Banii fierbini sunt cantitatea esenial a banilor internaionali liberi pentru

investiii i speculaii. Aceasta se ntmpl cnd rata dobnzii ntr-o ar este mai mare
dect n alte ri sau cnd se tie c mai trziu cursurile de schimb vor fi mai avantajoase.
"Banii fierbini" pot, la fel de uor, s apar ntr-o ar ct i s dispar n cazul n
care scopul urmrit s-a realizat sau au aprut pe alte piee condiii mai avantajoase. n
urma acestor speculaii, cursul valutar are foarte mult de suferit, iar cnd sumele "banilor
fierbini" sunt foarte mari, efectele asupra cursului valutar pot fi dezastruoase.
Spalarea banilor proveniti din operatii criminale este numai unul dintre multiplele
aspecte ale unui proces mult mai vast , bazat, pe de o parte investitiile si tranzactiile
comerciale care au loc n economia reala iar pe de alta parte pe tranzactii financiare
globale imense care cresc continuu. Pietele financiare internationale cuprind zilnic
tranzactii n valoare de mii de miliarde de dolari din care numai o mica parte, aproximativ
5%, par a fi legate direct de comertul mondial.

Restul

se

bazeaza

pe

capitalul

"fierbinte", "speculativ", "lichid" sau "semilichid" , investit pe termene scurte si care are
plus avantajul garantarii anonimatului investitorilor.
Cresterea acestei imense mase monetare speculative este legata de diversi factori,
cum ar fi internationalizarea celor mai mari banci si societati de holding, eliminarea
restrictiilor si controlului asupra investitiilor straine si impactul tehnologiei electronice de
transmitere a informatiilor asupra pietei financiare nationale. Aceste fenomene sunt de
natura a descuraja orice ncercare de control general asupra tranzactiilor financiare de
catre o singura entitate institutiilor si creeaza conditii de camuflare a banilor "murdari"
sau "fierbinti".1
Numai n decursul unui deceniu au avut loc schimbari importante n structura
bancilor, natura pietelor financiare internationale si n relatiile dintre bancile
internationale. Bancile au devenit companii multinationale, cu o retea de filiale straine
forme de asociere si joint-ventures , sporindu-i activitatile internationale ntr-o maniera
spectaculoasa.
Contrar unei impresii generale , nu este adevarat ca cea mai mare parte a acestor
bani provine din operatia criminale. Este de mentionat faptul ca banii "fierbinti" si cei
1 Mariana Negrus, Ramona Toma, Spre o noua arhitectur monetar-financiar internaional, Editura
Universitii Lucian Blaga, Sibiu, 2005

"murdari" nu reprezinta unul si acelasi lucru. Banii "murdari" desemneaza doar o mica
parte din banii"fierbinti" iar n ceea ce priveste prima categorie, exista o distinctie ntre
banii care sunt murdari deoarece detinatorii lor opteaza pentru practici precum evaziunea
fiscala si exportul ilegal de capital. n orice caz o mare parte a lichiditatilor speculative
este formata din capital care ar trebui numit mai degraba "cenusiu" pentru ca , n general
identitatea detinatorului ramne necunoscuta. La sfrsitul zilei masa de bani "fierbinti"
este conectata la operatia ilegala pe masa larga : banii "fierbinti" circula n toata lumea
prin aceleasi canale geografice si institutionale deschide crimei organizate si folosite de
aceasta.
Pentru transferul dintr-un loc n altul, acesti bani , folosesc tehnologii identice si
tind sa se acumuleze n acelasi locuri la aceleasi banci.
n mod evident cea mai cunoscuta sursa de bani "murdari" care dispare ntr-un loc
pentru a aparea si mai puternica n altul este traficul de droguri; profituri imense se obtin
nsa si pe alte cai, precum: livrarile ilegale de armament, traficul cu aur, bijuterii si pietre
pretioase, traficul cu carne vie, coruptia politica pe scara mare, evaziunea fiscala si
contrabanda.
n momentul de fata, traficul de droguri nu trebuie considerat ca fiind cel mai
important mijloc de obtinere a banilor "murdari".Volumul global de fonduri ilegale
rezulta din forme ale delincventei mari "benigne", inclusiv falsificarea marcilor de
fabricatie si a biletelor bancare, fraudele fiscale si bancare.
Un important indiciu al unei anomalii serioase n circuitul mondial al tranzactiilor
economice este faptul ca suma totala a balantei globale de plati este 0. Mai exact, totalul
bunurilor si serviciilor exportate din orice tara si din ansamblul tuturor tarilor trebuie sa
fie egal cu totalul bunurilor si serviciilor importate. Drept consecinta, suma totala a
deficitelor balantelor de plati din toate tarile ar trebui sa tinda spre 0. ncepnd cu anii 70
a aparut si crescut continuu diferenta dintre valoarea globala a importurilor si
exporturilor, ajungnd a nivelul maxim de 100 de miliarde de dolari n 1982, nivel care sa mentinut si n anii urmatori. Aceasta diferenta nu poate fi explicata dect prin faptul ca
metodele de nregistrare a tranzactiilor internationale nu functioneaza corect sau prin
faptul ca o mare parte din aceste tranzactii se produc n afara cadrului legal si oficial.
Explicarea acestor diferente prin imposibilitatea masurarii exacte a platilor

