INFLAȚIA

INFLAȚIA – FACTOR DE INFLUENȚĂ
AL PREȚURILOR
ELEV: Dejeu Paula Ioana

FACULTATEA: De Științe Economice
SPECIALIZARE: CIG, gr.1, an 2
- Decembrie 2018-
1
CUPRINS
1. Inflația - factor de influență în fundamentarea prețurilor ............................................................. 3

2. CAUZELE DECLANȘĂRII ȘI DESFĂȘURĂRII INFLAȚIEI. FORMELE INFLAȚIEI ...................................... 5
2.1 ELASTICITATEA OFERTEI ................................................................................................................ 6
2.2 ANTICIPĂRILE INFLAȚIONISTE ........................................................................................................ 7
2.3 TIPURILE INFLAȚIEI ........................................................................................................................ 7
1.Inflația prin bani ............................................................................................................................... 7
2. Inflația prin cerere ........................................................................................................................... 7
3. Inlația prin costuri ....................................................................................................................... 8
4. Inflația importată......................................................................................................................... 9
3.INDICATORI DE MĂSURARE A INFLAȚIEI ............................................................................................ 10
3.1 Indicele prețului de consum și indicele prețurilor producătorului. ............................................ 12
4.METODE ANTIINFLAȚIONISTE ............................................................................................................ 14
5.STUDIU DE CAZ ................................................................................................................................... 15
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................ 19
2
1. Inflația - factor de influență în fundamentarea prețurilor
Problematica creșterii generalizate a prețurilor, concomitent cu scăderea puterii de

cumpărare a banillor, a constituit în permanență o preocupare pentru economiști. Poate din acest
motiv putem să identificăm o multitudine de păreri diferite exprimate pe marginea acestui
subiect. 1
Astfel, autorii dicționarului de Știință economică, publicat sub direcțiunea lui Alain
Cotta, dezbăteau problema inflaționistă ca fiind: “inflația reprezintă un proces cumulativ de
creștere a prețurilor, proces mai mult sau mai puțin important după gravitatea distorsiunii
care există la un moment dat într-o economie între fluxurile reale și fluxurile monetare.” 2
În cadrul Lexiconului de finanțe, credit, contabilitate și informatică financiar-contabilă,
inflața este prezentată ca fiind “un proces deosebit de complex prin care se manifestă
dezechilibrul profund al întregului mecanism economico-financiar, monetar și de credit,
supraaglomerarea continuă a rețelelor circulației cu o cantitate de bani de hârtie excesiv de
mare față de necesitățile circulației mărfurior și plata serviciilor, ceea ce are ca efect
deprecierea sensibilă a banilor în raport cu aurul, manfestată prin scăderea puterii lor de
cumpărare și creșterea spontană, considerabilă, neîntreruptă și generașă a prețurilor și
tarifelor, fapt ce conduce la redistribuirea venitului național și a avuției naționale” 3
În concepția economistului Victor Slăvescu, inflația reprezenta “cel mai mare și cel
mai primejdios abuz”, care prevedea “creațiunea nemăsurată de semen monetare4”, altfel
spus: tipărirea de bacnote fără acoperire.
G. Olive analizează în cadrul definiției sale legate de inflați următoarele aspecte:
