Catedra ,, Teorie si Politici Economice”

Portofoliu la

,, Macroeconomie “

A elaborat: Studentul grupei EG-171 : Galiț Dumitru

Coordonator: dr., conf. univ., Tomșa Aurelia

Chișinau 2018
1
 Analiza la nivel macroeonomic a Republicii Moldova

Conform celor mai recente date, economia Republicii Moldova începe să contureze
primele semne de învigorare a activității economice: producția industrială și comerțul exterior
revin pe un trend ascendent, transferurile de peste hotare au înregistrat o creștere pronunțată,
veniturile și cheltuielile bugetare – de asemenea, salariul în termeni reali a crescut etc. Politica
monetară rigidă a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a condus la menținerea ratei inflației sub
ținta stabilită și deprecierea neînsemnată a valutei naționale. Cu toate acestea, vulnerabilitatea
față de factorii externi rămîne actuală.
Produsul intern brut (PIB) a crescut. PIB în anul 2016 a însumat 134,5 mild. lei,
majorîndu-se faţă de perioada respectivă a anului 2015 cu 4,1% (în preţuri comparabile). Cea
mai semnificativă influenţă asupra creşterii PIB a avut valoarea adăugată brută creată în
agricultură – cu 2,2 puncte procentuale (p.p.); comerț cu ridicata și cu amănuntul – cu 0,9 p.p.;
transport și depozitare; informații și comunicații; industria extractivă și prelucrătoare; activități
profesionale, științifice și tehnice – cîte 0,3 p.p.
Tabelul1

Modificarea față de anul

Anii PIB total (mil lei)
precedent (%)

2012 87847 ↓ 0,8

2013 99879 ↑ 8,9

2014 111757 ↑ 4,6

2015 121851 ↑ 0,5

2016 134476 ↑ 4,1

„ Dinamica Produsului Intern Brut a Rpublicii Moldova pe parcursul anilor 2012-2016”

Sursa: Biroul National de Statistică a Republicii Moldova

2
 Dinamica PIB-ului pe perioada anilor 2012-2016
160000
140000 134476
121851
120000 111757
99879
Milioane LEI

100000 87847
80000
60000
40000
20000
0
2012 2013 2014 2015 2016
Anii

PIB

Figura 1: Dinamica Produsul Intern Brut în Republica Moldova pe parcursul anilor 2012-2016
Sursa: Biroul National de Statistică a Republicii Moldova

Preţurile de consum au crescut moderat. În luna martie 2017 rata inflației a constituit
2,8% față de decembrie 2016, înregistrînd o majorare de 2,7 p.p. comparativ cu rata inflației în
aceeași perioadă a anului 2016. Rata inflaţiei anuală a constituit 5,1%, fiind încadrată în limita
ţintei inflaţiei stabilite de BNM (5% +/-1,5%).
Leul moldovenesc s-a apreciat faţă de dolar și s-a depreciat ușor față de Euro. De la
începutul anului 2017 moneda naţională a marcat o apreciere de 2,5% faţă de dolarul SUA în
termeni nominali (de la 19,98 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2017 pînă la 19,48 lei la
31.03.2017). Faţă de Euro leul moldovenesc s-a depreciat cu 0,1%. Stocul activelor valutare de
rezervă ale BNM la 31.03.2017 a atins o valoare de 2256,4 mil. dolari, majorîndu-se cu 2,3%
comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2016 şi cu 29,2% faţă de situația la
31.03.2016.
Activitatea de creditare a economiei este pasivă. Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii
martie 2017 a constituit circa 70,2 mild. lei şi s-a majorat cu 11,1% comparativ cu sfîrșitul lunii
martie a anului trecut. Evoluţia masei monetare M3 a fost determinată de majorarea cu 25% a
volumului depozitelor în monedă naţională. Soldul depozitelor în valută străină (calculat în lei) s-
a diminuat cu 3,1%. Soldul creditelor acordate economiei au fost sub nivelul perioadei similare a
anului trecut (-8,8%).

3
 Veniturile și cheltuielile bugetului public naţional (BPN) au crescut esențial. În
ianuarie-martie 2017 la BPN au fost acumulate venituri în sumă de circa 12 mild. lei, cu 20,9%
mai mult faţă de ianuarie-martie 2016. S-au efectuat cheltuieli în sumă totală de circa 12,3 mild.
lei - cu 24,8% mai mult, respectiv. În ansamblu, BPN a înregistrat un deficit de 267,5 mil. lei,
comparativ cu excedentul de 90,5 mil.lei în ianuarie-martie 2016.
Investiţiile s-au diminuat esențial. În anul 2016 volumul investiţiilor în active materiale
pe termen lung a însumat circa 19,4 mild. lei, cu o descreştere de 13,9% (în preţuri comparabile)
faţă de anul 2015. Din acestea, lucrările de construcţii-montaj au constituit circa 9,9 mild. lei şi s-
au diminuat cu 10%, respectiv.
Situația în sfera socială prezintă semne de ameliorare. Cîştigul salarial nominal mediu
lunar al unui salariat din economia naţională pentru luna decembrie 2016 a constituit 6003,7 lei
şi s-a majorat cu 14,8% faţă de luna decembrie 2015. În termeni reali salariul s-a majorat cu
12,1%. Mărimea minimului de existență pentru anul 2016 a constituit în medie pe lună pentru o
persoană 1799,2 lei, fiind în creștere față de anul 2015 cu 3,8%.Veniturile disponibile lunare ale
populației pentru anul 2016 au constituit în medie pe o persoană 2060,2 lei, în creștere față de
anul 2015 cu 5,3% în termeni nominali, iar în termeni reali – în descreștere cu 1%. Cheltuielile
medii lunare de consum ale populației pentru anul 2016 au constituit în medie pe o persoană
2116,8 lei, fiind în creștere față de anul 2015 cu 3,3% în termeni nominali, iar în termeni reali –
în scădere cu 2,9%. Valoarea medie a pensiei lunare la 1 aprilie 2017 a fost de 1354,75 lei și s-a
majorat cu 16,3% față de aceeași dată a anului 2016 în termeni nominali. Rata șomajului
(proporția șomerilor (conform BIM) în populația activă) la nivel de țară pentru anul 2016 a
înregistrat 4,2%, fiind cu 0,7 p.p. mai mică față de anul 2015. La oficiile forței de muncă în
perioada ianuarie-martie 2017 au fost înregistrați 13,8 mii șomeri, fiind cu 15,3% mai puțini față
de numărul acestora înregistrați în perioada similară a anului 2016.

Valoarea Produsul Intern Brut în milioane lei cît și modificarea acestuia pe parcursul
anilor 2012-2016 este prezentată în următorul tabel. Așa cum Produsul Intern Brut este valoarea
montară de piață a bunurilor și serviciilor finale produse într-o perioadă de un an, valoarea
acestuia penru anul 2017 nu a fost introdusă în tabel.
Tabelul 1
Inflaţia

Asupra modificărilor prețurilor în anul curent au influențat politica monetară condusă de Banca
Națională a Moldovei, stabilitatea cursului de schimb, precum și prețurile mondiale la resursele
energetice și produsele agricole.

4
 13.2 13.5 13.6 13.4
14 12.2 12.6
12 10.3
9.4
10 8.1 8.3 8.6 8.3 7.9
7.1 7.6 7.4 7.0
8
4.7 5.1
6 3.6 3.0 2.6 2.4 3.0
2.9 2.5
4 1.2 1.8 1.1 1.3 1.2
2 0.9 1.0 0.5 0.1 -0.5 0.8 0.0 0.0 0.6 0.5 1.2
0.7 -0.4 0.2 -0.3 -0.9 -0.4 1.2 0.4
0
-2

02.2016
03.2015

07.2015

10.2015

11.2015

12.2015

01. 2016

03.2016

04.2016

05.2016

06.2016

07.2016

12.2016

01.2017

02.2017

03.2017
04. 2015

05. 2015

06. 2015

08. 2015

09. 2015

08. 2016

09. 2016

10. 2016

11. 2016
Rata inflației faţă de luna precedentă Rata inflației faţă de luna respectivă a anului precedent

Dinamica ratei inflației, %

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Dinamica ratei anuale a inflației

(fată de luna respectivă a anului precedent), %
12

Rata inflaţiei
Rata inflaţiei exclusiv produse alimentare şi băuturi, combustibili, produse şi servicii cu preţuri reglementate
Rata inflaţiei exclusiv produse alimentare şi băuturi
Rata inflaţiei exclusiv produse şi servicii cu preţuri reglementate
Rata inflaţiei exclusiv combustibil

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Rata inflaţiei de bază (1,7%) a fost cu 1,1 p.p mai mică decît nivelul ratei inflaţiei. Prețurile la
produse şi servicii reglementate s-au majorat cu 4,3% faţă de decembrie 2016, majorîndu-se cu
1,5 p.p. față de IPC general.

Concluzii:
Economia Republicii Moldova începe să contureze primele semne de învigorare a
activității economice: producția industrială și comerțul exterior revin pe un trend ascendent,
transferurile de peste hotare au înregistrat o creștere pronunțată, veniturile și cheltuielile bugetare

5
– de asemenea, salariul în termeni reali a crescut etc. Politica monetară rigidă a Băncii Naționale
a Moldovei (BNM) a condus la menținerea ratei inflației sub ținta stabilită și deprecierea
neînsemnată a valutei naționale. Cu toate acestea, vulnerabilitatea față de factorii externi rămîne
actuală.
Preţurile de consum au crescut moderat. În luna martie 2017 rata inflației a constituit
2,8% față de decembrie 2016, înregistrînd o majorare de 2,7 p.p.
Analizînd evoluția Produsului Intern Brut al Republicii Moldova pe parcursul perioadei
2012-2016 se observă o continuă creștere a acestui indicator. Cea mai mare creștere a acestui
indicator macroeconomic a fost înregistrat în anul 2016, constituind 134476 milioane lei .Iar cea
mai mică valoare a fost în anul 2012 fiind de 87847 milioane lei.
Modificările prețurilor în anul curent au influențat politica monetară condusă de Banca
Națională a Moldovei, stabilitatea cursului de schimb, precum și prețurile mondiale la resursele
energetice și produsele agricole.

Surse bibliografice:
1. http://www.mec.gov.md/ro/documents-terms/situatia-macroeconomica-note-informative-
privind-evolutia-social-economica. Accesat la 04.06.2017, ora 13:23

6
 Crizele în Economia Mondială

Criza – reprezintă o perturbare bruscă a echilibrului economic de amlploare în

desfășurarea activității economice și inversarea tendinețelor ascendente prin tendințe
descendente în activitatea economică, find exprimată prin creșterea stocurilor de produse
nevîndute și prin scăderea producției, prin diminuarea prețurilor, prin șomaj și scăderea cururilor
bursiere.
De-a lungul mai multor ani economia mondială a cunoscut mai multe crize economice.
Cele mai mari și importante sunt următoarele crize economice:
Criza economică mondială(2007-2009) a început în luna decembrie 2007,în momentul
când s-a pierdu încrederii investitorilor americani în ipotecarea securitizată, ceea ce a condus la o
criză de lichidități și a determinat o injectare substanțială de capital în piețele financiare din
partea Rezervei Federale americane, a Băncii Angliei și a Băncii Centrale Europene. Indicele
TED spread (ce descrie riscul de creditare perceput în economia generală) a sărit în iulie 2007 și
a oscilat vreme de un an iar apoi a crescut din nou în septembrie 2008, atingând valoarea record
de 4,65% în 10 octombrie 2008.
Criza s-a agravat în 2008, întrucât bursele de valori din lume s-au prăbușit sau au intrat într-o
perioadă de instabilitate acută. Un număr mare de bănci, creditori și companii de asigurare au dat
faliment în săptămânile ce au urmat. Țările afectate drastic de criză au avut creșteri semnificative
ale salariului minim, impuse prin legislație
Consecința a fost creșterea galopantă a șomajului ajungând în scurt timp la 12,8%. Cea mai
afectată țară de criza economică din U.E. este Letonia. Pe de altă parte, singura țară din U.E. care
a intrat în clasamentul țărilor cel mai puțin afectate de criză este Suedia[5], una dintre cele 6 țări
europene care nu au salariu minim.
Criza petrolului din 1973. In timpul razboiului Yom Kippur (Iom Kipur), OPEC a
refuzat sa acorde petrol tarilor ce au sprijinit Israelul, astfel a proclamat embargo asupra
livrarilor de petrol. Pretul unui baril de petrol a crescut de patru ori, ce putea conduce la un
posibil colaps al bugetului in economiile mai putin stabile. Criza a durat pana pana in 1974.
Marea Depresiune (1929-1940): originara din SUA, extinzandu-se in plan mondial
odata cu crahul bursier din 29 octombrie 1929 (Black Tuesday). Cauzele au fost cele de
supraproductie, de distributie inegala a bogatiei, tarife ridicate si datoria de razboi. In 1993, rata
somajului a atins nivelul de 25%, iar salariile au fost diminuate cu aproximativ 60%. In 1932,
Franklin D. Roosevelt a propus un nou plan focusat pe ajutor, redresare si reforma.
Banca Centrala a Americii intervine prin restrangerea masei monetare si prin
restrictionarea creditelor, ceea ce duce la falimente in toate sectoarele economiei: agricultura,
industrie, banci. Panica duce la falimentul a aproape 9.000 de banci pe plan mondial in timpul
anilor '30.

7
 SUA adopta masuri protectioniste prin majorarea tarifelor vamale cu 52% pentru
aproximativ 20.000 de produse de import. Statele europene impun, la randul lor, legi prohibitive
fata de exporturile americane. Comertul international scade la o treime, impingand economiile
lumii in cea mai grava criza financiara din istorie. Rata somajului ajunge in unele tari la 33%,
activitatea in constructii a fost practic oprita, preturile produselor agricole scad cu 40-60%.
Criza financiara din Asia (1997): a inceput in Thailanda, prin colapsul financiar al
Baht, cauzat de decizia guvernului ce a lasat moneda nationala sa se devalorizeze fata de dolarul
american. Criza a durat aproximativ 2 ani, pana in 1999.
Ceea ce a fost numit "miracolul economic asiatic" s-a transformat intr-un dezastru in iulie
1997, moment in care investitorii au facut ceea ce stiu mai bine: si-au pierdut increderea, in
special in monedele asiatice. Randamentele ridicate au facut pietele asiatice atragatoare, dar cand
Statele Unite au incercat sa opreasca propria recesiune prin scaderea ratelor de dobanda, piata
americana a devenit mai atractiva si, in consecinta, pietele asiatice erau acum prea riscante.
Un efect de domino a urmat, incepand din Thailanda si care s-a raspandit in Filipine,
Hong Kong, Indonezia, Malaezia, si nu numai, declansand o criza mondiala fara precedent.
Pietele asiatice care s-au bucurat ani buni de prosperitate s-au prabusit: Thailanda cu 75%, Hong
Kong-ului cu 23% si Singapore cu 60%. Nici o piata financiara la nivel global nu a ramas
neatinsa.
Criza economica din Rusia sau Criza rublei (1998). Cauzele fac referire la un nivel
inalt de coruptie, la un set de reforme economice ineficiente si instabilitatea politica.
Produsul Intern Brut al celor zece tari ASEAN a scazut cu 31% in 1998, multe firme au dat
faliment, in timp ce milioane de persoane au ajuns sa straiasca la limita subzistentei.
Cele mai afectate tari au fost Coreea de Sud, Indonezia si Thailanda, state ce au apelat la un
ajutor de 40 de miliarde de euro de la Fondul Monetar International. Desi mai putin afectate,
China, Taiwan, Hong Kong, Malaezia, Filipine si India au avut de suferit de pe urma scaderii
increderii investitorilor in regiune.
Souk Al-Manakh Kuwait- 1982 Souk Al-Manakh reprezenta o bursa paralela celei
oficiale in care se tranzactionau instrumente financiare foarte riscante. Multi arabi s-au imbogatit
in urma exploziei pretului petrolului in anii '70, iar in anii care au urmat, pe fondul speculatiilor
la bursa, indicii bursieri au crescut foarte mult. In 1977, bursa oficiala a clacat. In acel moment,
Guvernul a intervenit impunand reguli de tranzactionare extrem de rigide, situatie care i-a impins
pe speculatori spre bursa neoficiala Souk Al-Manakh. Trebuie spus ca in perioada sa de glorie,
Al-Manakh avea a treia capitalizare din lume, dupa NYSE si bursa de la Tokio. In urma acestui
crash, cu exceptia unei singure banci comerciale, toate celelalte banci din Kuwait au dat faliment
sau au fost nationalizate.

