Sunteți pe pagina 1din 15

Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de Stiinte Economice Catedra Marketing si Logistica

Referat la Disciplina Teoria Economica II Tema : Politica Antiinfationista in Republica Moldova

A Elaborat : Rinja Pavel, MK1001, Anu I Speciaitatea : Marketing si Logistica A Verificat : Turcanu Olesea , Lector Universitar

Chisinau, 2010

INTRODUCERE Actuaitatea si importanta temei de cercetare. In aceasta lucrare voi incerca sa analizez unul din cele mai perverse dezeechilibre macroeconomice din perioada curenta. In unele tari, in anumite perioade, inflatia a fost si este cel mai mare inamic al dezvoltarii si progresului economic. In alte conditii inflatia poate fi un bun stimulator pentru incadrarea politicilor antiinflationiste in strategiile de dezvoltare ale guvernelor. Republica Moldova are parte de o politic economic lipsit de succese semnificative. Unul din scopurile primordiale a decidenilor de politici economice este asigurarea stabilitii macroeconomice a rii, fapt ce poate fi efectuat prin intermediul aplicrii anumitor instrumente de intire a inflaiei. In contextul modificrii preurilor pe plan mondial, la rndul ei, autoritatea monetar din Republica Moldova va fi impus s restructureze i s eficientizeze instrumentele i canalele de transmisie a politicii monetare. Astfel, acest studiu are ca scop studierea premiselor i condiiilor necesare pentru atingerea obiectivului de intire a inflaiei, analiza i estimarea mecanismelor de transmisie a politicii monetare n Republica Moldova, fiind prezentate informaii despre experiena internaional n procesul de trecere spre intirea inflaiei, evideniind aspectele ce in de interaciunea cu flexibilitatea cursului de schimb. Republica Moldova are parte de o politic economic lipsit de succese semnificative. Unul din scopurile primordiale a decidenilor de politici economice este asigurarea stabilitii macroeconomice a rii, fapt ce poate fi efectuat prin intermediul aplicrii anumitor instrumente de intire a inflaiei. In contextul modificrii preurilor pe plan mondial, la rndul ei, autoritatea monetar din Republica Moldova va fi impus s restructureze i s eficientizeze instrumentele i canalele de transmisie a politicii monetare. Astfel, acest studiu are ca scop studierea premiselor i condiiilor necesare pentru atingerea obiectivului de intire a inflaiei, analiza i estimarea mecanismelor de transmisie a politicii monetare n Republica Moldova, fiind prezentate informaii despre experiena internaional n procesul de trecere spre intirea inflaiei, evideniind aspectele ce in de interaciunea cu flexibilitatea cursului de schimb. Voi incerca, pe cat posibil, sa clarific continutul acestui proces cu efecte multiple asupra economie R. Moldova. Obiectul de studiu. Reprezinta studierea si cercetarea problemei inflatiei si politicilor antiinflationiste de ameliorare a ei, in Republica Moldova Scopul lucrarii. Analiza politicilor antiinflationiste ce pot fi implementate in situatia economica a Repubicii Moldova.

I. Notiuni Generale
Inflatia poate fi definita ca o tendinta perseverenta de crestere a nivelului general al preturilor. Este un fenomen care, intr-un fel sau altul, ne afecteaza pe toti. Se poate sustine ca o inflatie moderata poate avea unele efecte benefice asupra economiei; de exemplu, ea poate fi compatibila cu nivelul scazul al somajului si, daca preturile au o tendinta inflrxibil dscrescatoare, poate determina functionarea mai eficienta a mecanismului acestora. Totusi inflatia are afecte daunatoare asupra economiei si determina o teama accentuata de hiperinflatie-adica o inflatie extrem de accentuata ce conduce la prabusirea sistemului monetar national. Nivelul general al preturilor poate fi estimat in diferite moduri. De-a lungul deceniilor postbelice, sa pus problema ca instrumentul principal de masurare a inflatiei sa fie indicile preturilor de consum(IPC). IPC exprima modificarea medie ponderata a cheltuelilor pe care o familie de talie mijlocie din mediul urban le face pentru asigurarea mijloacelor de subzistenta, in concordanta cu nivelul si stuctura nevoii sociale istorice determinate. I.a. Formele infaltiei dupa intensitatea acesteia.