 Creșterea nivelului general al prețurilor ( și nu doar creșterea prețului unor produse)
 Fenomen autoîntreținut de creștere a prețurilor ( o creștere ce atrage după sine o alta)
și nu un fenomen izolat și accidental
 Creșterea prețurilor care se bazează pe mecanisme macroeconomice5
M. Bronfenbrenner și F.D. Holzman consideră inflația ca fiind o generalizare a
excesului de cerere, situație în care “prea mulți bani aleargă după prea puține lucruri”.
Această ultimă definiție, deși simplistă ca structură, atestă un adevăr general valabil, în
urma căreia putem deduce faptul că inflația reprezintă emisiunea fără acoperire a însemnelor
de valoare, fapt ce produce o aglomerare a pieței cu însemne bănești, determinând un
dezechilibru între cantitatea de bani necesară circulației și cantitatea de bani ce se află efectiv
în circulație, ducând la o creșrete a prețurilor.
Principalele caracteristici ale inflației identificate de către M. Bronfenbrenner și F.D.
Holzman constau în:
1
Macroeconomie – Adrian Florea, pag. 187
2
3
4
5
3
 Este anticipată cu lipsă de precizie
 Duce (prin creșterea costurilor) la noi creșteri de prețuri
 Nu sporește gradul de ocupare a forței de muncă și nici producția reală
 Este mai rapidă decât așa numită “rată inofensivă”
 Se manifestă ca fenomen bănesc
 Se măsoară prin prețuri nete, adică prețuri din care au fost scăzute impozitele indirecte
si/sau este ireversibilă. 6
Înainte de a prezemta următoarele capitol ași dori să raspund la următoarele întrebări:
Care este locul prețurilor în cadrul acestei relații de cauză-efect a inflației? La ce nivel
abordăm problematica inflației? Care este defapt interpretarea efectelor inflației asupra
prețurilor?
La nivelul producătorilor, factorii de creștere a prețurilor exercită, în primul rând,
presiuni asupra costurilor prin creșterea prețurilor materiilor prime, creștereaa impozitelor și
taxelor, creșterea salariilor în urma revendicărilor sociale, creșterea costului creditelor ș.a. În al
doilea rând, ca urmare a creșterii costurilor , crește nevoia de resurse financiare ale
întreprinderii, producătorii fiind siliți să procedeze la creșterea prețurilor de vânzare.7
La nivelul pieței – deci al tuutror producătorilor vis-avis de cumpărători, concurența
contracteaază tendința de creștere a prețurilor, provocând reducerea acestora, obligând
producătoii să-și comprime costurile și profitul. Dar, concurența poate accșiona în acest mod
numai dacă producția poate satisface cererea. Altfel, lipsa de ofertă anulează concurența.
În funcție de cererea produselor față de ofertă, se pot manifesta două tendințe în
mișcarea prețurilor: una de menținere a prețului ( prin creșterea profitului) urmată de vânzarea
unor cantități stabile sau mai mici. Dacă cererea este în creștere, nefiind acoperită de ofertă,
aceasta favorizează creșterea prețurilor, deci inflația.
Nevoia de resurse financiare ale statului poate conduce la creșterea antității de bani prin
emisiune bancară, peste nevoile reale ale circulației monetare, care atrage după sine creșterea
prețurilor. 8
Interpretarea acestor efecte ale mai multe fațete:
 Creșterea veniturilor contractează tendințele inflaționiste ale creșterii prețurilor
 Evoluția diferită a prețurilor determină o dispersare a prețurilor relative ale
bunurilor
 Creșterile prețurilor prezintă intensități diferite de la o țară la alta.Unele țări
cunosc o reștere slabă a nivelului general al prețurilor, altele au o tendință
continuă de menținere a inflației specifice, iar altele trăiesc într-o amenințare
permanentă de hiperinflație cu creșteri anuale
6
7
Tatiana Moștenu, Dalina Dumitrscu, Constantin Floricel, Felicia Alexandru – Prețuri și concurență –
pag.254
8
pag.255
4
 Creșterile inflaționiste ale prețurilor sunt schimbătpare de la o perioadă la alta9
2. CAUZELE DECLANȘĂRII ȘI DESFĂȘURĂRII INFLAȚIEI. FORMELE