Lunea Neagra (1987): pietele bursiere din plan mondial s-au prabusit, printre cauze
evocandu-se probleme referitoare la programul de trading, dispute referitoare la politica
monetara si anticipatiile pesimiste privind inflatia. Criza a inceput in Hong-Kong, unde s-au

8
inregistrat pierderi de circa 45.8% din valorile inregistrate, raspandindu-se spre Vestul Europei,
lovind chiar si SUA

Hiperinflatia din Germania (1921-1924). Prin Tratatul de la Versailles, Germania a fost

obligata la plata unor rate, a unor despagubiri de razboi in valoare de aproximativ 132 mld.
marci-aur. Datorita epuizarii rezervei de aur, preturile bunurilor si serviciilor au crescut rapid, iar
banca centrala a actionat spre tiparirea unor noi bancnote. In 1914 rata de schimb intre marca si
dolar era de 4 la 1, iar in 1923 rata ajunsese la 1 miliard la 1. Finalmente, Germania s-a orientat
spre o reforma monetara prin introducerea Rentenmark, ce a stabilizat economia. Mai mult de 26
de milioane de germani nu aveau de lucru, dintr-un total de 65 de milioane.
Criza financiara internationala (2008-2013): originara din SUA, in epicentru aflandu-
se falimentul bancii Lehman Brothers. Cauzele sunt legate de politici monetare publice sarace,
reglementare necorespunzatoare, promovarea politicii banilor ieftini, evaziuni si fraude fiscale
s.a.
Marea stagflatie s-a caracterizat prin scaderea veniturilor, reducerea consumului,
cresterea somajului si a preturilor. Fenomenul pune multe probleme bancilor centrale, in practica
neexistand masuri pentru combaterea concomitenta a inflatiei si a scaderii economice: politicile
monetare de stimulare a cresterii duc la explozia inflatiei, in timp ce lupta impotriva inflatiei va
duce la adancirea declinului economic. Perioada de recul a luat sfarsit odata cu reusita bancilor
centrale americane, germane si japoneze de a promova politici stricte anti-inflatie.
Criza datoriilor suverane (2009-2013). Criza financiara internationala a generat
dificultati in refinantarea datoriilor guvernamentale, astfel cele mai afectate tari au fost: Grecia,
Irlanda, Italia, Portugalia, Spania, Franta si Cipru.
Panica Bancara (1907): declansata de o tentativa de manipulare a pietei de actiuni
(corner the market), ce a avut precum tinta compania United Cooper, incercandu-se cumpararea
unui numar suficient de mare de actiuni, astfel incat cumparatorul sa poata manipula piata.

Concluzii
Criza economică este o tulburare bruscă a echilibrului economic, fiind exprimtă prin
creșterea stocurilor de produse nevîndute și reducerea proucției, prin scăderea prețurilor, prin
șomaj și scăderea cursurilor bursiere.
Criza economică poate afecta orice regiune, țară sau întreaga lume. Ele au avut loc în
diferite perioade de dezvoltare economică și încă o să mai existe în viitor, deoarece acestea
reprezintă efectul a mai multor probleme declanșatoare. Aspectele acesteia diferă de la o țară la
alta, dar totuși există anumite trăsături specifice prin care aceste a se asemănă:
Scăderea generală a prețurrilor; Dezechilibrul în toate ramurile de stat; Aspect psihologic negaiv
asupra populației;Reducerea numărului de poulație e.t.c.

9
 Surse bibiografice
1. TOMȘA A., coordonator Teorie Economică Tipografia Centrală, Chișinău, 2013, ISBN
9789975-53-211-2 pag. 73-78
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Criza_Economic%C4%83_Mondial%C4%83_(2008-
prezent)
3. http://www.wall-street.ro/articol/Money/187655/criza-financiara-mania-lalelelor-sau-
deceniul-pierdut-din-japonia.html?full
4. http://economiaonline.ro/top-10-crize-financiare-din-istoria-mondiala/

10
 Analiza Pieței Muncii în Republica Moldova

Forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea şi șomajul în anul 2016

Biroul Naţional de Statistică anunţă că în anul 2016 populația economic activă a

Republicii Moldova a constituit 1272,8 mii persoane, fără modificări esenţiale față de anul 2015.

49.70%
50.30%

Bărbați Femei

Figuara1: Ponderea populației pe sexe în Republica Moldova pentru anul 2016

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Majoritatea populației o onstituie bărbații cu o pondere de 50,3% din întreaga populație,

comparativ cu ponderea femeilor, care reprezintă 49,7%.

46.80%
53.20%

Mediul rural Mediul urban

Figura 2: Ponderea persoanelor economic active în mediul rural și urban în Republica

Moldova în 2016
Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Majoritatea persoanelor economic active provin din mediul rural constituind 53,2% din
totalitatea populației active, iar persoanele din mediul urban reprezintă 46,8%.

11
 Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia populaţiei active de 15 ani şi
peste în populaţia totală de aceeaşi categorie de vârstă) a constituit 42,6%, fiind practic la nivelul
anului 2015 ( 42,4%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul populaţiei masculine –
45,4%, în comparaţie cu cea feminină – 40,1%. Ratele de activitate pe medii au înregistrat
următoarele valori: 45,0% în mediul urban și 40,8% în mediul rural. În categoria de vârstă 15-29
ani acest indicator a avut valoarea 30,9%, iar în categoria 15-642 ani – 47,2%. Rata de activitate
a populaţiei în vârstă de muncă conform legislației naționale (16-56 ani pentru femei şi 16-61 ani
pentru bărbaţi) a fost de 50,0%.
Populaţia ocupată a constituit 1219,5 mii persoane, fără modificări semnificative față de
2015 (+1,3%). Ca şi în cazul populaţiei economic active, nu au fost înregistrate disparităţi pe
sexe (50,3% femei și 49,7% bărbați), ponderea persoanelor ocupate din mediu rural a fost mai
mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (respectiv 54,1% mediul rural și 45,9%
mediul urban).
Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de
15 ani şi peste faţă de populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă) a fost de 40,8%, fără
modificări semnificative față de anul 2015 (+0,5 p.p.). Rata de ocupare a bărbaților (43,0%) a
fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (39,0%). În distribuţia pe medii de reşedinţă acest
indicator a avut valoarea 42,3% în mediul urban și 39,7% în mediul rural. Rata de ocupare a
populaţiei în vârstă de muncă (16- 56/61 ani) a fost de 47,7%, a populaţiei în vârstă de 15-64 ani
– 45,2%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a înregistrat valoarea de 28,4%.

Figura 1:Evoluția ratelor de activitate și ocupare

Sursa:Anuarul Statistic al Republicii Moldova

În distribuția persoanelor ocupate pe activităţi economice3 rezultă că în sectorul agricol

au activat 410,9 mii persoane (33,7% din totalul persoanelor ocupate). Din rândul acestora, 44 la
sută (sau 14,7% din total ocupare) o constituie persoanele ocupate cu producerea produselor

12
agricole în exclusivitate pentru consumul propriu. Faţă de 2015 numărul populaţiei ocupate în
agricultură a crescut cu 29,1 mii, sau cu 7,6%.
În activităţile non-agricole au fost ocupate 808,6 mii persoane, fiind în descreștere cu
1,6% față de a. 2015. Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 12,1% (12,3% în
2015), iar în construcţii 5,0% (5,4% în 2015). Faţă de nivelul anului trecut numărul persoanelor
ocupate în industrie a rămas practic neschimbat (-0,1%), iar în construcții s-a micșorat cu 6,7%.
În sectorul servicii au activat 49,2% din totalul persoanelor ocupate, ponderea acestora nu s-a
modificat semnificativ față de 2015 (50,5%).
În repartizarea după forme de proprietate 75,8% din populația ocupată a activat în
sectorul privat și 24,2% - în sectorul public.
Structura populaţiei ocupate după statutul profesional relevă, că ponderea salariaților a
constituit 63,0% din total. Marea majoritate a salariaților (92,1%) a fost angajată pe o perioadă
nedeterminată de timp.
Munca nedeclarată în rândul salariaţilor a constituit 7,1%, fără modificări semnificative
față de nivelul anului precedent (7,5% în 2015). Practica de angajare fără perfectarea contractelor
individuale de muncă (în baza unor înţelegeri verbale) este mai frecventă printre salariaţii bărbaţi
(8,2%) decât salariaţii femei (6,1%). Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în
baza unei înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură (40,8%) și comerț (23,2%).
În sectorul informal au lucrat 16,2% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar
36,4% au avut un loc de muncă informal. Din numărul persoanelor ocupate informal salariații au
alcătuit 14,0%.
Din totalul salariaților 8,1% aveau un loc de muncă informal. Salariu „în plic” primesc
8,3% din salariaţi: 6,7% primesc tot salariul „în plic”, iar 1,6% o parte. Cele mai mari ponderi ale
salariaţilor care primesc salarii „în plic” se estimează pentru activităţile de agricultură (43,2%),
comerț (23,1%) și industrie (8,6%).
Numărul persoanelor sub-ocupate5 (persoane care au avut un loc de muncă, a căror
număr de ore efectiv lucrate, în total, în timpul perioadei de referinţă a fost mai mic de 40 ore pe
săptămână, care au dorit şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare) a fost de 80,7 mii,
ceea ce reprezintă 6,6% din totalul persoanelor ocupate. Numărul persoanelor din această
categorie a crescut cu 7,9% (+ 5,9 mii) în comparație cu 2015.
Fiecare a șaptea persoană ocupată (13,9%) a declarat că ar fi dorit să schimbe situaţia în
raport cu locul actual de muncă, pe motiv că nu este satisfăcută de nivelul remunerării (situaţie
inadecvată în raport cu venitul5). Majoritatea din ele (86 la sută) doresc o remunerare mai mare
pe oră. Cota parte a acestora în total ocupare a constituit 12,0%, fiind în ușoară descreștere față
de anul precedent (13,1%). Restul sunt gata să lucreze ore adiţionale pentru un venit mai mare.
Numărul şomerilor, estimat conform definiţiei Biroului Internaţional al Muncii a fost de
53,3 mii, fiind cu 8,8 mii mai mic față de 2015 (62,1 mii). Şomajul a afectat într-o proporţie mai
mare bărbații – 65,7% din total șomeri şi persoanele din mediul urban – 67,0%.

13
 Rata şomajului (ponderea şomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de ţară a înregistrat
valoarea de 4,2%, fără modificări semnificative faţă de 2015 (4,9%). Rata şomajului la bărbaţi a
fost de 5,5% iar la femei - de 2,9%. Disparităţi semnificative au fost înregistrate între medii:
6,0% în urban, față de 2,6% în rural. În rândul tinerilor (15-24 ani) rata șomajului a constituit
11,2%. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 8,1%.
Rata şomajului este unul din cei patru indicatori ai sub-utilizării forţei de muncă, denumit
LU1 de BIM. Toți indicatorii privind sub-utilizarea forţei de muncă, calculați pentru Republica
Moldova se prezintă astfel:

Figura 2:Evoluția indicatorilor de sub-utilizare a forței de muncă

Sursa:Anuarul Statistic al Republicii Moldova
Rezoluția „Statisticile privind activitatea de muncă, ocuparea și sub-utilizarea forței de
muncă”, adoptată de a 19-a Conferință Internațională a Statisticienilor Muncii (2013) definește
patru indicatori de sub-utilizare a forței de muncă:
LU1: Rata șomajului
LU2: Rata compusă a sub-ocupării în raport cu timpul şi şomajului
La calcularea acestui indicator, pe lângă şomeri, se iau în calcul şi persoanele sub-
ocupate. Formula de calcul este :

14
Unde, forţa de muncă = șomeri+ocupați
LU3: Rata compusă a şomajului şi forţei de muncă potenţiale
La calcularea acestui indicator, pe lângă şomeri, se iau în calcul persoanele care constituie forţa
de muncă potenţială şi anume persoane care:
- caută de lucru, dar nu sunt disponibile, din diferite motive, să înceapă lucrul;
- nu caută de lucru, dar doresc să lucreze şi sunt disponibile
Formula de calcul este :

Unde, forţa de muncă extinsă= șomeri+ocupați+forța de muncă potențială

LU4: Indicatorul compozit de subutilizare al forţei de muncă
La calcularea acestui indicator se iau în calcul toate persoanele a căror dorință de a lucra nu este
satisfăcută.
Formula de calcul este :

Populaţia inactivă de 15 ani p peste a constituit 1712,7 mii persoane, sau 57,4% din
totalul populaţiei de aceeaşi categorie de vârstă, fără modificări semnificative față de 2015 (-0,2
p.p.).
Din punct de vedere al relaţiei cu piaţa muncii din Moldova, în cadrul populaţiei inactive,
se disting câteva categorii importante:
A. Persoane care nu doresc să lucreze: 1361,9 mii în anul 2016
Din acestea:
A.1. pensionari: 617,1 mii;
A.2. persoane care nu doresc să lucreze deoarece învaţă sau studiază: 265,3 mii;
A.3. persoane care nu doresc să lucreze pentru venit deoarece îngrijesc de familie: 192,5 mii;
A.4. persoane care se află în ţară, dar care nu doresc să lucreze în Moldova deoarece deja au un
loc de muncă (permanent sau sezonier) peste hotare sau persoane care planifică să lucreze peste
hotare: 172,0 mii;
B. Persoane declarate de către gospodării aflate peste hotare, la lucru sau în căutare de
lucru: 319,0 mii persoane;
C. Persoane descurajate în a-şi mai găsi un loc de muncă în ţară: 12,7 mii persoane.

15
 Sumând numărul persoanelor din grupurile A.4. și B. se obține un număr de 491 mii
persoane, sau 28,6% din numărul total de persoane inactive cu vârsta de 15 ani și mai mult, care
participă sau planifică să participe pe piața forței de muncă din alte țări. În 20086 acest indicator
avea valoarea de 23,9%.
Un interes aparte îl reprezintă grupul tinerilor (15-29 ani) inactivi, care nu fac parte din
ocupaţi, nu studiază/învaţă în cadrul sistemului formal de educaţie şi nu participă la nici-un fel de
cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educaţie (grupul NEET7).
În 2016, din grupul NEET făceau parte 328,9 mii tineri, sau 56,8% din numărul total de
tineri inactivi. Din rândul acestora, în 2016:
127,9 mii lucrau peste hotare, majoritatea bărbaţi (75%);
83,3 mii nu doreau să lucreze deoarece îngrijeau de familie, majoritatea femei (98,7%);
56,4 mii se aflau în ţară, dar nu doreau să lucreze în Moldova deoarece deja aveau un loc de
muncă (permanent sau sezonier) peste hotare sau planificau să lucreze peste hotare, majoritatea
bărbaţi (76,1%);
20,2 mii erau şomeri, majoritatea bărbaţi (61,9%)

Concluzii:
Creşterea economică se bazează pe politicile economice stimulatoare a activităţii de
întreprinzător,de îmbunătăţire a climatului de afaceri şi de sporire a atractivităţii investiţionale a
ţării, toate acestea au scopul de a schimba paradigma de dezvoltare economică a Republicii
Moldova, de la o economie bazată pe consumul alimentat de remitenţe la una orientată spre
export.
Reieşind din prognoza revizuită a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2015-2017
efectuată decătre Ministerul Economiei se prognozează o creştere a PIB de 4,5%.Aceata afirmă
ca în anul 2017 este necesar un număr mai mare de forţă de muncă atât pentru specialişti cât şi
pentru muncitori. De asemenea cerinţele pieţei muncii vor fi orientate spre comerţ, preponderent
pentru meserii muncitoreşti. Principala disfuncţionalitate a pieţei muncii este discrepanţa între
cererea şi oferta forţei demuncă.
Se atestă un deficit de forţă de muncă calificată, care este reflectat în două aspecte:
- lipsa personalului calificat
- fluctuaţia mare pe anumite segmente ocupaţionale.

