pentru optimizarea raporturilor dintre costuri, cantitățile produse,
prețurile practicate și profitul obținut, se poate recurge fie la determinarea unor funcții
2
https://www.ecb.europa.eu/ecb/educational/explainers/tell-me-more/html/what_is_inflation.ro.html , accesat
în data de 22.02.2023
4
matematice de tip analitic, fie la tehnici de simulare specifice.
Participanții la procesul de schimb au interese specifice, de cele mai multe ori divergente, care
trebuie să fie echilibrate, în procesul de evaluare, prin intermediul prețului.
Echilibrarea intereselor divergente ale participanților la procesul schimbului este un obiectiv
greu de atins, și aceasta, deoarece, în practica pieții a marketingului, anumite categorii reusesc să
ocupe o poziție relative dominante și să conducă procesul de evaluare potrivit propriilor interese.

Prin aceasta prismă, prețurile pot fi:

-prețuri impuse, care statul are o poziție dominantă și intervine efectiv pe piață, prin măsuri mai
degrabă administrative decât economice,
-prețuri concurențiale, când ofertanții reușesc să-și impună propriile interese, ca urmare a poziției
pe care o au pe piață, la un moment dat,
-prețuri libere, când statul nu intervine în mai nici un sens în procesul de evaluare,
-prețuri echilibrate, când interesele consumatorilor și ale ofertanților sunt satisfăcute în masură.
aproximativ egala.3

Capitolul III
Inflație-cauze și evoluție
1.Definiție

Inflația este un fenomen dinamic. De obicei, se referă la creșteri persistente ale nivelului unui
indice de preț al bunurilor și serviciilor. Astfel de indici sunt:
-Indicele prețurilor de consum care este indicele cel mai des citat. Evoluția sa în timp reflectă o
creștere a prețului coșului de bunuri și servicii al unei gospodării medii din economie.
-Indicele prețurilor de producție, a cărui evoluție măsoară variația medie a prețurilor primite de
producătorii interni pentru producția lor. Deoarece de obicei există un interval de timp când
majorarea prețurilor de producție este alimentată de prețurile de consum, evoluția indicelui
prețurilor de producție este frecvent utilizată ca un indicator al inflației viitoare a prețurilor de
consum.
-Indicii așa-numitei „inflații de bază”, care exclud din indicii de preț o serie de articole extrem de
instabile, cum ar fi alimentele și energia. Acești indici sunt utilizați pentru a evalua tendințele
esențiale ale inflației pe termen lung în economie.
Deflatorul PIB a cărui evoluție indică asupra evoluțiilor inflaționiste în economia internă.

3
http://pret.md/535/Despre_politica_de_pre%C8%9B_%C3%AEn_Moldova , accesat în data de 22.02.2023
5
Deflatorul PIB măsoară raportul dintre PIB-ul nominal și PIB-ul real estimat.
Costurile inflației anticipate sunt relativ mici. Acestea includ așa-numitul „costul pantof-
piele”. Această expresie se referă la pielea pantofilor pe care agenții economici ar distruge-o
datorită vizitelor frecvente la bancă, pentru a-și depune banii în depozite cu dobândă. Ea apare
din necesitatea agenților economici de a-și economisi activele în monedă (care nu câștigă nici o
dobândă și a căror valoare reală este erodată de inflație). Un cost suplimentar al inflației
anticipate este așa-numitul „costuri de meniu” (adică costurile care decurg din necesitatea de a
modifica prețurile mai frecvent într-un mediu cu inflație ridicată).