Inflstie taratoare, exprimata printr-un ritm mediu anual de crestere a preturilor de consum de pana la 3%;

Inflatia moderata, daca preturile respective cresc in ritm de pana la 6%; Inflatia rapida, atunci cand respectivul ritm se apropie de 10%; Inflatia galopanta, cand cresterea preturilor de consum depaseste 15%. Hiperinflatia incepe in luna in care cresterea preturilor depaseste 50% si se termina in luna anterioara scaderii cresterii preturilor sub aceasta limita, peste care nu se trece cel putin un an. In mod cert, hiperinflatia exprima forma excesiva a inflatie.

I.b. Efectele inflatiei Inflatia poate fi anticipata sau neanticipata. Daca ea este anticipata, atunci toate unitatile si agentii economici o prevad si pot obtine o compensatie integrala a acesteia. Intr-un astfel de caz, inflatia nu va avea urmari importante asupra distributiei venitului si averii in economie. Inflatia poate fi totusi si neanticipata din urmatoarele trei motive:

Daca economia in ansamblu esueaza in prezicerea corecta a inflatiei, astfel incat rata reala a inflatiei depaseste rata expectata;

Daca anumite unitati economice sau agenti conomici nu reusesc sa anticipeze corect inflatia, incat solicitari mai mici ale salariilor nominale decat cresterile necesare pentru a mentine salariile reale;

Daca o anumita unitate economica sau agenti economici, chiar daca au prevazut corect inflatia, nu pot obtine o compensare integrala a acestuia. Cand inflatia este neanticipata, exista un effect de redistribuire: adica unii vor putea profita, in vreme ce altii vor fi dezavantajati. I.c. Politici antiinflationiste

Urmarind aducerea inflatiei in limite normale, problemele antiinflationiste trebuie sa stabileasca si modalitatile trecerii de la stabilire economica monetara la cresterea aconomica autentica (Milton Ffriedmann) Combaterea inflatiei trebuie realizata prin masuri de presiune asupra masei monetare, prin reducerea acesteia cu ajutorul unor restrictii in domeniul creditului si dobanzii. Inflatia a fost si a ramas un proces preponderent negativ, un dezechilibru monetar cu efecte de antrenare in economia reala. Agentii ecnomici sunt preocupati sa evite efectele negative ale procesului. Politicile antiinflationiste de asigurare a unei stabilitati monetare relative, de mentinere a preturilor in limite rezonabile, pornesc simultan de la premiza asigurarii, si a cresterii economice si limitarii somajului. In atentia factorilor de decizie sta, mai intai:

preocuparea tinerii sub control a procesului inflationist mentinerea acestuia la o rata redusa franarea cresterii masei monetere franarea cresterii preturilor. Politicile antiinflationiste trebuie sa fie suficient de puternice pentru a combate efectiv inflatia

dar totodata suficient de suple pentru a nu afecta cresterea economica, a nu duce la deflatie, depresiune si la accentuarea somajului. Defaltia este procesul monetaro-material caracterizat prin scaderea durabila pe termen lung a nivelului preturilor, scaderea rezultata dintr-un ansamblu de masuri care vizeaza restrangerea cerereii nominale pentru reducerea tensiunii asupra dinamicii crescatoare a preturilor. Statul poate influenta in sensul depasirii inflatiei exercitand masuri antiinflationiste de ordin strategic sau de ordin tactic. I.d.1.Masuri de ordin strategic 1. diminuarea cererii, stimularea dezvoltarii productiei de marfuri de consum si de servicii, modificandu-se structura economiei nationale, ridicandu-se eficienta economica.Caile principale de reducere a cererii sunt:

reducerea cheltuielilor publice reducerea cheltuielilor private din fonduri imprumutate

majorarea impozitului In conditiile micsorarii cererii, lupta impotriva inflatiei trece insa printr-o presiune asupra costurilor salariale.

2. aplicarea unei politici monetare juste de lunga durata, orientata spre franarea cresterii masei monetare si a preturilor si insotita de procesele de etapizare a economie, de demonopolizare si de extindere a infrastructurii de piata 3. reducerea deficitului bugetar, care se poate realiza pe doua cai:

pe calea micsorarii cheltuialilor publice pe calea majorarii impozitilor I.d.2.Masuri de ordin tactic

1. marirea continua a volumului ofertei pe baza aplicarii unui sistem de impozitare favorabil producatorilor:

crearea de conditii normale pentru realizarea bunurilor si sviciilor acordarea de subventii intreprinzatorilor. etc.