Surse bibiografice:
1. http://angajat.md/files/PROGNOZA%20%202015.pdf. Accesat pe 30.05.2017, ora 16:09
2. http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=5585. Accesta pe
30.05.2017, ora 16:30

16
 Istoria inflațiilor în Țările Europei

Inflația este un fenomen și un proces economico-social complex, care a devenit general

și persistent în epoca noastră. Ea se caracterizează prin creșterea relativ puternică și cumulativă a
prețurilor și deprecierea monetară și provine din devansarea puterii de cumpărare a
consumatorilor față de cantitatea de bunuri și servicii puse la dispoziția lor.
Politicile antiinflaționiste, de asigurare a unei stabilitați monetare relative, de menținere a
prețurilor în limite rezonabile, pornesc de la premiza asigurarii, simultan, și a creșterii economice
și limitarii șomajului
Diversitatea și varietatea politicilor antiinflaționiste permit gruparea lor după mai multe criterii:
● După intensitatea și sensul procesului;
● După metodele și instrumentele folosite;
● În raport de faptul dacă inflația este anticipată, ca și de calitatea acestei anticipări;
● În funcție de doctrina social-economică ce stă la baza politicii adoptate.
Indifferent de criterial de grupare al politicilor antiinflationiste, toate masurile și
instrumentele sunt concepute în șsa fel încît să acționeze în direcția lichidării sau atenuării
ecartului inflaționist, fie dinspre cererea agregata, fie dinspre oferta agregata.
În acest sens se aplică mai multe căi și mijloace de lupta cu inflația. Mijlocul cel mai tentant de
atenuare a inflației constă în blocajul prețurilor. Prin blocarea prețurilor se suprimă manifestarea
vizibila a inflației. Acesta este motivul pentru care guvernanții revin periodic la aceasăa masură,
indiferent de orientarea lor politică.
Într-o economie de piață descentralizată, este aproape imposibil de a fi controlate toate
prețurile și toate tranzacțiile în mod uniform, iar aplicarea unui blocaj generalizat se dovedeste o
operațiune delicată. Unele prețuri sunt fixate în mod direct. În alte cazuri ceea ce se fixeaza sunt
marjele de distribuție.
Blocarea prețurilor implică o serie de mari dificultăți. Dacă pe de o parte, evită creșterile, pe de
alta, ea are drept consecință și impiedicarea scăderilor. Blocajul nu poate fi menținut în mod
rezonabil mai mult decît cîteva luni, deblocajul, risca să anuleze beneficiile blocajului, dar și să
provoace mari ajustări și în final să relanseze inflația.
Într-o economie de schimb, blocajul prețurilor poate avea efecte perverse greu de
prevăăzut și de controlat, în măsura în care apar și se perpetueaza.
În lupta cu inflația și cu efectele ei negative sunt bine venite măsurile indirecte de politică
economică cu impact asupra mărimii și dinamicii cererii agregate, pe de o parte, și cu impact
asupra mărimii și dinamicii ofertei agregate, pe de alta parte.

17
 De-a lungul anilor, inflaţia şi-a lăsat amprenta sub diverse forme asupra economiei
româneşti. Pe termen lung aceasta este prezentă în orice economie, aşadar acest fenomen nu
poate fi controlat în totalitate ci doar influenţat
● Deflatia, prin care statul urmareste blocarea sau temperarea cresterii preturilor, precum si
majorarea puterii de cumparare a monedei prin diminuarea cantitatii de moneda in circulatie.
Formele pe care le imbraca deflatia sunt:
● Revalorizarea este masura prin care statul urmareste reintoarcerea monedei nationale la cursul
initial avut, mai mare. Se constituie intr-o masura antiinflationista in masura in care se
restabileste increderea in moneda. Are si efecte negative prin aceea ca scumpeste exporturile si,
de aici, reducerea posibilitatii procurarii de valuta cu consecinte negative asupra importurilor.
● Devalorizarea inseamna adaptarea legala a cursului oficial al monedei nationale, mai mare, la
cel al pietei, mai mic. Are ca element pozitiv faptul ca ieftineste exportul. De asemenea, conduce
la o reasezare a preturilor pe baza unor criterii care rezulta din adevaratele raporturi valorice
indicate de realitatea practica. Devalorizarea poate semana insa si neincredere in moneda, atunci
cand nu este corelata cu masuri de crestere a productiei, asigurarea echilibrului bugetar, control
riguros al emisiunilor monetare si al acoperirii temeinice.
● Manevrarea taxei scontului sau, direct, a ratei dobanzii. Ca forma de existenta a dobanzii,
scontul poate fi folosit ca instrument in lupta impotriva inflatiei. Se pleaca de la premisa ca prin
credit se alimenteaza in mare masura canalele circulatiei monetare. Strangularea acestei cai de
acces nu e posibila decat prin scumpirea imprumutului. Cum pretul imprumutului, in ultima
instanta, nu este altul decat rata scontului sau cea a dobanzii, normal ca se va proceda la ridicarea
nivelului acestora.
In acest context , este evident faptul ca nivelul taxei de rescont influenteaza in mod
direct taxa scontului, adica dobanda pe care bancile comerciale o percep de la detinatorii de
efecte de comert, atunci cand acestia doresc sa transforme aceste titluri in lichiditati, inainte de
scadenta. De precizat, ca taxa scontului, este intotdeauna superioara taxei de rescont.
Dimpotriva, cand se urmareste o contractie a masei monetare, mareste taxa rescontului,
scumpind astfel creditul din economie si implicit reducand volumul acestuia. Acest instrument
de politica monetara are insa o anumita limita de eficacitate, in sensul ca banca centrala nu-l
poate folosi decat in masura in care bancile comerciale au nevoie de credite de refinantare.
● Reducerea impozitelor si taxelor indirecte. Incepand cu anii '80 masura a facut, coroborare cu
ridicarea ratei dobanzii si o emisiune monetara moderata in raport si in aceeasi cadenta cu ritmul
cresterii economice, obiectul unei politici economice oficiale, cunoscuta sub numele de politica
sau doctrina ofertei. Promotorii acesteia, si in special A. Laffer, pun accentul pe stimularea
productiei, a ofertei. In deplin acord, cu Legea Say, ei socotesc, ca cererea este usor de creat in
conditiile in care emisiunea monetara este un monopol al statului; banii, indiferent de forma, o
data ajunsi in economie, inseamna cerere potentiala. Mai dificil, mai greu realizabila este
productia, oferta. Or, un mijloc de a o stimula inseamna, in aceasta viziune, reducerea fiscalitatii.
In afara de faptul ca impozitele si taxele indirecte mari devin componente ale unor preturi, in
mod logic mari, ele sufoca viata intreprinderii. Partizanii doctrinei ofertei au demonstrat ca

18
tocmai prin decorsetarea firmei de povara unei fiscalitati ridicate statul are sansa sa incaseze mai
mult din aceasta sursa; se are in vedere o rata mica a impunerii, aplicabila unei mase impozabile
tot mai mari, urmare si ea a unei cifre de afaceri in crestere.
● Indexarea preturilor, stabilirea unui raport de interdependenta cu cel al veniturilor si al puterii
de cumparare. Se mizeaza aici, indeosebi, pe efectul de stabilitate pe care o astfel de masura il
poate produce asupra climatului economic si social. Pe termen scurt, lupta impotriva inflatiei
comporta in general trei alte categorii de politici: blocajul monedei, blocajul cheltuielilor publice
si blocajul veniturilor. Dar pentru a invinge inflatia trebuie atacate cauzele sale profunde:
Riscul este de aceeasi natura cand se recurge la un blocaj al cheltuielilor publice. Mai putine
piete publice pentru intreprinderi inseamna o activitate mai redusa si somaj mai mult. Dar nu este
sigur ca somajul actioneaza impotriva inflatiei. Salariile celor care muncesc sunt indexate si isi
urmeaza drumul. Cat despre someri, ei continua sa faca presiuni asupra costurilor prin cresterea
cotizatiilor ce trebuie varsate pentru asigurarea de somaj. In crizele antebelice fiecare
intreprindere putea sa-si reduca costurile concediind personalul excedentar. Actualmente, fiecare
intreprindere crede ca-si reduce costurile prin concedieri, dar ansamblul intreprinderilor si in
ultima instanta fiecare dintre ele plateste in compensatie contributia la fondul de somaj.
Politicile veniturilor au condus la rezultate mai degraba favorabile, cu conditia sa nu
degenereze in conflict social generalizat.
Daca multe componente conduc, intr-adevar, la cresterea preturilor, exista si un mecanism
puternic de reducere a lor incorporat in economie. Acest mecanism este productivitatea. Conform
egalitatii pretul = beneficiul unitar + pretul de cost, tot ceea ce reduce pretul de cost permite fie
sporirea marjelor de beneficiu, fie scaderea preturilor.
Pe termen scurt, cresterea sau refacerea marjelor de beneficiu pot amana efectele favorabile ale
productivitatii. Dar observatiile arata ca marja de beneficiu reprezinta in general o parte destul de
stabila in pretul de vanzare. In timp, sporurile de productivitate depasesc miscarile marjelor de
beneficiu. Productivitatea explica puternicile disparitati intre preturile bunurilor, care se observa
in dispersia „preturile reale
Operatiunile de open-market reprezinta un alt instrument esential de politica monetara, la
indemana bancilor centrale, prin intermediul caruia acestea actioneaza in directia restrangerii sau
extinderii masei monetare. Aceste operatiuni constau in vanzarea-cumpararea de pe piata
monetara a unor efecte publice sau private, demonetizandu-le, adica retragand o anumita
cantitate de moneda, atunci cand le vinde sau, dinpotriva monetizandu-le, adica introducand in
circulatie o cantitate suplimentara de moneda atunci cand le cumpara. In felul acesta se modifica
structura masei monetare din circulatie in defavoarea sau favoarea lichiditatii.
Aceasta masura are, pe de o parte, un caracter prudential, marind gradul de lichiditate al bancilor
comerciale, iar pe de alta parte, diminueaza resursele de creditare ale acestor banci, si, implicit,
capacitatea lor de a crea moneda prin credit. Banca centrala poate, deci, influenta sporirea sau
reducerea ofertei de moneda scripturala din partea bancilor comerciale, prin diminuarea,
respectiv majorarea cotei rezervelor obligatorii.

19
Dintre remediile antiinflationiste – politica de preturi, de buget, de moneda, de costuri si de
oferta – nici una nu s-a impus pana in prezent ca o solutie miracol. In general, guvernele
prudente le utilizeaza pe toate, in diferite grade, in forme variate si nu fara ezitari. Cutare guvern
liberal nu ezita sa blocheze preturile pentru a declansa dezescaladarea cresterii lor. Altul, care
mizeaza pe relansare, limiteaza totusi deficitul bugetar, de teama derapajului monedei.
In definitiv, in materie de lupta impotriva inflatiei, teoriile despre politica de urmat sunt mai
controversate decat politicile aplicate, iar politicile aplicate sunt in general mai putin eficiente
decat se spune in teorii. Bilantul luptei impotriva inflatiei este nuantat. Cea mai mare parte dintre
tarile dezvoltate au evitat pana acum hiperinflatia, dar toate au suportat valuri de inflatie prost
controlate.
Politicile de stimulare a ofertei agregate
Politicile de stimulare a ofertei agregate au drept scop reducerea ritmului de crestere a preturilor.
Ele se concretizeaza in metode de control al preturilor si al veniturilor si masuri de stimulare a
productiei. Astfel de efecte se obtin deoarece masurile adoptate vizeaza cauzele profunde ale
cresterii nivelului preturilor: productivitatea, concurenta, costuri, management.
Procesul poate fi demarat si intretinut prin masuri de reducere a costurilor si mentinerea marjelor
de profit. Se adopta asemenea masuri care sa stopeze reducerea ofertei agregate sau sa o
mareasca. Procesul respectiv poate fi sustinut prin demararea unor politici de crestere a
productivitatii (stimulente fiscale, incurajarea cercetarii-dezvoltarii, acordare de subventii
firmelor ce investesc in tehnologie performanta etc.).
Pentru stimularea ofertei, o mare importanta au masurile de incurajare a firmelor in
sensul cresterii productiei. In acest scop se folosesc scutiri de impozite si taxe, incurajarea
actiunilor de cercetare si dezvoltare, stimularea procesului investitional, in directia modernizarii
aparatului de productie si efectuarea de cheltuieli pentru perfectionarea pregatirii profesionale.
Experienta ultimelor decenii atesta faptul ca nici una dintre remediile antiinflationiste nu s-a
impus, ca o solutie miracol. Cu toate acestea, s-au impus pe plan mondial anumite experiente
nationale de lupta cu inflatia si cu efectele ei negative (experienta franceza promovata de
guvernul R. Barre in anii 1976-1981; experienta americana sub presedintele Ronald Reagan in
anii '80 etc.).
Esential este ca procesul aducerii inflatiei in limite normale sa continue cu fundamentarea cailor
de trecere de la stabilizarea economico-monetara la cresterea economica autentica (M.
Friedman).
In final, trebuie precizat ca inflatia ramane un fenomen deosebit de complex si, inca, insuficient
cunoscut, fapt reflectat atat de teoria, cat si practica economica mondiala. In acest context, nu
exista o solutie unica si magica de combatere a acestui fenomen pretutindeni. Solutiile pot fi
diferite, in functie de realitatile si traditiile fiecarei tari.
In derularea procesului se pleaca de la o inflatie continua, complet validata monetar si un
nivel al venitului national actual (real) peste cel potential.

20
Daca se presupune ca Banca Centrala decide sa reduca rata inflatiei, reducand rata sa de validare
monetara, atunci evenimentele ce succed aceasta decizie se inscriu in trei faze: inlaturarea
decalajului inflationist, stagflatia si recuperarea.
Prima faza a politicii antiinflationiste consta din incetinirea ratei expansiunii monetare,
dimensionarea ei sub rata curenta a inflatiei. Aceasta incetineste rata la care curba cererii
agregate se deplaseaza in sus si incepe sa se elimine decalajul inflationist. Daca rata expansiunii
monetare este redusa la zero, atunci curba cererii agregate este stopata brusc.
A doua faza - stagflatia. Salariile nu depind numai de cererea excesiva curenta, ci si de
asteptarile inflationiste. Asteptarile pot determina ca inflatia sa persiste dupa ce cauzele ei initiale
au fost inlaturate. Ceea ce initial a fost o inflatie prin cerere devine o inflatie asteptata, alimentata
de convingerea ca inflatia va continua. Ca urmare, economiile tarilor in loc sa intre in limita
somajului natural si a preturilor stabile, ele tind sa suprasolicite si sa intre intr-un decalaj
recesionist. Nivelul preturilor continua sa creasca cu toate ca economia stagneaza.