internationale, prin existenta unor evidente statistice mai bune n unele tari dect n altele
si prin tendinta de distorsionare a propriilor statistici existente n unele tario, nu este
suficienta pentru justificarea diferentei constante ntre iesirile si intrarile de capital,
diferenta care a crescut continuu n anii 70 n favoarea celei dinti.
O ipoteza capabila sa explice aceasta aparenta "aberatie" este aceea care se
bazeaza pe fluxurile ilegale de cxapital comercial, nenregistrate n statisticile oficiale si
datorate dublei facturari a exportului si a platilor catre beneficiarii domiciliati n
strainatate, care nu le declara autoritatilor locale. Expertii F.M.I. include aceste diferente
n categoria "erorilor si omisiunilor" din evidentele statistice. n terminologia lor rigida
aceasta "gaura" n balanta globala de plati devine un "dezechilibru comercial".
Pentru a ntelege ntr-o oarecare masura cresterea exploziva a masei de capital
speculativ care circula prin venele finantei internationele este necesar sa examinam unele
procese oarecum obisnuite a caror legatura cu spalarea banilor nu a fost examinata pna
n prezent.
Unul dintre acestea este procesul de dezvoltare si integrare att pe plan national
ct si international a pietei ilicite. Aceasta dezvoltare a pietelor ilegale cu prioritate n
ultimele doua decenii adeterminat o expansiune corespunzatoare a delincventei
transnationale si a necesitatii ca aceasta sa stabileasca legatura cu institutiile care
gazduiesc capitalurile "fara patrie".2
Se poate afirma cu certitudine ca orice activitate criminala de anvergura, care isi
propune obtinerea de cstiguri maxime, continuitatea operatiilor si contracararea
initiativei organizatiilor financiare, va atinge momentul critic al necesitatii de integrare n
sistemul bancar si finaciar. Un asemenea moment nu apare n cazul n care actiunea
criminala este exceptional protejata sau daca nu prezinta prea multe pretentii n
perspectiva. Totusi, abia n anii 1987-1988 au nceput sa se ntrevada anumite piete "chei"
cu simptome de maturizare, mai ales n domeniul drogurilor si a armelor. ncercari
interesante de evaluare a cifrei de afaceri si a profiturlor obtinute din traficul de droguri
au fost facute de Natiunile Unite n 1987 si de un grup din cele 7 tari puternic
industrializate, n 1989.
Banii rezultati din tranzactiile pe piata drogurilor sunt spalati prin intermediul
2 Mariana Negrus, Ramona Toma, Spre o noua arhitectur monetar-financiar internaional, Editura
Universitii Lucian Blaga, Sibiu, 2005

institutiilor financiare nationale si internationale, valoarea lor fiind estimata la 50-70%

din totalul profiturilor comerciale n ansamblul. Chiar si fluxul total de bani produs prin
tranzactiile ilegale de bunuri si servicii reprezinta doar o mica parte din masa totala de
bani fierbinti, marimea sa n cifre absolute este de natura a influenta n mod hotartor
economiile unor anumite tari, mai ales cele slabe din punct de vedere economic cum ar fi
Bolivia si Peru.
Dezvoltarea pietei globale a drogurilor s-a facut n paralel cu aceea a vnzarilor
ilegale de arme. Fabricantii vestici vnd toate tipurile de arme guvernelor si miscarilor de
rezistenta din Lumea a Treia prin intermediul comerciantilor, oamenilor de afaceri si
serviciilor secrete care obtin profituri considerabile n urma acestor activitati.3[4]
Sfrsitul Razboiului Rece si aparitia unei serii ntregi de conflicte armate n
Europa, Asia, si America Latina au determinat o escaladare rapida a industriei de
armament si n mod legal si ilegal, a pietelor materialelor de razboi. ntre 1970-1984,
cheltuielile militare n ansamblul tarilor lumii au crescut de mai bine de doua ori,
atingnd un nivel de aproximativ 800 miliarde dolari pe an, n timp ce n aceeasi perioada
exporturile au crescut de la 6 la mai mult de 40 de miliarde de dolari. Majoritatea acestor
exporturi au mers n tarile Lumii a Treia. Pentru ntelegerea ntr-o oarecare masura a
acestor masive schimbari n atitudinea relatiilor economice si politice interne, pot fi citate
cifrele referitoare la vanzarile de arme din S.U.A. n Lumea a Treia - ntre ultima parte a
anilor 90, valoarea livrarilor de arme bazata pe acorduri militare ntre cele doua parti a
crescut de mai bine de 14 ori. Aceasta enorma crestere a livrarilor de arme a fost nsotita
de cresterea importantei fortelor pietei ca factor cheie n determinarea naturii
tranzactiilor. Pna n 1988 inclusiv, nu au avut loc schinbari esentiale n aliantele politice
si militare ale blocurilor de putere.
De aceea, restrictiile severe si embargourile asupra vnzarilor de arme au ramas
fomal n vigoare mreuna cu sisteme de autorizare si control al miscarilor de material de
razboi si au fost adoptate de fiecare dintre tarile furnizoare. Drept rezulatat al acestor
restrictii, gruparile interesate de piata armamentului au dat nastere unei tendinte
crescnde de eludare a acestora, tendinta transformata ntrun puternic impuls pentru piata
ilicita. Pe lnga cei trei mari exportatori de arme din perioada imediat postbelica ( S.U.A.,
3
4