2.Cauzele inflației

Pe termen lung, există un larg consens între economiști că inflația este un fenomen pur
monetar cauzat de prea mulți bani care urmăresc prea puține bunuri. O importanță majoră pentru
evoluția inflației pe termen mediu și lung este poziția autorităților monetare (dacă acestea vor
adapta sau nu o creștere inițială a prețului prin furnizare de lichidități). Nu în ultimul rând, un
factor foarte important al evoluției efective a inflației reprezintă așteptările inflaționale ale
agenților economici din economie. Acestea sunt extrem de volatile, dar sunt strâns legate de
credibilitatea percepută și încrederea în conducerea politicii economice de către autorități.
Pe termen scurt, totuși, o creștere a nivelului prețurilor se poate datora oricărei combinații
dintre „creșterea cererii”, „stimularea costurilor” și „factori structurali-inerțiali”
Prin „creșterea cererii” ne referim la o situație în care există o cerere excesivă, la prețuri
curente, pentru oferta disponibilă de bunuri și servicii. Această cerere în exces va tinde să
crească nivelul general al prețului.
Prin „stimularea costurilor” ne referim la o situație în care creșterea inițială a nivelului
prețurilor se datorează în mare măsură unei creșteri a costurilor de intrare în procesul de
producție. Un exemplu ar fi creșteri în materia primă și / sau salarii, ceea ce reprezintă costuri
importante în procesul de producție.
Prin „factori structural-inerțiali” ne referim la caracteristicile din structura economiei care pot
propaga o creștere inițială a nivelului prețurilor la creșteri ulterioare în perioadele următoare. Un
exemplu este o economie cu indexare extinsă a prețurilor (inclusiv a salariilor) la rata inflației.
Într-o astfel de economie, o creștere inițială a prețurilor automat va duce la creșterea prețurilor și
a salariilor în perioada următoare, ceea ce poate pune în mișcare spirala salariu-preț.

3.Relația dintre inflație și creștere

6
 După cum s-a menționat deja, există un larg consens între economiști că inflația are un efect
negativ asupra creșterii economice pe termen mediu și lung. Problema care apare se referă la
nivelul pragului inflației, peste care inflația reduce semnificativ creșterea economică într-o
anumită economie. Evident este o problemă relevantă politicilor, deoarece oferă o estimare
indicativă a nivelului țintă al (sau plafonului) inflației pentru desfășurarea politicii monetare în
economie.
Determinarea nivelului pragului inflației este în mare parte o problemă empirică, care este
legată de structura economiei într-un anumit moment al timpului. Un studiu realizat de
Christoffersen și Doyle (1998) a estimat pragul inflației la 13% pentru economiile în tranziție.
Un studiu econometric asupra efectelor pragului în relația dintre inflație și creștere a fost
întreprins de Khan și Senhadji (2001). Lucrarea a analizat studiile empirice anterioare și a
furnizat dovezi care sugerează că nivelul pragului inflației anuale peste care încetinește
semnificativ creșterea se încadrează în intervalul 1%-3% pentru țările industriale și 7%-11%
pentru țările în curs de dezvoltare.4

Capitolul IV
De ce în Moldova prețurile cresc mai repede decât în alte țări?

Am identificat 6 factori, care fac ca presiunea pe cresterea prețurilor în țara noastră să fie mai
mare decât în alte state.
1.În Moldova inflația a fost mai mare decăt în statele din regiunea și înainte de actualele crize
Structura și nivelul de dezvoltare al economiei moldovenești a făcut ca, în ultimul deceniu,
creșterea medie a prețurilor să depășească nivelul majorității statelor din regiune. După cum
relevă un studio de Expert-Grup, dupa 2010, în pofida temperării dinamicii inflaționiste.
Republica Moldova a înregistrat creșteri mai mari a prețurilor comparativ cu alte state europene.
Astfel între anii 2010 si 2021, în Republica Moldova prețurile au crescut anual în medie cu
5,6%. În această perioadă, în UE, inflația a consituit în medie 1,4% pe an, iar în țările din Europa
Centrală și de Est creșterea anuală a prețurilor a variat între 1,1% in Bulgaria și 4% în Serbia.
Banca Națională a Moldovei are un regim de țintire a inflației de 5%, obiectivul Băncii Centrale
Europene are în vedere o inflației anuala de 2% adică de 2.5 mai mică comparativ cu Moldova.

4
https://mf.gov.md/sites/default/files/ppf/EU-TA-PPF-Note_on_inflation_RO.pdf , acceasat în data de 22.02.2023
7
2.Inflația importată nu este un mit-cele mai mari creșteri de prețuri vin din importuri mai scumpe
Studiul Expert-Grup menționat mai sus relevă că, în primul trimestru al 2022, principalul factor
care a cauzat majorarea inflației ține de puternică accentuare a tendințelor inflaționiste globale,
ceea ce a dus la creșterea prețurilor de import.Valoarea unitară a importului a crescut cu 27,1%
față de anul precedent, iar acest salt reprezintă cea mai mare majorare comparativ statelor
europene.
În majoritatea țărilor europene creșterea valorii unitare a importurilor a fost mai mică de 20% și
doar 3 state din UE a fost deposit acest nivel:Belgia, Slovenia și Croația.

