FORMULE

Y – venit total; C – cheltuieli totale; E – valoarea Y = C = E; E = C + I

produsului total. Y = C+S+Tn; E = C + I + G + Xn;
I – cheltuieli investiţionale ale firmelor I = E – C – G - Xn
S – economii ale menajelor Y = E; Y = C + S; E = C + I →
S = VPD – C; C+S=C+I→I=S
I identitate macroeconomica, model bisectorial
G – cheltuieli ale agentului public (achiziţiile) E=C+I+G
Tn – impozit net Tn = Tx – Tr
Tn = Y - C - S -Tn
Tn = Tx – Tr
Tx – impozitele, Tr - transferurile E, Y → I + C = S + Tn
II identitate macroeconomica, model trisectorial
Tn > G – sold pozitiv, profit bugetar, buget excedentar; Tn < G –
Tn – G – soldul bugetului de stat sold negativ, deficit bugetar.
Xn – export net Xn negativ – deficitul balanţei comeciale, sold negativ. Xn pozitiv
Xn = Ex – Im; Xn = Y – C – I - G – sold, balanţă pozitivă.
E = C + I + G + Xn
→ I + G + Xn = S + Tn III identitate macroeconomica
Y = C + S + Tn
Inj - injectări Inj = I + G + Ex
PIB = C + I + G + Xn (metoda fluxului de cheltuieli)
PIB – Produsul intern brut PIB = W + Πb + Ti (metoda fluxului de venituri)
(W – salarii, premii, asigurări sociale; Πb – profituri PIB = Σ VA + Ti (metoda fluxului valorilor adăugate)
brute; Ti – accizele, taxele vamale ) PIBE = C + I + C + Xn
Dy – deflator PIB, inflaţia PIBY = Salariul + Plata de arendă + Proficitul + Dobînda +
PIBpot = YI Amortizarea + Tn
(Yn)PIBn = Σ P0 + Q0
(Yr)PIBr = Σ P0 + Q1; PIBr = PIBn / Indicele preţurilor
Dy = Yn / Yr
PIB = VNB - soldul venitului din străinătate (SVS)
PIN – Produsul intern net PIN = PIB - Amortizare
PNB – Produsul naţional brut PNB = PIB ± SVS; SVS = Venituri str. – Costuri str.
VNB – Venitul naţional brut VNB = PIB + soldul venitului din străinătate
VNN – Venitul naţional net VNN = VP + asigurări sociale + impozite indirecte
VNN = VNB - Amortizarea
VPD – Venitul personal disponibil VPD = C + S
VPD = VP – Impozite personale; VPD = C+S
VP – Venit personal VP = VNN – asigurări sociale - impozite indirecte
Modelul AD-AS
PIB = AD Prof. ↑ - I ↑ - AD ↑ - direct
Masa mon. ↑ - Rata dob. ↓ - I↑ - C↑ - AD ↑ I ↓ - Rata ↑ - AD↓ - indirect
Pg↑ - (MD)Cererea masei mon. ↑ - Rata dob. ↑ - I↓ - Imp.↑ - AD↓ - indirect
AD ↓ (efectul ratei dobînzii bancare) Subv. ↑ - AD ↑ - direct
Pg↑ - (M / P) ↓ - C↓ - AD ↓ (M/P – capacitatea de G ↑ - AD↓ - direct
cump.) - (efectul efectul stocurilor monetare reale) G ↓ - AD↓ - indirect
Pg↑ - Im↑ - Ex ↓ - Xn↓ - AD ↓ (efectul exportului net)
AS = PIB – Ex - Im AS - YS
∆Y = ∆C – legea psihologică fundamentală a lui YD↑ - S↑ (mai mult) - legea psihologică fundamentală a lui
Keynes Keynes
Hexagonul magic: - crestere economică optimală; - Sector privat = Menaje + Firme
ocuparea deplină a braţelor de muncă; - asigurarea Sector public = Menaje + Firme + Agenţi economici
nivelului relativ stabil al preţurilor; - asigurarea Economie deschisă = Menaje + Firme + Agenţi economici +
echilibrului balanţei de preţ; - echitatea naţională; - Agenţi străini
mediul ambiant.
- cI = ∆C / ∆YD – înclinaţia marginală spre consum
c = C / YD (venit disponibil) Ca – consum autonom C = Ca+ cI x YD (funcţia consumului)
C↑ - S↓ caeteris paribus (venit stabil) S = -Ca + sI x YD = - Ca + (1- cI) x YD
- - -
s = S / YD (înclinaţia medie spre economie) c + s = 1 ; cI + sI = 1; sI = 1- cI
ir – rata reală a dobînzii in = ir + rata infţaţiei
in – rata nominală a dobînzii m – multiplicator investitional m = ∆Y/ ∆I ; ∆Y = m x ∆I
a – accelerator; a = ∆I/ ∆Y ; ∆Y = Q x ∆I
 FORMULE

