CUPRINS:

1 Analiza unui articol (comunicat, raport, informație oficială, etc.).........................3

2 Crizele economice în economia mondială............................................................4

3 Analiza indicatorilor macroeconomici pentru economia Republicii Moldova......6

4 Analiza indicatorilor pieţei muncii în Republica Moldova....................................9

5 Analiza proceselor inflaţioniste în economia Republicii Moldova......................19

6 Analizaza structurii PIB-ului pentru economia Republicii Moldova...................26

7 Analiza dinamicii deficitului bugetar și surselor de finanțare în economia

Republicii Moldova......................................................................................................31

8 Dinamica masei monetare şi a instrumentelor politicii monetare în RM..........35

9 Construirea curbei cererii agregate în baza modelului IS-LM.............................39

10 Balanţa de plăţi pentru Republica Moldova ........................................................42

 1 Analiza unui articol (comunicat, raport, informație oficială, etc.)
Date de identificare a studiului:
Titlul: Cu cît a crescut economia moldovenească de
la începutul anului?
Anul: 2021
Adresa web: https://noi.md/md/economie/cu-cit-a-crescut-
economia-moldoveneasca-de-la-inceputul-
anului
Conținutul materialului:
Cuvinte cheie:
Creştere, PIB, economia Republicii Moldova.
Principalele probleme abordate:
1. Dinamica PIB-ului în anul 2021 în față de anul 2020;
2. Factorii ce au determinat creșterea PIB-ului.
Principalele concluzii:
În ianuarie-septembrie 2021, Produsul Intern Brut a constituit în valoare nominală 174,1
miliarde lei, fiind în creștere, comparativ cu ianuarie-septembrie 2020, cu 10,3%. Biroul
Național de Statistică a menționat că dinamica aceasta a fost înregistrată pe fundalul reducerii
indicatorului în cauză în perioada similară din anul 2020, față de ianuarie-septembrie 2019, cu
8,2%. În comparație cu trimestrul III 2020, PIB s-a majorat, în termeni reali, cu 8,3% pe seria
brută și cu 10,4% pe seria ajustată sezonier, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în
trimestrul III 2020 față de trimestrul III 2019 cu 9,7%, în termeni reali.
Datele BNS spun că la creșterea PIB în ianuarie-septembrie 2021 au contribuit următoarele
activități:
Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a
motocicletelor; transport și depozitare; activități de cazare și alimentație publică, administraţie
publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii; învăţământ; sănătate şi asistenţă social,
Agricultura, silvicultura şi pescuitul, Industria extractivă; industria prelucrătoare; producția și
furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat; distribuția apei;
salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare.
O contribuție negativă la indicele volumului fizic al PIB a avut exportul net de bunuri și
servicii, contribuind cu 9,3% la modificarea PIB, consecință a creșterii mai accentuate a
volumului fizic al importurilor de bunuri și servicii, față de cea a exporturilor de bunuri și
servicii.

2
 2 Crizele economice în economia mondială.
La 17 august 1998, Rusia a neplătit obligațiunile pe termen scurt. După aceea, în țară a
izbucnit o criză: rubla s-a depreciat de trei ori până la sfârșitul anului, nivelul de trai al populației a
scăzut brusc, sistemul bancar a fost paralizat timp de câteva luni. În 1997–1998 în timpul crizei
financiare, economia rusă nu a căzut rapid și brusc, ci s-a târât ,pas cu pas pe parcursul unor
transformări, a economiei sovietice planificate într-o economie de piață modernă. 1998 a devenit o
etapă simbolică în acest proces . Totuși, stabilizarea situației destul de rapidă din 1999-2000 a arătat
că instituțiile de piață din Rusia nu numai că există, dar și au rezolvat cu succes problemele de
echilibrare a economiei. Și în curând țara a trecut la creștere economică.Țara avea mare nevoie de
împrumuturi externe, dar nu putea garanta în mod fiabil serviciul datoriei. Situația s-a agravat din
cauza scăderii prețurilor mondiale la materiile prime (în principal petrol, gaz,metale) și de criza
financiară globală care a început în Asia în primăvara anului 1998.
Datorită acestor evenimente, veniturile guvernului valutar au scăzut, iar creditorii străini
privați au devenit extrem de precauți de împrumuturi către țările cu economii instabile. La 27 mai
1998, CBR a crescutrata de refinanțare a băncilor comerciale de la 50% la 150% pe an. Decizia FMI
din 13 iulie 1998 dea lansa un program de împrumut de 22,6 miliarde de dolari pentru Rusia, pe care
mulți analiști l-au văzut ca sfârșitul crizei financiare ruse, a întârziat doar prăbușirea sistemului
financiar rus. Datoria internă a ajuns la 200 de miliarde de dolari (la rata din iulie 1998). La 5 august
1998, guvernul a decis să crească brusc - de la 6 la 14 miliarde de dolari - să crească limita
împrumuturilor străine din Rusia în acest an. De fapt, această decizie a confirmat imposibilitatea
finanțării bugetului din surse interne. La 6 august 1998, BIRD a decis să ofere Rusiei un al treilea
împrumut pentru ajustarea structurală a economiei în valoare de 1,5 miliarde de dolari. Pe piața
mondială, pasivele valutare rusești au atins valorile minime. La 11 august 1998, cotațiile titlurilor
rusești pe bursele s-au prăbușit. La 12 august 1998, o creștere accentuată a cererii de monedă străină
a dus la stoparea pe piața creditelor interbancare și la o criză de lichidități. La 13 august 1998,
agențiile de rating Moody`s și Standard & Poor`s au scăzut din credit pe termen lung al Rusiei. La
17 august 1998, premierul Serghei Kiriyenko a anunțat introducerea unui „set de măsuri care
vizează normalizarea politicilor financiare și bugetare”, ceea ce a însemnat de fapt implicit și
devalorizarea rublei.

3
 Concluzie:
Criza economică este o tulburare bruscă a echilibrului economic, fiind exprimtă prin
creșterea stocurilor de produse nevîndute și reducerea proucției, prin scăderea prețurilor, prin șomaj
și scăderea cursurilor bursiere.
Criza economică poate afecta orice regiune, țară sau întreaga lume. Ele au avut loc în diferite
perioade de dezvoltare economică și încă o să mai existe în viitor, deoarece acestea reprezintă
efectul a mai multor probleme declanșatoare. Aspectele acesteia diferă de la o țară la alta, dar totuși
există anumite trăsături specifice prin care aceste a se aseamănă:
 Scăderea generală a prețurrilor;
 Dezechilibrul în toate ramurile de stat;
 Aspect psihologic negaiv asupra populației;
 Reducerea numărului de poulație e.t.c.

4
3 Analiza indicatorilor macroeconomici pentru economia Republicii Moldova.
Tabelul 1. Indicatorii macroeconomici pentru economia
Republicii Moldova pentru anii 2016-2019
INDICATORUL ANUL
2016 2017 2018 2019
PIB, preturi curente, mii lei 160 814 564 178 880 890 192 508 553 210 378 059
PIB, preturi curente, mii $ SUA 8 071 491 9 674 388 11 456 717 11 970 248
PIB, preturi curente, mii Euro 7 291 590 8 588 386 9 700 989 10 693 127
PIB dupa paritatea puterii de 29 997 683 32 101 220 34 285 616 36 428 209
cumparare, mii $ SUA
Indicele volumului fizic al PIB, anul 104,4 104,7 104,3 103,7
precedent=100, %
Indicele-deflator al PIB, % 105,7 106,3 103,2 105,4
Venitul national brut, preturi curente, .. 189 077 780 201 758 236 221 340 872
mii lei
Venitul national brut, preturi curente, .. 10 225 865 12 007 191 12 594 019
mii $ SUA
Venitul national brut, preturi curente, .. 9 077 956 10 167 104 11 250 346
mii Euro
Indicele preturilor de consum mediu 106,4 106,6 103,0 104,8
anual, %
Cursul de schimb mediu anual, lei/ $ 19,9238 18,4902 16,8031 17,5751
SUA
Cursul de schimb mediu anual, lei/ 22,0548 20,8282 19,8442 19,6741
Euro

Tabelul 2. Dinamica indicatorilor macroeconomici pentru

economia Republicii Moldova pentru anii 2016-2019
Dinamica în
Dinamica în
INDICATORUL ANUL mărimi
mărimi relative
absolute
ΔG
%ΔG ( ×100 %
Δ G ¿G1 – G0) G0
  2018(G0) 2019 (G1)
mii lei )
%
PIB, preturi curente,
192 508 553 210 378 059 17 869 506 9,28
mii lei
PIB, preturi curente,
11 456 717 11 970 248 513 531 4,48
mii $ SUA
PIB, preturi curente,
9 700 989 10 693 127 992 138 10,23
mii Euro
PIB dupa paritatea
puterii de cumparare, 34 285 616 36 428 209 2 142 593 6,25
mii $ SUA
5
 Indicele volumului fizic
al PIB, anul 104,3 103,7 -1 -0,58
precedent=100, %
Indicele-deflator al PIB,
103,2 105,4 2 2,13
%
Venitul national brut,
201 758 236 221 340 872 19 582 636 9,71
preturi curente, mii lei
Venitul national brut,
preturi curente, mii $ 12 007 191 12 594 019 586 828 4,89
SUA
Venitul national brut,
preturi curente, mii 10 167 104 11 250 346 1 083 242 10,65
Euro
Indicele preturilor de
103,0 104,8 2 1,75
consum mediu anual, %
Cursul de schimb
16,8031 17,5751 1 4,59
mediu anual, lei/ $ SUA
Cursul de schimb
19,8442 19,6741 0 -0,86
mediu anual, lei/ Euro

Conform analizei tabelelor și figurei de mai sus și a calculelor efectuate, am înțeles că PIB-ul
în anul 2019 în comparație cu anul 2018 a crescut cu 17 869 506 mii lei, ceea ce reprezintă 9,28%.
Venitul național brut s-a majorat cu 19 582 636 mii lei în anul 2019 față de anul 2018, sau 9,71 %.
Indicele preturilor de consum mediu anual, în aceeași perioadă, a înregistrat o creștere de 2%.