3.Avem inflație mai mare, inclusiv pentru că în structura bugetului personal cheltuim de 3 ori
mai mult pentru alimente decât în UE
Un factor care împinge inflația mai sus, comparativ cu alte țări, vizează structura de consum
specifică a Republicii Moldova. Or, în toate țările inflația este calculată prin intermediul
indicelui Prețurilor de Consum, respectiv în fiecare țară la calcularea IPC, proporția dintre
produsele alimentare, mîrfurile nealimentare și serviciile prestate este diferită.
Reeșind din veniturile pe cap de locuitor mai mici și obicieiurile de consum, în Republica
Moldova produsele alimentare au o pondere mult mai însemnată la calcularea inflației. De
exemplu, în anul 2020 ponderea cheltuielilor pentru produsele alimentare au o pondere mai

8
însemnată la calcularea inflației. În asemenea condiții, când șocul a venit pe creșterea prețurilor
la produse alimentare, în Moldova inflația a crescut mult mai mult comparativ cu alte țări.

4.Războiul din Ucraina a accelerat cresterea de prețuri, iar Moldova depinde cel mai mult de
piața ucraineană și rusă, comparative cu toate statele din regiune

Chiar dacă presiuni de creștere a prețurilor la alimente și resursele energetice erau și până la
invazia Rusiei în Ucraina, după 24 februarie s-a produs accelerare substanțială a creșterii de
prețuri pentru aceste categorii de produse, care au avut impact și asupra prețurilor de import
pentru Republica Moldova, având în vedere și dependența energetică de 100% de resursele
energetice importante.
Însă dincolo de impactul puternic al razboiului asupra cotaților internaționale la alimente și
energie, există câțiva factori specifici generate de război, care au lăsat drept amprentă într-o
creștere de prețuri mai mare pentru Republica Moldova:
-în primul rând, în anul 2021 ponderea importurilor Republicii Moldova din Rusia, Ucraina și
Belarus a constituit cumulativ 26%, țara noatră fiind cea mai expusă față de aceste piețe
comparativ cu toate statele din regiune. De exemplu, în anul 2021 Republica Moldova a efectuat
din Ucraina importuri de produse alimentare de peste 180 milioane USD,
-în al doilea rând, pe lângă importurile propriu zise din Ucraina, Rusia și Belarus, o parte
9
importantă din importurile Republicii Moldova din alte state avea loc prin intermediul portului

din Odessa. Odată cu imposibilitatea accesului la acest nod logistic, mulți importatori s-au
pomenit în situația de a schimba rutile de import, care au dus la creșterea substanțială a costurilor
logistice și de transport, care s-au transpus în cele din urmă în prețuri mai mari pentru
consumatori.
Un factor în plus este creșterea în această perioadă, cu peste 3 la suta, a populației Republicii
Moldova din contul refugiaților ucraineni care locuiesc temporar în țara noastră, care înseamnă
creșterea numărului de consumatori, ceea ce implică o creștere a cererii agresate pentru anumite
produse și, respective, duce în cele din urmă la un impuls adițional pentru majoritatea de prețuri.

5.Neajustarea, pe criterii politice, a tarifelor reglementate în trecut a accelerat inflația de acum

Un alt factor care a accelerat inflația din acest an în Republica Moldova se referă la deciziile
populiste, de-a lungul anilor trecuți, manifestată atât la nivelul autorităților centrale, cât și cele
locale, care ani în șir nu au ajustat tarifele la diferite servicii și utilități după cum o cereau
costurile reale. După cum constată și Banca Națională în ultimul Raport asupra inflației, la finele
anului 2021 s-au acumulat devieri majore la mai multe categorii de prețuri reglementate atât la
nivelul administrației publice centare, cât și celei locale.
Probabil cel mai elocvent exemplu este neajustarea din toamna anului 2009 a tarifelor la
transport public din Chișinau, care din 1 iulie 2021 urmează sa se tripleze de la 2 la 6 lei.

