Tema 4 PIAȚA MONETARĂ ȘI INFLAȚIA

I. Piața monetară - definiție și caracteristici

Piața monetară este locul de întâlnire dintre cererea şi oferta de monedă, ce se

ajustează la un anumit preț specific (rata dobânzii). Pe piața monetară se
tranzacționează, o marfă cu totul specială între subiecții cererii şi subiecții
ofertei: banii în diferitele forme specifice de manifestare: bilete de bancă
(bancnote), moneda divizionară, bani scripturali şi/sau alte însemne folosite ca
instrumente de plată, de depozit – tezaurizare, instrumente de credit bancar
şi/sau comercial: CEC-uri, cambii, conosamente, scrisori de credit, etc. Deși
obiectul tranzacției este relativ omogen, piața monetară este o piață imperfectă,
puternic reglementată şi dominată de un număr redus de ofertanți (piață de
oligopol).
Oferta de monedă (Om) este creată de către banca centrală prin emisiune
monetară şi de către băncile comerciale prin acordarea de credite.
Rolul băncii centrale este acela de a supraveghea şi reglementa sistemul
financiar – bancar, respectiv de a elabora politica monetară (influențarea ofertei
de bani în funcție de nevoile economiei).
În România, banca centrala este Banca Națională a României.
Aceasta îndeplinește următoarele funcții:
(1) este unicul emitent de moneda;
(2) reglementează si supraveghează activitatea din sistemul bancar;
(3) participă la execuția bugetului de stat si gestionează contul curent al
trezoreriei;
(4) stabilește politica monetara și politica valutară a țării, etc.
Cererea de monedă (Cm): Întreprinderile pentru a-si finanta activitatile,
trezoreria statului pentru a finanta activitatile adminstratiilor publice (si deficitul
bugetului de stat), bancile si alte institutii financiare care au nevoie de credite de
la populatie pentru a finanta proiecte de diferite feluri.
Cererea de monedă este determinată de trei mobiluri :
a) mobilul tranzacțional se manifestă ca urmare a decalajului dintre
momentul in care se obțin veniturile si se plătesc cheltuielile. Cu alte cuvinte,
agenții economici păstrează asupra lor lichidități cu scopul de a realiza
cheltuielile planificate pe termen scurt.
b) mobilul prudenței sau al precauției. Agenții economici doresc sa
dețină lichidități pentru a face față unor situații neprevăzute;
c) mobilul speculativ, ca urmare a faptului că, uneori, lichiditățile
prezintă superioritate față de activele financiare.
J.M.Keynes: Cm=L1(Y)+L2(d')
L1(Y) - cererea de monedă pe motiv tranzacțional și prudențial și depinde de
venitul național (Y)
L2(d') - cererea de monedă pe motiv speculativ care depinde de rata dobânzii
(d')

Obiectul tranzacțiilor îl reprezintă banii (definiția și funcțiile banilor -vezi curs)

Preferința pentru lichiditate este determinată în primul rând de motivul tranzacției. Angajații sunt
plătiți lunar, dar trebuie să plătească zilnic bunurile şi serviciile pe care le cumpără. Astfel cererea
de masă monetară este dependentă de volumul total al tranzacțiilor şi de viteza de rotație a
monedei potrivit relației cunoscute:
Om=Cm - piața monetară este în echilibru
M∙V=P∙Y
unde:
M – masa monetară
V – viteza de circulație a banilor în economie - numarul de operații de vânzare – cumpărare si
plăți realizate cu o unitate monetara într-o perioada dată (depinde de numărul de rotații și
de durata unei rotații)
P – prețul bunurilor
Y – volumul tranzacțiilor
P∙Y - valoarea tranzacțiilor
Prin intermediul acestei formule se poate determina inclusiv mărimea masei monetare:

𝑀𝑎𝑠𝑎 𝑚𝑜𝑛𝑒𝑡𝑎𝑟ă (M)= 𝑃∙Y/V

Ce este multiplicatorul monetar?

Procesul de potențare a masei monetare este cunoscut sub denumirile de multiplicator monetar
sau multiplicator de credit. O anumită injecție de numerar generează o serie de credite succesive,
care se reîntorc în sistemul bancar. Sumele împrumutate de fiecare dată depind de rata rezervelor
obligatorii. Practic multiplicatorul monetar exprimă variația masei monetare ce rezultă din variația
unei u.m. introdusă în sistemul bancar sub formă de numerar (bază monetară). Banca Națională
poate mări sau poate restrânge masa monetară, folosind pârghia rezervelor minime obligatorii:
dacă rata rezervelor obligatorii scade multiplicatorul monetar și masa monetară crește (și invers).