Surse bibliografice:
1. http://www.rasfoiesc.com/business/economie/POLITICI-DE-COMBATERE-A-
INFLAT86.php. Accesat la 29.05.2017, ora 12:32
2. http://www.scritub.com/economie/finante/Politici-antiinflationiste35316.php. Accesat la
28.05.2017, ora 12:39

21
 Analiza în dinamică a ratei inflației în Republicii Moldova

Rata anuală a inflaţiei reprezintă creşterea preţurilor de consum într-o lună din anul
curent faţă de luna similară a anului precedent. Se calculează ca un raport exprimat procentual
între indicele preţurilor dintr-o lună din anul curent şi indicele din luna similară a anului
precedent, calculaţi faţă de aceeaşi bază, din care se scade 100. Lucrările statistice aferente
indicilor preţurilor de consum sunt realizate de Biroul Naţional de Statistică (BNS). BNM
stabileşte ţinta inflaţiei calculată în baza indicelui preţurilor de consum în valoare de 5.0 la sută
anual (rata inflaţiei pentru ultimele 12 luni – luna respectivă a anului curent faţă de luna similară
ă a anului precedent) cu o posibilă deviere de ±1.5 puncte procentuale.(Sursă: Strategia politicii
monetare a Băncii Naţionale a Moldovei pe termen mediu. Indicele preţurilor de consum (IPC)
este un instrument de măsură care caracterizează şi furnizează o estimare a evoluţiei de ansamblu
a preţurilor mărfurilor cumpărate şi tarifelor serviciilor utilizate de către populaţie pentru
satisfacerea necesităţilor de trai într-o anumită perioadă (perioada curentă) faţă de o perioadă
anterioară (perioada de referinţă).
Rata lunară a inflaţiei reprezintă creşterea preţurilor de consum într-o lună faţă de luna
precedentă.
Rata medie lunară a inflaţiei exprimă media creşterilor lunare ale preţurilor. Se
calculează ca o medie geometrică a indicilor lunari ai preţurilor de consum cu bază în lanţ din
care se scade baza de comparaţie egală cu 100.
Rata medie anuală a inflaţiei reprezintă creşterea medie a preţurilor de consum într-un
an faţă de anul precedent.
Această rată se calculează ca un raport, exprimat procentual, între indicele mediu al preţurilor
dintru-n an şi cel al anului precedent, din care se scade 100. La rîndul lor, indicii medii ai
preţurilor din cei doi ani se determină ca midii aritmetice simple ale indicilor lunari din fiecare
an, calculaţi faţă de aceeaşi bază.
Rata anuală a inflaţiei reprezintă creşterea preţurilor de consum într-o lună din anul
curent, faţă de aceeaşi lună a anului precedent. Se calculează ca un raport exprimat procentual,
între indicele preţurilor dintr-o lună din anul curent şi indicele din luna corespunzătoare a anului
precedent, calculaţi faţă de aceeaşi bază, din care se scade 100.
Rata inflaţiei la sfârşitul anului reprezintă creşterea preţurilor de consum în luna
decembrie a unui an faţă de aceeaşi lună anului precedent. Rata se calculează pe baza produsului
indicilor lunari cu baza în lanţ raportaţi la 100. Din acest produs exprimat în procente, se scade
100.

22
Figura 1:Dinamica Ratei Anuale a Inflației
Sursa:Banca națională a Republicii Moldova

Potrivit BNM, rata anuală a inflației a continuat să oscileze în proximitatea țintei inflației
stipulate în Strategia politicii monetare pe termen mediu și a constituit 5.1 la sută în trimestrul
III, 2014, fiind cu 0.1 puncte procentuale inferioară celei din trimestrul precedent.În acest sens,
Bani.md a decis să prezinte cum a evoluat rata inflației din anul 2010 și prognozele până în 2016,
inclusiv.Astfel, cea mai mare rată a inflației, în această perioadă, a fost înregistrată în trimestrul
trei al anului 2011 și a constituit 8,7 puncte procentuale. Cea mai mică rată a inflației, din această
perioadă, este prognozată pentru trimestrul 1 al anului 2015
Banca Națională a Moldovei (BNM) a revizuit în creștere prognoza privind rata anuală a
inflației la 5,2 la sută pentru anul 2017, cu 0,6 puncte procentuale mai înaltă față de cît anticipa
anterior, și respectiv 4,9 la sută în 2018. Este pentru prima oară în ultimele douăsprezece luni
cînd banca centrală ridică previziunile, după ce în anul trecut a redus prognoza ratei inflației de
patru ori consecutiv, de la 10,1 la 4,6 la sută.
Anul 2016 a reprezentat un an cu o tendință de dezinflație pronunțată, acesta s-a început
anul cu o inflație de 13,4 la sută și am ajuns la 2,4 la sută, la sfîrșit de an, a menționat
guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, în cadrul prezentării raportului asupra inflației. El a
menționat însă că în perioadele următoare tendința se va inversa și deja în trimestrul doi vom
intra în coridorul țintei de 5 la sută plus/minus 1,5 puncte procentuale.
În trimestrul IV 2016 rata anuală a inflației a constituit 2.5 la sută, fiind cu 2.0 puncte
procentuale inferioară celei din trimestrul precedent. În luna decembrie 2016, inflația s-a
diminuat până la valoarea de 2.4 la sută. În acest fel, după ce, în luna august, a intrat în intervalul
de 5.0 la sută ±1.5 puncte procentuale stipulat în Strategia politicii monetare pe termen mediu a
Băncii Naționale a Moldovei, inflația anuală s-a situat pe parcursul trimestrului IV 2016 sub
limita inferioară a acestui interval. Diminuarea ratei anuale a inflației în perioada de referință s-a
datorat, preponderent, cererii interne modeste, recoltei bogate din sectorul agricol, efectului unei
perioade de bază înalte asociat deprecierii monedei naționale din anul 2015, precum și disipării
impactului majorării tarifului la energia electrică din luna iulie 2015. Rata anuală a inflației de
bază a avut în continuare o traiectorie superioară celei a inflației totale. Inflația de bază, în mod
similar, a cunoscut o traiectorie descendentă pe parcursul trimestrului IV 2016, diminuându-se de

23
la 6.7 la sută în luna septembrie până la 4.5 la sută în luna decembrie. În luna decembrie 2016,
rata anuală a prețurilor la produsele alimentare s-a temperat până la 2.8 la sută, iar prețurile la
serviciile reglementate s-au contractat cu 1.1 la sută comparativ cu cele din luna decembrie 2015.
Rata anuală a prețurilor la combustibili și-a continuat trendul ascendent semnalat în trimestrul
precedent, constituind 1.6 la sută în luna decembrie 2016. Valoarea medie efectivă a inflației
pentru trimestrul IV 2016 a fost marginal superioară valorii anticipate în cadrul rundei de
prognoză aferente Raportului asupra inflației nr. 4, 2016
În trimestrul I 2017, rata anuală a inflației a constituit 4.3 la sută, fiind cu 1.8 puncte
procentuale superioară celei din trimestrul precedent. În luna martie 2017, inflația s-a majorat
până la valoarea de 5.1 la sută. Ca rezultat, aceasta a reintrat în intervalul țintei inflației stipulat
în Strategia politicii monetare pe termen mediu. Majorarea ratei anuale a inflației în perioada de
referință s-a datorat preponderent majorării tarifelor la serviciile medicale, ajustării accizelor la
unele categorii de produse, unor presiuni din partea cererii agregate, majorării prețurilor la
produsele petroliere, precum și efectului unei perioade de bază reduse din anul 2016.
Începutul unei traiectorii ascendente, dar mai puțin pronunțate se atestă și pentru rata anuală a
inflației de bază, care s-a majorat până la 4.6 la sută în luna martie 2017.
Rata anuală a prețurilor la produsele alimentare s-a majorat de la 2.8 la sută în luna decembrie
2016 la 5.0 la sută în luna martie 2017. Prețurile la combustibili s-au accelerat de la 1.6 la sută în
decembrie la 12.5 la sută în luna martie 2017. Către finele trimestrului I 2017, prețurile
reglementate au fost cu 3.6 la sută superioare celor din perioada similară a anului precedent.
Datele cu privire la IPC în trimestrul I, 2017 denotă o rată a inflației superioară cu 0.8
puncte procentuale celei anticipate (3.5 la sută) pentru trimestrul I, 2017. Abaterea pozitivă
pronunțată a fost determinată, în cea mai mare parte, de deviația cu 2.2 puncte procentuale a
prognozei prețurilor reglementate. Acest fapt a fost cauzat de impactul majorării neanticipate a
prețurilor la componenta sănătate, care a fost înregistrată în lunile februarie și martie.
În trimestrul IV 2016, PIB a consemnat o creștere de 6.5 la sută comparativ cu perioada similară
a anului 2015. Evoluția pozitivă a PIB în trimestrul IV 2016 s-a datorat, în cea mai mare parte,
dinamicii sectorului agricol ce a creat premise pentru majorarea exportului, dar și pentru
creșterea consumului gospodăriilor populației, precum și unei evoluții pozitive din partea
variației stocurilor. Astfel, exporturile au înregistrat o creștere de 19.9 la sută în trimestrul IV
2016. Totodată, consumul gospodăriilor populației s-a majorat cu 4.6 la sută, preponderenț ca
urmare a majorării componentei consumul de bunuri și servicii în natură cu 5.0 la sută, dar și
datorită majorării venitului disponibil al populației în perioada de referință. Dinamica activității
economice în trimestrul IV 2016 a fost atenuată de majorarea importurilor cu 9.4 la sută
comparativ cu trimestrul IV 2015.
Salariul mediu al unui lucrător în economia națională, în trimestru IV 2016, s-a majorat
cu 13.2 la sută în comparație cu trimestrul similar al anului 2015. În sectorul bugetar al
economiei și în sectorul real s-a înregistrat o creștere a salariului mediu, în comparație cu
trimestrul IV 2015,de 7.8 și 15.0 la sută respectiv.
În trimestrul IV 2016, rata anuală a exporturilor (exprimate în dolari SUA) a consemnat un nivel
de 18.0 la sută sau cu 2.1 puncte procentuale superior celui din trimestrul III 2016. Această
evoluție a fost determinată, în principal, de revigorarea exporturilor către țările UE, care s-au
majorat în termeni anuali cu 33.2 la sută, generând, o contribuție pozitivă de 21.9 puncte

24
procentuale. În ianuarie – februarie 2017, volumul exporturilor a fost superior cu 23.9 la sută
nivelului înregistrat în perioada corespunzătoare a anului precedent.
În trimestrul IV 2016, volumul importurilor s-a majorat cu 9.8 la sută față de trimestrul IV 2015,
iar în ianuarie – februarie 2017 a continuat trendul ascendent, înregistrând o creștere cu 21.3 la
sută față de perioada similară a anului precedent.
De la începutul anului 2017, transferurile de mijloace bănești din străinătate au revenit la
valorile înregistrate în perioadele respective ale anului precedent. Pe parcursul lunilor ianuarie –
februarie 2017, transferurile de mijloace bănești din străinătate din partea persoanelor fizice au
constituit 251.8 mil. USD, cu 12.6 la sută mai mult decât în anul 2016. În luna martie 2017,
acestea au constituit 98.1 mil. USD, cu 6.6 la sută peste nivelul din luna martie 2016.
BNM a intervenit pe piața valutară internă în perioada ianuarie –martie 2017, doar în calitate de
cumpărător de valută străină. Pe parcursul perioadei analizate volumul tranzacțiilor de cumpărare
al Băncii Naționale a Moldovei efectuate pe piața valutară interbancară contra lei moldovenești a
constituit 28.48 milioane dolari SUA, inclusiv convertiri valutare sub formă de cumpărări cu
instituțiile Băncii Mondiale (Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Asociația
Internațională de Dezvoltare) în sumă de 0.39 milioane dolari SUA.
În trimestrul I 2017, dinamica agregatelor monetare a fost una pozitivă, media
trimestrială în termeni anuali constituind 19.6 la sută pentru M2 (cu 1.7 puncte procentuale peste
nivelul din trimestrul IV 2016) și 10.5 la sută pentru M3 (cu 1.1 puncte procentuale mai mult față
de creșterea din trimestrul precedent).
În trimestrul I 2017, volumul VMS tranzacționate pe piața primară a constituit 2729.5
milioane lei, cu 25.9 la sută mai mult față de trimestrul precedent. Volumul valorilor mobiliare
puse în circulație pe parcursul perioadei de referință a fost cu 19.8 la sută mai mic față de
volumul anunțat inițial de Ministerul Finanțelor. Raportul dintre cererea din partea participanților
la licitații și oferta din partea organului emitent a fost de 1.17.
Rata medie efectivă a dobânzii la bonurile de trezorerie cu scadența la 91 de zile a
constituit 6.01 la sută, fiind sub nivelul mediu al ratei dobânzii din trimestrul precedent cu 1.2
puncte procentuale. Bonurile de trezorerie de 182 de zile au fost plasate la o rată medie efectivă
de 6.26 la sută, cu 1.2 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul IV 2016, iar cele cu
scadența la 364 de zile – de 6.19 la sută, cu 1.3 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul
anterior.
În trimestrul I 2017, depozitele noi atrase s-au micşorat cu 26.5 la sută. Rata dobânzii la acestea a
înregistrat 6.5 la sută, ca urmare a politicii monetare promovate de BNM.
Pe parcursul trimestrului I 2017, analogic trimestrului precedent dinamica anuală a
soldului total al depozitelor atrase de sistemul bancar în termeni anuali a înregistrat valori
pozitive. Astfel, soldul total al depozitelor, la finele lunii martie 2017, a înregistrat valoarea de
32677.8 milioane lei și un ritm anual de creștere de 4.4 la sută, apropiat celui de la sfârșitul
trimestrului precedent.
Creditele noi acordate în trimestrul I 2017 s-au majorat cu 22.3 la sută. Totodată, rata
dobânzii la acestea a continuat trendul descendent și s-a micșorat până la nivelul de 11.38 la sută,
datorită reducerii ratei de bază a BNM.
În perioada ianuarie-martie 2017, soldul total al creditelor a avut un trend descendent la
finele trimestrului coborând până la valoarea de 33454.3 milioane lei, în diminuare cu 9.2 la sută
față de sfârșitul lunii martie 2016.

25
Figura 2:Rata anuala a Inflației. Prognoze
Sursa:Banca Națională a Republicii Moldova

Evenimentele din trimestrul I 2017 au accentuat ipotezele privind presiunile

proinflaționiste aferente evoluției mediului extern. Prognozele privind evoluția economiilor
principalilor parteneri de comerț și principalelor direcții de emigrare în scop de lucru a
cetățenilor Republicii Moldova denotă că cererea externă va crește. Cotațiile internaționale la
materiile prime, dar, mai ales, la produsele alimentare sunt în creștere, ceea ce, respectiv, se va
reflecta în evoluția prețurilor de consum prin intermediul importurilor de bunuri.
Rata anuală a inflației va avea o traiectorie ascendentă până în trimestrul IV, 2017, după
care se va diminua până la finele orizontului de prognoză. Începând cu trimestrul II, 2017, rata
anuală a inflației se va plasa deasupra intervalului de variație pe parcursul a patru trimestre
consecutive. Ulterior, aceasta se va plasa în intervalul de variație până la finele orizontului de
prognoză. Valoarea minimă de 4.1 la sută o va înregistra în trimestrul IV 2018, și valoarea
maximă – de 8.1 la sută în trimestrul IV 2017.
Rata medie anuală a inflației va înregistra nivelul de 6.8 la sută și 5.1 la sută în anul
curent și, respectiv, anul viitor.
Rata medie anuală a inflației de bază va înregistra nivelul de 5.8 și 7.3 la sută în anul
curent și, respectiv, anul viitor.
Rata anuală a prețurilor la produsele alimentare va spori pe parcursul primelor trei
trimestre și va înregistra valoarea maximă de 8.9 la sută în trimestrul IV 2017. Ulterior, aceasta
se va diminua și va reveni în cadrul intervalului de variație și se va menține până la finele
orizontului de prognoză. Accelerarea ratei anuale este cauzată, în mare parte, de creșterea
prețurilor la produsele alimentare din trimestrul II 2017, dar și de sporirea costurilor de
producție.
Rata medie anuală a prețurilor la produsele alimentare va fi de 7.3 și 5.7 la sută în anul
curent și, respectiv, anul viitor.
Rata medie anuală a prețurilor reglementate va fi de 5.6 și 1.6 la sută în anul curent și,
respectiv, anul viitor.

26
 Rata medie anuală a prețurilor la combustibili va fi de 10.3 și 3.6 la sută în anul curent și,
respectiv, anul viitor.
Proiecția ratei medii anuale a inflației, conform rundei curente de prognoze, constituie 6.8
și 5.1 la sută în anul curent și, respectiv, în anul viitor. Față de prognoza din RI nr. 1, 2017,
valorile medii anuale proiectate ale ratei anuale a inflației sunt superioare cu 1.6 puncte
procentuale pentru anul 2017 și cu 0.2 puncte procentuale superioare pentru anul 2018.