Figura 1. Dinamica indicatorilor macroeconomici pentru economia Republicii Moldova

pentru anii 2016-2019
Sursa: Biroul National de Statistică a Republicii Moldova

6
 Concluzie:

Conform celor mai recente date, economia Republicii Moldova începe să contureze primele
semne de învigorare a activității economice: producția industrială și comerțul exterior revin pe un
trend ascendent, transferurile de peste hotare au înregistrat o creștere pronunțată, veniturile și
cheltuielile bugetare – de asemenea, salariul în termeni reali a crescut etc. Politica monetară rigidă a
Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a condus la menținerea ratei inflației sub ținta stabilită și
deprecierea neînsemnată a valutei naționale. Cu toate acestea, vulnerabilitatea față de factorii externi
rămâne actuală.

7
 4 Analiza indicatorilor pieţei muncii în Republica Moldova

Forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în anul 2020

Forța de muncă
Conform rezultatelor Anchetei forței de muncă (AFM)2, în anul 2020 forța de muncă
(populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată plus șomerii, a constituit
867,3 mii persoane, fiind în descreștere cu 5,7% față de anul 2019 (919,3 mii).
În cadrul forței de muncă, ponderea bărbaților (52,4%) a fost mai înaltă în comparație cu cea
a femeilor (47,6%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca
ponderea din mediul urban (54,4% și, respectiv, 45,6%).

Figura 1. Rata de participare la forța de muncă pe sexe și medii, anii 2019 și 2020
Sursa: Biroul National de Statistică a Republicii Moldova

Rata de participare la forța de muncă a populaţiei de 15 ani și peste (proporția forței de

muncă de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeași categorie de vârstă) a constituit 40,3%, fiind
în scădere față de nivelul anului precedent (în anul 2019 - 42,3%). Acest indicator a atins valori mai
înalte în rândul populației masculine – 45,1%, în comparație cu cea feminină – 36,1%. Ratele
respective pe medii au înregistrat următoarele valori: 46,5% în mediul urban și 36,3% în mediul
rural (Figura1).
În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 31,4%, iar în categoria 15-64
ani3 – 47,6%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației
naționale (16-59 ani pentru femei și 16-63 ani pentru bărbați) a fost de 50,7%.
Rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități4 a constituit 14,0%, inclusiv
13,3% la bărbați, 14,8% la femei, 15,6% în mediul urban și 13,1% în mediul rural.

8
 Ocuparea
Populaţia ocupată a constituit 834,2 mii persoane, fiind mai mică cu 4,4% față de anul 2019
(872,4 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea bărbaților este mai mare față de cea
a femeilor (52,1% bărbați și 47,9% femei), iar ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost
mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (54,7% mediul rural și, respectiv,
45,3% mediul urban).

Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de

15 ani şi peste față de populația totală din aceeași categorie de vârstă) a fost de 38,8%, fiind în
descreștere față de nivelul anului precedent (40,1% în 2019). Rata de ocupare a bărbaților (43,1%) a
fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (35,0%). În distribuţia pe medii de reşedinţă acest
indicator a avut valoarea de 44,4% în mediul urban și 35,1% în mediul rural. Rata de ocupare a
populației în vârstă de muncă (16-59 ani pentru femei și 16-63 ani pentru bărbați) a fost de 48,6%, a
populației în vârstă de 15-64 ani – 45,7%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a
înregistrat valoarea de 29,4% (Figura 2).

Figura 2. Rata de ocupare pe sexe și medii, anii 2019 și 2020

Sursa: Biroul National de Statistică a Republicii Moldova

Figura 3. Rata de ocupare pe grupe de vârstă și în funcție de sexe și medii, anul 2020
Sursa: Biroul National de Statistică a Republicii Moldova

9
 Analiza ratelor de ocupare pe grupe de vârstă scoate în evidență cele mai mari discrepanțe la
persoanele de 25-34 ani atât pe sexe (cu 15,2 p.p. discrepanță mai mare pentru bărbați), cât și pe
medii de reședință (cu 13,8 p.p. mai mare pentru mediul urban). În funcție de sexe, diferențe mari
sunt înregistrate și la grupa de vârstă 55-64 ani (cu 14,5 p.p. mai mare pentru bărbați), iar după
mediul de reședință și la grupa de vârstă 35-44 ani (cu 11,1 p.p. mai mari pentru urban). O rată de
ocupare mai mare la femei față de bărbați se înregistrează doar la persoanele de 45-54 ani (cu 6,4
p.p.) (Figura 3).

Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități a constituit 13,7%. În distribuția pe sexe acest

indicator a înregistrat valorile: 12,8% pentru bărbați și 14,7% pentru femei. Rata de ocupare a
persoanelor cu dizabilități din mediul urban a fost mai înaltă (14,9%) în comparație cu rata pentru
persoanele din mediul rural (13,0%).

Din distribuția persoanelor ocupate pe activități economice rezultă că, în sectorul agricol au
activat 175,9 mii persoane sau 21,1% din totalul persoanelor ocupate (în anul 2019 - 182,8 mii și,
respectiv, 21,0%).

În activitățile non-agricole au fost ocupate 658,3 mii persoane, fiind în descreștere cu 4,5%
față de anul 2019 (689,5 mii). Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 14,6% (în anul
2019 – 14,7%), inclusiv în industria prelucrătoare 11,7% (indicator ODD 9.2.2 sdg-ro-09.png ) (în
2019 – 12,1%), iar în construcții 7,2% (în 2019 - 7,0%). Numărul persoanelor ocupate în industrie a
fost de 121,4 mii, în descreștere față de nivelul anului trecut cu 5,2%, iar în construcții a constituit
60,4 mii, descrescând cu 1,6% față de anul 2019. În sectorul servicii au activat 476,5 mii sau 57,1%
din totalul persoanelor ocupate, numărul acestora fiind în descreștere cu 4,7% față de anul 2019
(500,1 mii sau 57,3% din totalul persoanelor ocupate în anul 2019) (Figura 4).

Figura 4. Distribuția populației ocupate după activități economice, anii 2019 și 2020
10
Sursa: Biroul National de Statistică a Republicii Moldova
 Dintre toate activitățile non-agricole, sectorul servicii înregistrează cele mai înalte
discrepanțe în populația ocupată în funcție de sexe (cu 21,7 p.p. mai mare pentru femeile ocupate) și
pe medii (cu 34,4 p.p. mai mare pentru populația ocupată din mediul urban) (Figura 5).

Figura 5. Distribuțis populației ocupate după activități economice, pe sexe și medii, 2020
Sursa: Biroul National de Statistică a Republicii Moldova

În aspect teritorial, 29,6% din populația ocupată activează în municipiul Chișinău. La o

diferență relativ mică, de 30,1% din total ocupare, se situează regiunea de Nord, urmată de regiunea
Centru cu 25,8% și regiunea Sud, respectiv, cu 14,5%. Analiza repartizării ocupării după activitățile
economice relevă faptul că sectorul servicii predomină în toate regiunile statistice, înregistrând
valori cuprinse între 43% și 77%, industrie și construcții predomină în regiunea Centru (17,9%
industrie și, respectiv, 10,5% construcții ) și sectorul agricultură – în regiunea Nord (39,9%) (Figura
6).

Figura 6. Distribuția populației ocupate pe regiuni statistice și după activități economice, 2020
Sursa: Biroul National de Statistică a Republicii Moldova

11
 În repartizarea după forme de proprietate, 70,2% din populația ocupată a activat în sectorul
privat și 29,8% - în sectorul public (în 2019, 70,7% - sectorul privat și, respectiv, 29,3% - sectorul
public).

Structura populației ocupate după statutul profesional relevă că ponderea salariaților a

constituit 78,1% în total ocupare sau 651,8 mii persoane (în 2019, 77,8% sau 678,4 mii persoane).
Marea majoritate a salariaților (89,3%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp. În
funcție de sexe, femeile înregistrează ponderi mai mari în rândul salariaților și lucrătorilor familiali
neremunerați, iar bărbații în rândul lucrătorilor pe cont propriu. În funcție de mediul de reședință,
salariații predomină în mediul urban și lucrătorilor pe cont propriu în mediu rural. (Figura 7).

Figura 7. Distribuția populației ocupate după statutul profesional, pe sexe și medii, 2020
Sursa: Biroul National de Statistică a Republicii Moldova

Munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit 6,5%, fiind în descreștere cu 0,7 p.p.
față de anul precedent (7,2% în 2019). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale
de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre salariații bărbați (8,9%), decât
salariații femei (4,3%). Cele mai mari ponderi ale salariaților, care lucrează doar în baza unor
înțelegeri verbale, sunt estimate în agricultură (59,1%), construcții (14,1%), comerț (10,5%) și
industrie (6,3%).

În sectorul informal au lucrat 16,7% din totalul persoanelor ocupate în economie (în 2019 –
16,8%), iar 22,4% au avut un loc de muncă informal (în anul 2019 – 23,1%). Din numărul
persoanelor ocupate informal salariații au alcătuit 23,8%. În sectorul non-agricol ponderea ocupării
informale a constituit 10,8% (indicator ODD 8.3.1 sdg-ro-08.png). Cea mai mare pondere a
persoanelor ocupate informal este înregistrată în construcții (64,9% din totalul persoanelor ocupate
în construcții).
12
 Din totalul salariaților, 6,8% aveau un loc de muncă informal. Salariu „în plic” primeau 6,7%
din salariați, iar cele mai mari ponderi ale acestora se estimează pentru activitățile din agricultură
(60,8%), construcții (13,4%), comerț (9,9%) și industrie (6,3%).

Numărul persoanelor sub-ocupate (persoane care au avut un loc de muncă al căror număr de
ore efectiv lucrate, în total, în timpul perioadei de referință, a fost mai mic de 40 ore pe săptămână,
care au dorit şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare) a fost de 41,2 mii, ceea ce reprezenta
4,9% din totalul persoanelor ocupate, fiind în creștere față de nivelul anului precedent cu un punct
procentual (3,9% în 2019).

Din totalul persoanelor ocupate, 9,5% au declarat că doresc să schimbe situația în raport cu
locul actual de muncă pe motiv că nu sunt satisfăcute de nivelul remunerării (situație inadecvată în
raport cu venitul).

Șomajul

Numărul șomerilor, estimat conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM)6, a

fost de 33,1 mii, fiind în descreștere față de nivelul anului 2019 (46,9 mii). Șomajul a afectat într-o
proporție mai mare bărbații, care au constituit 59,5% din total șomeri şi persoanele din mediul rural
– 53,2%7.