2. privatizatrea proprietatii de stat, ceea ce ar contribui la procurarea de actiuni in intreprinderile private si la realizarea cererii 3. marirea dobanzii pentru depunerile banesti ale populatiei in casele de economii, dobanda care nu trebuie sa fie mai mica decat ritmul de crestere al preturilor 4. majorarea volumului marfurilor de comsum de import, ceea ce ar frana in mare masura inflatia. 5. realizarea reformei banesti si stoparea devalorizarii monetare. Politicile antiinflationiste se clasifica dupa mai multe criterii: A. Dupa intensitatea si sensul procesului

Politici de lupta cu criza inflationista Politici de prevenire a hiperinflatiei si de mentinere a inflatiei moderate sub controlul factorilor responsabili

B. Dupa doctrina social-eonomica ce sta la baza lor

Politicile de combatere a inflatiei de control a cererii agregate

Politici de stimulare a ofertei agregate

C. Dupa metodele si instrumentele folosite

Politicile cererii agregate se deruleaza cu folosirea preponderenta fie a instrumentelor fiscale, fie a celor monetare. Politicile fiscale de combatere a inflatiei presupun modificarea cheltuielilor publice si/sau a veniturilor din impozite si taxe. Cererea agregata poate fi redusa prin diminuarea si temporizarea cheltuielilor guvernamentale sau prin ridicarea nivelului impozitelor si taxelor. Politicile monetare se bazeaza fie pe modificarea ofertei de moneda, fie pe cea a ratei dobanzii. Deoarece consecintele fenomenului inflationist sunt negative este evident ca in politicile guvernamentele obiectivele de combatere a inflatiei vor fi prioritare, cu atat mai mult cu cat ea afecteaza intreaga populatie a tarii II.a.Tintirea inflatiei ca politica antiinflationista in RM Astfel, acest studiu are ca scop studierea premiselor i condiiilor necesare pentru atingerea obiectivului de intire a inflaiei, analiza i estimarea mecanismelor de transmisie a politicii monetare n Republica Moldova, fiind prezentate informaii despre experiena internaional n procesul de trecere spre intirea inflaiei, evideniind aspectele ce in de interaciunea cu flexibilitatea cursului de schimb.
abel 1. IPC 2000 = 100 1998 1999 2000 2001 56,1 78,5 100 112,6

2002 123,6

2003 141,9

2004 153,2

2005 167,5

2006 188,6

2007 212,4

Problema devine i mai acut, dac facem referin la faptul c din 2006 obiectivul Bncii Naionale a Moldovei (BNM) este stabilitatea preurilor i renunarea la meninerea cursului de schimb. i, asta n condiiile n care leul moldovenesc se apreciaz, iar prin esena lor, msurile de meninere a stabilitii preurilor i de meninere a cursului de schimb sunt obiective mai mult de natur divergent.n contextul creterii preurilor mondiale la produsele energetice i agricole, autoritatea monetar din Moldova va fi impus s restructureze i s eficientizeze instrumentele transmisie a politicii monetare. Existena unor studii efectuate n rile n tranziie prezint lupta mpotriva inflaiei nu doar ca un fenomen ce ine exclusiv de datoria autoritilor monetare, ci ca un fenomen care are componente ce in de structura economiei. Respectiv, cunoaterea determinanilor inflaiei i cilor de propagare este esenial. i canalele de