U.R.S.S.,Anglia) n ultimii ani alti trei (Franta, Germania si Italia) au nceput sa joace un
rol important ulterior competitiei devenind si mai puternica pe masura ce printre furnizori
au nceput sa apara altii ca Turcia, China, Brazilia si altele.
Unul dintre factorii cheie responsabili pentru cresterea valorii tranzactiilor de
armament este faptul ca elitele politice ale Lumii a Treia carea au venit la putere dupa
procesul de decolonizare din anii 50-60 au nceput sa isi contruiasca propria masinarie
militara. Tehnoligia sofisticata de raazboi si acel tip de birocratie profesionala
caracteristica sistemului de securitate si aparare s-au raspndit rapidn toate aceste noi
state suverane.
Peste tot gvernele nationale au recurs la forta pentru a-si impune propriile reguli,
determinnd puterile aliate sa adere chiar si pe cele recunoscute adc'verse sa le livreze
armament necesar. Astefel aceste livrari de arme au devenit tot mai importante n
stabilirea aliantelor ntre centru si periferiile puterii, dominnd relatiile traditionale bazate
pe ajutor economic.
Acest flux de armament si tehnologie militara sofisticata catre tarile noneuropene
a fost stipulat si putin initial, de conflictele tot mai numeroase din Africa, Orientul
Mijlociu, America Latina. Majoriotatea a celor aproape 400 de confruntari statale au avut
loc ntre tarile noneuropene dupa anul 1970.
O data cu trecerea timpului, interesele grupurilor de presiune din lumea traficului
ilegal de arme au crescut pana la punctul din care acestea pot influenta intensitatea si
durata conflictelor, avnd la ndemna posibilitatea transformarii disputelor minore si a
nclestarilor potentiale n veritabile conflicte armate.
n ultimii ani, cererea pe piata armelor pare sa se fi echilibrat chiar sa scada.
Cresterea valorica a cheltuielilor globale s-a redus dupa 1985 si s-a stabilizat n 1987.
Aceasta evolutie se datoreaza n principal reducerilor de cheltuieli militare n tarile n
curs de dezvoltare dupa 1985. Pentru unele tari exportatoare precum Italia, aceasta
tendinta de scadere a cererii s-a transformat ntr-o reducere buna a exporturilor ntre
1985-1987 , uneori de ordinul a 80 %. Presupunand ca piata ilegala a armelor a avut
aceeasi evolutie cacea legala, se poate presupune ca volumul tranzactiilor ilegale cu
material militar a luat de asemenea o turnura descendenta.

Cea de a doua contributie mai importanta cantitativ la formarea banilor "fierbinti"

se datoreaza activitatii "subterane" n economia principalelor tari vestice organizate si
mult mai extinse. n raportul privind investigatia ntreprinsa de Senatul SUA n legatura
cu evaziunea fiscala se consemneaza: " Dar ce socheaza este faptul ca metodele ilegale nu
sunt folosite numai de criminali , ci si de tot mai multi americani care ncearca sa se
sustraga de la plata taxelor si de urmarirea creditorilor".4
Cel de-al treilea izvor de bani "fierbinti" care se varsa n vastul ocean al
fondurilor speculative este constitui din exodul de capital n tarile ndatorate din Lumea a
3-a. A existat o multitudine de factori care au generat acest exod , ncepnd cu deceniul 7.
A existat o perioada n care lipsa unor materii prime si cresterea corelativa a preturilor a
generat afluxul unor sume considerabile de valuta forte din tarile n curs de dezvoltare
catre tarile mai sarace. A urmat apoi n perioada 1973-1981 explozia mprumuturilor. Este
momentul n care principalele institutii de creditare nu mai urmareau cu prioritate
obtinerea de profituri maxime, ci acordarea unui volum cat mai mare de credite.
Rezultatul a fost ca o ntreaga generatie de functionari bancari multinationali a nceput sa
nu mai depinda -n ceea ce priveste salariile, cariera si influenta lor- de profitabilitatea
reala a mprumuturilor acordate ci mai degraba de volumul total al acestora, indiferent de
calitatea si existenta unor depozite solide si suficiente, capabile sa acopere aceste
activitati de creditare. Marile banci au devenit gestionarele unor pasive, facnd
mprumuturi imense si impunnd conditii n cheltuirea lor de catre debitori de natura sa
asigure restituirea acestora. Ele nu s-au mai preocupat ntr-o masura suficienta de
provenienta depunerilor, iar unele banci americane n mod constient au acceptat bani din
surse dubioase sau chiar vadit ilegale. Aceste fonduri au fost primite de guverne,
autoritati locale, corporatii si companii, fiind controlate si garantate de Vest n diferite
moduri, deopotriva legale si ilegale: cheltuieli publice, obiective de dezvoltare,
armamente sofisticate si obiecte de lux pentru elita puterii locale si acolitii sai.
n orice caz o mare parte a creditelor din lumea a treia nu au fost nici investite si
nici cheltuite pe plan local si returnate tarilor vestice sub forma capitalurilor exportate
ilegal, adeseori depuse chiar n bancile care acordasera creditele initiale. Drept consecinta
acestea din urma au obtinut profituri duble n baza aceluiasi capital, mai nti ca
4 Mariana Negrus, Ramona Toma, Spre o noua arhitectur monetar-financiar internaional, Editura
Universitii Lucian Blaga, Sibiu, 2005

