Sunteți pe pagina 1din 6

Criza economica

din 2008
Trifan Simona-Elena
Academia de Studii Economice Bucuresti, ID
Filiala Piatra Neamt, anul I

Un fenomen nc n curs de a fi conturat i neles, dar pe care tocmai l trim, este criza
economic, care a devenit manifest ncepnd cu anul 2007. Se poate afirma c manifestarea
crizei pe care o parcurgem i are originea n creditele de tip subprime, denumire sub care se
ascund credite imobiliare garantate cu valoarea bunurilor cumprate, acordate cetenilor
americani care nu ndeplineau anumite condiii de bonitate. Aceste mprumuturi, n sum de
aproximativ 1.200 miliarde de dolari, au fost distribuite cu precdere ncepnd cu anul 2000.
Transformate prin mecanismul de titrizare (securitizare) n obligaiuni (CDO Collateralized
Debt Obligation), acestea au fost transferate apoi ctre bnci i investitori din lumea ntreag.
Atunci cnd preurile bunurilor imobiliare au nceput s scad, aceste credite nu au mai putut
fi rambursate, antrennd astfel pierderi abisale pentru cumprtorii de titluri bazate pe
creditele de tip subprime.
Evenimentele de pe piaa financiar au avut att un efect cauzal, genernd blocaje i
conducnd la sistarea investiiilor dar, poate ntr-o msur nc i mai mare, ele au constituit i
un semnal foarte puternic al unor dificulti existente i care rmseser ascunse. Aceste
disfuncionaliti camuflate au ieit progresiv la lumin, dar este greu de prezis n ce msur
irul descoperirilor s-a terminat. Pe de alt parte, opiniile n ceea ce privete elementele
declanatoare ale crizei diverg chiar i n rndul experilor recunoscui n domeniu. Fr
pretenia de a le contrapune un punct de vedere propriu comparabil ca nivel, ncercm n
continuare explicitarea ctorva din caracteristicile acestui fenomen mondial. Astfel, criza
financiar i economic din prezent este, n primul rnd, manifestarea unei sincope care
nsoete, de aproape fiecare dat, reaezarea rolurilor politico-economice la nivel mondial. Ea
definete nu doar schimbarea regimului de cretere a economiei globale, dar i rsturnarea, ca
importan, a motoarelor acestei creteri. Chiar dac cele dou situaii, cea antecriz i cea
postcriz, sunt stabile n sinea lor, tranziia de la una la alta poate fi deosebit de vivace.
Pe masura ce criza creditelor s-a extins in toate centrele financiare puternice ale lumii,
increderea intre institutiile financiare s-a pierdut, bancile nestiind care este situatia financiara
a concurentilor si temandu-se ca daca dau bani cu imprumut, s-ar putea sa nu-i mai poata
recupera.
Economia mondiala se confrunta cu cea mai grava criza economica si financiara de la Marea
Depresiune, de acum 80 de ani, iar guvernele au facut eforturi masive ca sa sustina pietele, in
contextul in care marile economii ale lumii au intrat in recesiune.
Efectele crizei, insa, au inceput sa fie resimtite din ce in ce mai accentuat dupa prima jumatate
a lui 2008. Astfel, pe 7 septembrie, cele mai mari banci de credite ipotecare din Statele Unite,
Freddie Mac si Fannie Mae, au fost puse sub supraveghere federala.
Pe 15 septembrie, banca de investitii Lehman Brothers, a patra din lume, a dat faliment, iar
una dintre cele mai mari banci americane, Bank of America, a anuntat ca preia Merrill Lynch,
a treia banca mondiala de investitii.