Concluzii:
Despre reducerea puterii de cumpărare a leului moldovenesc ne vorbeşte şi utilizarea pe
larg a dolarului şi monedei unice europene. În viziunea populaţiei şi oamenilor de afaceri aceste
monede sunt stabile şi măsoară mai exact cheltuielile şi rezultatele activităţii economice. De
exemplu, preţurile la imobile, autoturisme, telefoane mobile, chiar şi tarifele la unele servicii
sunt în euro şi dolari. Acelaşi lucru îl întâlnim frecvent şi la fixarea salariilor personalului de
către companiile autohtone.
Astfel, pentru ca statul să-şi atingă obiectivele politicii antiinflaţioniste, este necesară
coordonarea mai bună a politicilor economice: politica monetară, fiscală, valutară, salarială,
protecţia concurenţei etc. De asemenea, trebuie să se ţină cont că aceleaşi rezultate pot fi obţinute
prin folosirea uneia sau alteia dintre politicile mai sus enunţate. Adică, extinderea cererii globale
se poate realiza prin scăderea ratelor dobânzilor (politică monetară), sau prin reducerea taxelor si
impozitelor (politica fiscală). În alegerea instrumentelor şi măsurilor adecvate mai trebuie să se
ţină cont şi de viteza de propagare şi de gradul de previzibilitate al diferitelor politici economice,
opţiuni dictate uneori şi de interese politice.
Lipsa unei sincronizări adecvate, efectul fiecărei măsuri parţiale de politică economică
tinde să scadă sau chiar să se transforme într-unul advers.

Surse bibiografice:
1. http://www.moldova.org/analiza-tendintele-inflatiei-si-politicile-antiinflationiste-
53745-rom/. Accesta pe 31.05.2017, ora 20:39.
2. http://www.bnm.org/ro/content/rata-inflatiei-0. Accesta pe 31.05.2017, ora 20:55.
3. http://www.bnm.org/ro/content/raport-asupra-inflatiei-nr-2-mai-2017. Accesta pe
31.05.2017, ora 20:45.
4. http://www.bnm.org/ro/content/raport-asupra-inflatiei-nr-1-februarie-2017. Accesta
pe 31.05.2017, ora 20:50.
5. http://bani.md/cum-a-evoluat-rata-anuala-a-inflatiei-in-moldova-din-2010-pana-in-
2016-grafic/. Accesta pe 31.05.2017, ora 20:58.

27
 Analiza PIB-ului în economia Republicii Moldova

Biroul Naţional de Statistică informează că, conform datelor operative, în anul 2016,
produsul intern brut (PIB) a însumat 134476 milioane lei, preţuri curente de piaţă, în creștere - în

Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV Anul

Milioane lei, prețuri curente 27 097 31 434 39 749 36 196 134 476
În % faţă de perioada respectivă din
anul precedent 100,8 101,8 106,3 106,5 104,1

termeni reali - cu 4,1% faţă de anul 2015 semidefinitiv.

Tabelul 1: Produsul intern brut în anul 2016
Sursa:Biroul Naţional de Statistică
Contribuția categoriilor de resurse și de utilizări la modificarea PIB
Categorii de resurse
Contribuții pozitive la creșterea PIB, în anul 2016 față de anul 2015, au înregistrat
următoarele activități economice:
 Agricultură, silvicultură și pescuit (+2,2%), cu o pondere de 12,2% la formarea PIB și cu
o majorare a valorii adăugate brute (VAB) cu 18,2%;
 Comerț cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a
motocicletelor (+0,9%), cu o pondere de 14,3% la formarea PIB și cu o creștere a VAB
cu 6,4%;
 Industria extractivă și industria prelucrătoare; Transport și depozitare; Informații și
comunicații; Activități profesionale, științifice și tehnice (cu câte +0,3%) cu o pondere la
formarea PIB de 12,2%; 5,1%; 5,8% și 2,1%, respectiv și cu o majorare a VAB cu 2,3%;

28
 5,2%; 4,6% și 13,4%, corespunzător.
Figura 1. Structura PIB pe resurse.
Sursa:Biroul Naţional de Statistică
Valoarea adăugată brută pe economie a depășit cu 4,8% nivelul anului precedent,
contribuind la creșterea și formarea PIB cu 4,1% și 85,2%, respectiv.
Volumul impozitelor pe produse s-a majorat cu 3,1% în raport cu anul anterior, contribuind la
creșterea și formarea PIB cu 0,5% și 15,4%, corespunzător.
Impact negativ asupra indicelui volumului fizic al PIB au avut-o următoarele activități
economice:
 Construcțiile (-0,2%) cu o pondere la formarea PIB de 3,3% și o reducere a VAB cu
6,7%;
 Administrația publică și apărare; asigurări sociale obligatorii; învățământ; sănătate și
asistență socială (-0,1%) cu o pondere de 13,7% la formarea PIB și cu o diminuare a
VAB cu 0,8%;
 Alte activități (-0,7%) cu o pondere de 10,1% la formarea PIB și cu o scădere a VAB cu
6,0%.
Categorii de utilizări

Figura 2. Structura PIB pe categorii de utilizari

Sursa:Biroul Naţional de Statistică
Din punct de vedere al utilizării PIB creșterea s-a datorat, în principal, consumului final
al gospodăriilor populației (+3,2%), cu o contribuție la formarea PIB de 86,7% și o majorare a
volumului cu 3,6%.

29
Contribuție negativă la creșterea PIB a avut-o formarea brută de capital fix (-0,7%) și exportul
net (-0,5%).
În trimestrul IV 2016, PIB a însumat 36196 milioane lei, prețuri curente de piață, în creștere – în
termeni reali – cu 6,5% față de trimestrul IV 2015 pe seria brută și cu 6,8% pe seria ajustată
sezonier; față de trimestrul III 2016, pe seria ajustată sezonier, PIB s-a majorat cu 0,6%.
Dinamica produsului intern brut
Trim.I Trim.II Trim.III Trim. IV Anul
- în % față de perioada respectivă din anul precedent
2014 103,8 104,4 106,0 104,4 104,8
Serie brută 2015 104,8 102,5 96,3 96,7 99,5
2016 100,8 101,8 106,3 106,5 104,1
2014 105,0 105,2 105,9 104,3 -
Serie ajustată sezonier 2015 104,1 102,3 95,6 97,1 -
2016 100,7 101,6 107,1 106,8 -
- în % față de trimestrul precedent
2014 98,8 101,9 104,2 99,4 -
Serie ajustată sezonier 2015 98,6 100,2 97,4 100,9 -
2016 102,2 101,1 102,7 100,6 -

Tabelul 2:Dinamica produsului intern brut pentru anii 2014-2016

Sursa:Biroul Naţional de Statistică
Ca urmare a revizuirii seriei brute a PIB trimestrial pentru anii 2014 - 2015 în vederea
reconcilierii cu datele anuale (2014 - varianta definitivă, 2015 - varianta semidefinitivă) și a
includerii calculelor PIB pentru trimestrul IV 2016 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a
fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiți față de varianta publicată la 15 decembrie 2016.
Astfel:
 rezultatele trimestrului I 2016 față de trimestrul I 2015 s-au modificat de la 100,6% la
100,7%;
 rezultatele trimestrului II 2016 comparativ cu trimestrul II 2015 - de la 101,7% la
101,6%;
 rezultatele trimestrului III 2016 comparativ cu trimestrul III 2015 - de la 107,3% la
107,1%;
 rezultatele trimestrului I 2016 față de trimestrul IV 2015 s-au modificat de la 102,4% la
102,2%;
 rezultatele trimestrului II 2016 față de trimestrul I 2016 - de la 101,3% la 101,1%;
 rezultatele trimestrului III 2016 față de trimestrul II 2016 - de la 103,0% la 102,7%.

30
Figura 3. Dinamica Produsului Intern Brut trimestrial 2010-2016
Sursa:Biroul Naţional de Statistică
Analizînd evoluția produsului intern brut al Republicii Moldova pe parcursul perioadei
2012-2017 se observă o continuă a creștere a acestui indicator. Cea mai mare creștere a acestui
indicator macroeconomic a fost înregistrat în anul 2016, constituind 134476 milioane lei .Iar cea
mai mică valoare a fost în anul 2012 înregistrănd 87847 milioane lei.

Concluzii
Produsul intern brut a Republicii Moldova pe parcursul a 5 ani analizați a urmărit o
dinamică de creștere. Cea mai mare creștere a acestui indicator macroeconomic a fost înregistrat
în anul 2016, constituind 134476 milioane lei .Iar cea mai mică valoare a fost în anul 2012
înregistrănd 87847 milioane lei.

Surse bibliografice
1. http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=5244. Accesat la 04.06.2017,
ora 11:50
2. http://www.mf.gov.md/reports/?y=2016&m=m. Accesat la 04.06.2017, ora 11:54

31
 Analiza în dinamică față de anii precedenți a raportului deficit bugetar/ PIB

În prezent majoritatea țărilor precum Franța, România sau Republica Moldova

înregistrează în bugetul de stat deficit bugetar. Pentru a analiza deficitul bugetar este necesar să
cunoaștem ce este bugetul de stat.
Bugetul de stat este un plan finanaciar anual în care sunt refelectate cheltuielile
planificate a fi efectuate și veniturile anticipate a fi obținute din impozite și alte surse de către
autorilățile publice locale.
Un deficit bugetar apare atunci când cheltuielile unui stat depășesc încasările. Opusul
deficitului bugetar este excedentul bugetar. Un rol important pentru toate economiile în deosebi
pentru cele în curs de dezvoltare este calcularea și distingerea corectă a deficitului bugetar.Astfel
deosebim mai multe deficitete bugetare:
Deficitul efeciv reprezintă difența negativă dintre veniturile și cheltuielile bugetului
executat în decursul anului curent.
T-(G+T_r )
Deficitul structural este rezutatul deciziilor de politica bugetar-fiscală care în rezultat
aduce la provocarea unor efecte ce îndreaptă bugetul spre deficit. Sau altfel spus acesta este
diferența dintre veniturile și chletuielile bugetare calculate în condițiile ocupării depline.

T-(G+T_r )
Diferența dintre deficitul efectiv și cel structural se numește deficit ciclic.
Deficit ciclic=Deficit efectiv-Deficit strucural
Deficitul total constituie din deficitul efectiv la care se mai adaogă și plățile pe dobînzi
aferente împrumutului de stat numită cheltuială publlică.

T-(G+T_r+N),
N-deserevirea datoriei publice.
Cauzele apariției deficitului bugetar pot fi mai multe și pot varia de la o țară la alta.
Acestea sunt:
Scăderea volumului activității economice, ce în consecință duce la micșorarea veniturior
persoanelor fizice și juridice, ceea ce înseamnă o scădere a bazei de impozitare și deci în final o
scădere a veniturilor bugetare;
 Creșterea accelerată a cheluielilor publice în scopul realizării anumitor programe sociale;
 Creșterea activității în sectorului invizibil al economiei.

Consecințele deficitului bugetar asupra tuturor sectoarelor de stat în deosebi asupra economiei
țării noastre afectează cu o intensitate diferită de la caz la caz dar și se diferă de la o ramură la
alta. Una dintre consecințe este scăderea ratei de producere a economiei şi creşterea sectorului
"invizibil". Respectiv aceasta afectează multilateral și duce la micşorarea bazei de impozitare. În
primul rînd analizind acest ”efect de domino”observăm că are loc micşorarea producerii de
bunuri în cadrul ţării, scad veniturile directe ale persoanelor fizice şi juridice, iar, în consecinţă,
scad veniturile la bugetul de stat. Deci, planul prevăzut pentru bugetul de stat nu se îndeplineşte.

32
 În al doilea rînd întreprinderile înceteazã să mai plătească impozitele datorate statului, ceea ce
afectează negativ economia stimulînd dezvoltarea economiei tenebre.Bine-înțeles că firmele şi
întreprinderile care funcţioneazã în cadrul unei economii tenebre nu sunt înregistrate, deci nu
plătesc impozite.
𝑑𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑡 𝑏𝑢𝑔𝑡𝑎𝑟
Raportul
Anii 𝑃𝐼𝐵
(%)
2012 1,80

2013 1,46

2014 2,48

2015 3,02

2016 2,53

2017 -
Tabelul 1: Dinamica raportului deficit bugetar/PIB pentru anii 2012-2017

Dinamica raportului deficit bugetar/PIB

4
Procente (%)

3
2
1
0
2012 2013 2014 2015 2016
Anii

Deficit bugetar/PIB
Sursa:Biroul Național de Statistică și Banca Națională a Moldovei
Figura 1. Dinamica deficitului bugetar pe perioada anilor 2012-2017

33
Sursa: Biroul Național de Statistică și Banca Națională a Moldovei
Urmărind dinamica raportului deficit bugetar/produsul intern brut în Republica Moldova
pe perioada anilor 2012-2017 cea mai mică valoare a fost înregistrată în anul 2013, 1,5 %, ceea
ce înseamnă că pentrua reduce 1% din deficiul bugetar trebuie să luăm 1,5 % din produdul
intern brut.Cea mai mare valoare a raportului dintre aceste două mărimi observată pe parcursul
acestei perioade a fost înregistrată în anul 2015, constituind 3,02. Conform acestui raport unui
procent din deficitul bugetar îi revine 3,02 din PIB.

Resurse de finanțare a deficitului bugetar pe perioada 2012-2017

Deficitul bugetar şi sursele de finanţare a acestuia a reprezentat în ultimii ani o problemă a
majorităţii statelor în curs de dezvoltare în deosebi și a Republica Moldova dar şi a celor
dezvoltate. Principalul motiv al apariţiei deficitului bugetar este creşterea mai rapidă
acheltuielilor decât a veniturilor.
Se cunosc două tipuri de surse de finanţare a deficitului bugetar:
1. Surse de finanţare interne ;
2. Surse de finanţare externe

În Republica Moldova sursele de finanțare a deficitului bugetar sunt compuse din patru
componente: componenta de bază, mijloace speciale, fondurile speciale și proiecte finanțate din
surse externe
Pe parcursul celor 5 ani analizați se observă principalele sursele de finanțare internă, aceasta
fiind componenta de bază :
 emisiunea valorilor mobiliare de stat pe piaţa primară;
 răscumpărarea valorilor mobiliare de stat emise pentru stabilitatea financiară;
 mijloacele pentru acoperirea diferenţei cursului de schimb al surselor valutareactivele
financiare;
 plăţi-garanţie de la drepturile de export-import și plăți în avans.

Din componenta mijloacelor speciale întîlnim:

 mijloacelor temporar intrate în posesia instituțiilor;
 reducerea soldurilor la ajutoarele umanitare;
 diferența între cursul de schimb al surselor valutare.

La componenta fondurilor speciale întră finanțare din contul soldurilor la conturile ale
acestor fonduri.

34
 Componenta proiecte finanţate din surse externe este formată din:
 intrări de împrumuturi extene;
 diferența între cursul de schimb al surselor valutare;
 soldurile bănești la conturile proiectelor.

De cele mai multe ori în Republica Moldova predomină finanţarea din surse interne
deoarece cea din surse externe conduce la creştera datoriei publice externe şi implicit la creşterea
datoriei publice totale. În prezent datoria publică de stat a Republicii Moldova față de alte state și
organizații deja este destul de mare, de unde putem constata că gardul de indatorare este mare.

Concluzii
Analizînd dinamica raportului deficit bugetar/produsul intern brut în Republica Moldova
pe perioada anilor 2012-2017 se observă 2 etape importante. Prima etapă se caracterizează printr-
o descreștere reprezentată din anul 2012 pînă în 2013 și din 2015 pînă în 2016 Cea de-a doua
etapă se caracterizează printr-o creștere ce evoluează pe parcursul anilor 2013-2015

Sursele de finanțare a deficitului bugetar pentru perioada 2012-2017 au fos atît din
interiorul statului cît și din exterior. Printre cele de bază au fost activele financiare, creanțe
interne și împrumuturile extrne. Deși sursele de finanțare interne prevalează sursele de finanțare
externe, în prezent Republica Moldova are un grad de îndatorare mare față de alte state sau
organizații internaționale.

Bibliografie
1. TOMȘA A., coordonator Teorie Economică Tipografia Centrală, Chișinău, 2013, ISBN
9789975-53-211-2 pag. 212-214
2. http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&id=4006&idc=168. Accesat pe 16.05.2017
ora 16:.17.
3. http://www.mf.gov.md/files/reports/Raport%202014%20RO.pdf. Accesat pe 16.05.2017
ora 16:18.
4. http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4810. Accesat pe 16.05.2017
ora 16:23.