mprumut acordat guvernelor si apoi la ntoarcerea acestor capitaluri ca depuneri

personale ale conducatorilor acelorasi guverne sau ale cetatenilor particulari din tarile
care au primit mprumuturile respective.
Aceasta conduce inevitabil la urmatoarea concluzie: cei mai importanti detinatori
de averi ilegale din ultimii aproximativ 20 de ani nu sunt nici traficantii, nici financiarii,
si nici speculantii de capitaluri care au stat permanent n lumina presei internationale, ci
sefii de stat, ministrii si nalte oficialitati guvernamentale din tarile dezvoltate. Cu
complicitatea evidenta a celor mai mari banci si a guvernelor apusene, acestia au reusit sa
comita cel mai mare jaf din istoria contemporana, contribuind ntr-un mod decisiv la
nrautatirea problemei datoriei externe.
Numarul total al exodurilor de capital publicate n presa este impresionant, ca si
influenta asupra economiei reale si asupra totalului datoriei acumulate de tarile lumii a 3a. Exemplele merg de la continente ntregi cum este America Latina, unde exportul de
capital n valoare de aproximativ 50 miliarde de dolari a ruinat orice speranta de
dezvoltare economica, pna la tari individuale ca Zairul, Etiopia, Iran, Filipine, Haiti,
Mexic si altele, unde despotismul claselor dominante a fost amplificat de coruptie si
sporirea resurselor publice.
Situatia banilor "fierbinti" a devenit si mai ngrijoratoare ncepnd cu 1981, anul
n care principalele banci au nceput sa reduca creditele catre tarile n curs de dezvoltare.
Drept urmare, fluxurile de capital nu au fost ntrerupte, ci accelerate. Crizele economice
si politice cauzate de deteriorarea pozitiilor internationale ale tarilor debitoare-unele
dintre acestea ramn fara rezerve valutare si fiind astfel obligate sa adopte masuri
antiinflationiste foarte severe- au provocat ngrijorarea n cadrul claselor locale de mijloc.
Acestea au nceput sa imite comportamentul elitelor si sa dirijeze o mare parte a
economiilor lor spre S.U.A. si n conturile secrete din Europa, Asia si Caraibe. Se
estimeaza ca n perioada 1976-1985, peste 200 de miliarde de dolari au fost transferati n
astfel de conturi de catre cetateni ai tarilor n curs de dezvoltare. Cu exceptia Braziliei (a
carei imensa datorie externa poate fi cu greu influentata de posibila returnare de capital
ilegal exportat) este evident ca datoriile tarilor n curs de dezvoltare pot fi reduse daca o
parte dintre acestea provin din exodul de capital.

De altfel, n discutiile asupra masurilor necesare pentru compensarea datoriilor

mondiale, revine frecvent propunerea de anulare a acelei parti a datoriei care corespunde
exporturilor ilegale de capital, facute de clasele conducatoare ale tarilor debitoare din
lumea a 3-a. Aceasta se poate face fie prin blocarea depozitelor bancare si a proprietatilor
din strainatate obtinute ilegal, fie prin declararea acestora n proprietatea bancilor
depozitare.
Toate procesele si problemele amintite mai sus trebuie considerate ca apartinnd
codului general al finantei internationale contemporane. mpreuna cu sporirea masei de
bani "fierbinti", un numar de alti factori aflati n acelasi context au suferit o transformare.
Nu este vorba de tendintele de integrare a pietelor sau de transferurile de capital prin
intermediul computerelor, ci de faptul ca n universul financiar contemporan exista
teritorii privilegiate, unde pot fi efectuate tranzactii imense, fara nici o posibilitate de
control sau reglementare, care faciliteaza si ncurajeaza circulatia mondiala a banilor
"fierbinti". Cteva dintre cele mai importante asemenea centre se afla n punctele de
intersectare a principalelor rute comerciale ilegale. Astfel, este ndeobste cunoscut ca
Panama si Insulele Bahamas joaca un rol important n tranzactiile financiare de pe piata
cocainei ntre America Latina si S.U.A. . Hong Kong-ul joaca acelasi rol n ceea ce
priveste circuitul heroinei din Asia de Sud-Est spre Vest, n timp ce Elvetia si
Liechtenstein-ul gazduiesc fondurile obtinute prin producerea si vnzarea de armament si
din heroina provenite din Asia de Sud-Est. n afara de rolul lor pe piata interna a crimei
organizate centrele mentionate si piata eurodolarilor sunt segmentate sistemului financiar
mondial cu cea mai rapida dezvoltare.5
ntre sfrsitul anilor 60 si jumatatea ultimei decade acestea au crescut de 2-3 ori
mai mult dect principalele piete financiare interne ale celor mai dezvoltate tari.
Evident, pe aceste piete cu profituri secrete ale companiilor multinationale si
circuite turbionare sunt cooptati banii provenind din orice alte genuri de activitati.
Caracterul speculativ al pietei eurodolarilor si pericolul pe care l reprezinta pentru
stabilitatea financiara mondiala au fost bine ntelese de unele autoritati ale S.U.A., dar
mai putin ntelese n Europa.