Figura 8. Rata șomajului pe sexe și medii, anii 2019 și 2020

Sursa: Biroul National de Statistică a Republicii Moldova

Rata şomajului (ponderea şomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de ţară a înregistrat
valoarea de 3,8%, fiind mai mică față de anul 2019 (5,1%) (indicator ODD 8.5.2 sdg-ro-08.png).
Rata șomajului la bărbați a fost de 4,3%, iar la femei – de 3,2%; în mediul urban – 4,5% și în
mediul rural – 3,3%. În rândul persoanelor de 15-24 ani rata șomajului a constituit 10,9%, valoarea

13
acestui indicator a înregistrat disparități importante pe sexe (12,3% pentru femei, 9,9% – bărbați) și
medii (14,6% pentru mediul urban, 7,0% - rural), iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator
a avut valoarea de 6,2% (Figura 8).

Printre persoanele cu dizabilități valoarea acestui indicator a fost de 2,4%, inclusiv 3,9% la

bărbați și 0,7% la femei; 4,3% în mediu urban și 1,2% în mediu rural.

Rata șomajului este unul din cei 4 indicatori ai sub-utilizării forţei de muncă, implementați în
practica statistică în conformitate cu standardul BIM. Astfel, pe lângă rata șomajului – primul
indicator al sub-utilizării marcat cu LU1, alți trei indicatori ce măsoară discrepanțele între oferta de
muncă şi cererea de muncă (sau sub-utilizarea) sunt: LU2 – rata compusă a sub-ocupării în raport
cu timpul și a șomajului; LU3 – rata compusă a șomajului și forței de muncă potențiale; LU4 –
indicatorul compozit de subutilizare al forței de muncă. Evoluția indicatorilor de sub-utilizare a
forței de muncă se prezintă în Figura 9.

Figura 9. Indicatorii de sub-utilizare a forței de muncă, pe anii 2019 și 2020

Sursa: Biroul National de Statistică a Republicii Moldova

În funcție de sexe, valorile indicatorilor de sub-utilizate la bărbați au fost mai înalte în

comparație cu a femeilor (diferența cea mai mare a fost înregistrată la LU4, cu 2,5 p.p. mai mare
pentru bărbați). În distribuția pe medii de reședință acești indicatori au avut valori mai ridicate în
mediul urban față de rural  (în 2019 valorile au fost mai mari în mediul rural față de urban) (Figura
10).

14
 Figura 10. Indicatorii de sub-utilizare a forței de muncă, pe sexe și medii, anii 2019 și 2020
Sursa: Biroul National de Statistică a Republicii Moldova
Populația în afara forței de muncă

Populația în afara forței de muncă de 15 ani și peste, în anul 2020, a constituit 1283,6 mii
persoane sau 59,7% din totalul populației de aceeași categorie de vârstă, fiind în creștere cu 2,2%
față de anul 2019 (1255,9 mii și, respectiv, 57,7% din total populație). În funcție de sexe, ponderea
femeilor (56,9%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a bărbaților (43,1%), iar ponderea
persoanelor inactive din mediul rural a fost mai mare ca ponderea din mediul urban (64,5% și,

Figura 11. Populația în afara forței de muncă după categorii pe anii 2019 și 2020, %
Sursa: Biroul National de Statistică a Republicii Moldova
respectiv, 35,5%).

În cadrul populației inactive cea mai mare pondere, peste 45,2%, revine categoriei
de pensionari. Aceștia sunt urmați de grupa elevilor și studenților (13,1%) și grupa persoanelor
care îngrijesc de familie (persoanele casnice) (13,0%). În rândul altor persoane inactive se mai
15
regăsesc persoanele care nu lucrează și nu caută un loc de muncă în Moldova, deoarece deja au un
loc de muncă  peste hotare sau care planifică să lucreze peste hotare (11,8% comparativ cu
11,2% în 2019). Un alt grup îl formează persoanele (declarate de gospodării) ca fiind plecate peste
hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an  (7,0% sau 90,4
mii), numărul celor din urmă fiind în descreștere cu 14,6% față de anul 2019 (respectiv, 8,4% sau
105,8 mii). Restul este format din alte categorii de populație în afara forței de muncă (Figura 11).

Persoanele care au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece peste hotare și
persoanele plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru predomină în rândul bărbaților
(19,8% și, respectiv, 11,8% la bărbați față de 5,7% și, respectiv, 3,4% la femei), iar activitățile de
îngrijire de familie sunt mai mult caracteristice femeilor (21,9% comparativ cu 1,2% pentru bărbați)

Figura 12. Populația în afara forței de muncă după categorii și sexe, anul 2020, %
Sursa: Biroul National de Statistică a Republicii Moldova
(Figura 12).

16
 În anul 2020, ponderea tinerilor NEET a constituit 17,6% din numărul total de tineri cu
vârsta de 15-24 ani, 26,0% - în rândul tinerilor de 15-29 ani și, respectiv, 31,2% în rândul celor de
15-34 ani. În toate aceste grupe de vârstă indicatorul înregistrează valori mai mari în rândul femeilor
în comparație cu bărbații (Figura 13).

Figura 13. Ponderea tinerilor NEET pe grupe de vârstă și sexe, anii 2019 și 2020
Sursa: Biroul National de Statistică a Republicii Moldova

Concluzie:
Creşterea economică se bazează pe politicile economice stimulatoare a activităţii de
întreprinzător,de îmbunătăţire a climatului de afaceri şi de sporire a atractivităţii investiţionale a
ţării, toate acestea au scopul de a schimba paradigma de dezvoltare economică a Republicii
Moldova, de la o economie bazată pe consumul alimentat de remitenţe la una orientată spre export.
Reieşind din prognoza revizuită a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2015-2017
efectuată decătre Ministerul Economiei se prognozează o creştere a PIB de 4,5%.Aceata afirmă ca în
anul 2017 este necesar un număr mai mare de forţă de muncă atât pentru specialişti cât şi pentru
muncitori. De asemenea cerinţele pieţei muncii vor fi orientate spre comerţ, preponderent pentru
meserii muncitoreşti. Principala disfuncţionalitate a pieţei muncii este discrepanţa între cererea şi
oferta forţei demuncă.
Se atestă un deficit de forţă de muncă calificată, care este reflectat în două aspecte:
- lipsa personalului calificat;
- fluctuaţia mare pe anumite segmente ocupaţionale.

17
 5 Analiza proceselor inflaţioniste în economia Republicii Moldova
Evoluţia preţurilor de consum în Republica Moldova în luna decembrie 2020 și în anul 2020

Biroul Naţional de Statistică informează că în luna decembrie 2020 inflaţia anuală (pentru
ultimele 12 luni) a constituit 0,39%, inclusiv la produse alimentare 1,66%, mărfuri nealimentare (-
0,49%) și servicii prestate populaţiei (-0,30%).

Preţurile medii de consum în luna decembrie faţă de luna noiembrie 2020 au crescut cu
0,32% (informativ: în luna decembrie 2019 faţă de noiembrie 2019 acestea au crescut cu 0,86%).
Creșterea preţurilor medii de consum a fost determinată de creșterea preţurilor la produse alimentare
cu 0,51 la sută și la mărfurile nealimentare cu 0,37 (Tabelul 1).

În luna decembrie faţă de luna noiembrie 2020 au crescut preţurile la următoarele

produse alimentare: struguri proaspeți – cu 5,9%, legume proaspete – cu 4,1% (în special: ardei
grași – cu 19,7%, varză – cu 12,7%, vinete – cu 10,8%, tomate – cu 4,1%, castraveți – cu 3,4%,
usturoi – cu 2,2%),  fructe de livadă sămânțoase – cu 3,7%, ulei de floarea soarelui – cu 3,5%, ouă
de găină,  crupe, orez, cașcaval, brânză din lapte de vacă, făină de grâu și de porumb, smântână,
zahăr și miere de albine – până la 2,0%.

Totodată, în perioada de raport au fost înregistrate reduceri de  preţuri la: morcovi – cu

6,2%, citrice – cu 3,7%, carne de porc – cu 2,2%, cartofi – cu 2,1%, fructe exotice – cu 1,2%, carne
de oi, preparate din carne și semifabricate – cu câte 0,7%, pește proaspăt și congelat – cu 0,4%.

Dacă ne referim la mărfurile nealimentare, în luna decembrie față de noiembrie 2020, au

fost înregistrate creșteri de preț mai accentuate (până la 3,0%) la  gaz lichefiat ambalat în butelii,
carburanți, medicamente, dispozitive medicale, televizoare, autoturisme, țigări.

Concomitent, în luna decembrie în comparație cu noiembrie 2020 au fost înregistrate

unele reduceri de preț – la cărbune de pământ, frigidere și congelatoare, plite electrice, unelte de
muncă electrice, aparate foto și de filmat, mărfuri chimice de uz casnic, obiecte pentru călătorii și de
galanterie, pantofi și cizme pentru bărbați, pantofi pentru dame, mărfuri sportive – până la 2,0%.

Pentru serviciile prestate populaţiei, în luna decembrie faţă de luna noiembrie 2020, au fost
înregistrate creșteri de preț la asigurarea obligatorie a transportului auto – cu 14,9%, serviciile de
turism peste hotarele țării – cu 4,2%, serviciile transportului aerian de pasageri – cu 1,9%, serviciile
hoteliere – cu 1,7%, închirierea apartamentelor – cu 0,8%.

În perioada de raport față de luna noiembrie 2020 a fost înregistrată micșorarea tarifelor la

gaz furnizat prin rețea pentru consumatorii casnici – cu 2,1%.