Mm- multiplicatorul monetar; M- masa monetară; BM- baza monetară (numerarul aflat în circulație
și rezervele)

Mm=M/BM și M= MmxBM

Mm=1/r, unde r- cota de rezervă obligatorie a băncii

Formule:

Prb=Cb-Cf,

Cb=Dî-Dp, unde Prb - profitul băncii, Cb- câștigul băncii, Cf- cheltuieli de funcționare, Dî -
dobândă încasată (activă) și Dp - dobândă plătită (pasivă)

Dobânda (D) - suma de bani plătită de debitor creditorului pentru folosirea capitalului său
1. Dobânda simplă (perioada este mai mică sau egală cu un an)

D=S∙d'∙n, unde D- dobânda, S-suma sau creditul împrumutat sau acordat, d'- rata dobânzii,
n- perioada (zile,luni, ani)

2. Dobânda compusă (perioada este mai mare de un an)

D= Sn-S= S(1+ d')n - S, unde Sn=S(1+ d')n

Sn - suma după n ani; n- număr ani; S- suma inițială

II. Inflația

 Inflația este un dezechilibru pe piața monetară atunci când oferta de

monedă este mai mare decât cererea de monedă și se manifestă prin
creșterea generalizată și de durată a prețurilor și scăderea puterii de
cumpărare a banilor.

a) Determinarea ratei inflației dintr-o țară se poate realiza cu ajutorul unor indici
de preț, dintre care cei mai importanți sunt: indicele prețurilor bunurilor de
consum (IPC) și deflatorul PIB. Dintre aceştia, cel mai utilizat indice pentru
inflație este indicele prețurilor bunurilor de consum, care se determină astfel:

𝐼𝑃𝐶= Σ𝑃1𝑖∙𝑄0𝑖/Σ𝑃0𝑖∙𝑄0𝑖
P1,i - reprezintă prețul bunului i în perioada t1
P0,i - reprezintă prețul bunului i în perioada t0
Q0,i - cantitatea consumată din bunul i în t0,
Pi0, i – reprezintă bunul avut în vedere. Acesta poate lua valori de la 1 la n.
Adesea se foloseşte şi o altă formă a acestui indice, şi anume:
𝐼𝑃𝐶=Σ𝑔∙( Σ𝑃1𝑖/Σ𝑃0𝑖)
unde g reprezintă ponderea bunului i în totalul cheltuielilor de consum.

b) Puterea de cumpărarea a banilor (PCB)

Puterea de cumpărare a banilor (valoarea banilor) poate fi percepută ca fiind cantitatea

de bunuri si servicii care poate fi achiziționata cu ajutorul unei unități monetare la un
anumit moment de timp, în funcție de nivelul prețurilor:

𝑃𝐶𝐵 = 1/𝐼𝑃𝐶 sau PCB=M/IPC

Rata inflației (Ri)=IPC-100%

d'n- rata nominală a dobânzii

d'r - rata reală a dobânzii

d'r= d'n-Ri

Aplicații rezolvate

1. Dacă masa monetară crește cu 10%, viteza de rotație a banilor se dublează iar volumul bunurilor
și serviciilor crește cu 5%, determinați cum va reacționa puterea de cumpărare a banilor.
M 0· V0= P0 · Y0
M1 · V1= P1 · Y1
M1=1,1M0, V1=2V0, Y1=1,05Y0
1,10M0 x 2V0 = P1 x1,05 Y0
2,2M0xV0 = 1,05Y0x P1
P1 = 2,2 / 1,05 M0xV0/Y0=2,095P0
IPC = P1/P0 x100= 2,095 P0/P0x100=209,5%
PCB = 1 / IPC , rezultă că PCB = 1 / 2,095 , deci PCB = 0,477 (puterea de cumpărare a scăzut la 47,7%)
 2. Determinați viteza de rotație a banilor știind că masa monetară crește cu 30% iar valoarea
tranzacțiilor crește cu 10%.

M 0· V0= P0 · Y0
M 1· V1= P1 · Y1
M1=1,3M0, P1 · Y 1=1,1 P0∙Y0
V1 = P1 · Y1 / M1
V1= 1,1P0∙Y0/ 1,3 M0
V1=1,1/1,3 V0
V1=0,846 V0 , IV (indicele vitezei de rotație)=V1/V0∙100= 84,6%
Viteza de rotație a banilor a scăzut cu 15,4%.