35
 5. http://www.mf.gov.md/files/reports/1Raport%202012.pdf. Accesat pe 16.05.2017 ora
16:27.

Analiza politicii monetare a Republicii Moldova pentru 2017 și rezultatele

2016

Dinamica politicii monetare în Republica Moldova pentru 2017

Banca Naţională a Moldovei este banca centrală a Republicii Moldova, este persoană
juridică publică autonomă care stabileşte şi promovează politica monetară şi valutară.
Băncii Naţionale a Moldovei promovează Strategii de politicii monetare ce sunt orientate spre
atingerea obiectivului fundamental - asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.
BNM prezintă obiectivele politicii monetare promovate:
 asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor
 stabilitatea preţurilor este cantitativ definită prin rata inflaţiei evaluată prin indicele
preţurilor de consum publicat lunar de Biroul Naţional de Statistică.
 promovarea şi menţinerea a unui sistem financiar bazat pe principiile pieţei
 sprijinirea politicii economice generale a statului.

Aceste obiective sunt urmărite în măsura în care ele nu afectează atingerea obiectivului
fundamental al BNM.
Pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, Banca Naţională a
Moldovei consideră menţinerea inflaţiei (măsurate prin indicele preţurilor de consum) în marime
de 5.0 la sută anual cu o posibilă deviere de ± 1.5 puncte procentuale nivelul optim pentru
creşterea şi dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu.
Analizînd politicile monetare promovate de BNM în 2017 se observă că prin decizia de politică
monetară din 26 ianuarie 2017 s-a stabilit
1. Se menține rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen
scurt la nivelul actual de 9.0 la sută anual.
2. Se mențin ratele de dobândă:
- la creditele overnight la nivelul actual de 12.0 la sută anual;
- la depozitele overnight la nivelul actual de 6.0 la sută anual.
3. Se menţine norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în valută liber convertibilă la
nivelul de 14.0 la sută din baza de calcul.

36
4. Se menţine norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută
neconvertibilă la nivelul de 35.0 la sută din baza de calcul.

5. În contextul coordonării politicilor monetară și bugetar-fiscală, de a continua discuțiile cu

Ministerul Finanțelor în vederea diversificării mecanismelor de gestionare a lichidității.

La prezentarea următoarei decizii de politică monetară din 22 februarie 2017 executiv al Băncii
Naționale a Moldovei, a adoptat unanim hotărârea prin care nu înregistrează modificări față de
hotărîrea annterioară.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 29 martie 2017,
a adoptat hotărârea prin care se modifică articolul 3. Astfel prin care se stipulează majorazrea
normei rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă
cu 2.0 puncte procentuale și se stabilește în mărime de 37.0 la sută din baza de calcul, începând
cu perioada de menținere a rezervelor obligatorii în lei moldovenești: 8 aprilie 2017 – 7 mai
2017.

La data de 27 aprilie 2017 comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a adoptat

prin vot unanim hotărârea prin care se modifică articolul 3, prin majorarea normei rezervelor
obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă cu 3.0 puncte
procentuale și se stabilește în mărime de 40.0 la sută din baza de calcul, începând cu perioada de
menținere a rezervelor obligatorii în lei moldovenești: 8 mai 2017 – 7 iunie 2017.

Prin ultima comunicare a BNM din data de 24 mai 2017 decizia de politică monetară a
fost aprobată următoarea hotărîre:

1. Se menține rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe

termen scurt la nivelul actual de 9.0 la sută anual.

2. Se mențin ratele de dobândă:

- la creditele overnight la nivelul actual de 12.0 la sută anual;

- la depozitele overnight la nivelul actual de 6.0 la sută anual.

3. Se menține norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în

valută neconvertibilă la nivelul actual de 40.0 la sută din baza de calcul.

37
 4. Se menține norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în valută liber convertibilă
la nivelul actual de 14.0 la sută din baza de calcul.

Concluzii

Principalul organ și persoană juridică publică autonomă care stabileşte şi promovează

politica monetară şi valutară.înputernicită este Banca Naţională a Moldovei a Republicii
Moldova.
De-a lungul celor 6 luni dinn anul 2017 BNM a promovat diferite politici monetare avînd
ca scop fundamental asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Astfel se observă cîteva
modificări, acestea au fost aprobate la 29 martie 2017, a adoptat hotărârea prin care se modifică
articolul 3. Astfel prin care se stipulează majorazrea normei rezervelor obligatorii din mijloace
atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă cu 2.0 puncte procentuale și se stabilește în
mărime de 37.0 la sută din baza de calcul, începând cu perioada de menținere a rezervelor
obligatorii în lei moldovenești: 8 aprilie 2017 – 7 mai 2017.

O altă modificare întîlnită în această periodă a fost aprobat la 27 aprilie 2017 atunci
comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a adoptat prin vot unanim hotărârea prin care
se modifică articolul 3, prin majorarea normei rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei
moldovenești și în valută neconvertibilă cu 3.0 puncte procentuale și se stabilește în mărime de
40.0 la sută din baza de calcul, începând cu perioada de menținere a rezervelor obligatorii în lei
moldovenești: 8 mai 2017 – 7 iunie 2017.

Surse bibliografice

1. http://bnm.md/ro/content/decizie-de-politica-monetara-26-ianuarie-2017. Accesta la
03.06.2017, ora 22:00
2. http://bnm.md/ro/content/decizie-de-politica-monetara-25. Accesat la 03.06.2017, ora
22:01
3. http://bnm.md/ro/content/decizie-de-politica-monetara-29-martie-2017. Accesat la
03.06.2017, ora 22:03
4. http://bnm.md/ro/content/decizie-de-politica-monetara-27-aprilie-2017. Accesta la
03.06.2017, ora 22:03

38
 5. http://bnm.md/ro/content/decizie-de-politica-monetara-24-mai-2017. Accesat la
03.06.2017, ora 22:05

Dinamica masei monetare și a instrumentelor politicii monetare în RM

Pe plan intern rolul politicii monetare se realizează prin reglarea cererii de monedă de
schimb și de plată. Aceasta reglare nu are, însă, un scop în sine, ci prin intermediul ei se
urmăresc stabilitatea prețurilor, deplina ocupare a forței de muncă, expansiunea economică etc.
Instrumentele politicii monetare a BNM
Atingerea ţintei de 5.0 la sută anual va fi realizată prin utilizarea instrumentului principal
de politică monetară - operaţiunile de piaţă deschisă. În acelaşi timp, BNM va utiliza şi
instrumentele auxiliare de politică monetară, precum facilităţile permanente, norma rezervelor
obligatorii şi intervenţiile pe piaţa valutară. Aceste instrumente au un impact direct asupra
nivelului ratelor dobânzilor nominale pe termen scurt pe piaţa monetară.
În scopul realizării ţintei inflaţiei, condiţiile pe piaţa monetară sunt dirijate de BNM prin
stabilirea de către Consiliul de administraţie a indicatorului principal pentru piaţa monetară
interbancară pe termen scurt – rata de bază.
BNM va utiliza drept instrument principal al politicii monetare operaţiunile de piaţă
deschisă, care vor avea drept scop echilibrarea cererii şi ofertei pe piaţa monetară şi va permite
BNM să influenţeze nivelul ratelor dobânzilor pe termen scurt pe piaţa monetară interbancară.
BNM va anunţa şi va publica în prealabil programul şi condiţiile operaţiunilor de piaţă deschisă
pentru următorul an de gestiune în luna noiembrie a fiecărui an.
Instrumente auxiliare ale politicii monetare
Facilităţile permanente, acordate la iniţiativa băncilor autorizate, limitează fluctuaţiile
ratelor interbancare a dobânzii pe termen scurt (overnight), care pot fi uneori semnificative şi
formează coridorul pe termen scurt al ratelor dobânzii pe piaţa monetară. Ratele dobânzii
aferente celor două facilităţi permanente (depozite şi credite overnight) vor delimita coridorul
ratelor BNM, stabilit după formula: rata de bază ± 3.0 p.p.
Intervenţiile pe piaţa valutară
Regimul actual al cursului de schimb al leului moldovenesc este cel de flotare gestionată,
care permite o adaptare flexibilă a economiei naţionale la şocurile externe şi interne.
Intervenţiile pe piaţa valutară internă reprezintă un set de instrumente auxiliare ale
politicii monetare. BNM va utiliza intervenţiile pe piaţa valutară internă doar în scopul susţinerii
efectelor implementării operaţiunilor de piaţă deschisă, în măsura în care vor fi necesare pentru a

39
atinge ţinta inflaţiei şi fără a influenţa tendinţele fundamentale ale cursului de schimb al leului
moldovenesc.
Decizii de politică monetară
Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 27 aprilie 2017,
a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre:
1. Se menține rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt
la nivelul actual de 9.0 la sută anual.
2. Se mențin ratele de dobândă:
- la creditele overnight la nivelul actual de 12.0 la sută anual;
- la depozitele overnight la nivelul actual de 6.0 la sută anual.
3. Se majorează norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută
neconvertibilă cu 3.0 puncte procentuale și se stabilește în mărime de 40.0 la sută din baza de
calcul, începând cu perioada de menținere a rezervelor obligatorii în lei moldovenești: 8 mai
2017 – 7 iunie 2017.
4. Se menține norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în valută liber convertibilă la
nivelul actual de 14.0 la sută din baza de calcul.
Consolidarea cadrului intern de politică monetară
Pentru implementarea cu succes a regimului de ţintire directă a inflaţiei, BNM va crea un
cadru intern eficient de politică monetară. În acest sens, BNM va continua delimitarea
domeniilor de răspundere şi a responsabilităţilor operaţionale între subdiviziunile băncii.
În vederea creării condiţiilor necesare pentru un cadru eficient de analiză, cercetare,
prognoză şi fundamentare a deciziilor de politică monetară se va consolida rolul statisticii în
cadrul băncii prin colectarea datelor statistice într-un mod mai eficient şi diminuarea numărului
de rapoarte prezentate la BNM de către bănci, conlucrarea cu alte organe în scopul asigurării
schimbului permanent de informaţii privind indicatorii preţurilor, macroeconomici, ai pieţei
financiare, finanţelor publice, ai comerţului exterior etc., crearea bazei statistice unice în cadrul
BNM, precum şi alte activităţi relevante.
Totodată, BNM va întreprinde măsuri pentru consolidarea activităţii de comunicare şi relaţii cu
publicul. În acest sens, se va asigura elaborarea şi publicarea rapoartelor oficiale ale BNM, a
lucrărilor de cercetare şi a caietelor de studii, organizarea conferinţelor, seminarelor şi a meselor
rotunde cu experţi, cercetători şi mediul academic.
Stabilitatea preţurilor şi stabilitatea financiară
Asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor reprezintă obiectivul fundamental al Băncii
Naţionale a Moldovei. Stabilitatea preţurilor poate fi definită ca o situaţie în care creşterea
preţurilor este suficient de redusă şi stabilă, astfel încât aceasta să nu exercite o influenţă
semnificativă asupra deciziilor economice ale societăţii. Totodată, stabilitatea preţurilor nu

40
presupune că toate preţurile sunt stabile sau fixe, ci se pune accent pe menţinerea unei stabilităţi
la nivelul mediu al preţurilor, urmărindu-se, în final, stabilitatea relativă a acestora şi, nicidecum,
cea absolută.
În pofida faptului că actualmente BNM nu are un rol bine determinat din punct de vedere legal în
menţinerea stabilităţii financiare, BNM are atribuţii implicite în acest domeniu prin
reglementarea şi supravegherea prudenţială a sectorului bancar, monitorizarea sistemelor de
plăţi, asigurarea de lichidităţi prin rolul său de creditor de ultimă instanţă pentru bănci, în cazuri
excepţionale.
Astfel, având drept obiectiv fundamental stabilitatea preţurilor, BNM va acorda o atenţie
deosebită stabilităţii financiare şi evoluţiei de ansamblu a indicatorilor macroeconomici.
Totodată, Banca Naţională a Moldovei consideră că pentru o stabilitate financiară nu este
suficientă doar o stabilitate a preţurilor, deoarece aceasta mai depinde şi de o multitudine de alţi
factori.
Nivelul ţintei de 5.0 la sută anual creează premise favorabile pentru stabilitatea financiară. În
adoptarea deciziilor de politică monetară, Banca Naţională a Moldovei se va ghida de obiectivul
său fundamental şi va plasa pe plan secundar stabilitatea financiară.
Totodată, pentru evitarea unor fricţiuni între obiectivul de stabilitate a preţurilor şi stabilitatea
financiară, în perioada ce urmează, BNM se va axa pe:
• creşterea calităţii şi sferei de cuprindere a activităţilor de reglementare şi supraveghere;
• sporirea transparenţei instituţiilor financiare, punând accent pe dezvăluirea informaţiei în
domeniul acordării creditelor şi atragerii depozitelor, precum şi prestării altor servicii;
• schimbul de informaţii cu supraveghetorii naţionali ai grupurilor financiare internaţionale
şi elaborarea testelor de stres la diferite niveluri;
• implementarea cu pragmatism şi transparenţă a politicii monetare şi utilizarea pe larg a
comunicării.
Transparenţa politicii monetare
Pentru sporirea credibilităţii şi ancorării anticipaţiilor inflaţioniste, BNM va recurge la modalităţi
transparente de îndeplinire a mandatului şi a activităţilor sale în vederea asigurării şi menţinerii
stabilităţii preţurilor.
Luând în consideraţie discrepanţele dintre estimările şi prognozele BNM şi cele ale experţilor
economici, BNM nu va emite semnale false pe piaţă şi nu va fi influenţată de opiniile experţilor
din afara instituţiei. Astfel, punctul de vedere al BNM va fi unul transparent, mesajele vor fi mai
clare pentru a evita crearea incertitudinilor sau inducerea volatilităţii sporite pe piaţă.
Apreciind transparenţa ca un element crucial în promovarea politicii monetare, BNM va furniza
în mod deschis, explicit şi oportun toate informaţiile pertinente privind strategia, procedeele de
evaluare, procedurile şi deciziile de politică monetară în vederea informării publicului larg şi a
pieţelor.

41
BNM consideră că sporirea transparenţei politicii monetare va genera următoarele avantaje şi
beneficii:
• sporirea predictibilităţii politicii monetare şi diminuarea incertitudinii şi asimetriei
informaţiei la nivel macroeconomic;
• îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei şi creşterea bunăstării societăţii, urmare a
publicării prognozelor şi conjuncturii economice curente, prin diminuarea riscurilor, planificarea
activităţilor economice şi adoptarea unor decizii mai eficiente;
• sporirea flexibilităţii reacţiei economiei naţionale la şocuri;
• diminuarea inerţiei inflaţiei şi sporirea eficienţei măsurilor de politică monetară;
• îmbunătăţirea imaginii/reputaţiei BNM şi creşterea încrederii în politica monetară
promovată.
BNM are un angajament ferm în asigurarea transparenţei politicii monetare, fapt ce va impune o
autodisciplină organelor de decizie din domeniul economic din Republica Moldova şi va stimula
executarea mandatului lor în cel mai bun mod posibil.

Comerțul exterior cu bunuri

6000 0.0%
5000 -5.0%
4000 -10.0%
3000
-15.0%
2000
-20.0%
1000
-25.0%
0
2012 2013 2014 2015 2016 -30.0%
-1000
-2000 -35.0%

-3000 -40.0%

-4000 -45.0%

Export Import Sold Sold/PIB (scala din drapta)

Figura 1: Balanța comercială cu bunuri, mln USD

Sursa: Banca Națională a Republicii Moldova
Deficitul comerţului cu bunuri a constituit 2,056.62 mil. USD și s-a diminuat cu 1.5 la
sută, deoarece exporturile s-au majorat mai substanțial (cu 40.42 mil. USD, +2.7 la sută) decât
importurile (cu 9.18 mil. USD, +0.3 la sută), comparativ cu anul 2015 În anul 2016, exporturile
de bunuri au fost în continuare dominate de produsele agroalimentare (907.87 mil. USD, în
creștere cu 2.7 la sută comparativ cu anul 2015), ceea ce a constituit 60.4 la sută din total. În
cadrul acestora, exportul total de băuturi alcoolice (156.74 mil. USD) s-a majorat faţă de anul

42
precedent cu 9.3 la sută. În structura importurilor de bunuri au predominat tradițional importurile
de produse minerale (630.10 mil. USD, în scădere cu 14.1 la sută), urmate de produsele
agroalimentare (597.09 mil. USD, în creștere cu 3.5 la sută față de anul 2015).

