Aplicaţii MACROECONOMIE 2

1. Oferta de monedă este de 30.000, iar valoarea producţiei = 90.000. Dependenţa vitezei de
rotaţie a monedei de rata reală a dobânzii (exprimată în %) este dată de relaţia: v = 1,5 + 0,75
r.
Să se determine:
a) rata reală a dobânzii care asigură echilibrul pieţei monetare
b)rata reală a dobânzii pentru situaţia în care P creşte cu 10%, iar producţia cu 20%.
R: a) Mv = PY
30.000 (1,5 + 0,75 r) = 90.000, astfel r = 2%
b) P1 = 1,1P0, Y1=1,2Y0 IPY = 1,32P0Y0 = 118.800, Noul r = 3,28%.

2. În perioada t0-t1 puterea de cumpărare a banilor se reduce cu 20%, viteza de circulaţie a

banilor creşte de 2 ori, iar volumul bunurilor economice creşte cu 100%. În aceste condiţii masa
monetară:
a) creşte cu 100%
b) scade cu 25%
c) scade cu 50%
d) creşte cu 25%.(Mv = PY ⇒ IM = IP*IY /Iv ; Ip = 1/IPCB*100 =1/80%*100 =125%, deci
IM =125%*200% / 200% = 125%)

3. De-a lungul unei perioade viteza de circulaţie a banilor (v) a crescut de 4 ori, preţurile (P) au
crescut cu 60%, iar volumul tranzacţiilor (Y) a crescut cu 40%. Comparaţi masa monetară la
sfârşitul perioadei cu cea de la început, în condiţiile menţinerii echilibrului pieţei monetare. (R:
M scade cu 44%)

4. La începutul unui an masa monetară aflată în circulaţie a fost de 1000 mild. u.m. În cursul
anului s-au acordat credite de 100 mild. u.m, iar credide în valoare de 120 mild u.m au ajuns la
scadenţă. Calculaţi volumul masei monetare aflată în circulaţie la sfârşitul anului. (R: 980 mild
u.m.)

5. Cota rezervelor obligatorii ale băncilor este de 20%. Suma maximă de monedă scripturală
creată de sistemul bancar ca urmare a unui depozit iniţial de 2 miliarde u.m este: a) 20 mild.
U.m., b) 10 mild, c) 8 mild, d) 5 mild, e) 2 mild.
R: ∆M = M0 * k
Unde, ∆M = sporul de monedă, M0 = masa monetară iniţială, depozitul iniţial; k =
multiplicatorul creditului = 1/r, r= rata rezervelor obligatorii.
∆M = 2 mild/0,2 = 10 mild u.m

6. Cererea de monedă pentru motivul tranzacţional este L1 = 50 + 0,5Y, unde Y este venitul
agregat. Cererea de monedă pentru motivul speculativ este L2 = 50 – 125i, unde i este rata
dobânzii. Dacă oferta de monedă este 325 u.m, iar venitul agregat este 500 u.m, atunci rata
dobânzii va fi: a) 10%, b) 15%; c) 20%; d) 25%; e) 30%.

R: La echilibru Cererea de monedă (L) este = cu oferta de monedă.

Cererea de moneda = L = L1 + L2 = 100 + 0,5Y – 125i
Din relaţia L = 325 ⇒ 100 + 0,5Y – 125i = 325, iar pentru Y = 500, ⇒ i = 20%

7. Nu este instrument al politicii monetare:

a) cota rezervelor obligatorii,
b) cumpărările de titluri guvernamentale de către banca centrală,
c) vânzările de titluri guvernamentale de către banca centrală,

1
 d) consumul guvernamental de bunuri şi servicii,
e) rata dobânzii.

8. Băncile comerciale au capacitatea de a crea monedă:

a) tipărind numerar,
b) acordând credite,
c) cumpărând titluri guvernamentale,
d) acceptând depozite

9. Emisiunea de monedă poate fi realizată de:

a) bursa de valori,
b) orice bancă comercială
c) ministerul finanţelor
d) banca centrală.

10. O scădere a ratei rezervelor obligatorii determină:

a) scăderea masei monetare aflată în circulaţie,
b) creşterea masei monetare aflată în circulaţie,
c) scăderea ratei şomajului,
d) nu influenţează masa monetară.

11. Cererea de bani este:

a) direct legată de produsul intern brut şi de rata dobânzii,
b) direct legată de produsul intern brut şi invers de rata dobânzii,
c) invers legată de produsul intern brut şi direct de rata dobânzii,
d) invers legată de produsul intern brut şi de rata dobânzii,

12. Cererea de bani pentru motivul tranzacţional depinde de:

a) producţia de bunuri şi servicii,
b) depozitele bancare,
c) rata dobânzii,
d) cursul de schimb,
e) salariile nominale.