10
6.Mărimea mică a pieții nu permite corporațiilor să facă economii la scară, ceea ce duce la
prețuri pe unitate de produs mai mari

Nu în ultimul rând, inflația mai mare din Republica Moldova este condiționată și de dimensiunea
mică a pieței. Având o piață de desfacere mică, corporațiile mari nu își pot genera economii la
scară, prin vânzări mari care să reducă costurile per unitate, motiv pentru care și prețurile plătite
de consumatorii din țară noastră sunt mai mari. În plus, mărimea mică a pieței, dar și accesul
limitat al finanțării, impune cei mai mulți importatori să lucreze cu niveluri minime ale
stocurilor.
Respectiv, epuizarea rapidă a stocurilor face ca prețurile noi de pe piețile internaționale să fie
resimțite mai rapid în Republica Moldova decât în alte state. Deloc întâmplător este faptul că cea
mai mare inflație la nivel UE în luna mai este înregistrată în Estonia de 20%, o țară cu o piață
mică și dependență total de resursele energetice importante, similar Republici Moldova.5

Capitolul V
5
https://www.mold-street.com/?go=news&n=14281 , accesat în data de 22.02.2023
11
Rata inflației în Moldova

Accentuarea tendințelor inflaționiste în a doua jumătate a anului 2021 și, mai cu seamă, în 2022
vine după ce mai mult de un deceniu creșterea anuală a prețurilor a fost mai mică de 10%. Din
2010 Banca Națională a Moldovei (BNM) urmează regimul de țintire a inflației. După 2010, în
mare parte, inflația a oscilat în limitele țintite: o țintă pentru creșterea Indicelui Prețurilor de
Consum (IPC) de 5% încadrată într-un coridor de 3,5/6,5%. Între 2010 și 2021, depășiri mai
importante a limitei de sus a coridorului s-au produs în 2010 și 2011 – în primii ani de
implementare a regimului de țintire a inflației, și în 2015 – în contextul recesiunii economice
regionale și a crizei bancare interne.
După 2010, în pofida temperării dinamicii inflaționiste, Republica Moldova a înregistrat creșteri
mai mari a prețurilor comparativ cu alte state europene. Între 2010 și 2021, în Republica
Moldova prețurile au sporit anual în mediu cu 5,6%. În aceeași perioadă, în UE inflația a
constituit în mediu 1,4% pe an (Figura 1), iar în țările din Europa Centrală și de Est creșterea
anuală a prețurilor a variat între 1,1% (Bulgaria) și 4% (Serbia).

12
În 2022, majoritatea statelor europene se confruntă cu un puternic val inflaționist, însă creșterea
prețurilor din Republica Moldova este mult mai accentuată. Din 2021 se atestă o accelerare
dinamicii inflaționiste în UE, iar în 2022 această tendință s-a accentuat. În ian-apr:2022 creșterea
prețurilor a constituit 6,9% f-a-p – o majorare destul de mare pentru UE, care după criza
economică globală din 2009, s-a deprins cu rate scăzute ale inflației, sub 3%. Totodată, în ian-
apr:2022, în mai multe țări europene prețurile au crescut cu peste 10%: Lituania (+14,6% f-a-p),
Estonia (+14,1% f-a-p), Republica Cehă (+11% f-a-p), Letonia (+10,2% f-a-p. În Republica
Moldova tendința inflaționistă este mult mai dinamică. În ian-apr:2022 indicele prețurilor de
consum (IPC) s-a majorat cu 21,1% f-a-p (Figura 2). Pentru 2022, BNM prognozează că inflația
anuală va depăși 27% - un nivel apropiat de creșterea înregistrată în 2000, când prețurile au
crescut cu 31%.6

6
https://www.expert-grup.org/ro/biblioteca/item/2344-infla%C8%9Bia-%C3%AEn-republica-moldova-cauze-
grupurile-vulnerabile-%C8%99i-recomand%C4%83ri-de-politici , accesat în data de 22.02.2023
13
Capitolul VI
Beneficiile stabilității prețurilor
Asigurarea stabilității prețurilor și menținerea ratei inflației la un nivel redus constituie cel mai
important obiectiv al Băncii Naționale a Moldovei, deoarece aceasta contribuie la crearea
cadrului economic relativ care piermite dezvoltarea economică și asigurarea unui nivel sușținut
al creșterii economice.
În acest context BNM consideră ca o țintă joasă, relative stabile și credibilă a inflației:
-va menține ratele nominale ale dobândirii la un nivel redus, care vor stimula invențiile pe
termen lung și vor permite păstrarea competitivității agenților economici pe plan intern și extern,
-va descuraja activitățile speculative și va consolida stabilitatea financiară,
-va sprijini creșterea economică de durata, creșterea locurilor de muncă și va duce la creșterea
productivității, ceea ce va îmbunătăți calitatea vieții populației.
-va proteja populația cu venituri fixe și paturile social-vulnerabile, care sunt afectate în special de
rata înaltă a inflației prin erodarea veniturilor din inventirii și a plăților sociale.
Pentru a defini fenomenul de creștere generală a prețurilor într-o anumită perioadă se utilizează
termenul de inflație, iar măsurarea tantitativă a fenomenului economic determină rata inflației.
Situația opusă în care prețurile înregistrate reduceri este definită prin deflație.7