Evoluția Veniturilor Primare și Secundare

1800
1600
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
2012 2013 2014 2015 2016

Venituri primare Venituri secundare

Figura 4: Evoluția Veniturilor Primare și Secundare, mln USD.

Sursa: Banca Națională a Republicii Moldova
Excedentul veniturilor primare a scăzut în anul 2016 cu 1.9 la sută față de anul precedent,
până la 449.15 mil. USD. Cu toate că remunerarea salariaților rezidenți primită pentru munca
prestată patronilor nerezidenți a scăzut considerabil (cu 8.8 la sută), efectul acestei scăderi a fost
atenuat de diminuarea concomitentă a ieșirilor de venituri primare, în special a veniturilor ce
revin investitorilor străini direcți (sub formă de dividende și profituri reinvestite) (-22.0 la sută).

Soldul pozitiv al veniturilor secundare s-a majorat până la 1,119.01 mil. USD, în special în urma
majorării cu 41.7 la sută a intrărilor de asistență tehnică și granturi primite de administrația
publică în cadrul cooperării internaționale.

Concluzii
Politica monetară joacă un rol determinant în evoluția economică a orcărui stat și
împreună cu celelalte politici economice servește ca ”medicament” contra problemelor cu care se
confruntă economia în ansamblu.

În prezenta cercetare am urmărit scopul de a identifica modul de utilizare a

instrumentelor politicii monetare de către Banca Națională a Moldovei. Fiecare din aceste
instrumente își are efectele și limitele sale, ele fiind utilizate de către banca centrală integră, în
proporții diferite.

43
Eficiența politicii monetare depinde de o serie de factori care țin de natura sistemului economic
și financiar, de gradul de control efectiv exercitat de către autoritatea monetară, de calitatea
coordonării cu celelalte instrumente de politică economică sau de comportamentul agenților
privați și de capacitatea lor de a se adapta deciziilor autorității publice. Deci, nu putem vorbi
despre o politică monetară eficientă, dacă ea nu ține cont de majoritatea aspectelor și
problemelor cercetate.

Surse bibliografice
1. http://www.bnm.org/. Accesat la 04.06.2017, ora 12:32
2. http://www.bnm.org/ro/content/strategia-politicii-monetare-bancii-nationale-moldovei-
pe-termen-mediu. Accesat la 04.06.2017, ora 12:32

44
 Construirea curbei cererii agregate în baza modelului IS-LM

Modelul IS - LM: noul model al cererii agregate

Noul model al AD este denumit modelul IS-LM si reprezinta cea mai cunoscuta
dezvoltare ulterioara a teoriei keynesiene. Modelul considera ca exogen nivelul preturilor si arata
factorii care determina cererea agregata.
Modelul IS-LM poate fi abordat din doua directii:
este modelul care arata factorii ce determina
venitul national pe termen scurt, în ipoteza preturilor
constante;
este modelul care explica deplasarea curbei AD.

Cele doua abordari sunt echivalente, deoarece asa

cum se vede în figura 12.1., modificarile venitului în
conditiile preturilor constante si deplasarile curbei AD
înseamna acelasi lucru.
Cele doua componente ale modelului IS-LM sunt
curba IS (Investment-Saving) si curba LM (Liquidity-
Money). Curba IS materializeaza piata bunurilor, iar curba LM reflecta cererea si oferta de bani.
Deoarece rata dobânzii influenteaza atât cererea de investitie cât si cererea de bani,
aceasta variabila (r) leaga cele doua componente ale modelului.
Modelul IS-LM arata modul în care interdependentele dintre piata de bunuri si piata
monetara determina cererea agregata.

Piața bunurilor și curba IS

Curba IS exprima legatura ce exista între rata dobânzii si venitul national pe piata
marfurilor. Aceasta legatura se poate analiza cu ajutorul teoriei crucii lui Keynes.
La deducerea crucii lui Keynes pornim de la determinantii cheltuielilor planificate: suma
cheltuielilor destinate cumpararii de bunuri de catre sectorul privat (menaje si întreprinderi) si
sectorul public (stat).

45
 Diferenta dintre cheltuielile planificate si cele efective va fi investitia (nedorita,
neplanificata) în stocuri. Daca întreprinderile vând mai putin decât au planificat, stocurile lor vor
creste automat, dar daca vând mai mult decât au planificat, atunci stocurile lor se vor reduce.
Deoarece aceste modificari neprevazute ale stocurilor sunt considerate ca cheltuieli ale
întreprinderii (întreprinderile îsi "cumpara" propriile produse), cheltuielile nationale totale se
modifica în acelasi sens si proportie ca stocurile.
Daca economia este închisa (NX = 0), cheltuiala nationala planificata (E) este suma
consumului (C), a investitiei planificate (I) si a cumpararilor guvernamentale (G): E = C + I + G.

Daca în ecuatia de mai sus înlocuim functia de consum C = C0 + C(Y-T) si presupunem

ca investitia planificata este data , la fel si politica fiscala , atunci putem

scrie:

unde C0 - consum autonom (independent de Y).

Conform acestei ecuatii, cheltuiala nationala planificata este functie a venitului, a

investitiei planificate exogene si a variabilelor exogene ale politicii fiscale (G si T).
Panta curbei E este data de înclinatia marginala de
a consuma (c), care arata cresterea consumului în urma
cresterii venitului cu o unitate monetara:

Conform legii psihologice a consumului: 0 < c < 1.

Curba E are panta pozitiva, deoarece un venit mai

mare înseamna si un consum mai mare.

46
 Economia poate fi în echilibru daca cheltuielile
efective sunt egale cu cele planificate: Y = E (Fig.
12.3.).

Dreapta de 45o din figura 12.3. este locul

geometric al punctelor în care conditia E = Y este
îndeplinita. Intersectia ei cu dreapta cheltuielilor
efective (E) va indica echilibrul economic (Y*). Cum
ajunge economia în echilibru?

Modificarea stocurilor întreprinderilor joaca un

rol important în procesul de echilibrare. Sa presupunem ca PIB este mai mare decât Y *(Fig.
12.4.). În acest caz, E1 < Y1. Deoarece cheltuielile planificate sunt mai mici decât productia
(outputul), întreprinderile vând mai putin decât au produs. Produsele nevândute maresc stocurile
lor. Cresterea neplanificata a stocurilor incita întreprinderile sa reduca numarul de angajati si
productia, deci PIB scade (sageata 1). Cresterea neplanificata a stocurilor si scaderea venitului
national continua pâna când venitul atinge nivelul de echilibru Y*. La echilibru, venitul este egal
cu cheltuiala planificata (Y* = E*), deoarece punctul A este pe dreapta de 45o.
Daca, dimpotriva, PIB este mai mic decât
nivelul de echilibru (Y2 < Y*), atunci cheltuielile
planificate depasesc productia (E2 > Y2).
Întreprinderile vând mai mult decât produc si
stocurile lor scad. Se angajeaza noi lucratori pentru a
mari productia (sageata 2). Acest proces va continua
pâna când venitul devine egal cu cheltuiala
planificata.

În concluzie, crucea lui Keynes arata cum se

determina venitul Y în conditiile investitiei planificate

date si a politicii fiscale date .

Concluzii

Crucea lui Keynes este modelul simplu al determinarii venitului national. Presupune
exogena politica fiscala si investitiile planificate si arata ca exista un singur nivel de venit la care
cheltuielile efective sunt egale cu cele planificate. Din model rezulta efectul multiplicator al
politicii fiscale asupra venitului.

47
 Modelul IS-LM sintetizeaza elementele crucii lui Keynes si ale teoriei preferintei pentru
lichiditate. Intersectia celor doua curbe da combinatia de r si Y ce asigura echilibrul simultan al
pietei bunurilor si al pietei banilor.

Surse bibliografice
1. http://www.scritub.com/economie/Cererea-agregata23393.php. Accesat la 31.05.2017,
ora 12:09

Balanţa de plăţi în Republica Moldova.( 2015, 2016)

Balanța de plăți externe (deseori prescurtată până la balanță de plăți) este un sistem de
conturi care cuprinde sinteza tranzacțiilor economice și financiare ale unei economii (de regulă, a
unei țări) cu restul lumii, pe o anumită perioadă (de regulă, un an).
Conform definiției propuse de către Fondul Monetar Internațional[1], balanța de plăți
cuprinde „Contul curent” și „Contul de capital și financiar”, cel din urmă uneori fiind reprezentat
ca două conturi diferite, respectiv „Contul de capital” și „Contul financia
Balanţa de plăţi a Republicii Moldova (conform MBP ) – agregate principale (mil. USD)

2016 / 2015
2015 2016
(%)

CONTUL CURENT -414.84 -276.58 66.7

Bunuri şi servicii -1,956.99 -1,844.74 94.3

Bunuri -2,087.86 -2,056.62 98.5

export (FOB) 1,506.94 1,547.36 102.7

import (FOB) 3,594.80 3,603.98 100.3

Servicii 130.87 211.88 161.9

export 968.38 1,047.11 108.1

48
 import 837.51 835.23 99.7

Venituri primare 457.89 449.15 98.1

intrări, din care: 816.83 745.39 91.3

remunerarea salariaților 783.15 714.51 91.2

venituri din investiţii 36.52 33.67 92.2

ieşiri, din care: 358.94 296.24 82.5

venituri din investiţii 275.81 228.16 82.7

Venituri secundare 1,084.26 1,119.01 103.2

intrări, din care: 1,227.45 1,248.23 101.7

cooperarea internațională
193.66 213.13 110.1
curentă

transferuri personale 756.97 750.42 99.1

ieşiri 143.19 129.22 90.2

CONTUL DE CAPITAL 22.88 -46.71 -

Capacitatea netă (+) / necesarul

net (-) de finanţare (soldul -391.96 -323.29 82.5
conturilor curent şi de capital)

CONTUL FINANCIAR -443.72 -289.99 65.4

Investiţii directe -227.94 -109.64 48.1

achiziționarea netă de active 6.47 14.75 de 2.3 ori

financiare

acumularea netă de pasive, 234.41 124.39 53.1

din care:

49
 participații la capital și
acțiuni, exceptând reinvestirea 72.12 66.17 91.7
profiturilor

reinvestirea profiturilor 123.05 93.35 75.9

instrumente de natura
39.24 -35.13 -
datoriei

Investiţii de portofoliu -2.27 -0.76 33.5

achiziționarea netă de active 1.05 -0.37 -

financiare

acumularea netă de pasive 3.32 0.39 11.7

Derivate financiare şi opţiuni

pe acţiuni ale angajaţilor – -0.70 0.49 -
bancare, valoare netă

Alte investiţii 93.68 -711.22 -

achiziționarea netă de active 41.46 -392.88 -

financiare

numerar şi depozite 88.69 -377.00 -

împrumuturi -1.04 -1.01 97.1

credite comerciale şi
-46.19 -14.87 32.2
avansuri

acumularea netă de pasive -52.22 318.34 -

numerar şi depozite -119.75 0.83 -

împrumuturi 20.01 131.97 de 6.6 ori

credite comerciale şi
51.99 189.54 de 3.6 ori
avansuri

50
 alte pasive -4.47 -4.00 89.5

Active de rezervă -306.49 531.14 -

Erori şi omisiuni nete -51.76 33.30 -

Informativ:
Transferuri de mijloace băneşti
din străinătate efectuate în
favoarea persoanelor fizice prin 1,129.36 1,079.24 95.6
intermediul băncilor licenţiate,
net

Concluzii
În anul 2015 soldul contului curent al balanţei de plăţi a Republicii Moldova a înregistrat
un deficit de 414.84 mil. USD (în scădere cu 27.1 la sută față de 2014), excedentul contului de
capital a constituit 22.88 mil. USD, iar contul financiar s-a soldat cu intrări nete de 443.72 mil.
USD.
În anul 2016 soldul contului curent al balanței de plăți a Republicii Moldova a înregistrat
un deficit de 276.58 mil. USD (în scădere cu 33.3 la sută față de anul 2015), contul de capital a
înregistrat un sold negativ de 46.71 mil. USD, iar contul financiar s-a soldat cu intrări nete de
289.99 mil. USD.

Surse bibliografice
1. http://bnm.md/ro/content/balanta-de-plati-pentru-anul-2016-date-provizorii. Accesat la
03.06.2017, ora 22:09

51
 Structura comertului extern in Republica Moldova

Biroul Naţional de Statistică informează că exporturile de mărfuri realizate în luna martie

2017 s-au cifrat la 212,1 mil. dolari SUA, cu 20,1% mai mult față de luna precedentă și cu 31,5%
- comparativ cu luna martie 2016.

Figura 1: Evoluția lunară a exporturilor de mărfuri

Sursa Biroul Național de Statistică

52
 În ianuarie-martie 2017 exporturile de mărfuri au totalizat 528,2 mil. dolari SUA, volum
superior celui realizat în perioada corespunzătoare din 2016 cu 26,8%.
Exporturile de mărfuri autohtone au constituit 347,4 mil. dolari SUA (65,8% din total
exporturi), fiind în creștere cu 31,8% față de ianuarie-martie 2016, care a contribuit la majorarea
pe total exporturi cu 20,1%.
Reexporturile de mărfuri străine au însumat 180,8 mil. dolari SUA (34,2% din total
exporturi), majorându-se cu 18,1% comparativ cu ianuarie-martie 2016. Reexporturile de mărfuri
după prelucrare au deținut 23,0% din total exporturi, iar reexporturile de mărfuri clasice, care nu
au suferit transformări esențiale – 11,2%.
Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–28) au însumat 335,6 mil.
dolari SUA (cu 26,4% mai mult față de ianuarie-martie 2016), deținând o cotă de 63,5% în total
exporturi (63,8% – în ianuarie-martie 2016).
Țările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 20,1% (20,4% - în
ianuarie-martie 2016), ce corespunde unei valori de 106,0 mil. dolari SUA. Exporturile de
mărfuri către aceste țări s-au majorat cu 24,7%, comparativ cu ianuarie-martie 2016.

Figura 2: Structura exporturilor de mărfuri pe grupe de țări

Sursa Biroul Național de Statistică

Analiza evoluției exporturilor pe țări în ianuarie-martie 2017, comparativ cu perioada similară
din anul 2016, relevă majorarea exporturilor către România (+29,3%), Federația Rusă (+42,0%),
Turcia (de 2,2 ori), Italia (+20,1%), Germania (+26,9%), Bulgaria (de 1,8 ori), Spania (de 7,8
ori), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (+19,1%), Elveția (de 2,1 ori), Belarus
(+10,8%), Austria (+38,4%), Polonia (+11,2%), Olanda (+31,4%), Georgia (de 1,6 ori), Grecia
(+26,9%), Belgia (+52,3%), Serbia (de 3,9 ori), Iordania (de 14,4 ori), Liban (+35,8%), Malaysia
(de 1,7 ori) și Emiratele Arabe Unite (de 3,7 ori), care a favorizat creșterea pe total exporturi cu
27,8%. În același timp, s-au redus livrările către Irak (-75,5%), Franța (-12,4%), Indonezia (-
68,9%) şi Statele Unite ale Americii (-17,4%), atenuând astfel creșterea pe total exporturi cu
3,8%.