INFLAȚIEI
Creația monetară peste necesarul circulației bănești, controlul și monopolul

guveramental asupra banilor, creșterea cheltuielilor guvernamentale pentru diverse programe
sociale,presiunea sindicatelor, reacția întârziată a ofertei la nivelul și structura cerereii,
anticipările inflaționiste sunt numai câteva cauze care determină apariția și propagarea
inflației.10
Paul Samuelson definea banii ca fiind : “Sângele care irigă sistemul economic”.
În momentul în care banii suferă anumite dereglări, deprecieri sau devalorizări, guvernul
intervine pe piața economică printr-un control asupra prețurilor și salariilor, tarifelor sau de
asemenea pot impune anumite limite în cee ce privesc importurile.
Inflația este determinată de o nouă creație monetară de către autorități. În mod
traditional, aceasta este creația monetară care determină creșterea vizibilă a prețurilor bunurilor
de consum și determină scăderea puterii de cumpărare a banilor.11
Principalele cause ale apariției inflației într-o economie se datorează următorilor
factori de influuență:
 Emiterea de însemne bănești în exces
 Existența unei prea mari puteri de cumpărare , care va genera creșterea prețurilor
 Existența unei oferte insuficiente – acest aspect se poate realiza în situația în care
are loc o creștere a cererii în timp ce oferta rămâne neschimbată, sau în situația în
care oferta de bunuri și servicii scade în timp ce cererea rămâne neschimbată sau
crește. Ambele situații vor crea o stare de dezechilibru.
 Existența unei disconcordanțe între nivelurile de creștere a salariilor și între
productivitatea muncii- situație în care creșterea salariilor fără creșterea
producțivității muncii va genera o creștere a costului de producție ducând la o
majorare a prețului de vânzare.
 Acordarea în mod excesiv de credite
9
pag.255
10
Inflația în cea de-a doua jumătate a secolului xx – Ioana Pop Cohuț- edit. Economică, pag.53
11
5
 Apariția inflației prin intermediul comerțului internațional, sițuație în care
importurile și achizițiile intracomunitare între țări în care exăstă inflație generează
împrumutarea acesteia datorita costului mai mare al produselor importate. 12
Din punct de vedere al intensității inflația prezintă următoarele forme:
a) Inflație târâtoare – în cadrul căreia creșterea prețurilor nu depășește circa 3-4%
pe an. Depresierea monetară este lentă, dar cumulativă, în sensul că, treptat,
poate alimenta unele dezechilibre.13
b) Inflație moderată – care este însoțită de o oarecare creștere economică si nu
depășeste niveul de 6 %
c) Inflație rapidă- aceasta poate ajunge să atingă pragul de 10%, este însoțită de o
creștere mai lentă a economiei dar și de scăderea produciei naționale
d) Inflația galopantă – prețurile cresc cu peste 15% pe an, provocând dereglări
ale mecanismului economico-social.14
e) Hiperinflația – situația în care creșterea lunară a prețurilor de consum este mai
mare de 50%15. Cererea de monedă națională scade în timp ce prețurile devin
deosebit de instabile.
2.1 ELASTICITATEA OFERTEI
Cantitateaa de bunuri economice, mărfuri, poate varia; volumul acestora poate crește
sau poate să scadă, însă raportul dintre acestea si variația veniturilor, a disponibilităților bănești
este decisivă pentru apariția stării de inflație.
Echilibrul dintre ofertă și cerere se poate rupe nu numai prin creșterea cererii și
menținerea neschimbată a ofertei sau pin creșterea mai acceelerată a cererii în raport cu oferta.
El se poate rupe și prin scăderea ofertei în cazul în care cererea rămâne neschimbară sau crește,
precum și prin scăderea mai accelerată a ofertei decât scăderea cererii. Asemenea evoluții ale
ofertei generează inegalitatea, dezechilibrul dintre cerere și ofertă și creșterea prețurilor
mărfurilor.16
Cu cât dezechilibrul dintre cerere și ofertă se restabilește mai repede, cu atât inflația
scade. Așadar, în cazul în care discutăm despre o cerere elastică, inflația nu se propagă; însă în
cazul în care discutăm despre o cerere inelastică, inflația se propagă.
12
13
Băcescu - Cărbunaru, Angelica- Macroeconomia relațiilor economice internaționale, pag 11
14
15
16
Aurel Negucioiu – Economie politică – pag.409
6
2.2 ANTICIPĂRILE INFLAȚIONISTE
Atunci când agenții eocnomici se așteapă la o creștere a prețurilor, ei vor integra această
creștere în treviziunile, revendicările sau calculele lor. Este fenomenul aniticipărilor
autorealizatoare, care constau în aceea că, dacă fiecare anticipează inflația, aceasta se produce
efectiv.17
Din punctul meu de vedere anticiparea inflației este un aspect negativ, deoarece prețurile
bunurior și serviciilor s-ar majora într-un mod neexplicabil, fapt ce va determina o deplasare
spre exterior a curbei prețurilor, o deplasare în sensul majorării, creând astfel o stare de
dezechilibru.
2.3 TIPURILE INFLAȚIEI
Privit originii, al cauzelor care o generează și alimentează, inflația îmbracă următoarele

forme:
1. Inflația prin bani
2. Inflația prin cerere
3. Inflația prin costuri
4. Inflația structurală
5. Inflația importată
6. Inflația prin salarii18
1.Inflația prin bani
Originea inlației constă în creșterea cantității de bani aflată în circulație peste cantitatea
de bani necesară în circulație. Economistul american M. Friedman susșine că inflația este
exclusiv legată de oferta de monedă “[…] creșterea excesivă a masei monetare este principala
și singura cauză a inflației […] “19
2. Inflația prin cerere
Trebuie văzută ca un fenomen economico-financiar care își găsește expresia în creșterea