5 Mariana Negrus, Ramona Toma, Spre o noua arhitectur monetar-financiar internaional, Editura
Universitii Lucian Blaga, Sibiu, 2005

Injectarea zilnica pe piata eurodolarilor a banilor "negrii" si " cenusii" generati de

activitatile economice ilegale ale crimei organizate, pe de o parte si sporirea valorii
banilor spalati prin operatiuni speculative, pe de alta parte - iata scenariul financiar
general care constituie cauza destabilizarii globale.
n ciuda proportiilor relativ limitate, prezenta banilor de provenienta criminala n
masa monetara globala poate declansa procese de o incalculabila gravitate, a caror
premisa rezida n nsasi contradictiile sistemului financiar international. Daca la aceasta
se adauga o doza suplimentara de risc si anarhie generata de interventia operatorilor si
bancilor legate de marea criminalitate, devine clar ca masa monetara ilegala poate arunca
n aer ntreg edificiul financiar dupa "Lunea Neagra" de pe Wall Street din 18- un
eveniment care a demonstrat fragilitatea ntregii ordini financiare contemporane- si
amenintarea unei crize globale semnalata sistematic n ultimul timp de bancile americane
este momentul ca aceste fenomene sa fie scoase din sfera limitata a specialistilor si
supuse unor largi dezbateri politice.
Cele mai recente estimri consider c Statele Unite ale Americii i triesc ultimii
ani de supremaie economic mondial. Cu toate acestea considerm c regimul de la
Beijing este departe de a contesta puterea Americii n toate domeniile. Cel puin din
perspectiv militar, geopolitic i geostrategic ntietatea Washingtonului nu poate fi
contestat pe termen scurt i mediu. China, conform unei sintagme celebre, nu-i poate
proiecta puterea la nivel global, nc. n continuare sunt prezentate succint cteva
argumente n virtutea crora se crede c Republica Popular Chinez nu va nlocui n
viitorul apropiat Statele Unite din postura de singura superputere autentic a planetei. 6
Statele Unite ale Americii au construit n timpul Rzboiului Rece o salb de baze
militare n toate punctele nevralgice ale mapamondului. Acestea i permit s influeneze
decisiv politica global i s intervin rapid i eficient acolo unde interesele i-o cer. China
nu dispune de asemenea instrumente de politic extern. De curnd Pakistanul a ncercat
s antajeze America invitnd China s creeze o baz naval n portul Gwandar. Credem
c aceast iniiativ are puine anse s se materializeze. n plus, multe ri sunt ncntate
s gzduiasc baze americane pe teritoriul lor ntruct le confer un accentuat sentiment
de securitate. Aceast categorie cuprinde state precum Germania, Italia, Turcia, Coreea de
6 Gu Z. G. Chinas Global Reach- Markets, Multinationals and Globalization, Fultus Books, New York,
2006

Sud, Japonia i, mai nou, Romnia. Republica Popular Chinez strnete ngrijorare
majoritii rilor cu care se nvecineaz. Acestea se tem de inteniile declarate dar, mai
ales, nedeclarate ale colosului cu care au frontiere comune. De altfel, China are foarte
multe conflicte teritoriale cu state nvecinate. n primul rnd exist spinoasa problem a
Republicii China (Taiwan) pe care autoritile de la Beijing o consider o provincie
rebel. Independena,autonomia acesteia este sprijinit de ctre S.U.A. Dou seciuni ale
graniei cu Federaia Rus sunt n disput ca i suveranitatea asupra zonei muntoase
Paektu-san aflat la frontiera cu Coreea de Nord. Dei n ultimii ani ntre Moscova i
Beijing s-a manifestat o oarecare apropiere, pe harta relaiilor ruso-chineze sunt mai
multe aspecte divergente dect convergente.7 n definitiv, cele dou ri s-au nfruntat
armat n 1969, iar China este un competitor i pentru Rusia nu doar pentru America,
citandu-l pe dl.prof.dr.Ghetau Florin.
Diferenduri de ordin teritorial nvenineaz i relaiile cu Vietnam. Frontiera maritim
din Golful Tonkin ca i insulele Paracel sunt disputate de cele dou state. Printre altele a
existat i un rzboi chinezo-vietnamez n 1979 n timpul cruia vietnamezii s-au
descurcat magistral. La toate aceste conflicte se mai adaug i preteniile pe care China le
ridic asupra insulelor Senkaku administrate de japonezi i divergenele cu Filipine care
au la baz tot probleme teritoriale. India este un alt mare stat cu care China se afl n
litigiu pe chestiuni teritoriale din zona Munilor Himalaya. ntre China i India a
intervenit un rzboi n 1962 iar n general relaiile dintre ele sunt tensionate. La toate
aceast colecie de conflicte se adaug frontiera dintre Tadjikistan i China care este n
disput. Prin urmare, China are foarte muli dumani care nu agreeaz ideea amplificrii
importanei sale strategice. n schimb, S.U.A. nu are genul acesta de probleme.Pe lng
problemele teritoriale externe exist i probleme teritoriale interne. Tibetul cucerit de
China n anii 50 solicit rectigarea independenei prin vocea lui Dalai Lama aflat n
exil n India. Pe de alt parte n Turkestanul Chinez sunt serioase conflicte pentru
neatrnare ceea ce ne face s credem c pericolul terorismului islamic este la fel de mare
pentru China ca i pentru Rusia sau S.U.A. Tehnica-militara a Statelor Unite este foarte
avansata i greu de egalat chiar i de ctre China. n prezent, chinezii i construiesc
primul portavion pe platforma unui portavion cumprat de la Ucraina, iar submarinele
7 Gu Z. G. Chinas Global Reach- Markets, Multinationals and Globalization, Fultus Books, New York,
2006