n prezent, politica monetar a rii poate fi calificat ca fiind una restrictiv. Pn n 2006, obiectivul principal al politicii monetare era stabilitatea cursului de schimb. Aceast stabilitate a fost meninut artificial, prin cumprri de valut de pe piaa de profil.Oficial, Republica Moldova menine un curs de schimb flotant. Conform obiectivelor acceptate n 2006, BNM menine stabilitatea preurilor, dar, n acelai timp, efectueaz aceleai msuri de cumprare a valutei. Despre acest fapt vorbete creterea rezervelor n valut strin. Or, aceste aciuni ar fi justificate n cazul existenei unor careva tendine speculative pe care BNM ar dori s le anihileze. Dar, se pare c BNM, din raionamente probabil de ordin social, nu permite deocamdat libera flotare a cursului de schimb. Lipsa unor obiective clare ale autoritii moldoveneti n ceea ce privete lupta cu inflaia n timpul unor presiuni de apreciere puternice, a cauzat dificulti n implementarea politicilor monetare. Conceptul de intire a inflaiei const n estimarea i anunarea unui nivel al inflaiei, urmat de ncercarea de a ghida inflaia real spre acel nivel anunat. Raionamentul pornete de la ntrebarea dac BNM ar trebui s urmreasc n acelai timp ca obiectiv i meninerea inflaiei, i meninerea cursului de schimb. Pentru nceput, de remarcat faptul c este recomandabil introducerea intirii inflaiei atunci cnd banca central deja a redus inflaia la un nivel apropiat de stabilitatea preurilor, aceasta fiind mai mult o strategie care asigur o stabilitate a ratei inflaiei la un nivel redus. Este adevrat c, ntr-o lume unde exist o mobilitate deplin a capitalului, meninerea stabilitii preurilor nu e neaprat compatibil cu meninerea cursului de schimb.ns, Republica Moldova nu a ajuns nc s aib o mobilitate deplin a capitalurilor. Astfel,un curs de schimb competitiv ar ncuraja exporturile pe termen lung. Acesta ar trebui s fie cel mai important obiectiv al rii. Experiena internaional n acest domeniu este variat i complex. De exemplu, autoritile chineze au ales s culeag beneficii din meninerea cursului de schimb care favorizeaz exporturile.

II.b. Conditiile necesare pentru tintuirea inflatiiei Obiectivul de meninere a preurilor nu trebuie privit ca unicul i cel mai important scop al politicii monetare. Aceast afirmaie, ntr-o oarecare msur, este susinut i de urmtorul raionament: pentru a inti inflaia, autoritatea monetar a unei ri trebuie s in cont de: 1. Eficiena instrumentelor de politic monetar n combaterea inflaiei. 2. Faptul c toate instrumentele de combatere a inflaiei sunt n minile autoritii monetare. 3. Capacitatea de prognozare i modelare a inflaiei. 1. Prima condiie este una ce ine de eficiena politicii monetare. n cazul Moldovei, instrumentele monetare se rezum la: Rata rezervelor obligatorii. Operaiuni REPO i CBN. Faciliti overnight. Intervenii pe piaa valutar.

De menionat faptul c practica internaional folosete o gam mult mai larg i diversificat de instrumente monetare, att directe, ct i indirecte. Practica curent demonstreaz c muli din determinanii monetari ai inflaiei nu au efectul scontat asupra inflaiei. n plus, ponderea importurilor i a preurilor de consum este destul de mare. 2. Astfel, ajungem la cea de-a doua condiie pentru intirea inflaiei. n cazul n care inflaia este doar parial de natur monetar, e firesc a presupune c nu toate instrumentele de combatere a inflaiei sunt la dispoziia BNM. Mai mult, intirea inflaiei necesit o coordonare cu obiectivele fiscale ale rii. Or, n cazul Moldovei, cnd sunt de ateptat reforme structurale ale economiei, este inimaginabil de efectuat o politic restrictiv. III.a. Analiza canalului de transmisie prin intermediul ratei dobinzii

n aceast ordine de idei, pentru Republica Moldova este vital de a face un studiu empiric asupra mecanismelor de transmisie a politicii monetare. Experiena internaional n domeniueste mprit. Unele ri n tranziie aleg cursul de schimb sau careva agregate monetare mai nguste n procesul de adopie a intirii inflaiei. Altele, n special rile dezvoltate i cu tradiie n asemenea procese, folosesc ca obiectiv operaional rata de baz a dobnzii. n Moldova nu exist o dependen ntre rata de baz a dobnzii i nivelul preurilor(doar n 2008, conform politicii monetare a BNM, sau preconizat unele msuri de corelare a ratei de baz cu celelalte rate din sistemul monetar). Considerm inoportun de a folosi rata de baz a dobnzii ca obiectiv intermediar, fapt ce se datoreaz fragilitii sistemulu bancar i nivelului redus al intermedierii financiare. Acest fapt se poate de observat i analiznd evoluiile ratei dobnzii la credite acordate i IPC, comparativ cu luna respectiv a anului precedent.