18
 Tabelul 1. Rata inflaţiei în luna decembrie 2020
Mărfuri şi Coeficient Decembrie 2020 în % Informativ:
servicii ul de faţă de: Decembrie 2019 în %
ponderare faţă de:
(decimile)2
Noiembr Decembr Noiembri Decembr
ie 2020 ie 2019 e 2019 ie 2018

Total 10000 0,32 0,39 0,86 7,54

  Produse 3840 0,51 1,66 1,56 12,37

alimentare

Pâine 267 0,51 3,54 0,58 2,44

Legume 370 4,05 -3,25 5,68 20,05

Fructe 294 0,30 4,77 5,12 52,42

Carne, 833 -0,52 -1,09 0,31 6,57

preparate şi
conserve
din carne

Lapte şi 513 0,42 4,32 1,85 7,91

produse
lactate

Zahăr 63 0,34 4,54 0,22 1,62

Ouă 55 2,02 12,25 9,69 37,25

Ulei vegetal 63 3,54 18,81 0,28 0,49

  Mărfuri 3639 0,37 -0,49 0,65 5,16

nealimenta
re

Confecții 506 0,04 0,04 0,61 6,24

Încălțăminte 270 -0,03 0,26 0,23 4,87

Medicament 376 0,11 1,05 -0,21 0,24

e

Combustibil 601 1,39 -8,46 0,38 -1,23

i

Materiale de 107 -0,08 0,81 0,23 2,54

construcţie

  Servicii 2521 -0,05 -0,30 0,07 3,51

Servicii 962 -0,39 -5,06 0,02 4,21

19
 comunal-
locative

Apă 103 0,00 0,00 0,00 0,00

potabilă şi
canalizare

Energie 376 0,00 -8,18 0,00 10,04

electrică

Gaze 199 -2,14 -12,09 0,00 0,00

naturale
prin reţea

Încălzire 143 0,00 -0,15 0,00 0,00

centralizată

Transportul 220 0,16 9,99 -0,53 0,79

de pasageri

Alimentaţia 255 0,00 1,85 0,79 6,22

publică

Dinamica prețurilor pe principalele grupe de mărfuri și servicii, în corespundere cu

clasificatorul internațional COICOP3, este prezentată în Tabelul 2.

Tabelul 2. Indicii Preţurilor de Consum pe grupe principale

de mărfuri și servicii, conform clasificatorului COICOP
Grupa Denumirea grupei Decembrie 2020 în % faţă de:
Noiembrie Decembrie
2020 2019
  Total IPC 100,32 100,39
01 Produse alimentare şi băuturi 100,52 101,62
nealcoolice
02 Băuturi alcoolice şi tutun 100,40 102,07
03 Îmbrăcăminte şi încălţăminte 100,02 100,31
04 Întreţinerea locuinţei 99,80 96,16
05 Înzestrarea apartamentului 100,03 100,41
06 Ocrotirea sănătăţii 100,12 101,32
07 Transportul 101,24 99,39
08 Servicii de telecomunicaţie 100,05 99,99
09 Cultură şi odihnă 100,79 101,25
10 Studii 100,00 103,91
11 Hoteluri, cafenele şi 100,00 101,92
restaurante

20
 12 Alte cheltuieli pentru mărfuri 100,03 101,93
şi servicii

Indicii parțiali, calculați prin excluderea din IPC a anumitor componente, sunt prezentați în
Tabelul 3.

Tabelul 3. Indicii parţiali4  ai prețurilor de consum în decembrie 2020

Denumirea indicatorilor Decembrie 2020 în % faţă de:
Noiembrie 2020 Decembrie
2019
Total IPC 100,32 100,39
Total IPC, exclusiv produse 100,20 101,60
alimentare şi băuturi, combustibili,
produse şi servicii cu preţuri
reglementate
Total IPC, exclusiv produse 100,20 99,59
alimentare şi băuturi alcoolice
Total IPC, exclusiv produse şi 100,45 100,85
servicii cu preţuri reglementate
Total IPC,, exclusiv combustibili 100,25 100,97
Indicele preţurilor la produse 100,51 101,66
alimentare şi băuturi alcoolice
Indicele preţurilor la produse şi 99,86 98,72
servicii reglementate
Indicele preţurilor la combustibili 101,39 91,54
Indicele preţurilor la produse 100,38 99,76
alimentare şi băuturi, combustibili,
produse şi servicii cu preţuri
reglementate

Datele privind dinamica prețurilor de consum în profil teritorial și per total, pentru anul
2020, sunt prezentate în Tabelul 4.

Rezultatele indicate reflectă indicii de preț calculați în fiecare lună a anului curent față de
lunile premergătoare, precum și față de lunile corespunzătoare ale anului precedent.

Tabelul 4. Indicii Preţurilor de Consum lunari în ianuarie-decembrie 2020,

pe regiuni statistice și per total
Luna În % faţă de luna precedentă În % faţă de luna corespunzătoare a anului
precedent
Total Nord Centru Sud Chişinău Total Nord Centru Sud Chişinău
IPC IPC
Ianuarie 100,63 100,51 100,91 100,66 100,51 106,85 106,46 106,04 106,44 107,75

21
 Februarie 99,98 99,95 99,91 100,14 99,97 106,41 106,03 105,73 106,13 107,18
Martie 100,09 99,95 100,15 100,21 100,10 105,94 105,43 105,51 105,88 106,54
Aprilie 100,17 100,13 100,17 100,37 100,10 105,25 104,89 105,09 105,64 105,41
Mai 100,22 100,23 100,14 100,14 100,29 104,05 103,86 103,59 104,33 104,34
Iunie 99,99 99,90 99,99 100,09 100,01 104,25 104,11 103,91 104,61 104,41
Iulie 99,77 99,65 99,60 99,64 99,99 104,23 103,93 103,87 104,23 104,66
August 99,22 99,19 99,22 99,31 99,20 103,45 103,15 103,03 103,54 103,88
Septembrie 99,74 99,50 99,98 99,52 99,83 102,32 101,50 102,15 102,56 102,86
Octombrie 100,11 100,32 100,05 99,91 100,10 101,56 100,96 101,53 101,66 101,91
Noiembrie 100,16 100,38 99,93 100,01 100,22 100,93 100,39 100,79 100,76 101,44
Decembrie 100,32 100,27 100,19 100,32 100,43 100,39 99,99 100,24 100,32 100,76
Expunerea grafică a IPC lunari înregistrați în decembrie 2019 – decembrie 2020, calculați
față de luna respectivă a anului precedent, este prezentată în Figura 1.

Figura 1. Indicii Prețurilor de Consum în decembrie 2019 – decembrie 2020

Sursa: Banca națională a Republicii Moldova

Informația cu privire la rata lunară a inflației în anul 2020 este prezentată în Tabelul 5.

Tabelul 5. Rata lunară a inflaţiei în ianuarie-decembrie 2020

față de luna precedentă și luna decembrie 2019
Luna În % faţă de luna decembrie 2019 În % faţă de luna precedentă
Total Produse Mărfuri Servicii Total Produse Mărfuri Servicii
alimentare nealimentare alimentare nealimentare
Ianuarie 0,63 0,97 0,19 0,74 0,63 0,97 0,19 0,74
Februarie 0,60 1,35 -0,25 0,70 - 0,38 -0,44 -0,04
0,02
Martie 0,70 1,71 -0,44 0,79 0,09 0,35 -0,19 0,09
Aprilie 0,86 2,90 -1,22 0,81 0,17 1,17 -0,79 0,02

22
 Mai 1,08 3,74 -1,52 0,88 0,22 0,82 -0,30 0,06
Iunie 1,07 3,31 -1,31 1,15 - -0,41 0,22 0,27
0,01
Iulie 0,84 2,27 -1,08 1,43 - -1,01 0,24 0,27
0,23
August 0,05 1,11 -1,37 0,48 - -1,13 -0,30 -0,94
0,78
Septembrie - 0,49 -1,41 0,45 - -0,61 -0,04 -0,03
0,21 0,26
Octombrie - 0,44 -1,09 0,50 0,11 -0,05 0,33 0,05
0,09
Noiembrie 0,07 1,14 -0,86 -0,25 0,16 0,70 0,23 -0,75
Decembrie 0,39 1,66 -0,49 -0,30 0,32 0,51 0,37 -0,05
În Figura 2 este prezentată dinamica IPC la sfârșitul anului curent față de luna decembrie
a anului precedent.

Biroul Naţional de Statistică informează că, inflaţia la sfârşitul anului 2020 (cumulativ, de

la începutul anului, faţă de decembrie 2019) a constituit 0,39% (informativ: în decembrie 2019 față
de decembrie 2018 inflația a constituit 7,54%).

Figura 2. Indicii Prețurilor de Consum în perioada ianuarie-decembrie 2020

Sursa: Banca națională a Republicii Moldova

În luna decembrie 2020 față de decembrie 2019 au fost înregistrate creșteri mai accentuate a

prețurilor la următoarele produsele alimentare: boboase – cu 22,5%, ulei de floarea soarelui – cu
18,8%, ouă de găină – cu 12,2%, crupe – cu 10,2%, făină de grâu – cu 7,1%, paste făinoase – cu
6,8%, ciocolată și bomboane din ciocolată – cu 6,7%, fructe de livadă sămânțoase – cu 6,4%, orez –
cu 5,8%, zahăr – cu 4,5%.

23
 Dacă ne referim la mărfurile nealimentare, s-au înregistrat creşteri ale preţurilor la:
autoturisme – cu 8,8%, obiecte de sanitărie și igienă – cu 7,6%, biciclete, medicamente, detergenți,
accesorii pentru scris, scurte și pantofi pentru copii, haine pentru nou născuți – până la 4,4%.

Pentru serviciile prestate populaţiei în luna decembrie 2020 faţă de decembrie 2019 a fost
înregistrată majorare la asigurarea obligatorie a transportului auto – cu 25,7%, plata pentru cursuri
de limbi străine – cu 12,7%, serviciile transportului aerian de pasageri – cu 12,6%, cheltuieli de
cultură și sport – cu 11,6%, închirierea apartamentelor – cu 8,8%, plata pentru chiria în cămine
studenţeşti – cu 8,1%.

Concomitent, în decembrie 2020 față de decembrie 2019 au fost marcate reduceri mai

semnificative de preţuri la următoarele produse și servicii prestate populației: cartofi – cu 39,7%,
ceapă uscată – cu 33,0%, varză – cu 29,2%, fructe de livadă sâmburoase – cu 23,7%, pomușoare de
livadă – cu 17,9%,  usturoi – cu 15,2%, morcovi – cu 13,7%, carburanți – cu 15,4%, cărbune de
pământ – cu 12,3%, gaz lichefiat ambalat în butelii – cu 5,2%, pentru consumatorii casnici tarifele la
gazul furnizat prin rețea și energia electrică s-au redus respectiv cu 12,1% și 8,2%.

Concluzii:

Utilizarea pe larg a dolarului şi monedei unice europene ne vorbeşte despre reducerea puterii
de cumpărare a leului moldovenesc. În viziunea populaţiei şi oamenilor de afaceri aceste monede
sunt stabile şi măsoară mai exact cheltuielile şi rezultatele activităţii economice. De exemplu,
preţurile la imobile, autoturisme, telefoane mobile, chiar şi tarifele la unele servicii sunt în euro şi
dolari. Acelaşi lucru îl întâlnim frecvent şi la fixarea salariilor personalului de către companiile
autohtone.