generală a prețurilor generată de o situație de necorcondanță, dezechilibru, între o cererea
solvabilă prea puternică în raport cu ofera la un anumit preț.20
17
Michel Didier – Economia: regulile jocului, pag.231
18
19
20
Macroeconomie – Adrian Florea, pag. 194-195
7
Unii specialiști explică creșterea cererii agregate prin sporirea veniturilor bănești
nominale ale populației. Alți autori precizează că cererea agregată poate spori chiar dacă oferta
de monedă rămâne aceiași. În condițiile inflației prin cerere, firmle răspund parțial prin
creșterea prețurilor și parțial prin creșterea producției. Cu cât oferta agregată este mai inelastică,
cu atât prețurile vor crește mai mult iar producția oferită va spori mai puțin.21
3. Inlația prin costuri
Este acel gen de inflatie care desemnează creșterea generală a prețurilor ca urmare a
ridicării remunerării factorilor de producție la un nivel superior creșterii productivității
lor.Creșterea costurilor este inflaționistă doar atunci când este autoîntreținută și asta datorită
interdependenței elementelor care compun prețul de producție. 22
Inflația prin costuri se fundamentează pe legăturile care există între nivelul costurilor,
comportamentul întreprinzătorului și eficiența utilizării factorilor de producție, a resurselor în
general.23
Impulsul de creștere a costurilor unitare poate fi determinat de o serie de imprejurări
posibile:
→ Deprecierea cursului de schimb a monedei naționale, ceea ce scumpește
prețurile bunurilor sau factorilor de producție proveniți din import.
→ Pierderea sau restrângerea unor piețe de desfacere, ceea ce conduce la
creșterea costului mediu fix
→ Atragerea în circuitul economic a unor factori de producție mai mari, ale
căror prețuri sunt superioare în raport cu productivitatea marginală ca urmare
a unor alocari ineficiente a resurselor
→ Existența deja a unui proces inflaționist care determină revendicări din partea
sindicatelor și patronatului pentru a-și conserva veniturile reale, ceea ce
necesită creșterea veniturilor nominale ( salarii, rente, dobânzi, impozite și
taxe, chirii, etc.), soldate cu majorareaa costurilor unitare. 24
Creșterea costurilor este deci inflaționistă atunci când este întreținută, așa cum se
întâmplă de obicei datorită interdependenței elementelor care compun prețul de producție.
În cadrul acestei interdependențe și datorită ei se formează mai multe circuite
inflaționiste care se bazează pe transferarea sporirii costurilor și care declanșează o succesiune
de efecte retroactive asupra creșterii inflației.
Unul dintre aceste circuite inflaționiste își are originea în fixarea arbitrară a prețurilor
comunitare europene la produsele agricole indiferent de relația dintre cerere și ofertă.
Majoritatea acestor prețuri, din rațiuni adeseori politice sau sociale se traduce pin ridicarea
21
22
23
24
8
prețurilor produselor alimentare, care la rândul lor vor impune amplificarea revendicărilor
salariale. Creșterea salariilor va determina creșterea costurilor bunurilor economice, fapt ce va
genera din nou o creștere a prețurilor bunurilor și serviciilor.
Un alt circuit inflaționist poate fi determinat de creșterea sarcinilor salariale ale
întreprinderii. Atunci când creșterea salariilor se produce înafara puterii de forță de muncă și
este superioară creșterii productivității muncii, are loc o creștere a costurilor de producție.25
Acestă creștere sa salariilor provoacă nu doar creșterea costurilor de producție, întrucât aceste
vor produce la rândul lor o creștere a prețurilor de vânzare.
Un alt factor care determină apariția inflației prin costuri îl reprezintă și reducerea
subvențiilor acordate de către stat unor ramuri industriale, pentru susținerea acestora.
Oprientarea comsumatorului spre servicii poate reprezenta o altă cauză a apariției
inflației prin costuri.
4. Inflația importată
Deși poate sună ciudat, inflația se poate și importa sau exporta. Căile prin care se
realizează importul sau exportul finlației sunt:
 Importul de produse (energie electrică, combustibili, materii prime si
materiale) – Conform acestei categorii costurile foarte mari,
inflațioiste ale materiei prime, materielelor, consumabilelor și alete
elemente de bază în constituire bunurilor eocnomice, importate dintr-
o ală țară inflaționistă vor genera pentru țara importatoare o creștere a
costului de producție care la rândul lui va genera creșterea prețurilor
pentru bunurile economice respective. Astfel, creșterea generală a
prețurilor generată de costul de producție inflaționist, va duce la
apariția inflației în economia țării importatoare.
 Variația cursurilor de schimb – Această categorie se referă la situația
în care moneda națională este devalorizată, astfel generează o
creșteree a prețului importurilor și o diminuare a prețurilor produselor
exportate. Așadar, creșterea prețului produselor importate vor genera,
din nou, o creștere a prețurilor.
Fiecre țară poate primi prin stimuli inflaționiști din exterior în funcție de măsura în care
economia se bazează pe importul de materii prime și bunuri. Sub presiunea prețurilor de import,
costurile interne de producție cresc, exercitând asupra conomiei naționaleinfluențe negative, în
funcție de gradul de utilizare al bunusilor importate.26
Dacă într-o țară survin creșteri importate de prețuri, sau dacă ele sunt mult mai mari
decât în restul lumii, și dacă cererea exernă este elastică în raport cu aceste prețuri, rezultă un
25
26
9
deficit al balanței comerciale, deoarece exportul se restrânge în timp ce produsele străine devin
mai competitive pe piața internă.27 .
Această situație va duce la deprecierea monedei naționale, aspect care are dept efect
scumpirea produselor importate și sporirea inflației.
Pe de altă parte, această ipoteză are în mod teoretic și aspecte pozitve întrucât
deprecierea monetară ar trebui să stimuleze exporturile, însă ceea ce nu se știe este dacă
creșterea globală a exporturior va fi mai mare decât cea a importurilor astfel încât valuta intrată
în țară să acopere deficitul bugetar.
Un alt element care ar putea duce la majorarea inflației îl constituie creșterea prețurilor
produselor petroliere.
Un ultim element care stimulează majorarea inflației importate îl reprezintă libera
circulație a capitalului între țările membre UE. Pentru a eplica acest fenomen s-au constituit trei
teze:
1) Teza creșterii costurilor – atunci când prețurile materiilor prime, al semifabricatelor, al
energiei sau al bunurilor de consum importate crește, întrprinderile inregistrează o
creștere a costurilor de producție care se reflectă automat în prețul de vânzare intern
2) Teza lichidității – Aceasă teză este legată de teoria cantitativă a monedei, susținând că
un flux de devize ce provine din excedentul balanței de plăți externe sau din mișcările
autonome de capital mărește lichiditatea economiei și provoacă variații in același sens
asupra nivelului prețurilor
3) Teza venitului – atunci când o economie înregistrează o creștere a cererii străine și
când balanța sa de plăți curente devine excedentară, surplusul exporturilor determină o
creștere venitului național și a cecerii totale interne. În perioada de deplină utilizare a
factorilor de producție, acest exces de cerere este inflaționist. 28
3.INDICATORI DE MĂSURARE A INFLAȚIEI
Inflația, ca fenomen monetar, înseamnă exces de masă monetară, în raport cu cantitatea