Dei la nceputul evoluiei se observ careva corelaii, uneori ntrziate(lag), atunci la sfritul perioadei analizate aceste fragile corelaii dispar n totalitate. Aceast concluzie contravine cu prerea unor autori ce au subliniat existena unei legturi ntrziate ntre aceste variabile.

III.b. Evoluia inflaiei. Indicele preurilor de consum n anul 2010 evoluia inflaiei IPC a fost influenat de urmtorii factori: Majorrile de tarife la energia electric, gaze i agentul termic efectuate n lunile ianuarie i mai. Evoluia pe piaa valutar a monedei naionale n raport cu principalele valute de referin - dolarul SUA i euro. Abaterea condiiilor climaterice de la norm i fluctuaiile preurilor alimentare pe plan mondial, care au determinat creteri semnificative ale preurilor la produsele alimentare. Creterea preurilor la petrol pe plan internaional, fapt ce a generat creterea preului de import la produsele petroliere. Majorarea accizelor la produsele petroliere consemnat la nceputul anului 2010. Efectele de runda a doua, determinate de majorrile de tarife i preuri la combustibil, care au condiionat creterea unor bunuri i servicii aferente inflaiei de baz. Recuperarea activitii economice att pe plan intern, ct i extern (creterea cererii agregate). Pe de o parte, ca rezultat al presiunilor preponderent inflaioniste exercitate de aceti factori, ritmul annual al inflaiei n luna decembrie 2010 a constituit 8.1 la sut. n structura inflaiei pe componente cea mai mare cretere fa de luna decembrie 2009 (cu 9.7 la sut) a fost consemnat la servicii, urmat de preurile la mrfurile nealimentare (cu 7.7 la sut), n timp ce preurile la produsele alimentare au nregistrat o majorare cu 7.1 la sut. Pe de alt parte, ritmul anual al inflaiei de baz4 a constituit 4.4 la sut n luna decembrie 2010, cu o diferen de 3.7 puncte procentuale n raport cu ritmul inflaiei IPC, fapt ce relev intensificarea contribuiei factorilor nemonetari n cadrul creterii preurilor (graficul nr. 1.11). n acest sens, contribuii importante au avut preurile reglementate, preurile la combustibil i preurile la produsele alimentare, evoluia crora fiind influenat de preurile unor produse pe pieele mondiale i de condiiile meteorologice, factori care nu pot fi controlai prin aciunile de politic monetar ale Bncii Naionale a Moldovei. Astfel, la formarea ratei inflaiei anuale n luna decembrie 2010 cel mai mult au contribuit preurile la produsele alimentare (2.5 puncte procentuale), ca rezultat al abaterilor condiiilor meteorologice de la norm pe parcursul anului i al fluctuaiilor preurilor alimentare pe piaa mondial. n acelai timp, o contribuie major (2.2 puncte procentuale) au avut preurile reglementate, ca rezultat al modificrilor de tarife la serviciile cu preuri reglementate (gaz, energie electric, agent termic) efectuate n lunile ianuarie i mai. Fluctuaiile preurilor la petrol pe piaa mondial, precum i evoluiile cursului de schimb valutar din luna decembrie 2010 au determinat creterea preurilor la combustibili care au contribuit la formarea inflaiei anuale cu 1.5 puncte procentuale. Majorarea preurilor la carburani a determinat accentuarea aportuluiacestui component comparativ cu perioadele precedente. Creterea inflaiei de baz a contribuit cu 1.9 puncte procentuale la formarea ratei inflaiei IPC (graficul nr. 1.12).