Astfel, pentru ca statul să-şi atingă obiectivele politicii antiinflaţioniste, este necesară
coordonarea mai bună a politicilor economice: politica monetară, fiscală, valutară, salarială,
protecţia concurenţei etc. De asemenea, trebuie să se ţină cont că aceleaşi rezultate pot fi obţinute
prin folosirea uneia sau alteia dintre politicile mai sus enunţate. Adică, extinderea cererii globale se
poate realiza prin scăderea ratelor dobânzilor (politică monetară), sau prin reducerea taxelor si
impozitelor (politica fiscală). În alegerea instrumentelor şi măsurilor adecvate mai trebuie să se ţină
cont şi de viteza de propagare şi de gradul de previzibilitate al diferitelor politici economice, opţiuni
dictate uneori şi de interese politice.

24
 Lipsa unei sincronizări adecvate, efectul fiecărei măsuri parţiale de politică economică tinde
să scadă sau chiar să se transforme într-unul advers.

25
 6 Analizaza structurii PIB-ului pentru economia Republicii Moldova
Produsul Intern Brut în trimestrul IV și anul 2020

Biroul Național de Statistică informează că, Produsul Intern Brut (PIB), estimat
pentru trimestrul IV 2020, a însumat 56,3 miliarde lei, prețuri curente (de piață). Comparativ cu
trimestrul IV 2019 PIB a scăzut, în termeni reali, cu 3,3% pe seria brută și cu 4,4% pe seria
ajustată sezonier.  (vezi Tabelul 1).

În anul 2020 PIB a scăzut față de anul 2019 cu 7,0% pe seria brută (vezi Tabelul 2).

Evoluţia PIB trimestrial în perioada 2018-2020 calculată ca serie brută şi serie ajustată
sezonier, este prezentată în Tabelul 1.

Tabelul 1. Evoluția PIB trimestrial în anii 2018-2020

    Trim.I Trim.I Trim.II Trim. IV An
I I
- în % față de perioada respectivă din anul precedent      
Serie brută 2018 104,0 105,5 103,7 104,2 104,3
  2019 104,5 105,9 104,3 100,2 103,7
  2020 100,9 86,0 90,2 96,7 93,0
Serie ajustată sezonier 2018 104,3 105,9 103,8 103,9 -
  2019 103,8 106,5 105,0 99,2 -
  2020 99,7 88,7 89,1 95,6 -
- în % față de trimestrul            
precedent
Serie ajustată sezonier 2018 99,4 102,3 100,9 101,3 -
  2019 99,2 105,0 99,5 95,6 -
  2020 99,7 93,4 100,0 102,6 -
PIB în trimestrul IV 2020 (serie brută)
Categorii de resurse

Valoarea adăugată brută (VAB) total pe economie, cu o pondere de 86,0% la formarea PIB, a
contribuit la scăderea PIB cu 4,1%, volumul VAB fiind în descreștere cu 4,8% față de cel înregistrat
în trimestrul IV 2019 (vezi Tabelul A1 din anexă).

La scăderea PIB în trimestrul IV 2020 față de trimestrul IV 2019 au contribuit următoarele

activități:

26
  agricultura, silvicultura şi pescuitul (au contribuit cu -4,4% la scăderea PIB), cu o pondere de
11,7% la formarea PIB și o reducere a VAB pe activitățile respective cu 31,5%;

 comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a

motocicletelor; transport și depozitare; activități de cazare și alimentație publică (au
contribuit cu -1,2% la scăderea PIB), cu o pondere de 21,7% la formarea PIB și o reducere a
VAB pe activitățile respective cu 5,4%;

 tranzacţiile imobiliare (au contribuit cu -0,3% la scăderea PIB), cu o pondere de 7,0% la

formarea PIB și o reducere a VAB pe activitățile respective cu 4,3%;

 informații și comunicații (au contribuit cu -0,3% la scăderea PIB), cu o pondere de 4,5% la

formarea PIB și o reducere a VAB pe activitățile respective cu 5,5%;

 activități profesionale, științifice și tehnice, activități de servicii administrative și activități de

servicii suport (au contribuit cu -0,3% la scăderea PIB), cu o contribuție de 2,8% la formarea
PIB și o scădere a VAB pe activitățile respective cu 10,2%.

Contribuții pozitive la evoluția PIB au avut:

 construcțiile (au contribuit cu +0,8 la modificarea PIB), cu o pondere de 5,8% la formarea

PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 14,8%;

 administrația publică și apărare; asigurări sociale obligatorii; învăţământ; sănătate şi asistenţă

socială (au contribuit cu +0,8% la modificarea PIB) cu o pondere de 12,5% la formarea PIB
și o crestere a VAB pe activitățile respective cu 6,9%;

 activitățile financiare și asigurările (au contribuit  cu +0,4% la modificarea PIB), cu o

pondere de 3,5% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 14,5%;

 industria extractivă și industria prelucrătoare; producția și furnizarea de energie  electrică și

termică, gaze, apă caldă și aer condiționat; distribuția apei; salubritate, gestionarea
deșeurilor, activități de decontaminare (au contribuit cu +0,2% la modificarea PIB), cu o
pondere la formarea PIB de 14,1% și o crestere a VAB pe activitățile respective cu 1,5%.

Impozitele nete pe produs cu o pondere de 14,0% la formarea PIB au contribuit la

modificarea PIB cu +0,8%, volumul lor majorându-se cu 6,3%.

27
 Categorii de utilizări

Din punct de vedere al utilizării (vezi Tabelul A1 din anexă), scăderea PIB în trimestrul IV
2020 față de trimestrul IV 2019 s-a datorat, în principal:

 consumului final al gospodăriilor populației (contribuind cu -1,4% la modificarea PIB), al

cărui volum s-a redus cu 1,6%, contribuind cu 87,6% la formarea  PIB;

 formării brute de capital fix (-1,5%), al cărei volum s-a micșorat cu 6,6%, contribuind cu
21,2% la formarea PIB;

 exportului net de bunuri și servicii (contribuind cu -3,2% la scăderea PIB), consecință a

reducerii cu 0,5% a volumului importurilor de bunuri și servicii corelată cu o scădere mai
accentuată a volumului exporturilor de bunuri și servicii (cu -10,5%).

În Figura 1 este prezentată evoluția PIB trimestrial în anii 2010-2020, exprimată în prețurile
medii ale anului 2010.

Figura 1. Dinamica Produsului Intern Brut trimestrial 2010-2020

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

PIB în anul 2020 (serie brută)

În anul 2020 PIB a constituit 206,3 miliarde lei, prețuri curente (de piață), în scădere (în
termeni reali) cu 7,0% față de anul 2019 (vezi Tabelul 2).

Tabelul 2. PIB în ianuarie-decembrie 2020 (serie brută)

  Trim.I Trim.II Trim.III Trim.IV Anual
PIB, prețuri curente, mil lei 43 685 44 629 61 719 56 318 206 352

28
În % față de perioada 100,9 86,0 90,3 96,7 93,0
corespunzătoare din anul precedent

Categorii de resurse

Valoarea adăugată brută total pe economie, cu o pondere de 87,0% la formarea PIB, a

contribuit la scăderea PIB cu 6,0% în anul 2020 față de anul 2019, volumul VAB fiind în descreștere
cu 6,9% (vezi Tabelul A2 din anexă). La scăderea PIB au contribuit următoarele activități
economice:

 agricultura, silvicultura şi pescuitul (au contribuit cu -2,7% la scăderea PIB), cu o pondere de

9,5% la formarea PIB și o scădere a VAB pe activitățile respective cu 26,4%;
 comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a
motocicletelor; transport și depozitare; activități de cazare și alimentație publică (au
contribuit cu -2,1% la scăderea PIB), cu o pondere de 20,7% la formarea PIB și o scădere a
VAB pe activitățile respective cu 9,6%;
 industria extractivă; industria prelucrătoare; producția și furnizarea de energie electrică și
termică, gaze, apă caldă și aer condiționat; distribuția apei; salubritate, gestionarea
deșeurilor, activități de decontaminare (au contribuit cu -0,6% la scăderea PIB), cu o pondere
de 14,0% la formarea PIB și o scădere a VAB pe activitățile respective cu 4,3%.

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 13,0% la formarea PIB, au contribuit la scăderea

PIB cu 1,0%, volumul lor reducându-se cu 7,3%.

Contribuții pozitive asupra indicelui volumului fizic al PIB  pe categorii de resurse au avut:

 construcțiile (au contribuit cu +0,3% la modificarea PIB), cu o pondere de 9,3% la formarea

PIB și o creștere a VAB cu 3,7%;
 activitățile financiare și asigurările (au contribuit cu +0,2% la modificarea PIB) cu o pondere
de 3,9% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 5,7%.

Categorii de utilizări

29
 Din punct de vedere al utilizării PIB (vezi Tabelul A2 din anexă), scăderea s-a datorat, în
principal:

 consumului final, îndeosebi a consumului final al gospodăriilor populației, al cărui volum s-a
redus cu 7,0%, contribuind cu -5,8% la diminuarea PIB;
 formării brute de capital fix, al cărei volum s-a micșorat cu 2,1%, contribuind cu -0,5% la
modificarea PIB.

Exportul net a contribuit cu +0,1% la rata de modificare a PIB.

Concluzie:

Produsul intern brut a Republicii Moldova pentru trimestrul IV 2020, a însumat 56,3 miliarde
lei, prețuri curente. Comparativ cu trimestrul IV 2019 PIB a scăzut, în termeni reali, cu 3,3% pe
seria brută și cu 4,4% pe seria ajustată sezonier. În anul 2020 PIB a scăzut față de anul 2019 cu
7,0% pe seria brută.

PIB indică puterea unei economii prin afișarea valorii de piață a bunurilor și serviciilor
produse în cadrul unei economii într-un anumit an. Principalele componențe ale PIB sunt consumul,
investițiile, exporturile nete, cheltuielile și bunurile guvernamentale, din care consumul individual
reprezintă circa două treimi din PIB. Indicele deflator PIB este folosit adesea în legătură cu PIB-ul
pentru a măsura modificările în costul nominal al bunurilor și serviciilor dintr-o țară.