10

nucleare sunt achiziionate de la Rusia. Fr dubiu, potenialul militar al Americii este de

neegalat chiar dac din punct de vedere economic va fi surclasat. Doar S.U.A. poate
interveni militar oriunde n lume cu rapiditate. Chiar i n ceea ce privete arsenalul
nuclear decalajul dintre cele dou ri este net n favoarea Statelor Unite. In China la
putere se afl un regim dictatorial comunist ,acesta este un alt aspect care ngrijoreaz
comunitatea internaional care n mod recurent afl de flagrantele nclcri ale
drepturilor omului care se petrec sub oblduirea diriguitorilor de la Beijing. S.U.A. este o
democraie funcional care n ciuda anumitor excese pe plan extern e mai puin
dubioas dect comunismul chinez. n ultima vreme China vrea s preia reeaua de
prietenii a U.R.S.S. din timpul Rzboiului Rece (Cuba, Iran, Coreea de Nord ).
China i India ocolesc sanciunile impuse Iranului de ctre SUA i UE pltind ieiul
Iranian cu valutele proprii, gru, soia sau alte bunuri.
Mai important dect nclcarea embargoului, este ns faptul c plata ieiului
iranian n alte monede dect dolarul poate fi considerat un pas nainte n demersurile
economiilor emergente de a diminua rolul valutei SUA n tranzaciile internaionale. Mai
ales c Iranul vrea semnarea de acorduri de schimb iei contra gru cu i Pakistanul i
Rusia
India, a doua ar importatoare de petrol iranian, a nfiinat un cont n rupii la o
banc de stat pentru a plti 45% din factura importului de iei, conform unor oficiali
indieni.
China, principalul importator de iei iranian deja pltete parte din costurile de
import prin troc, a anunat Mahmoud Bahmani, guvernatorul Bncii Centrale a Iranului.
Iranul intenioneaz semnarea de acorduri de schimb iei contra gru cu Pakistan
i Rusia, conform unor rapoarte aprute recent n mass-media rilor respective, rapoarte
citate de agenia de tiri Bloomberg.
Euro este moneda a 17 ri, fiind folosit ca mijloc legal de plat, din motive
practice i de o serie de alte ri, cum ar fi statele vecine sau fostele colonii. De aceea nu
este nimic surprinztor c Euro a devenit rapid a doua moned internaional, ca
importan, dup dolarul american, iar n unele privine de exemplu numerarul aflat n
circulaie a reuit s ajung chiar pe primul loc i a depit moneda american.

11

Zona Euro se afl imediat dup SUA n ceea ce privete ponderea n PIB-ul
mondial, ns se afl naintea acesteia i a Japoniei, n ceea ce privete deschiderea
comercial, mrimea populaiei i ponderea deinut n exporturile mondiale.
Conform statisticilor Bncii Centrale Europene, Euro se afl pe locul doi n utilizrile
internaionale dup dolar..
n ceea ce privete Dolarul american, acesta a reprezentat timp de decenii
principala moned de schimb din lume, dar va trebui, n curnd, s mpart acest rol,
comenteaz cei de la The Wall Street Journal.
Este important msura n care piaa rmne centrat pe dolar. n total 85% dintre
tranzaciile valutare la nivel mondial sunt negociate din alte monede n dolari.
Organizaia rilor Exportatoare de Petrol (OPEC) afieaz preul petrolului n dolari, iar
mai mult de 60% din rezervele valutare ale bncilor centrale i guvernamentale sunt n
dolari.
Dolarul nu este doar moneda Americi, ci a lumii. Dar cu att mai uimitor este c
domnia dolarului se poate apropia de sfrit. Probabil c n urmtorii 10 ani se va observa
o schimbare profund, spre o lume n care mai multe valute vor fi n competiie pentru
dominarea pieelor.
China se misc rapid pe piaa internaional. n anul 2012 s-a nregistrat o cretere
de patru ori a depozitelor bancare n yuani n Hong Kong. 70.000 de companii chineze
fac schimburile valutare n yuani. Zeci de companii strine au emis obligaiuni n yuani la
Hong Kong.8
n 2011, conform Bank for International Settlements, proporia tranzaciilor
valutare mondiale se prezenta astfel: 84,9% dolari, 39,1% euro, 19% yeni, 12,9% lire
sterline, 7,6% dolari australieni, 6,4% franci elveieni, cu precizarea c acest top arta
schimburile valutare n proporie de 200%, n loc de 100%, datorit faptului c
tranzaciile fiecrei afaceri se nregistra n ambele monede de schimb.
Iat cum arat distribuirea monedelor n cadrul rezervelor valutare (Tabelele 1, 2):
Tabel 1 REZERVE DE VALUT I AUR LA DATA DE 31 DECEMBRIE 2012
Nr. crt.

ara

Rezerva de valut i aur

8 Gu Z. G. Chinas Global Reach- Markets, Multinationals and Globalization, Fultus Books, New York,
2006

12

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.