Zece banci internationale au creat un fond de lichiditati de 70 miliarde dolari, ca sa faca fata
necesitatilor urgente, in timp ce bancile centrale au relaxat creditarea. Masurile nu au putut
impiedica, insa, caderi semnificative pe pietele internationale de capital.
Pe 16 septembrie, banca centrala americana - Federal Reserve (Fed) - si guvernul american au
nationalizat cel mai mare grup de asigurari din lume, American International Group (AIG),
amenintat de faliment, si i-au acordat un ajutor de 85 miliarde dolari, in schimbul a 79,9% din
actiunile sale, insa a doua zi pietele internationale de capital au continuat sa scada, iar bancile
centrale au inceput sa ia tot mai multe masuri ca sa readuca lichiditate pe piata financiara.
Guvernele au demarat, la randul lor, tot mai multe actiuni de salvare a pietelor financiare.
Astfel, pe 3 octombrie, Congresul american a adoptat un plan de 700 miliarde euro de salvare
a sistemului bancar, iar a doua zi, la Paris, a avut loc un mini-summit al celor mai importante
patru state europene care au incercat sa gasesasca noi solutii la criza in desfasurare.
Pe 8 octombrie, guvernamental britanic a adoptat un plan de salvare a sistemului bancar, iar
marile banci centrale ale lumii au luat decizii concertate de relaxare a politicii monetare. Cu
toate acestea, pe 10 octombrie, marea majoritate a burselor mondiale se confruntau cu scaderi
semnificative.
Pe 12 octombrie, reprezentantii Eurogroupului au ajuns la un acord de actiune, care prevedea
garantii ale imprumuturilor interbancare, recapitalizari ale bancilor, iar a doua zi Parisul,
Berlinul, Madridul, Viena si alte capitale europene si-au prezentat planurile de salvare a
sistemului bancar.
Multe dintre institutiile financiare romanesti s-au vazut nevoite sa opreasca liniile de creditare
pe care le acordasera companiilor si astfel au fost afectate imediat si cheltuielile de productie
si investitii.
In aceasta criza a economiei reale, exportatorii primesc cea mai grea lovitura pentru ca cererea
si finantarile din Uniunea Europeana si Statele Unite, principalii parteneri de afaceri ai
Romaniei, au inceput sa scada odata cu extinderea crizei.
Conform datelor Institutului National de Statistica (INS), in anul 2008 economiatarii noastre a
inregistrat o crestere de 7,1%, cu 1,1 puncte procentuale pestenivelul din 2007 dar sub
estimarea Comisiei Nationale de Prognoza (CNP) de 7,9%.Aceasta diferenta provine in mare
parte din rezultatul slab inregistrat in ultimele trei luni ale anului trecut, cand economia a
inregistrat o crestere 2,9%, fiind cel mai slab ritm de apreciere din ultimii noua ani. Industria a
fost victima principala a crizei economice, care a inregistrat o scadere de 7,7% fata de
perioada similara din 2007,in timp ce activitatile imobiliare, financiare, inchirieri si servicii
pentru intreprinderi au scazut si ele cu 1,5% fata de aceeasi perioada de referinta. In timp ce
industriaa fost afectata de scaderea sau chiar anularea comenzilor pentru export sau pentru
piata locala, consumul populatiei a scazut si el datorita veniturilor in scadere.Ratele mai mari
la banci la creditele luate in valuta, tendinta de economisire si inghetarea sau scaderea
salariilor din mediul privat, daca nu chiar pierderea locului de munca, au determinat reducerea

consumului final al gospodariilor populatiei cu 4,7%, cea mai mare scadere fiind in cazul
serviciilor prestate populatiei, respectivde 14,7%
Conform Asociaiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), n februarie au fost
nmatriculate n Romnia doar 7.182 de autoturisme noi, cu 66,5 % mai puine comparativ cu
aceeai lun din 2008, cand au fost nmatriculate 21.423 de autoturisme noi.
Institutul Naional de Statistic (INS) a anunat c rata inflaiei a fost, n luna februarie, de
0,88 % comparativ cu luna anterioar, n timp ce inflaia anual(februarie 2008-februarie
2009) a urcat la 6,89 %.
Comparativ cu ianuarie 2009, preurile mrfurilor alimentare au crescut cu 0,32 %, cele ale
mrfurilor nealimentare au urcat cu 1,31 %, n timp ce tarifele serviciilor s-au majorat cu 1,03
procente. Fa de februarie 2008, alimentele s-au scumpit cu 5,87 procente, tarifele serviciilor
au crescut cu 9,48 %, iar preurile mrfurilor nealimentare au urcat cu 6,68 %.