de bunuri și servicii care ii asigură acoperirea. În timp ce masa monetară crește, volumul de
bunuri și servicii create pentru a fi vândute scade, rămâne neschimbat sau crește mai lent. Acest
raport este exprimat prin prețuri.29
Determinarea cantitativă a inflației se realizează fie în mod absolut, fie în mod relativ.
27
28
29
pag.254
10
Măsurarea absolută a inflației se stabilește ca diferență între cererea absolută nominală
și cantitatea reală de bunuri și servicii, pe care le pot oferi efectiv agenții economici și pe care
aceștia nu le pot pune în circulație.
Măsurarea relativă a inflației se realizează prin rata inflației. Pentru că inflația presupune
o creștere a nivelului general al prețurilor, măsurarea inflației se bazează pe utillizarea
nivelurilor generale ale prețurilor.
Rata inflației constituie rata modificării nivelului general al prețurilor și se măsoară după
cum urmează :
𝑁𝑝𝑡 − 𝑁𝑝 𝑡−1 𝑁𝑝 𝑡
Rit = x 100 Rit = Ip – 100% Ip = 𝑁𝑝 𝑡−1 𝑥 100
𝑁𝑝 𝑡−1
Unde:
Rit – rata inflației în anul t
Npt – nivelul prețurilor în anul t
NP t-1 – nivelul prețurilor în t-1
Ip – indicele prețurilor
Nivelul prețurilor (Np) este media ponderată a prețurilor bunurilor și serviciilor

existente într-o economie. Măsurarea niveluli general al prțurilor se realizează prin
determinarea unor indici ai prețurilor.30
Indicii prețurilor calculați ca indici cu bază simplă sau cu bază în lanț exprimă sensul
evoluției inflației. Sensul evolușiei inflației poate fi unul crescător, descrescător sau unul
constant.
Indicii cei mai utilizați pentru calcularea efectului inflației asupra prețului sunt:
 Indicele general al bunurilor de consum ( IPC)
 Indicele prețurilor produselor industrial (IPP)31
 Gradul de erodare a monedei naționale în raport cu valutele libere conertibile
 Raportul dintre ,asa monetară și produsul intern brut32
Inflația, exprimată în indicele general al prețurilor este rezultatul creșterii rapide a