30
 7 Analiza dinamicii deficitului bugetar și surselor de finanțare în economia
Republicii Moldova
Bugetul public național
Datele agregate ale indicatorilor
bugetului public național indică o diminuare
cumulativă a veniturilor în ianuarie-
noiembrie de 2%.
Concomitent, cheltuielile, care au
depășit veniturile cu circa 8,2 mild. lei, s-au
majorat cu 9,5%. Deficitul bugetar soldat a
atins un nou maxim istoric.
Deficitul bugetar este de 1,9 ori mai
mare decât deficitul înregistrat în aceeași
perioadă a anului 2009 (- 2,8 mild. lei),
Figura 1. Evoluția veniturilor, cheltuielilor și
când economia națională a fost puternic deficitului bugetar, ianuarie-noiembrie 2015-2020
afectată de criza economico-financiară Sursa: Biroul Naţional de Statistică
globală.

Măsurile restrictive impuse în contextul

răspândirii COVID-19 au determinat
înrăutățirea situațiilor financiare ale
companiilor din majoritatea sectoarelor
economice și, respectiv, aceasta s-a transpus
în venituri la buget considerabil mai mici
decât în perioade cu activitate normală.
Totodată, pandemia a redus simțitor
cererea internă, care a influențat evoluția
importurilor și a comerțului intern.
Astfel, veniturile publice au intrat
Figura 2. Evoluția lunară a veniturilor, anii 2019-
subit pe o traiectorie descendentă încă din 2020, %
luna martie (-4,1%) și în perioada martie- Sursa: Biroul Naţional de Statistică
mai (atunci când activitatea economică a fost restrânsă din cauza măsurilor impuse) acestea au fost
31
în diminuare cu 25%.

Factorii de influență asupra veniturilor bugetare:

Influență negativă:
 Intrări de granturi în volum
semnificativ mai mic față de 11 luni
2019 (cu circa 70% mai puțin).
 Restrângerea activității economice în
majoritatea sectoarelor ca impact al
restricțiilor impuse în contextul
pandemiei.
 Diminuarea importurilor (TVA la
mărfurile importate): diminuarea
volumului fizic și diminuarea
prețurilor externe.
Influență pozitivă:
 Majorarea încasărilor din contul
impozitelor salariale în rezultatul
sporirii valorii câștigului salarial
mediu lunar în economie (în 9 luni
acesta a înregistrat creștere cu 9% în Figura 3. Contribuția componentelor la creșterea
termeni nominali). veniturilor, ianuarie-noiembrie 2020
 Majorarea de circa 3 ori a încasărilor Sursa: Biroul Naţional de Statistică
din dividende primite de la cota parte a proprietății publice în societățile pe acțiuni și defalcări de
la profitul net al întreprinderilor de stat
Cheltuielile bugetare, de asemenea,
au o dinamică lunară foarte volatilă.
Măsurile de contracarare a pandemiei
generează costuri mari, astfel încât în lunile
ianuarie-noiembrie 2020 cheltuielile
bugetare au înregistrat o creștere de 9,5%.
Cea mai mare povară asupra cheltuielilor
bugetare a venit din contul prestațiilor
sociale și a subvențiilor acordate de Guvern
în contextul pandemiei.
Cheltuielile de prestații sociale și Figura 4. Evoluția lunară a cheltuielilor bugetare,
ocrotirea sănătății au avut cea mai mare în % față de luna respectivă a anului precedent,
contribuție la majorarea cheltuielilor 2019-2020
totale, din următoarele motive: Sursa: Biroul Naţional de Statistică
32
  majorarea cheltuielilor privind ajutorul de șomaj: în ianuarie-noiembrie numărul beneficiarilor
de ajutor de șomaj s-a majorat de circa 2,6 ori;
 cheltuielile privind plata indemnizațiilor unice de 16 mii lei cadrelor medicale ca efect al
pandemiei;
 cheltuielile în creștere suportate în contextul impactului negativ al pandemiei asupra sănătății
populației.

Figura 5. Contribuția componentelor la cheltuielile

bugetare în ianuarie-noiembrie 2020
Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Datoria de stat
Criza pandemică a generat costuri
mari și, pentru acoperirea cheltuielilor
bugetare, Guvernul a apelat la împrumuturi
interne și externe, fapt ce a majorat nivelul
de îndatorare a țării.
Conform datelor de la sfârșitul lunii
noiembrie 2020, datoria de stat
administrată de Guvern a atins nivelul de
66 mild. lei. Datoria internă, care deține
ponderea 44,1% în valoarea totală a datoriei
de stat, a însumat 29,1 mild. lei și a crescut
cu 25,9% față de aceeași situație din anul

Figura 6. Datoria de stat la data de 30 noiembrie

2015-2020, mii lei 33
Sursa: Biroul Naţional de Statistică
 precedent. Datoria de stat externă, având o pondere de 55,9% în total, a însumat 36,9 mild. lei și s-a
majorat cu 25,9%.

Datoria de stat internă s-a majorat

din contul emisiunii mai mari a valorilor
mobiliare de stat (VMS) pe piața primară.
S-a accentuat interesul investitorilor
față de VMS emise pe 182 zile, ponderea
cărora s-a majorat de la 20,3% la 29% și 364
zile (de la 46,1% la 50,2%). Totodată, s-a
diminuat ponderea VMS emise pe 2 ani de la
13,3% la 5,3%, emise pe 3 ani – de la 10% la
6,3%.
⇒ Rata medie a dobânzii la VMS a
Figura 7. scăzut de la
Structura 6,56%
VMS până la 5,12%.
pe maturități, %
Sursa: Biroul Naţional de Statistică
⇒ Investitorii din sectorul bancar
domină piața VMS, cu 82,9%.
Datoria de stat externă administrată
de Guvern a însumat 2140,2 mil. dolari și a
înregistrat creștere de 27,4%.
Factorul principal al majorării
nivelului de îndatorare a țării sunt intrările
de surse externe de finanțare, întru atenuarea
efectelor negative ale crizei generate de
Covid-19.
Astfel, în lunile aprilie-noiembrie
2020 finanțarea externă netă a atins 373,3
mil. dolari: surse externe de finanțare au
Figura 8. Finanțarea externă
intrat în valoare denetă,
circamil. USD
459,5 mil. dolari
Sursa: Biroul Naţional de Statistică
și au fost rambursate – 86,2 mil. dolari.
Concluzie:
Ținta de deficit a bugetului public național, inițial stabilită la nivel de 3,25% din PIB a fost
revizuită până la 8,5% din PIB, în legatură cu necesitatea majorării cheltuielilor asociate luptei cu
pandemia Covid-19. De facto exercițiul bugetar în anul 2020 s-a încheiat cu un deficit de 5,1% din
PIB.
Soldul datoriei de stat, la situația din 31 decembrie 2020, a constituit 67 miliarde 820,7
mil.lei, ceea ce constituie 32,9% din PIB, fiind cu 7,9 p.p. mai mare comparativ cu situația de la
sfârșitul anului 2019.
34
 Sursele de finanțare a deficitului bugetar pentru perioada 2012-2017 au fos atît din interiorul
statului cît și din exterior. Printre cele de bază au fost activele financiare, creanțe interne și
împrumuturile extrne. Deși sursele de finanțare interne prevalează sursele de finanțare externe, în
prezent Republica Moldova are un grad de îndatorare mare față de alte state sau organizații
internaționale.

8 Dinamica masei monetare şi a instrumentelor politicii monetare în RM.

Evoluția indicatorilor monetari în luna decembrie 2020

În luna decembrie 2020, baza monetară1 s-a majorat cu 2 221,2 milioane lei (4,2 la sută) față
de luna precedentă și a constituit 55 638,7 milioane lei, fiind cu 18,8 la sută mai mare față de
decembrie 2019.

Figura 1. Evoluția masei monetare în luna decembrie 2020 comparativ cu luna

precedent
Sursa: Banca Națională a Republicii Moldova

Masa monetară M0 (Bani în circulație) s-a majorat cu 1 487,9 milioane lei sau cu 5,3 la sută
față de luna noiembrie 2020 și a constituit 29 815,0 milioane lei, cu 29,9 la sută mai mult față de
decembrie 2019 (figura 1).
Masa monetară M1 s-a majorat cu 3 365,5 milioane lei sau cu 6,5 la sută față de luna
noiembrie 2020, fiind cu 29,7 la sută mai mare față de perioada similară a anului precedent.
Masa monetară M2 s-a majorat cu 3 487,1 milioane lei sau cu 4,8 la sută față de luna
noiembrie 2020 și a constituit 75 892,8 milioane lei, cu 20,2 la sută mai mult față de perioada
similară a anului precedent.

35
 Figura 2. Dinamica depozitelor6, %
Sursa: Banca Națională a Republicii Moldova
Masa monetară M3 s-a majorat cu 4 472,8 milioane lei (4,3 la sută), fiind cu 19,7 la sută
superioară celei din luna decembrie 2019.
Soldul depozitelor în moneda națională s-a majorat cu 1999,2 milioane lei comparativ cu
luna precedenta și a constituit 46 077,9 milioane lei, reprezentând o pondere de 59,2 la sută din
soldul total al depozitelor, cel al depozitelor în valută (recalculat în lei) a crescut cu 985,7 milioane
lei, până la nivelul de 31 734,2 milioane lei, având o pondere de 40,8 la sută (figura 2).
Soldul cererilor față de economie7 a constituit 48 749,0 milioane lei și a crescut în luna de
raportare cu 710,2 milioane lei (1,5 la sută), ca urmare a majorării cererilor față de economie în
moneda națională cu 444,4 milioane lei (1,5 la sută) și a cererilor în valută (exprimate în MDL) cu
265,8 milioane lei (1,5 la sută) (figura 3).
De menționat că cererile față de economie în valută, exprimate în USD, au crescut pe
parcursul perioadei de referință cu 16,8 milioane USD (1,7 la sută).
Majorarea soldului cererilor față de economie în moneda națională a fost determinată de
creșterea soldului cererilor față de alte sectoare rezidente (inclusiv persoane fizice) cu 231,0
milioane lei (1,4 la sută), a soldului cererilor față de mediul financiar nebancar cu 139,9 milioane lei
(31,5 la sută) și a soldului cererilor față de sectorul societăților comerciale nefinanciare cu capital
majoritar privat cu 80,8 milioane lei (0,6 la sută), în timp ce soldul cererilor față de sectorul
societăților comerciale nefinanciare cu capital majoritar public a scăzut cu 7,3 milioane lei (1,0 la
sută).