Pentru reprezentantii FMI actuala situatie este unica in ultimii 200 de ani, expertii institutiei
avertizand ca intreaga economie globala se afla in punctul in care doar restructurarea
datoriilor sau declararea falimentului pe banda rulanta impreuna cu reducerea cheltuielilor si
cresterea inflatiei ne-ar mai ajuta sa evitam un colaps economic total.
La o privire atenta, se observa ca economiile emergente au recurs la imprmuturi pentru a
depasi perioada crizei, in timp ce statele dezvoltate au apelat la diverse metode de reducere a
acestei sarcini acumulate in urma asistentei financiare acordate unor institutii bancare si in
anii de stagnare economica, mentioneaza cotidianul The Telegraph.
Banca Reglementelor Internationale a calculat ca in randul tarilor G7 nivelul datoriilor a
crescut, din 2007 si pana in prezent, cu 40 de puncte procentuale, pana la 120% din PIB al
acestora.
Niciuna din economiile dezvoltate ale lumii nu a reusit sa reduca influenta gradului de
indatorare raportat la PIB, aceasta incluzand si datoriile persoanelor fizice precum si cele ale
guvernelor.
La nivel general, totalul datoriilor existente a crescut cu 57 de trilioane de dolari in ultimii opt
ani, pana la 199 de trilioane de dolari, depasind cifrele rezultate in urma cresterii economice
globale din aceasta perioada (286% din PIB).
Explozia in acumularea unui nivel ridicat al datoriilor publice se vede indeosebi in tarile in
care nivelul inflatiei de 2% nu a putut fi mentinut.
In schimb, o spirala deflationista globala a dus la cresterea constanta a numarului tarilor
indatorate si a nivelului dobanzilor pe care acestea sunt nevoite sa le plateasca.

Combinatia toxica "deflatie + contractie economica", in special in zona euro, ii face pe


analistii de la McKinsey sa concluzioneze ca "reducerea gradului de indatorare este un
fenomen rar intalnit, iar solutiile pentru aceasta problema se dovedesc a fi greu de gasit".
Europa nu este singura sperietoare pentru dezvoltarea economica la nivel global.
Datoria publica a Chinei a crescut de 4 ori fata de nivelul inregistrat in 2007 atingand valoarea
de 28 de trilioane de dolari, de la numai 7 trilioane la debutul crizei.
Cu un nivel de 282% ca pondere din productia economica, gradul de indatorare al Chinei l-a
depasit pe cel al Statelor Unite, fiind intrecut in acest moment doar de cel al Japoniei.
Standard&Poor's a facut publice, saptamana trecuta, estimarile pentru gradul de indatorare al
principalelor economii pentru anul in curs.
Statele Unite vor emite obligatiuni in valoare de peste 21 de trilioane de dolari in cursul
acestui an, o valoare aproape dubla fata de Relaxarea cantitativa anuntata in zona euro, arata
Business Insider.
In Europa, Franta si Italia vor fi responsabile in acest an pentru jumatate din suma ce va fi
imprumutata de statele din zona euro.
Sume la fel de importante vor fi contractate si de Germania si Spania, fapt ce lasa sa se
intrevada ca economiile din regiune sunt departe de a fi la un nivel performant.

Bibliografie
Necula, G. Despre burs cu bun sim, www.primet.ro, iunie 2009
Pun, C Pieele de capital i criza financiar, Articol publicat pe
www.cristianpaun.finantare.ro, decembrie 2008
Raport asupra stabilitii financiare pentru anul 2008 publicat pe site-ul BNR
(www.bnro.ro)
Marius Jianu Planeta traieste pe imprumut, www.business24.ro
2008 - Anul in care cea mai grava criza din 1929 a lovit si Romania, www.wall-stret.ro