prețurilor, fenomen cu atât mai elocvent, cu cât calculul se efectuează prin ponderea
cu cantități constant de produse (cele ale perioadei de bază). Deteriorarea monedei
naționale în circulația bănească internațională se reflectă în scăderea puterii leului în
raport cu valutele libere convertibile. Relațiile de import și export, raportul cerere-
30
31
32
pag.254
11
oreftă pe piața valutară fac ca acest factor să se propage puternic în fenomenul
monetary intern și al prețurilor inflaționiste.33
3.1 Indicele prețului de consum și indicele prețurilor producătorului.
Indicele prețurilor este un concept complex și reprezentativ, iar pentru calcularea sa este
necesar să luăm în considerare următoarele infirmați grupate de Irving Fischer în următoarele
categorii:
a. Informațiile legate de construcția indicelui propriu-zis al prețurilor
→ Caracterul general al dateor măsurate
→ Numărul articolelor urmărite pentru care se construiește indicele
prețurilor
→ Ponderea ce li se atribuie în total consumului populației
→ Formulele matematice alese pentru calculul indicelui prețurilor
b. Informații legate de perioda observată :
→ Anul de bază ales
→ Perioada de timp supusă cercetării
c. Informații legate de sursa datelor utilizate:
→ Organismele sau sursele care furnizează date statistice
→ Metode folosite pentru culegerea accestora34
În cazul calculului indicelui pretulului un rol primordial îl ocupă determinarea scopului
pentru care se calculează. Acest scop va determina mai apoi și aria de cuprindere, de bunuri și
servicii luate în calcul.
Unul dintre indicatorii cei mai utilizați este indicele general al prețurilor, care deși nu
este un instrument perfect cuprinde unele aspecte importante. Creșterea acestui indicator poate
fi interpretată ca o amplificare a inflației, iar descreșterea acestuia poate însemna diminuarea
intensității ei.
Indicele prețurilor bunului de consum (IPC) este indicatorul cel mai utilizat în urmărirea
inflației. IPC arată evoluția prețurilor acelor mărfuri care sunt folosite pentru satisfacerea
trebuințelor populației, deci măsoară costul unui coș de bunuri și servicii achiziționate de către
o familie în medie în fiecare lună.35
Acest indice mai este numit, în Marea Britanie ca “indicele preșurilor cu amănuntul”
sau “indicele costului vieții”, în Germania.
În România sfera de cuprindere a acestui indice se referă la:
33
pag.254
34
35
12
1. Populația de referință – Indicele prețurilor de consum se calculează pe baza
cheltuielilor populației, care sunt legate efectiv de cumpărarea de mărfuri alimentare și
nealimentare și de piața contravalorii serviciilor necesare satisfacerii nevoilor de trai.
2. Tipurile de consum acoperit – Indicele prețurilor se calculează pe baza elementelor
care intră în consumul direct al populației, eliminându-se consumul din resursele
prorpii, cheltuielile cu caracter de inviestiții, dobânzi plătite la credite, prime de
asigurare, amenzi, etc. , precum și cheltuielile aferente plații muncii pentru producția
gospodăriei.
3. Teritoriul acoperit – datele necesare se obțin prin observarea și înregistrarea prețurilor
și tarifelor de consum în toate municipiile reședință de județ și în principalele așezări
umane din toate județele țării.36
Principalele neajunsuri ale utilizării acestui indice sunt:

→ Unii indici acoperă numai bunurile “esențiale”. Printr-o selecție atentă indicele
prețurilor de consum poate fi dominat de către mărfuri subvenționate . Aceasta este
modalitatea prin care unele țări în curs de dezvoltare raportează o inflație scăzută a
prețurilor de consum.
→ Informațiile sunt colectate prin sondaje care au loc într-o anumită zi, așa că o mdifcare
de preț ulterioară poate să nu fie inclusă în calculul indicelui până luna viitoare
→ Obținerea unei rate de bază a inflației poate fi o operațiune destul de dificilă. Acest
indice nu este, în general, ajustat sezonier și comparația necesară cu perioada similar
din anul precedent este pre lentă pentru a evidențierea modofocării tendințelor.37
38
Preţurile de consum în luna octombrie 2018 comparativ cu luna octombrie 2017 au

crescut cu 4,3%.
36
Florina Tănase – Prețuri și indicatori macroeconomici, pag,30
37
38
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/ipc10r18.pdf
13
Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este
4,2%.
Rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (noiembrie 2017 – octombrie 2018) faţă de
precedentele 12 luni (noiembrie 2016 – octombrie 2017), calculată pe baza IPC, este 4,6%.
Determinată pe baza IAPC, rata medie este 4,0%.
39
4.METODE ANTIINFLAȚIONISTE
Pentru combaterea inflației sunt folosite patru strategii :