36
Figura 3. Dinamica cererilor față de economie
Sursa: Banca Națională a Republicii Moldova
Majorarea soldului cererilor față de economie în valută (exprimate în MDL) a fost
determinată de majorarea soldului cererilor față de sectorul societăților comerciale nefinanciare cu
capital majoritar privat cu 270,7 milioane lei (1,7 la sută) și a soldului cererilor față de alte sectoare
rezidente (inclusiv persoane fizice) cu 20,5 milioane lei (4,2 la sută).Totodată, micșorarea soldului
cererilor față de mediul financiar nebancar cu 12,9 milioane lei (1,6 la sută) și micșorarea soldului
cererilor față de societățile comerciale nefinanciare cu capital majoritar public cu 12,5 milioane lei
(15,5 la sută) a avut un impact negativ asupra indicatorului sus-menționat.
Instrumentele de politică monetară
Principalele instrumente de politică monetară pe care Banca Națională le are la dispoziţie
conform reglementărilor în vigoare sunt: operaţiunile de piaţă monetară, operaţiunile pe piaţa
valutară, facilităţile permanente și rezervele obligatorii.
Operaţiunile de piaţă monetară ale Băncii Naţionale se efectuează la iniţiativa BNM cu
participanții eligibili în vederea gestionării lichidităților de pe piață, direcționării ratelor dobânzilor
și indicării orientării politicii monetare. Instrumentele utilizate de Banca Națională la efectuarea
operațiunilor de piață monetară includ: tranzacţii repo/reverse repo cu active eligibile; tranzacţii
simple (vînzări și cumpărări definitive de VMS); acordare de credite garantate cu active eligibile;
emitere de certificate ale BNM; atragere de depozite la termen.
Operaţiunile pe piaţa valutară sunt intervenţiile valutare, ce se derulează în strictă
conformitate cu obiectivele politicii valutare. Banca Naţională utilizează în calitate de instrumente
ale intervenţiilor valutare atât operaţiunile directe (cumpărări sau vânzări la vedere de valută contra
lei moldoveneşti), care influenţează masa monetară, cât şi operaţiunile de ajustare (swap-uri
valutare), care sunt instrumente reversibile şi nu influenţează masa monetară pe termen lung.

37
 Facilitățile permanente reprezintă facilităţile pe care BNM le pune la dispoziţia băncilor
licențiate la iniţiativa acestora. BNM oferă facilitatea de credit overnight şi facilitatea de depozit
overnight.
Rezervele obligatorii sunt disponibilităţi ale băncilor în lei moldoveneşti şi în valută străină
(dolari SUA şi euro), pe care acestea le păstrează în conturi la BNM. Funcţiile principale ale RO
constituite în lei sunt cea de control monetar (aflată în strânsă corelaţie cu cea de gestionare a
lichidităţii de către BNM) şi cea de influenţare a cererii de bani. Rolul principal al RO în valută
străină este atenuarea extinderii creditelor în valută.
Concluzie:
Politica monetară joacă un rol determinant în evoluția economică a orcărui stat și împreună
cu celelalte politici economice servește ca ”medicament” contra problemelor cu care se confruntă
economia în ansamblu.
În prezenta cercetare am urmărit scopul de a identifica modul de utilizare a instrumentelor
politicii monetare de către Banca Națională a Moldovei. Fiecare din aceste instrumente își are
efectele și limitele sale, ele fiind utilizate de către banca centrală integră, în proporții diferite.
Eficiența politicii monetare depinde de o serie de factori care țin de natura sistemului
economic și financiar, de gradul de control efectiv exercitat de către autoritatea monetară, de
calitatea coordonării cu celelalte instrumente de politică economică sau de comportamentul agenților
privați și de capacitatea lor de a se adapta deciziilor autorității publice. Deci, nu putem vorbi despre
o politică monetară eficientă, dacă ea nu ține cont de majoritatea aspectelor și problemelor cercetate.

38
 9 Construirea curbei cererii agregate în baza modelului IS-LM.
Modelul IS - LM: noul model al cererii agregate

Noul model al AD este denumit modelul IS-LM și reprezintă cea mai cunoscută dezvoltare
ulterioară a teoriei keynesiene. Modelul consideră că exogen nivelul prețurilor și rata actorii care
determina cererea agregata.

Modelul IS-LM poate fi abordat din două direcții:

 este modelul care arată factorii ce determină venitul național pe termen scurt, în ipoteza
prețurilor constante;
 modelul care explicț deplasarea curbei AD.
Cele două abordări sunt echivalente, deoarece
așa cum se vede în Fig. 1, modificările venitului în
condițiile prețurilor constante și deplasările curbei AD
înseamnă același lucru.

Cele două componente ale modelului IS-LM

sunt curba IS (Investment-Saving) și curba LM
(Liquidity-Money). Curba IS materializează piața
bunurilor, iar curba LM reflectă cererea și oferta de
bani.

Deoarece rata dobânzii influențează atât cererea de investiție cât și cererea de bani, această
variabilă (r) leagă cele două componente ale modelului.
Figura 14. Deplasările curbei AD
Modelul IS-LM arată modul în care
interdependentele dintre piața de bunuri și piața monetară determină cererea agregată.

Piața bunurilor și curba IS

Curba IS exprimă legatura ce există între rata dobânzii și venitul nașional pe piața mărfurilor.
Această legatură se poate analiza cu ajutorul teoriei crucii lui Keynes.

La deducerea crucii lui Keynes pornim de la determinanții cheltuielilor planificate: suma

cheltuielilor destinate cumpărării de bunuri de către sectorul privat (menaje și întreprinderi) și
sectorul public (stat).

39
 Diferența dintre cheltuielile planificate și cele efective va fi investiția (nedorită,
neplanificată) în stocuri. Dacă întreprinderile vând mai puțin decât au planificat, stocurile lor vor
crește automat, dar dacă vând mai mult decât au planificat, atunci stocurile lor se vor reduce.
Deoarece aceste modificări neprevăzute ale stocurilor sunt considerate ca cheltuieli ale întreprinderii
(întreprinderile își "cumpară" propriile produse), cheltuielile naționale totale se modifică în același
sens și proporție ca stocurile.

Dacă economia este închisă (NX = 0), cheltuiala națională planificată (E) este suma
consumului (C), a investiției planificate (I) și a cumparărilor guvernamentale (G): E = C + I + G.

Dacă în ecuația de mai sus înlocuim funcția de consum C = C0 + C(Y-T) și presupunem că

investiția planificată este dată, la fel și politica fiscală, atunci putem scrie:

unde C0 - consum autonom (independent de Y).

Conform acestei ecuații, cheltuiala națională planificată este funcție a venitului, a investiției
planificate exogene și a variabilelor exogene ale politicii fiscale (G și T).

Panta curbei E este dată de înclinația marginală de a

consuma (c), care arată creșterea consumului în urma creșterii
venitului cu o unitate monetară:

Conform legii psihologice a consumului: 0 < c < 1.

Curba E are panta pozitivă, deoarece un venit mai mare

înseamnă și un consum mai mare.

Economia poate fi în echilibru dacă cheltuielile efective

sunt egale cu cele planificate: Y = E (Fig. 3).

Dreapta de 45o din Fig. 3 este locul geometric al

punctelor în care condiția E = Y este îndeplinită. Intersecția ei

40
cu dreapta cheltuielilor efective (E) va indica echilibrul economic (Y*). Cum ajunge economia în
echilibru?

Modificarea stocurilor întreprinderilor joacă un rol Figura 3. Crucea lui Keynes

important în procesul de echilibrare. Să presupunem că PIB este mai mare decât Y *(Fig 4). În acest
caz, E1 < Y1. Deoarece cheltuielile planificate sunt mai mici decât producția (outputul),
întreprinderile vând mai puțin decât au produs. Produsele nevândute măresc stocurile lor. Creșterea
neplanificată a stocurilor incită întreprinderile sa reducă numărul de angajati și producția, deci PIB
scade (săgeata 1). Creșterea neplanificată a stocurilor și scăderea venitului național continuă până
când venitul atinge nivelul de echilibru Y*. La echilibru, venitul este egal cu cheltuiala planificată
(Y* = E*), deoarece punctul A este pe dreapta de 45o.

Dacă, dimpotrivă, PIB este mai mic decât nivelul

de echilibru (Y2 < Y*), atunci cheltuielile planificate
depășesc producția (E2 > Y2). Întreprinderile vând mai
mult decât produc și stocurile lor scad. Se angajează noi
lucrători pentru a mări producția (săgeata 2). Acest proces
va continua pâna când venitul devine egal cu cheltuiala
planificată.

În concluzie, crucea lui Keynes arată cum se

determină venitul Y în condițiile investiției planificate date
și a politicii fiscale date.

Concluzie:
Crucea lui Keynes este modelul simplu al determinării venitului național. Presupune exogena
politică fiscală și investițiile planificate și arată ca există un singur nivel de venit la care cheltuielile
efective sunt egale cu cele planificate. Din model rezultă efectul multiplicator al politicii fiscale
asupra venitului.
Modelul IS-LM sintetizează elementele crucii lui Keynes și ale teoriei preferinței pentru
lichiditate. Intersecția celor două curbe dă combinația de r si Y ce asigură echilibrul simultan al pieței
bunurilor și al pieței banilor.

41
 10 Balanţa de plăţi pentru Republica Moldova .