n termeni reali, ritmul de cretere a acestor indicatori nu prezint vreo legtur (Figura 2). Avnd ca baz anul 2000, aceeai indicatori au urmtoarele evoluii: M0 crete cu 8,7 % anual; M1 cu 12,6%; M2 cu 16 % anual i M3 cu 17,3 % anual. Datele privind evoluia acestor indicatori sunt expuse n Anexa 2. Agregatele monetare reprezint sectorul bancar i mecanismul de creare, stocare i transmisie a banilor. n ciuda unor creteri formidabile n ultimii 15 ani, sistemul bancar din Republica Moldova este nc slab dezvoltat. Expansiunea creditului crete n mediu cu 35% n ultimii 5 ani, dar totui e devansat de cea a rilor vecine, ajungnd la doar 30 la sut din PIB3. Gradul de suficien a capitalului (aproximativ 26 % din totalul sistemului bancar) relev ineficiena cu care sunt folosite lichiditile, precum i constrngerea major n calea creditrii sectorului real. Astfel, putem concluziona c agregatele monetare nu ar trebui s influeneze pe termen lung evoluia preurilor. Aceeai constatare rezult din analiza monetizrii economiei,care sugereaz faptul c n Moldova sunt puini bani n circulaie. Monetizarea economiei reprezint doar 50 % la sut din PIB (n rile Europei Centrale i de Est variaz ntre 60% i 70% din PIB). De menionat faptul c n practica internaional majoritatea lichiditilor sectorului real mbrac forma banilor scripturali, pe cnd n Moldova este invers. Mrimea pieei financiare n Republica Moldova nu ajut autoritatea monetar n vederea direcionrii lichiditilor spre careva titluri financiare i, n acest caz, este greu de operat vreun mecanism de transmisie a politicii monetare. Mecanismul i instrumentele monetare n Republica Moldova pot fi sintetizate prin urmtoarea schem. Analiznd schema, observm c Banca Naional, prin dirijarea instrumentelor sale monetare, influeneaz poziiile de lichiditate a bncilor i, respectiv, conturile curente deinute la banca central. Operaiunile BNM ce vizeaz ratele rezervelor obligatorii i sterilizrile influeneaz direct baza monetar. La rndul lor, baza monetar, rata overnight, i cursul de schimb influeneaz pe termen lung ratele dobnzilor, inflaia i ateptrile asupra cursului valutar, masei monetare n sens larg i creditele private. Acest grup de variabile influeneaz cererea agregat n Republica Moldova. n final,inflaia este influenat de cererea agregat, impulsurile din partea preurilor importate, a preurilor reglementate i ofertei prea mici n comparaie cu necesitile rii. Mecanismul de transmisie include trei canale: canalul creditului, canalul cursului valutar i canalul ateptrilor inflaioniste.

Schem: Mecanismul de transmisie a politicii monetare n Moldova.


Instrumente Monetare Obiective ale politicii monetare Ratele overnight Rate HVS Obiective intermediare

Operaii Open Market Oeraii valutare Faciliti permanente Rezervele obligatorii

Ratele de pia a dobnzii Lichiditatea i creditele Baza monetar Cererea agregat Ateptrile asupra cursului de schimb Ateptrile inflaioniste

ocurile din partea ofertei. Preurile reglementate Inflaia importat

Rezervele monetare

Ratele CBN

Politica fiscal

Inflaia

Cursul de schimb

IV. Concluzii si recomandari


n primul rnd, se impune recunoaterea faptului c la ora actual nu exist mecanisme directe de transmisie a politicii monetare care ar influena nivelul preurilor. Nerespectarea condiiile necesare atingerii obiectivului de intire a inflaiei rmne a fi un impediment i un risc major pentru stabilitatea i credibilitatea politicii monetare. BNM urmeaz s analizeze att determinanii, ct i modul de influen a lor asupra fenomenului de inflaie. Ulterior, se va apela la o strategie de intire a inflaiei coordonat cu ceilali decideni de politic economic, i anume dimensiunea fiscal (Ministerul Finanelor) i cea care ine de structura economiei (Ministerul Economiei i Comerului). Multe ri care manifest aceleai riscuri ca i Moldova au mers pe calea intirii inflaiei de baz, exprimate prin IPC. Aceasta presupune c se calculeaz inflaia de baz, apoi se scad preurile administrate i preurile cu volatilitate ridicat. n acest caz, autoritatea monetar deine toate prghiile necesare pentru atingerea obiectivului de stabilitate a preurilor. Pentru a satisface cea de a doua condiie, aparent, nu sunt soluii, dar n cazul unor restructurri structurale, cea mai potrivit ar fi ancorarea politicilor monetare de rata de baz a BNM. Cu timpul, odat cu ajungerea la maturitate a sistemului bancar i a relaiilor din cadrul acestuia, doar acest instrument pare a fi cel mai plauzibil de folosit.

n aceste condiii, canalul de transmisie prin intermediul cursului valutar este cel mai recomandabil. Dar, pentru a fi siguri, ar fi necesar de evaluat reaciile de rspuns a cursului de schimb asupra preurilor de import, care mai apoi se vor propaga spre indicele productorilor i n final, asupra inflaiei. 1. Scderea dinamicii preurilor administrate. n mod firesc, aceasta e o problem structural a economiei, i nu una monetar. Astfel, Banca Naional a Moldovei nu poate controla i dirija acest fenomen, contrar afirmaiilor Ministerului Economiei i Comerului n ceea ce privete rspunderea total a autoritii monetare n faa inflaiei.