China
Japonia
Elveia
Germania
Statele Unite ale Americii
Polonia
Turcia
Anglia
Emiratele Arabe Unite
Norvegia
Ungaria
Romnia
Suedia
Olanda
Australia
Belgia
Portugalia
Grecia
Republica Moldova

(USD)
3,236,000,000,000
1,063,000,000,000
270,300,000,000
216,500,000,000
132,400,000,000
116,900,000,000
96,050,000,000
82,410,000,000
55,290,000,000
52,800,000,000
48,830,000,000
48,420,000,000
48,300,000,000
46,240,000,000
43,300,000,000
26,810,000,000
21,000,000,000
6,370,000,000
1,970,000,000

Tabel 2 COMPOZIIA REZERVELOR N VALUT (COEFER)

13

Din punct de vedere istoric, numai monedele foarte lichide, stabile i care sunt
acceptate ca modalitate de plat ntr-o larg arie economic au potenialul de a deveni
monede importante n care se menin i se pstreaz rezervele valutare .
Conform datelor prezentate n Tabelul nr. 2 se poate observa c supremaia este
nc deinut de ctre dolarul american. De la momentul implementarii Euro, ponderea
dolarului n rezervele internaionale a sczut de la 70.9% n anul 1999, la 61.7% n anul
2010 i acest lucru s-a ntamplat i n anul 2011, conform declaraiilor FMI. n schimb
ponderea Euro n rezervele internaionale a crescut de la 17.9% n anul 1999 la 27.4% n
anul 2010. Trecerea de la dolar la euro s-a petrecut n urma crizei economice din SUA i a
continuat prin criza creditelor care a fost mai pronunat n rndul pieelor emergente.
Unele dintre cele mai mari state petroliere au nceput s vnd iei n alte valute
dect dolarul american, ceea ce reprezint o mare ameninare pentru sistemul petrodolar,
care funcioneaz de aproape patru decenii. O mare parte din acest fenomen este
alimentat de China, a doua mare putere economic din lume, care o va ntrece pe cea
american n anul 2018.
De asemenea, China i Japonia renun la dolar n cadrul tranzaciilor bilaterale.
n urma cu cateva luni, China si Japonia au ncheiat o nelegere n urma creia vor
promova utilizarea propriilor monede n cadrul tranzaciilor dintre cele dou ri. Statele
BRICS plnuiesc s fac acelai lucru
rile BRICS (Brazilia, Rusia, India, China i Africa de Sud) vor semna o nelegere
asemntoare cu cea dintre China i Japonia. Astfel, dolarul nu va mai fi folosit nici n
cadrul tranzaciilor dintre aceste state.
Rusia i China utilizeaz de peste un an propriile monede n cadrul schimburilor
comerciale.
Cel mai mare partener al Africii nu este SUA, ci China, stat care caut s-i
creasc n mod agresiv gradul de utilizare a propriei monede (yuan-ul)

pe acest

continent.
Doi gigani n economia mondial, se bat acum pentru supremaia monetar n
Asia. Ctigtorul nu este cunoscut nc. Dac s-ar ajunge la un egal economia mondial
ar putea fi salvat.

14

Japonia i China vor determina, n mare parte cnd criza mondial va lua sfrit.
Problema este ns a celor dou monede yenul i yuanul mult mai puternic.
n aceast btlie trebuie s i pun lumea speranele. Pentru a asigura pacea la
nivel mondial i prosperitatea, cele dou ri nu trebuie s fie rivale. Puini analiti pot
spune c cele dou ri sunt aliate, chiar dac Japonia investete destul de mult n China,
i mpreun cu Coreea de Sud au devenit locomotivele economice pentru 10 ri din
Asia de Sud-Est .
Cea mai important problem este legat de rata de schimb dintre cele dou
monede. Japonia a surprins lumea prin drasticul dezavantaj al yen-ului japonez fa de
yuan-ul chinez, datorat n special politicii de stimulare a exporturilor.
China a ripostat vehement, un economist chinez spunnd c poate aprea un
Pearl Harbour economic. Acum civa ani, nimeni nu ar fi pus yuan-ul i yen-ul n
aceeai categorie, ns aa cum a declarat fostul cancelar al Germaniei, nu va trece mult
timp pn cnd yuan-ul chinez va asimila yen-ul japonez.
n graficul 1 se poate observa cursul de schimb dintre yuan-ul chinez si yen-ul
japonez

Graficul 1 Grafic curs JPY/CNY

Potrivit lui Jean-Claude Juncker, eful comisiei de minitri de Finane din
Uniunea European, este anormal ca o economie ce nregistreaz o cretere rapid, cum
este China, s i devalorizeze moneda n raport cu cea dintr-o zon unde rezultatele nu
sunt att de bune.