Tabelul 1. Balanța de plăți a Republicii Moldova pentru anii 2017-2020

2017 2018 2019 2020 2020 /
2019 (%)
CONTUL CURENT -555,39 -1 211,87 -1 111,56 -892,51 80,3
Bunuri -2 558,81 -3 294,00 -3 311,62 -3 094,26 93,4
Servicii 304,25 355,99 351,19 382,31 108,9
Venituri primare 555,84 535,79 614,96 390,35 63,5
Venituri secundare 1 143,33 1 190,35 1 233,91 1 429,09 115,8
CONTUL DE -21,34 -35,85 -54,99 -65,67 119,4
CAPITAL
Necesarul net de -576,73 -1 247,72 -1 166,55 -958,18 82,1
finanţare (contul
curent şi de capital)
CONTUL -500,37 -1 200,93 -1 148,95 -1 042,13 90,7
FINANCIAR
Investiții directe, net -138,65 -259,11 -467,93 -151,72 32,4
Investiții de portofoliu, -0,27 3,6 4,72 0,86 18,2
net
Derivate financiare, net -0,43 1,09 0,3 -0,41 -

Alte investiţii, net -892,22 -1 182,04 -746,53 -1 528,27 204,7

Modificarea activelor 531,2 235,53 60,49 637,41 1
de rezervă 053,70
Erori şi omisiuni nete 76,36 46,79 17,6 -83,95 -
Informativ: Remiteri 1 555,98 1 744,56 1 817,35 1 810,18 99,6
personale, credit
  % la PIB p.p.
CONTUL CURENT -5,7 -10,6 -9,3 -7,5 1,8
Bunuri -26,4 -28,8 -27,7 -26 1,7
Servicii 3,1 3,1 2,9 3,2 0,3
Venituri primare 5,7 4,7 5,1 3,3 -1,8
Venituri secundare 11,8 10,4 10,3 12 1,7
CONTUL DE -0,2 -0,3 -0,5 -0,6 -0,1
CAPITAL
Necesarul net de -6 -10,9 -9,7 -8 1,7
finanţare (contul
curent şi de capital)

42
 CONTUL -5,2 -10,5 -9,6 -8,7 0,9
FINANCIAR
Investiţii directe, net -1,4 -2,3 -3,9 -1,3 2,6
Investiţii de portofoliu 0 0 0 0 0
și derivate financiare,
net
Alte investiţii, net -9,2 -10,3 -6,2 -12,8 -6,6
Modificarea activelor 5,5 2,1 0,5 5,3 4,8
de rezervă
Remiteri personale, 16,1 15,2 15,2 15,2 0
credit

Deficitul comerţului exterior cu bunuri a constituit 3 094,26 mil. USD, diminuându-se cu

6,6 la sută din cauza scăderii mai accentuate a importurilor de bunuri (-390,98 mil. USD), pe
parcursul anului 2020, decât a exporturilor (-173,62 mil. USD), față de 2019. În pofida scăderii
considerabile a volumului fizic al bunurilor exportate (-18,2 la sută față de anul 2019), valoarea
exporturilor s-a redus într-o măsură mai mică grație majorării prețurilor la bunurile exportate
(+8,5 la sută). Din punct de vedere geografic, scăderea exporturilor de bunuri a fost determinată
de categoria „alte țări”, exporturile către acestea diminuându-se cu 18,3 la sută față de anul 2019.
Exporturile către țările CSI, de asemenea, au scăzut cu 13,6 la sută, iar către țările UE-27 – cu
2,4 la sută. Din punctul de vedere al structurii exporturilor pe categorii de bunuri, scăderea a fost
determinată de categoria “produse agroalimentare”, al căror export s-a diminuat cu 8,7 la sută
față de anul 2019.
La diminuarea importurilor de bunuri a contribuit, în cea mai mare parte, scăderea cu 9,8
la sută a livrărilor din UE, urmată de CSI (-7,4 la sută), în timp ce importurile din alte țări s-au
majorat cu 1,0 la sută față de anul 2019. Din punctul de vedere al structurii importurilor pe
categorii de bunuri, scăderea a fost determinată de categoria “produse minerale”, al căror import
s-a redus cu 36,4 la sută comparativ cu anul 2019, atât datorită ieftinirii produselor petroliere, cât
și din cauza scăderii volumelor fizice importate.
Excedentul comerțului exterior cu servicii (382,31 mil. USD) a crescut cu 8,9 la sută față
de 2019. Deși exporturile de servicii au scăzut cu 17,2 la sută, balanța serviciilor s-a îmbunătățit
ca urmare a diminuării importurilor (-24,9 la sută față anul 2019). În cadrul exporturilor, au fost
afectate cel mai mult serviciile de transport (-38,9 la sută față de 2019), în special serviciile de
transport aerian de pasageri (-3,4 ori). Scăderi considerabile a fost înregistrate și la exportul de

43
servicii de călătorii (-20,3 la sută), servicii de prelucrare a materiei prime (-13,4 la sută).
Impactul negativ a fost estompat în continuare de creșterea semnificativă a exporturilor de
servicii de informatică (+28,6 la sută).
Scăderea excedentului veniturilor primare cu 36,5 la sută față de anul 2019, până la
390,35 mil. USD, a fost determinată de reducerea remunerării salariaților rezidenți pentru munca
prestată patronilor nerezidenți cu 14,6 la sută. Concomitent, au crescut ieșirile de venituri
primare (+14,3 la sută față de anul 2019), în special profiturile reinvestite de investitorii direcți
nerezidenți (de 2,1 ori).
Veniturile secundare au înregistrat o creștere a excedentului cu 15,8 la sută față de anul
2019, până la 1 429,09 mil. USD. Transferurile personale primite din exterior de rezidenții
moldoveni s-au majorat cu 11,3 la sută. Valoarea asistenței tehnice, ajutorului umanitar și a
granturilor primite în cadrul cooperării internaționale de toate sectoarele instituționale a scăzut
cu 12,1 la sută.
Contul de capital a consemnat un deficit de 65,67 mil. USD, care s-a majorat cu 19,4 la
sută față de anul 2019. Soldul contului de capital a fost determinat de ieșirile nete de capital
înregistrate de sectorul privat (77,21 mil. USD), în timp ce intrările de asistență din exterior
primită de administrația publică pentru finanțarea proiectelor investiționale au constituit 11,57
mil. USD.
Suma soldurilor contului curent şi contului de capital denotă că, drept rezultat al
tranzacţiilor curente şi de capital ale rezidenţilor Republicii Moldova cu nerezidenții, necesarul
net de finanţare externă a constituit 958,18 mil. USD, ceea ce reprezintă 8,0 la sută în raport cu
PIB (față de 9,7 la sută în anul 2019).
În contul financiar al balanței de plăți a fost înregistrată o scădere considerabilă a
activelor sub formă de numerar și depozite, care au fost principala sursă de finanțare a deficitului
de cont curent în anul 2020 (diagrama 5, tabelele 19 și 20 din Secțiunea statistică). Astfel, contul
financiar în anul 2020 s-a soldat cu intrări nete de capital în valoare de 1 042,13 mil. USD, ca
urmare a majorării nete a pasivelor rezidenților faţă de nerezidenți cu 842,65 mil. USD generate
de tranzacţiile efective, precum și a scăderii nete a activelor financiare externe ale rezidenților cu
199,48 mil. USD.
Pasivele s-au majorat, în special, datorită tragerilor nete de 484,24 mil. USD înregistrate
la împrumuturile externe (trageri – 1 001,90 mil. USD, rambursări – 517,66 mil. USD).
Administrația publică a contractat în anul 2020 împrumuturi externe noi în valoare de 551,63
44
mil. USD, principalii creditori fiind: Fondul Monetar Internațional – 246,70 mil. USD, Banca
Europeană de Investiții – 89,91 mil. USD, Comisia Europeană – 82,22 mil. USD, Asociația
Internațională de Dezvoltare – 57,42 mil. USD, Banca Europeană pentru Reconstrucție și
Dezvoltare – 47,37 mil. USD, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei – 14,80 mil. USD,
Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă – 6,78 mil. USD, Banca Internațională pentru
Reconstrucție și Dezvoltare – 6,37 mil. USD. Rambursările efectuate de administrația publică în
aceeași perioadă au constituit 139,25 mil. USD. Banca Națională a Moldovei a primit de la FMI
8,03 mil. USD și a rambursat 53,20 mil. USD din împrumuturile contractate anterior. Băncile
licențiate au efectuat rambursări nete în sumă de 0,12 mil. USD, iar celelalte sectoare – trageri
nete de 117,15 mil. USD.
De asemenea, s-au majorat cu 204,57 mil. USD în valoare netă angajamentele sub formă
de credite comerciale și avansuri primite de la partenerii comerciali nerezidenți.
Angajamentele sub formă de investiții directe s-au majorat cu 157,42 mil. USD pe
parcursul anului 2020. Această dinamică a fost determinată de reinvestirea profiturilor în sumă
de 107,66 mil. USD, precum și de creșterea netă a participațiilor la capital și a acțiunilor în
posesia nerezidenților cu 66,06 mil. USD, în urma tranzacțiilor efective. Concomitent, filialele
moldovenești au efectuat rambursări nete de împrumuturi contractate anterior de la investitorii
direcți din străinătate în sumă de 16,30 mil. USD.
La pasivele sub formă de investiții de portofoliu, derivate financiare, numerar și depozite
au fost înregistrate fluxuri nete nesemnificative.
Diminuarea netă a activelor financiare externe a fost determinată de scăderea cu 856,44
mil. USD a activelor externe sub formă de numerar și depozite (din care activele băncilor
licențiate s-au redus cu 50,66 mil. USD, iar ale altor sectoare – cu 805,78 mil. USD).
Partenerii comerciali nerezidenți au efectuat achitări nete în valoare de 18,64 mil. USD la
creditele comerciale și avansurile acordate lor anterior de către rezidenții moldoveni, diminuând
astfel activele financiare externe.
Concomitent, s-au majorat activele oficiale de rezervă ale BNM cu 637,41 mil. USD,
precum și activele nete ale rezidenților sub formă de împrumuturi acordate nerezidenților – cu
31,04 mil. USD. De asemenea, au crescut activele externe ale rezidenților sub formă de investiții
directe (5,70 mil. USD) și de investiții de portofoliu (1,45 mil. USD).
Concluzie:

45
 Deficitul contului curent al balanței de plăți a Republicii Moldova, în anul 2020, s-a redus
comparativ cu cel înregistrat în 2019 atât ca valoare absolută, cât și relativ la PIB. Deficitul a
constituit 892,51 mil. USD, în scădere cu 19,7 la sută (diagrama 4, tabelele 19 și 20 din
Secțiunea statistică). Raportat la PIB, contul curent a constituit -7,5 la sută (față de -9,3 la sută în
2019). Această dinamică a fost determinată de scăderea considerabilă a deficitului comerțului
exterior cu bunuri, de creșterea substanțială a excedentului veniturilor secundare, de majorarea
ușoară a excedentului serviciilor, în timp ce balanța veniturilor primare s-a deteriorat.
Diminuarea deficitului de cont curent, în anul 2020, a fost determinată, în principal, de reducerea
deficitului comerțului exterior cu bunuri.

46