a. Blocajul prețurilor
b. Blocajul monedei
c. Blocajul cheltuielilor publice
d. Blocajul veniturilor și cheltuielilor
În ceea ce privește blocajul prețurilor, acesta este cel mai tentant. Prin el se suprimă
manifestarea vizibilă a inflației și se poate rupe lanțul fenomenului antiinflaționist.40
Cu toate acestea într-o economie de piață este dificil, mai bine spus aproape
imposibilă controlul și blocarea tuturor prețurilor și ale tranzacțiilor. De acee, puterea de
aplicare a blocajului revine Ministerului Finanțelor.
Cum realizează ministerul finanțelor acest lucru?
39
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/ipc10r18.pdf
40
pag.258
14
Unele prețuri le fixează direct, altele le fixează prin intermediul oscilațiilor taxelor și
impozitelor care nu pot fi aplicate izolat, asupra unei categorii de produse ci doar asupra
întregii piețe.
Înaintea aplicării acestei metode trebuie avut în vedere și aspectele negative pe care le
poate produce, și anume determinarea producătorilor să își schimbe obiectul de activitate și să
producă bunuri ale căror prețuri au înca posibilitatea de creștere. Însă în cazul în care această
politică inflaționistă durează o perioadă mai mare de timp, poate duce la o nouă inflație.
Blocajul veniturilor și al cheltuielilor poate îmbrăca forma măsurilor de înghețare a
salariilor și a prețurilor, cu vondiția ca aceasta să nu degenereze în conflicte sociale.
Nivelul prețullui depinde de raportul dintre salarii și productivitatea muncii. Dacă
costurile cresc, iar productivitatea muncii nu crește, prețurile vor crește, cel puțin cu același
ritm cu creșterea costurilor. Dacă costurile cresc și crește si productivitatea muncii, creșterea
prețurilor se va manifesta într-un ritm mai lent, reprezentând diferența dintre creșterea mai
accelerată a costurilor decât cea a productiității muncii.41
5.STUDIU DE CAZ
În cadrul studiului de caz am ales să prezint pe scurt situația economică a României

din ultima perioadă, în cee ace privesc efectele inflației asupra prețurilor.
In prezent România a atins în acest an maximul ratei inflației de 5.4%, oscilând pe
parcursul lunilor, iar în luna octombrie a atins valoarea de 4.3%, situându-se printre țările
europene cu cea mai mare rată a inflației.
42
Rata inflației în România
Cum s-a ajuns aici ? Conform
publicatiei din revista economica
“Cotidianul”: “Creșterea salariilor și
pensiilor, creșterea accizelor la
carburanți, majorarea tarifelor la
energia electrică, gaze naturale și
energia termică, reducerea unor
taxe, prețul internațional al barilului
de petrol, politica monetară relaxată
a Băncii Naționale a României,
îndatorarea tot mai mare a statului
41
pag.259
42
https://tradingeconomics.com/romania/inflation-cpi
15
român, dezechilibrarea balanței comerciale sunt principalele cauze care au dus la o inflație
nemaiîntâlnită din 2013.”43
Așadar, haideți să le luăm pe rând. În primul rând după cum am enunțat și în paginile
anterioare creșterea salariilor neurmate de o creștere a productivității muncii determină
creșterea inflației datorită majorării costului de producție care la rândul său va genera creșterea
prețurilor de vânzare.
Salariile lunare medii brute ale Românei
După cum se poate

observa în graficul alăturat
salariile medii lunare brute din
România au înregistrat o creștere
substanțială din luna octombrie,
când salariile înregistrau suma de
3327 ron/lună până în luna
seprembrie când acestea au ajuns
în valoare de 4482 ron/lună.
Într-o situație ideală
această majorare a salariilor,
Source:https://tradingeconomics.com/romania/wages după cum am spus, ar trebui să
producă o majorare a
productivității muncii. Însă, după cum purem observa în graficul de mai jos productivitatea
muncii a oscilat dea lungul lunilor.
Productivitatea muncii în România
Productivitatea muncii a înregistrat o creștere
substamtială de la 113.5 puncte de
index, în luna februarie a anului 2017
până la 165.9 puncte de index la
începutul anului 2018, moment din
care acestea scade drastic,
înregistrând o valoare de 121.3 puncte
de index. Valoarea productivității se
menține scăzută până în lunile
septembrie – octombrie ale anului
curent. Însă dacă anlizăm din nou
graficul salariilor putem observa că
majorarea acestora nu este însoțită de
o majorare a productivității muncii în
Source: https://tradingeconomics.com/romania/productivity aceiași măsură, iar dacă e să ne
uităm puțin peste graficul variației
prețurilor la producători din România se observă o creștere a prețurilor în aceiași perioadă .
43
https://www.cotidianul.ro/de-ce-are-romania-cea-mai-mare-inflatie-din-ue/
16
Variația prețurilor la producătorii din România
Source:
https://tradingeconomics.com/romania/
producer-prices-change
O altă cazuă care poate duce la apariția inflației o reprezintă acordarea în mod excesiv
de credite. Majorarea creditelor poate duce la o amplificare a puterii de cumpărare a
consumatorilor, altfel spus la o majorare a cererii,
Creditul de consum din România situație care duce la creșterea prețurilor și la apariția
inflației. În țara noastră, se observă o creștere
a acestora începând cu anul curent. În luna
ianuarie 2018 creditele de consum au
înregistrat o valoare de 39463,40 milioane
ron urmând să cunoască o majorare până în
luna octombrie, ajungând la valoarea de
45352,75 milioane ron. Dacă comparăm
graficul creditului de consum cu cel al
prețurilor porducătorilor vom observa strânsa
legătură dintre acestea. Contractarea
Source: https://tradingeconomics.com/romania/consumer-credit creditelor a luat avânt începând cu
luna martie a anuli curent. Acest
fenomen a fost urmat de o creștere
a cererii pentru bunuri și produse, situație în care comercianții au fost nevoiți să își mărească
prețurile, fapt reliefat începând cu luna mai 2018, lună în care prețurile porducătorilor au
început să crească.
De asemenea moneda națională a suferit o depreciere anuală de -0,18% în comparație
cu moneda euro, ceea ce duce la scumpirea prețurilor bunurilor sau factorilor de producție
importați. Dacă analizăm situația importurilor observăm o fluctuație a acestora, însă in medie
acestea se mențin ridicate. Cota maximă a acestui an a fost înregistrată în luna iunie înregistrând
o valoare de peste 7143,4 miliarde de euro.
17
România Importuri
Source:
https://tradingeconomics.com/
romania/imports
Neînsemnată nu a trecut nici majorarea prețurilor pentru combustibil, întrucât