Capitolul VII
Prețurile în Moldova în 2023

Inflația în Republica Moldova scade deja a doua lună consecutiv și va continua să scadă în
următoarele luni destul de puternic, însă aceasta nu înseamnă scădere de prețuri.
Este necesar de adus explicațiile de rigoare. Prețurile în Moldova continuă să crească, însă într-
un ritm mult mai lent.
Astfel în decembrie prețurile au crescut cu 0,8%, semnificativ, însă de două ori mai lent decât
creșterea din decembrie 2022, când prețurile s-au majorat cu 1,7%. Drept consecință, acum
situația cu creșterea prețurilor este mai bună decât anul trecut, fapt ce mișcă inflația în jos.
În următoarele 4 luni cel mai probabil vom înregistra cea mai puternică scădere a inflației cu
până la 10%. Altfel spus inflația anuală în luna aprilie cel mai probabil va fi în jur de 20% și va
continua să scadă mai departe. Toate acestea deoarece anul trecut în primele 4 luni ale anului am
avut cele mai puternice creșteri de prețuri, iar acum lipsesc careva factori majori de creștere a
7
https://www.bnm.md/ro/content/beneficiile-stabilitatii-preturilor , accesata în data de 22.02.2023
14
prețurilor.

Pentru anul 2023, factorul de bază care va mișca inflația în jos va fi sectorul energetic. El ne-a
creat cele mai mari probleme în 2021/22, iar acum toate șocurile energetice cel mai probabil deja
sunt depășite.
Aici nu trebuie de uitat și de produsele alimentare, care au înregistrat creșteri record atât pe plan
internațional cât și-n Moldova. Șocul creșterii de prețuri la produsele alimentare la fel a fost
absorbit de economia mondială și cea națională. În consecință, creșterea prețurilor la produsele
alimentare în 2023 va fi de minim 2-3 ori mai mici decât în 2021/22.
Deci în 2023 vom avea creștere de prețuri, însă ele vor fi de 2-3 ori mai mici decât în 2022, cea
ce înseamnă că inflația anuală va tinde spre 10%. E mult, dar incomparabil cu 30,2% din acest
an.
Acum deja putem constat că inflația în Moldova în 2022 a fost cea mai mare din ultimii 23 ani,
precedentul anti-record a fost stabilit în 1988, an de criză, când inflația a ajuns la 43,7% anual.
În ultimii 2 ani, prețurile în Moldova cumulativ au crescut cu aproape 50%, cea ce este
comparabil cu creșterea din precedenții 8 ani.

15
Moldova ocupă locul II în Europa cu cea mai mare rată a inflației, fiind depășită doar de Turcia
cu 64,3%. Pe locul III se află Ucraina cu 26,6%.
În primele 20 de țări din Europa cu cea mai mare rată a inflației, absolut toate sunt din Estul
Europei, din fosta URSS și blocul socialist, țării cu economii fragile, în curs de dezvoltare. Din
fostul lagăr socialist, Albania a înregistrat cea mai mică rată a inflației de doar 7,4%, fiind
urmată de Slovenia cu 10,3%.
Din țările dezvoltate, cea mai mare rată a inflației a fost înregistrată în Italia, 11,6%. Inflația în
Uniunea Europeană a constituit 11,1% sau de 3 ori mai puțin decât în Moldova.8
Declanșarea războiului de către Rusia împotriva Ucrainei a dus la o perturbare adițională a
lanțurilor logistice internaționale și a periclitat distribuția bunurilor agro-alimentare la nivel
global, ceea ce a intensificat și mai tare tendința de majorare a prețurilor la nivel global demarată
în 2021. Republica Moldova, la fel, a fost afectată de evoluțiile economice internaționale și s-a
ciocnit cu o creștere rapidă a prețurilor. În noi:2021 inflația anuală a depășit nivelul de 10%, iar
deja în apr:2022 creșterea prețurilor a ajuns la 27,1% f-a-p. De altfel, pentru anul 2022 BNM
prognozează un nivel înalt al inflației medii anuale care va constitui 27,3%. În acest context
prezentul studiu și-a propus drept scop analizarea mai detailată a evoluțiilor inflaționiste din
ultima perioadă, identificarea impactului creșterii prețurilor asupra sărăciei și formularea unor
recomandări de politici menite să atenueze impactul acestor șocuri.9