53
Figura 3: Structura exporturilor pe grupe de mărfuri

Sursa Biroul Național de Statistică

În ianuarie-martie 2017, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2016 s-au marcat
creșteri la exporturile de semințe și fructe oleaginoase (+59,7%), cereale și preparate pe bază de
cereale (de 2,1 ori), mașini și aparate electrice (+33,8%), legume și fructe (+24,4%), produse
medicinale și farmaceutice (de 2,6 ori), îmbrăcăminte și accesorii (+12,0%), băuturi alcoolice și
nealcoolice (+9,7%), fire, țesături și articole textile (+16,7%), petrol, produse petroliere și
produse înrudite (de 3,5 ori), zahăr, preparate pe bază de zahăr, miere (+32,0%), produse chimice
organice (de 1,8 ori), vehicule rutiere (+38,6%), produse lactate și ouă de păsări (+54,6%),
minereuri metalifere și deșeuri de metale (de 1,6 ori), construcții prefabricate; alte instalații și
accesorii pentru instalații sanitare, de încălzit și de iluminat (de 2,7 ori), mobilă și părțile ei
(+5,1%), carne și preparate din carne (de 2,2 ori), îngrășăminte naturale și minerale naturale (de
1,8 ori), care au contribuit la majorarea pe total exporturi cu 25,8%.
Totodată, s-au micșorat exporturile de cauciuc prelucrat (-86,7%), mașini și aparate
industriale cu aplicații generale; părți și piese detașate ale acestor mașini (-29,6%), uleiuri
esențiale, rezinoide și substanțe parfumate, preparate pentru toaleta, produse pentru
înfrumusețare (-21,8%), instrumente și aparate, profesionale, științifice și de control (-21,9%),
mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (-37,5%), atenuând astfel creșterea pe
total exporturi cu 2,6%.

Concluzii
Exporturile de mărfuri autohtone au constituit 347,4 mil. dolari SUA (65,8% din total
exporturi), fiind în creștere cu 31,8% față de ianuarie-martie 2016, care a contribuit la majorarea
pe total exporturi cu 20,1%.
Deasemenea putem menționa că Moldova trebuie să-și orienteze relațiile sale comerciale
acolo, unde sunt implementate și funcționează standarde și norme civilizate de relații comercial-
economice.

54
 Numai integrarea în Uniunea Europeană ar permite țării noastre să dezvolte economia și
să majoreze competitivitatea mărfurilor noastre pe alte piețe.

Surse bibliografice
1. http://www.statistica.md/category.php?l=ro&idc=336. Accesat la 03.06.2017, ora 17:00

Dinamica și structura rezervelor în Republica Moldova. Piața valutară

Rulajul pieţei valutare în numerar cuprinde totalitatea operaţiunilor de cumpărare şi

vânzare a valutei străine contra monedă naţională, efectuate de unităţile de schimb valutar în
numerar cu persoanele fizice şi raportate în conformitate cu Regulamentul cu privire la unităţile
de schimb valutar (aprobat prin Hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a
Moldovei nr. 53 din 5 martie 2009).
Determinarea echivalentului în dolari SUA a volumului operaţiunilor de cumpărare şi
vânzare a numerarului de valută străină se efectuează cu aplicarea cursurilor medii oficiale
lunare ale leului moldovenesc faţă de dolarul SUA şi valuta străină respectivă.
Piaţa valutară a Republicii Moldova este caracterizată de dinamica cursului valutar şi
de rulaj. Cursul valutar este calculat ca rata de schimb medie ponderată la volumul tranzacţiilor
care au avut loc pe piaţa valutară. Rulajul pieţei valutare cuprinde totalitatea tranzacţiilor de
schimb valutar cu exceptia celor efectuate de către Banca Naţionala a Moldovei (BNM), care au
avut loc pe cele mai diferite segmente ale pieţei. Printre segmentele pieţei monitorizate în
particular se numară piaţa interbancara (tranzacţiile de schimb valutar efectuate între bancile
comerciale autorizate) şi piaţa intrabancara (tranzacţiile de schimb valutar efectuate între bănci si
clienţii acestora); piaţa operaţiunilor la vedere (cu decontările ce se efectuează cel tîrziu timp de
doua zile bancare) şi piaţa operaţiunilor la termen (cu decontările ce se efectuează de regulă
peste perioade fixe, cum ar fi: una, două saptămîni, o luna sau mai mult). În timp ce cursul
valutar reprezintă echilibrul dinamic al cererii si ofertei de valută în cadrul pieţei, rulajul denotă
activitatea generală a participanţilor pieţei valutare.
Principalul obiectiv al BNM este de a menţine stabilitatea monedei naţionale prin
adaptarea politicilor monetară, de creditare şi valutară la condiţiile principiilor economiei de
piaţă.

55
 Pe parcursul ultimilor ani BNM a continuat să practice o politică monetară orientată spre
stabilitatea preţurilor şi a cursului valutar. S-a înregistrat o creştere a cererii pentru bani, fapt ce
denotă o scădere a inflaţiei. Piaţa valutara autohtonă a ramas transparentă, relativ stabilă,
mişcîndu-se în paralel cu inflaţia şi parţial sensibilă la unii factori interni sau externi.
Intervenţiile in piaţa valutară au fost limitate la şlefuirea fluctuaţiilor de termen scurt a cursului
valutar şi atingerea obiectivelor propuse.
Cursul valutar este un indicator important, deoarece prezintă legătura dintre preţurile
locale şi cele străine. Moldova a pus în circulaţie propria monedă, Leul, în Noiembrie 1993. Din
1995 pîna la finele lui August 1998, rata nominală de schimb Lei/US$ s-a depreciat foarte încet,
graţie susţinerii din partea BNM. În prezent, politicile monetară şi financiară a BNM
promovează un regim de flexibilitate a cursului valutar şi stabileşte rata de schimb oficială pe
baza ratelor de schimb predominante de pe piaţa valutară. BNM se orientează spre consolidarea
şi menţinerea rezervelor internaţionale şi spre uşurarea fluctuaţiilor excesive a cursului valutar cu
scopul final de a stabili condiţii favorabile pentru creşterea exportului.
Piata valutara fara numerar a Republicii Moldova este caracterizata de volumul
tranzactiilor de cumparare/vinzare a valutei straine cu exceptia celor efectuate de catre Banca
Nationala a Moldovei, care au avut loc pe cele mai diferite segmente ale pietei. Printre
segmentele pietei monitorizate in particular se numara piata interbancara (tranzactiile de
cumparare/vinzare a valutei straine efectuate intre bancile comerciale) si piata intrabancara
(tranzactiile de cumparare/vinzare a valutei straine efectuate intre banci si clientii acestora).

Piaţa interbancară (spot Piaţa intrabancară (spot

fără BNM) fără BNM)

CUMPĂRĂ CUMPĂRĂ VÎNZĂR

VÎNZĂRI
RI RI I
1 Dolarul SUA 11,000.8 105,277.8 76,958.6 138,687.2

2 Euro 448.8 192.1 76,673.7 106,977.1

3 Rubla rusească - - 3,035.4 9,034.3

4 Leul românesc - - 729.2 1,007.3

5 Lira sterlină - - 1,782.6 87.8

6 Francul elveţian - - 266.9 242.5

56
 Hrivna
7 - - .0 .0
ucraineană

8 Alte valute - - 47.9 56.9

TOTAL rulajul
11,449.6 105,469.9 159,494.3 256,092.9
pieţei valutare
Informatia privind piata valutara fara numerar se calculeaza in baza Rapoartelor cu
privire la sumele de valuta straina cumparate ?i vindute de catre banci contra lei moldovenesti
care sint prezentate catre Banca Nationala a Moldovei in conformitate cu Regulamentul privind
stabilirea cursului oficial al leului moldovenesc fata de valutele straine (aprobat prin Hotarirea
Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Moldovei nr. 3 din 15 ianuarie 2009).
Operatiunile sint reflectate la data incheierii tranzactiei. Echivalentul in dolari SUA este calculat
utilizind cursurile medii lunare ale leului moldovenesc fata de dolarul SUA si valuta straina
respectiva. Informatia cu privire la piata valutara fara numerar se publica lunar pina in ultima zi a
lunii urmatoare celei de raportare. Metoda calcularii volumului operatiunilor SWAP - media
ponderata zilnic, in functie de termenul operatiunii SWAP (numarul de zile).
Operatiuni SPOT echivalentul in dolari SUA* mii dolari SUA
SWAP 10 mil. USD cu termenul 15 zile in luna cu 30 zile calendaristice se reflecta ca 5
mil. USD. Valutele sunt recalculate la ratele de schimb medii lunare.
Rulajul pieţei valutare în numerar cuprinde totalitatea operaţiunilor de cumpărare şi vânzare a
valutei străine contra monedă naţională, efectuate de unităţile de schimb valutar în numerar cu
persoanele fizice şi raportate în conformitate cu Regulamentul cu privire la unităţile de schimb
valutar (aprobat prin Hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr. 53
din 5 martie 2009).
Determinarea echivalentului în dolari SUA a volumului operaţiunilor de cumpărare şi vânzare a
numerarului de valută străină se efectuează cu aplicarea cursurilor medii oficiale lunare ale leului
moldovenesc faţă de dolarul SUA şi valuta străină respectivă.
Cumpărările/vânzările de valută străină contra lei moldoveneşti pe piaţa valutară internă
în numerar în luna aprilie 2017

Volumul
operaţiunilor Ponderea
(echivalent în mil. Tota (în procente)
dolari SUA) Total
l
Cumpăr Vânzăr Cumpăr
Vânzări
ări i ări
Dolari SUA 46.0 20.8 66.8 22.6 30.7 24.6

57
 162.
Euro 124.4 38.1 61.2 56.3 60.0
5

Ruble ruseşti 24.8 3.6 28.4 12.2 5.3 10.5

Lei româneşti 2.2 1.9 4.1 1.1 2.8 1.5

Hrivne ucrainene 0.4 0.4 0.8 0.2 0.6 0.3

Alte valute 5.6 2.9 8.5 2.7 4.3 3.1

271.
Total 203.4 67.7 100.0 100.0 100.0
1

Modificarea faţă de luna Modificarea faţă de luna precedentă în

precedentă în procente puncte procentuale
Dolari SUA -6.5 -9.2 -7.4 -0.9 -2.2 -1.2

Euro -8.3 -0.8 -6.7 -3.5 1.2 -2.3

Ruble ruseşti 39.3 2.9 33.3 3.7 0.3 2.9

Lei româneşti 4.8 0.0 2.5 0.1 0.1 0.0

-
Hrivne ucrainene 0.0 -20.0 0.0 -0.1 0.0
11.1

Alte valute 24.4 16.0 21.4 0.6 0.7 0.6

Total -3.0 -2.9 -3.0

Modificarea faţă de luna

Modificarea faţă de luna respectivă a
respectivă a anului precedent
anului precedent în puncte procentuale
în procente

-
Dolari SUA -26.6 13.7 -3.6 -2.4 -2.9
17.5

Euro -16.3 29.6 -8.7 -1.0 3.0 -0.5

Ruble ruseşti 14.3 -2.7 11.8 3.1 -1.4 1.9

Lei româneşti 10.0 11.8 10.8 0.3 -0.3 0.2

Hrivne ucrainene 33.3 33.3 33.3 0.1 0.1 0.1

Alte valute 47.4 61.1 51.8 1.1 1.0 1.2

Total -14.9 22.6 -7.9

58
 Structura rezervelor valutare in RM.
Rezervele obligatorii sunt disponibilităţi ale băncilor în lei moldoveneşti şi în valută
străină (dolari SUA şi euro), pe care acestea le păstrează în conturi la BNM.
Funcţiile principale ale RO constituite în lei sunt cea de control monetar (aflată în strânsă
corelaţie cu cea de gestionare a lichidităţii de către BNM) şi cea de influenţare a cererii de bani.
Rolul principal al RO în valută străină este atenuarea extinderii creditelor în valută.
Principalele caracteristici ale regimului RO stabilit băncilor de către BNM sunt:
 Baza de calcul a RO se determină ca nivel mediu zilnic (pe perioada de urmărire) al
soldurilor conturilor din clasa II „Obligaţiuni” din bilanţurile băncilor (cu excepţia
pasivelor interbancare, a obligaţiilor faţă de BNM şi a mijloacelor proprii), separat în
lei şi în valută.

 Perioada de urmărire a mijloacelor atrase şi perioada de menţinere a rezervelor

obligatorii au durata de o lună şi sunt consecutive (perioada de urmărire a mijloacelor
atrase durează de la data de 8 a lunii precedente până la data de 7 a lunii curente şi
respectiv perioada de menţinere a rezervelor obligatorii începe la data de 8 a lunii
curente şi se sfârşeşte la data de 7 a lunii următoare).

 Norma de constituire a RO din baza de calcul (mijloacele atrase) este aceeaşi pentru
elementele de pasiv de acelaşi fel. Pentru elementele de pasiv incluse în baza de calcul
care au termenul scadenţei mai mare de 2 ani se aplică o normă a RO de 0%.

 RO în lei moldoveneşti se menţin în conturile LORO la BNM, fiind constituie ca nivel

mediu al disponibilităţilor băncilor pe parcursul perioadei de menţinere sau în contul
Rezervelor obligatorii în moneda naţională, în mărimea stabilită de către BNM pentru
perioada respectivă de urmărire. Rezervarea în valută se efectuează prin menţinerea
mijloacelor băneşti ale băncilor în valută (dolari SUA şi euro) la BNM în contul
Rezervelor obligatorii în valută, în mărimea stabilită de către BNM pentru perioada
respectivă de urmărire.

 BNM plăteşte băncilor o dobîndă la cota din rezervele obligatorii ce depăşeşte 5 la sută
din pasivele în baza cărora se calculează aceste rezerve. RO în lei moldoveneşti şi în
valută se remunerează la rate distincte, aplicînd pentru rezervele în lei rata la depozitele
overnight a BNM, iar pentru rezervele obligatorii în valută străină - rata medie la
depozitele la vedere cu dobîndă atrase de sistemul bancar în VLC în luna respectivă.

59
 Rezervele obligatorii menţinute de bănci în lei moldoveneşti

Norma
Mărimea
stabilită a
mijloacelor Rezervel
rezervelor Rata de
atrase e
obligatorii remunera
supuse obligato
Perioada de la re a
Perioada de rezervării în rii
de mijloacele rezervelo
menţinere lei menţinut
urmărire atrase în r
moldoveneş e în cont
MDL şi obligatori
ti şi valute la BNM
valute i (%)
neconvertib (mil. lei)
neconvertib
ile (mil. lei)
ile (%)

08.03.201
7- 08.04.2017-
30,134.5 37.0 11,149.8 6.00
07.04.201 07.05.2017
7

La 15 mai 2017, cursul leului moldovenesc față de dolarul SUA a înregistrat o creștere cu cca
6,54% și 2,78% față de euro comparativ cu valorile înregistrate la începutul anului.

Episodul recent de apreciere a monedei naționale survine pe fondul unui surplus de valută în
piață, în condițiile unei oferte mai mari de valută din partea populației și exportatorilor, care
depășește cererea și necesitățile importatorilor.

Concluzii
Pe parcursul primelor 3 luni, a fost înregistrată o creștere a transferurilor de mijloace
bănești în favoarea persoanelor fizice cu cca 12,65% (251.77 mil. dolari SUA) comparativ cu
perioada similară a anului precedent. La fel ca în anul 2016, ritmul de creștere a exporturilor îl
depășește pe cel al importurilor. Luând în considerație reorientarea geografică a exporturilor spre
UE și structura valutară a acestora, se observă o creștere a ponderii euro în comerțul exterior.
Astfel, este de notat că aprecierea leului moldovenesc față de euro a fost în proporție mai redusă
comparativ cu dolarul SUA, care a marcat un trend descendent și față de alte valute regionale,
precum leul românesc și rubla rusească.

Ținând cont de lichiditatea excesivă din sectorul bancar și nivelul înalt al rezervelor
internaționale, politica monetară a BNM nu prevede, deocamdată, cumpărarea integrală a
excesului de valută pe piața internă. Banca Națională se va concentra în continuare pe obiectivul
60
său fundamental - stabilitatea prețurilor interne conform strategiei țintirii inflației. În același
timp, banca centrală monitorizează în permanență evoluția pieței valutare interne și intervine în
caz de necesitate pentru a nu permite o volatilitate excesivă a cursului de schimb și o evoluție
speculativă a acestuia.

Surse bibliografice
1. http://www.bnm.org/ro/content/piata-valutara-numerar-luna-aprilie-2017. Accesat la
04.06.2017, ora 11:24

2. http://www.bnm.org/ro/content/evolutia-pe-piata-valutara-din-republica-moldova.
Accesat la 04.06.2017, ora 11:24
3. http://www.asigurare.md/ro/snews/235/?from=news. Accesat la 04.06.2017, ora 11:26

61