transportul bunurilor și serviciilor poate intra în costul de achiziție al bunurilor și serviciilor.
Valoarea maximă înregistrată în anul 2018 a fost de 1,43 USD/ litru.
Preturile la benzina din Romania
Source: https://tradingeconomics.com/romania/gasoline-prices
Așadar, toși acești factori enunțați mai sus: creșterea salariilor într-o măsură mai mare
decât creșterea productivității, creditele de consum alocate, devalorizarea monedei naționale în
timp ce importurile cresc, majorarea costului anumitor factori de producție sau cheltuieli
indirecte nu au făcut altceva decât să conducă la apariția inflației și la majorarea prețurilor
bunurilor și serviciilor.
18
BIBLIOGRAFIE
1. Macroeconomie – Adrian Florea

2. Tatiana Moștenu, Dalina Dumitrscu, Constantin Floricel, Felicia Alexandru – Prețuri și
concurență
3. Inflația în cea de-a doua jumătate a secolului xx – Ioana Pop Cohuț- edit. Economică
4. Băcescu - Cărbunaru, Angelica- Macroeconomia relațiilor economice internaționale
5. Aurel Negucioiu – Economie politică
6. Michel Didier – Economia: regulile jocului
7. Florina Tănase – Prețuri și indicatori macroeconomici
8. http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/ipc10r18.pdf
9. https://tradingeconomics.com/romania/inflation-cpi
10. https://www.cotidianul.ro/de-ce-are-romania-cea-mai-mare-inflatie-din-ue/
19

INFLAȚIA

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INFLAȚIA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INFLAȚIA – FACTOR DE INFLUENȚĂ

ELEV: Dejeu Paula Ioana

1. Inflația - factor de influență în fundamentarea prețurilor ............................................................. 3

Problematica creșterii generalizate a prețurilor, concomitent cu scăderea puterii de

2. CAUZELE DECLANȘĂRII ȘI DESFĂȘURĂRII INFLAȚIEI. FORMELE

Creația monetară peste necesarul circulației bănești, controlul și monopolul

2.1 ELASTICITATEA OFERTEI

2.3 TIPURILE INFLAȚIEI

Privit originii, al cauzelor care o generează și alimentează, inflația îmbracă următoarele

1.Inflația prin bani

2. Inflația prin cerere

Trebuie văzută ca un fenomen economico-financiar care își găsește expresia în creșterea

3. Inlația prin costuri

3.INDICATORI DE MĂSURARE A INFLAȚIEI

Inflația, ca fenomen monetar, înseamnă exces de masă monetară, în raport cu cantitatea

Nivelul prețurilor (Np) este media ponderată a prețurilor bunurilor și serviciilor

Inflația, exprimată în indicele general al prețurilor este rezultatul creșterii rapide a

3.1 Indicele prețului de consum și indicele prețurilor producătorului.

Principalele neajunsuri ale utilizării acestui indice sunt:

Preţurile de consum în luna octombrie 2018 comparativ cu luna octombrie 2017 au

Pentru combaterea inflației sunt folosite patru strategii :

În cadrul studiului de caz am ales să prezint pe scurt situația economică a României

Salariile lunare medii brute ale Românei

După cum se poate

Neînsemnată nu a trecut nici majorarea prețurilor pentru combustibil, întrucât

Preturile la benzina din Romania

1. Macroeconomie – Adrian Florea

S-ar putea să vă placă și