13. Printre măsurile de restrângere a masei monetare nu se numără:

a) creşterea ratei dobânzii,
b) creşterea cotei rezervelor obligatorii,
c) scăderea ratei dobânzii,
d) vânzarea de titluri de stat de către banca centrală,
e) vânzarea de valută de către banca centrală.

14. Reducerea ratei dobânzii are ca efect:

a) creşterea solicitărilor de credite; b) reducerea solicitărilor de credite; c) descurajarea
investiţiilor; d) creşterea dorinţei de economisire; e) reducerea ofertei de bunuri şi servicii.
15. Dacă viteza de rotaţie a monedei creşte cu 50%, rata inflaţiei este 50%, indicele volumului
bunurilor economice marfare este 150%, atunci modificarea relativă a masei monetare este de:
a) 100%; b) 50%; c) 150%; d) 225%; e) imposibil de determinat.
R: Se folosesc relaţiile: Ri = Ip – 100% şi Mv = PY

16. În T1 faţă de T0, masa monetară în circulaţie creşte cu 200%. Dacă în acelaşi interval
valoarea tranzacţiilor pe piaţă sporeşte cu 50%, viteza de rotaţie a monedei:
a) creşte cu 50%; b) scade cu 150%; c) creşte cu 100%; d) scade cu 100%; e) scade cu 50%.

2
17. Banii păstraţi de menaje şi firme cu scopul de a achiziţiona bunuri şi servicii reprezintă:
a) cerere de bani pentru tranzacţii; b) cerere de bani pentru motivul precauţiei;
c) cerere de bani pentru motivul speculativ; d) cerere totală de bani;
e) viteza de rotaţie a monedei.

18. Dacă preţurile cunosc o reducere generalizată cu 25%, puterea de cumpărare a monedei:
a) Creşte cu 20%
b) Scade cu 25%
c) Creşte cu 33,33%
d) Scade cu 80%

19. Dacă se anticipează creşterea într-un ritm mai rapid a preţurilor, atunci:
a) consumatorii preferă să amâne deciziile de consum; b) consumatorii apelează într- mai mică
măsură la credite; c) indivizii economisesc mai mult; d) firmele acţionează într-un mediu de
afaceri stabil; e) viteza de circulaţie a banilor creşte.

20.Ratele inflaţiei anuale în cursul a 2 ani consecutivi sunt 20% şi 25%. Dacă în cursul unei
perioade de 3 ani preţurile au crescut în medie cu 65%, atunci rata inflaţiei în cel de-al 3-lea an
este:
a) 10%
b) 13,8%
c) 20%
d) 30%
e) 120%.
R: Ip3/0 = Ip1/0 * Ip2/1 *Ip3/2
În 3 ani P au crescut cu 65%, adică, Ip3/0 = 165%
Ip1/0 = 120%
Ip2/1 = 125%, Deci Ip3/2 = 110%, Ri = 110% - 100% = 10%

21. Dacă în perioada T0-T1, preţurile au crescut de 3 ori, iar în perioada T1-T2, de două ori,
atunci rata inflaţiei în T2 faţă de T0 este de:
a) 100%; b) 300%; c) 500%; d) 600%; e) 200%.

22. Procesul de încetinire a creşterii nivelului general al preţurilor se numeşte:

a) deflaţie; b) dezinflaţie; c) devalorizare; d) depreciere; e) apreciere.

23. Care din următorii factori contribuie la apariţia inflaţiei prin ofertă?
a) creşterea valorii bunurilor exportate; b) creşterea costurilor de producţie;
c) reducerea preţului resurselor; d) creşterea cererii agregate;
e) creşterea achiziţiilor guvernamentale.

24 Hiperinflaţia se caracterizează prin:

a) reducerea masei monetare şi creşterea generalizată a preţurilor,
b) o rată lunară a inflaţiei de minim 50%
c) creşterea masei monetare în acelaşi ritm cu creşterea preţurilor,
d) reducerea puterii de cumpărare a monedei şi creşterea preţurilor.

25. Relaţia inversă între variaţia salariului nominal şi rata şomajului se reprezintă prin:
a) curba Lorenz; b) curba Laffer; c) curba Friedman; d) curba Phillips;
e) curba posibilităţilor de producţie.

3
26. Balanţa de plăţi externe reprezintă:
a) tablou statistico-economic în care se include şi prin care se compară încasările şi plăţile
realizate de o ţară din relaţiile sale economice, financiare şi monetare cu alte ţări pe timp de
un an; b) fluxurile valorice cu străinătatea şi stocul de resurse financiar-valutare, aflate la
dispoziţia unei economii naţionale la un moment dat; c) un instrument valutar-financiar util
analizei şi controlului fluxurilor interne şi externe al unei ţări pe timp de un an; d)
componentă a balanţei comerciale; e) un instrument util doar ţărilor cu economie de piaţă.