Monopolurile Ap Canal, Termocom, Moldova-Gaz, CET-urile, serviciile asociate cu transportul de pasageri i cele de comunicaii necesit att restructurare, ct i investiii enorme. n cazul unei concurene libere, toate aceste servicii ar fi urmat deja o cale de schimbri de structur i, probabil, acest lucru ar fi fost deja reflectat ntr-o structur mai eficient a costurilor. 2. Pe timp scurt, aprecierea leului fa de principalele valute de referin ar putea atenua inflaia importat. Respectiv, aprecierea leului ar fi o msur n combaterea inflaiei. n acest caz, este suficient de a nu interveni pe piaa valutar, acceptnd o politic flotanta monedei naionale. Dar, este necesar o analiz mai profund a ratei reale efective de schimb, pentru a nu periclita exporturile. 3. Un nou concept ce ine de aspectele inflaiei este agroflaia, sau inflaia datorat creterii preurilor la produsele agricole. n Republica Moldova, produsele agricole au o pondere ridicat n totalul bunurilor consumate, deci preurile internaionale ar putea influena negativ piaa domestic. n aceste condiii, este recomandabil de impus careva cote sau restricii la export sau/i restructurarea lanurilor de distribuie a produselor agro-alimentare. Alt dimensiune a aceleai probleme ar fi lipsa unei concurene loiale n sectorul agro-alimentar, sector care are o pondere mare n coul bunurilor IPC. Lipsa investiiilor n acest sector i creterea global la aceste produse fac ca bunurile autohtone s fie mai scumpe. 5. O alt aciune ar putea fi limitarea cheltuielilor bugetare i orientarea acestora spre investiii publice care s stimuleze potenialul productiv. Desigur c domeniile de investiii ar trebui alese pe baza unor studii de fezabilitate, indicatori de performan i monitorizarea post-implementare a proiectului investiional. (Unele ri au creat departamente speciale n cadrul guvernului pentru a efectua astfel de evaluri). 6. Elaborarea mecanismelor de transmisie prin rata dobnzii ar putea aduce o stabilitate i o influen mai mare Bncii Naionale a Moldovei. Este necesar de elaborat mecanisme financiare ce ar mica rata de baz pe un termen mai lung, astfel de stopat tranzaciile pur comerciale cu CBN-uri (n acest caz, persist problema sterilizrii lichiditilor). O soluie la aprecierea monedei naionale ar fi mrirea rezervelor obligatorii n valut. 7. i, la final, cea mai eficient lupt mpotriva inflaiei este creterea economic. Dac creterea PIB-ului n Moldova va fi cu 1 2% mai mare ca inflaia, atunci problema stabilitii preurilor ar putea fi rezolvat. Pentru ca statul s-i ating obiectivele politicii antiinflaioniste, este necesar coordonarea mai bun a politicilor economice: politica monetar, fiscal, valutar, salarial, protecia concurenei etc. De asemenea, trebuie s se in cont c aceleai rezultate pot fi obinute prin folosirea uneia sau alteia dintre politicile mai sus enunate. Adic, extinderea cererii globale se poate realiza prin scderea ratelor dobnzilor (politic monetar), sau prin reducerea taxelor si impozitelor (politica fiscal). n alegerea instrumentelor i msurilor adecvate mai trebuie s se in cont i de viteza de propagare i de gradul de previzibilitate al diferitelor politici economice, opiuni dictate uneori i de interese politice. n absena unei sincronizri adecvate, efectul fiecrei msuri pariale de politic economic tinde s scad sau chiar s se transforme ntr-unul advers.

Bibiografie
1. Datele Bncii Naionale a Moldovei, www.bmn.md 2. Datele Biroului Naional de Statistic, www.statistica.md 3. www.viitorul.org/public/1358/ro/Studiu_Inflatia.pdf 4. http://economie.moldova.org/news/analiza-tendintele-inflatiei-si-politicileantiinflationiste-53745-rom.html 5. Teoria Economica (Macroeconomie) , aut. Valeriu Capsizu, Victoria Tarus