15

n urma unei ntlniri a celor 16 ri din zona euro, Juncker a declarat c "euro
este supraevaluat i trebuie s se fac o serie de ajustri, n special n raport cu yuan-ul
chinezesc".9
Euro s-a apreciat n comparaie cu dolarul, fa de care yuan-ul chinez are o rata
fix de schimb, pe msur ce aperitivul investitorilor pentru risc a revenit, pe fondul
rezultatelor economice bune din China, Statele Unite i Europa, dar i datorit rezolvrii
temporare a problemelor din Dubai.
Astfel, euro cost peste 1,51 dolari, o cot prea ridicat, mai ales pentru
companiile exportatoare
De altfel, rata de schimb a monedei chineze, este una dintre cele mai mari
probleme n relaia dintre China i Uniunea European. Cnd oficialii de la Beijing
vorbesc despre meninerea unui yuan "stabil", se refer, de fapt, la meninerea ratei
actuale de schimb
Moneda chinez a avut rata fix n raport cu dolarul american de la mijlocul
anului trecut, iar Uniunea European se teme c majorarea rezultat a euro n raport cu
yuan-ul va duna exporturilor i va ncetini redresarea economic.
De asemenea, in graficul 2 se poate observa cusrul de schimb dintre Euro si Yuan

Graficul 2-Cursul EUR/ CNY

In China fluxurile de bani fierbinti sunt evidente prin dezechilibre n conturile
curente i de capital. Aceste fluxuri au fcut dificil pentru conducerea Chinei de a
controla politica monetar i pentru a preveni anumite piee, cum ar fi piata imobiliara, de
a obine capital n exces. Banii fierbini apar n China, atunci cnd economia este n
cretere, i curg din China, atunci cnd economia este n scdere.
9

16

Banii fierbini au fost canalizai n i din China, prin intermediul contului de

comer, prin lipsa facturrii de exporturi sau importuri, i, ntr-o msur mai mic, prin
nespecificarea de investiii strine directe. Direcia lipsei de specificare depinde dac
fondurile curg n sau din China; de exemplu, suprafacturarea exportului este folosit
pentru a aduce fonduri n China, n timp ce facturarea sub preul mrfii de export se face
pentru a trimite sau menine fonduri in afara Chinei, i aa mai departe.10
nelegerea lipsei facturrii comerciale pentru China este foarte dificil din cauza
datelor insuficiente i informaiilor suplimentare, n special informaii cu privire la munc
i valoarea adugat a capitalului pe categorii de produse. Modul tipic de bani fierbini se
manifest n ansamblu, n erori i omisiuni n balana de pli. Acest lucru se datoreaz
faptului c nu se tie dac datele comerciale acordate sunt raportate corect n funcie de
facturi reale, sau dac acesta este umflat sau dezumflat, n scopul de a menine o
anumit int politic, i fr s se tie dac datele au chiar sens, iar ipotezele trebuie s
fie fcute cu privire la tipul de de prelucrare, care se face n fiecare sector, nu se poate
stabili cu adevrat vreodat exact ct de muli bani, n care categorii, curg n sau n afara
economiei. 11
Recent, cu toate acestea, s-a realizat c exist o modalitate de a urmri fluxurile
de bani fierbinipentru mrfuri. Acest lucru reprezint o contribuie potenial major
pentru studiul acestor fluxuri ilicite. Metoda este urmtoarea: se ia categoria de mrfuri,
cum ar fi grul, i pentru a gsi date privind cantitatea de gru vndut pe o anumit
perioad, precum i valoarea la care a fost vndut la n aceeai perioad, pentru a obine
valoarea unitar. Grul ar fi fost vndut la sau n jurul preului mondial de gru - n, s
zicem, o band de 50 la sut din preul mondial n orice direcie. Am compara preul
mondial de gru cu valoarea unitar a grului exportat. Dac valoarea difer foarte mult,
am concluziona c, fie datele sunt eronate, sau o facturare greit comercial are loc.
Rezultatele de pn acum arat c din 2008 incoace, o mare parte a datelor se
comport n mod corespunztor - valorile unitare urmresc, n general, preul mondial de
mrfuri. Cu toate acestea, exist anomalii n sectorul de mrfuri din China n mai multe
domenii. Doar examinarea minereuli de fier, grului, porumbului, petrolului brut, porcilor
10 Pomeranz K. The Great Divergence ( China, Europe and the Making of the Modern World), Princeton
University Press, 2000
11 Gu Z. G. Chinas Global Reach- Markets, Multinationals and Globalization, Fultus Books, New York,
2006

17

i al orezului, arat de exemplu n 2010, n sectorul grului, c exist o suprafacturare

masiv la export; n 2009 i 2010 n sectorul porcine, exist suprafacturare la export
usoara; n 2011 i 2012 apare suprafacturare moderat n sectorul orezului; n toi anii
examinai cu excepia 2011 n sectorul de minereu de fier, exist suprafacturare la export
moderat. S-au folosit preurile mondiale de mrfuri ntr-o band de 50 la suta si acolo
unde se indica suprafacturare, preurile unitare ale acestor mrfuri depete aceste
cifre.12
De cnd criza global a prins rdcini n 2008, banii fierbini curgeau din SUA i
Europa n China.

12 Pomeranz K. The Great Divergence ( China, Europe and the Making of the Modern World), Princeton
University Press, 2000

18