3. Determinați masa monetară (M), știind că în economie prețurile sunt constante (P1=P0), viteza de
rotație a banilor este 3, iar volumul mărfurilor destinate vânzării este de 135 mld. Ron.
𝑀𝑎𝑠𝑎 𝑚𝑜𝑛𝑒𝑡𝑎𝑟ă (M)= 𝑃∙Y/𝑣
M= 1∙135 𝑚𝑙𝑑/3
M= 45 𝑚𝑙𝑑. Ron

4. Determinați evoluția volumului global al tranzacțiilor (Y) știind că M crește cu 15%,

prețurile cresc cu 10%, iar viteza de rotație a banilor este constantă.
M1 · V1= P1 · Y1
M1=1,15M0, P1=1,1P0, V1=V0
Y1=M1∙V1/P1
Y1=1,15M0∙V0/1,10 P0
Y1=104,5% Y0, IY=Y1/Y0∙100=104,5%
Volumul tranzacțiilor a crescut cu 4,5%

5. Dacă puterea de cumpărare a banilor a scăzut cu 15%, calculați indicele prețurilor bunurilor de
consum și rata inflației.
PCB = 1 / IPC
0,85 = 1 / IPC
0,85 x IPC = 1
IPC = 1/0,85 ∙100 =117,6%
Prețurile au crescut cu 17,6%
Ri (rata inflației)=IPC-100%=117,6%-100%=17,6%

6. Determinați indicele prețurilor bunurilor de consum dacă rata inflației a fost de 15%.
Rata inflației (Ri)= IPC - 100%
IPC = 100% + 15%
IPC = 115%

7. Să presupunem că se stabileşte un coş de bunuri de consum format din îmbrăcăminte,

mâncare, iluminat casnic şi servicii de sănătate; ponderea celor patru bunuri în totalul consumului
şi evoluția prețurilor lor în perioada T0 – T1 este:
Bun Mâncare îmbrăcăminte Iluminat Servicii de
(50%) (20%) casnic (10%) sănătate (20%)
Po 100 500 200 600
P1 130 520 210 660

Calculați IPC și Ri?

Indicele prețului bunurilor de consum, conform tabelului anterior, va fi:

IPC = 0.5 x (130/100) + 0,2 x (520/500) + 0,1 x (210/200) + 0,2 x (660/600), adică:
IPC = 1.183 = 118,3%
Rata anuala a inflației se calculează scăzând cu 100% sau 1 din indicele anual al prețurilor de
consum.
Rata inflației (Ri)= IPC -100%
În cazul exemplului precedent: Rata inflației = 118,3% - 100% = 18,3%

8. Dacă un agent economic are o sumă de bani în valoare de 100.000 lei și dorește să îi depună la
bancă cu o dobândă de 2% pe an. Ce dobândă va încasa acesta după: un an, 3 luni, 73 de zile și după
2 ani?

- după un an: D=S∙d'∙n=100.000∙2%∙1an=2000 lei

- după 3 luni: D=S∙d'∙n=100.000∙2%∙3luni/12luni=2000/4=500 lei

- după 73 zile: D=S∙d'∙n=100.000∙2%∙73 zile/365 zile=400 lei

- după 2 ani: D= Sn-S =S(1+ d')n-S=100.000 (1,02)2-100.000=104.040-100.000=4040 lei

9. Un individ are 30.000 lei pe care îi depune la bancă cu o rată a dobânzii de 3% și o rată a
inflației de 4%. Calculați puterea de cumpărare a banilor la sfârșitul anului?

PCB=M/IPC, IPC=Ri+100%=104%

M=S+D, D=S∙d'∙n=30.000∙3%∙1=900 lei, deci M=30.900 lei

PCB=30.900/104%=29.711,5 lei

Interpretarea rezultatului: PCB a scăzut la sfârșitul anului de la 30.000 lei la 29.711,5 lei

De reținut!

Dacă Ri> d' - puterea de cumpărare a banilor scade

Dacă Ri< d' - puterea de cumpărare a banilor crește

10. Dacă Cb=75%Prb, S=12.000 lei, diferența dintre rata dobânzii încasate și rata dobânzii
plătite este de 10%. Să se determine: Cb, Prb și Cf după un an?
Cb=Dî-Dp=S∙d'î∙n - S∙d'p∙n =12.000∙ d'î∙1 - 12.000∙ d'p ∙1=12.000 (d'î - d'p)=

12.000∙10%=1.200 lei

Prb=1.200/75%=1.600 lei

Prb=Cb-Cf, 1600=1.200-Cf, Cf=1.200-1600=-400 lei