8
https://ionita.md/2023/01/11/preturile-in-moldova-continua-sa-creasca-insa-intr-un-ritm-mult-mai-lent-iar-
inflatia-in-2023-va-tinde-spre-10/ ,accesat în data de 22.02.2023
9
https://www.expert-grup.org/ro/biblioteca/item/2344-infla%C8%9Bia-%C3%AEn-republica-moldova-cauze-
grupurile-vulnerabile-%C8%99i-recomand%C4%83ri-de-politici , accesat în data de 22.02.2023
16
Concluzii. Încheiere

În consecinţă, programul antiinflaţie nu se poate rezuma pur şi simplu la reducerea emisiunii de

bani a BNM. El trebuie să se bizuie pe un pachet de măsuri în domeniile: monetar-valutar,
finanţe publice, impunerea disciplinei financiare, politica veniturilor, supravegherea sistemului
finaciar-bancar, legislaţia antimonopol şi politica concurenţei.
Inflaţia afectează diferite persoane în mod diferit. Salariaţii pot câştiga sau pierde în funcţie de
viteza cu care angajatorii adaptează salariile la rata inflaţiei. Pensionarii, şomerii, beneficiarii de
asistenţă sociale pierd atunci când îndemnizaţiile nu sunt indexate la timp. Aceste categorii de
persoane primesc plăţi fixe, în timp ce valoarea banilor, de obicei, continuă să scadă. Totodată,
persoanele defavorizate şi cele cu venituri mici sunt mult mai afectate de inflaţie decât cele cu
17
venituri mari. Pentru aceste categorii, cea mai mare parte a cheltuielilor o reprezintă cele pentru
hrană, iar creşterea preţurilor reduce din cantitatea produselor alimentare ce pot fi procurate.
Inflaţia este un fenomen economic, social şi monetar ale cărui rădăcini îşi au originea în
discrepanţele care apar în cadrul mutaţiilor structural-calitative specifice unui anumit mediu
economic, care sunt generate de un complex de factori luaţi în conexiune, având acţiune
dezechilibrantă asupra proceselor monetare şi fiind guvernate de legile circulaţiei monetare. În
pofida faptului că fenomenul şi procesul inflaţionist este generalizat şi economiştii îi acordă o
atenţie deosebită, inflaţia este încă insuficient conturată conceptual, astfel încât problema
precizării naturii inflaţiei rămâne actuală, complexă şi controversată.

Bibliografie

1. https://ru.scribd.com/doc/95645486/1-Preturi-definitii-continut# , accesat în data de

22.02.2023
2. https://www.ecb.europa.eu/ecb/educational/explainers/tell-me-more/html/
what_is_inflation.ro.html , accesat în data de 22.02.2023
3. http://pret.md/535/Despre_politica_de_pre%C8%9B_%C3%AEn_Moldova , accesat în data
de 22.02.2023
4. https://mf.gov.md/sites/default/files/ppf/EU-TA-PPF-Note_on_inflation_RO.pdf , acceasat în
data de 22.02.2023
5. https://www.mold-street.com/?go=news&n=14281 , accesat în data de 22.02.2023
6. https://www.expert-grup.org/ro/biblioteca/item/2344-infla%C8%9Bia-%C3%AEn-republica-
moldova-cauze-grupurile-vulnerabile-%C8%99i-recomand%C4%83ri-de-politici , accesat în
data de 22.02.2023
7. https://www.bnm.md/ro/content/beneficiile-stabilitatii-preturilor , accesata în data de
22.02.2023
8. https://ionita.md/2023/01/11/preturile-in-moldova-continua-sa-creasca-insa-intr-un-ritm-mult-
mai-lent-iar-inflatia-in-2023-va-tinde-spre-10/ ,accesat în data de 22.02.2023

18