Y – venit total; C – cheltuieli totale; E – valoarea Y = C = E; E = C + I

produsului total. Y = C+S+Tn; E = C + I + G + Xn;
I – cheltuieli investiţionale ale firmelor I = E – C – G - Xn
S – economii ale menajelor Y = E; Y = C + S; E = C + I →
S = VPD – C; C+S=C+I→I=S
I identitate macroeconomica, model bisectorial
G – cheltuieli ale agentului public (achiziţiile) E=C+I+G
Tn – impozit net Tn = Tx – Tr
Tn = Y - C - S -Tn
Tn = Tx – Tr
Tx – impozitele, Tr - transferurile E, Y → I + C = S + Tn
II identitate macroeconomica, model trisectorial
Tn > G – sold pozitiv, profit bugetar, buget excedentar; Tn < G –
Tn – G – soldul bugetului de stat sold negativ, deficit bugetar.
Xn – export net Xn negativ – deficitul balanţei comeciale, sold negativ. Xn pozitiv
Xn = Ex – Im; Xn = Y – C – I - G – sold, balanţă pozitivă.
E = C + I + G + Xn
→ I + G + Xn = S + Tn III identitate macroeconomica
Y = C + S + Tn
Inj - injectări Inj = I + G + Ex
PIB = C + I + G + Xn (metoda fluxului de cheltuieli)
PIB – Produsul intern brut PIB = W + Πb + Ti (metoda fluxului de venituri)
(W – salarii, premii, asigurări sociale; Πb – profituri PIB = Σ VA + Ti (metoda fluxului valorilor adăugate)
brute; Ti – accizele, taxele vamale ) PIBE = C + I + C + Xn
Dy – deflator PIB, inflaţia PIBY = Salariul + Plata de arendă + Proficitul + Dobînda +
PIBpot = YI Amortizarea + Tn
(Yn)PIBn = Σ P0 + Q0
(Yr)PIBr = Σ P0 + Q1; PIBr = PIBn / Indicele preţurilor
Dy = Yn / Yr
PIB = VNB - soldul venitului din străinătate (SVS)
PIN – Produsul intern net PIN = PIB - Amortizare
PNB – Produsul naţional brut PNB = PIB ± SVS; SVS = Venituri str. – Costuri str.
VNB – Venitul naţional brut VNB = PIB + soldul venitului din străinătate
VNN – Venitul naţional net VNN = VP + asigurări sociale + impozite indirecte
VNN = VNB - Amortizarea
VPD – Venitul personal disponibil VPD = C + S
VPD = VP – Impozite personale; VPD = C+S
VP – Venit personal VP = VNN – asigurări sociale - impozite indirecte
Modelul AD-AS
PIB = AD Prof. ↑ - I ↑ - AD ↑ - direct
Masa mon. ↑ - Rata dob. ↓ - I↑ - C↑ - AD ↑ I ↓ - Rata ↑ - AD↓ - indirect
Pg↑ - (MD)Cererea masei mon. ↑ - Rata dob. ↑ - I↓ - Imp.↑ - AD↓ - indirect
AD ↓ (efectul ratei dobînzii bancare) Subv. ↑ - AD ↑ - direct
Pg↑ - (M / P) ↓ - C↓ - AD ↓ (M/P – capacitatea de G ↑ - AD↓ - direct
cump.) - (efectul efectul stocurilor monetare reale) G ↓ - AD↓ - indirect
Pg↑ - Im↑ - Ex ↓ - Xn↓ - AD ↓ (efectul exportului net)
AS = PIB – Ex - Im AS - YS
∆Y = ∆C – legea psihologică fundamentală a lui YD↑ - S↑ (mai mult) - legea psihologică fundamentală a lui
Keynes Keynes
Hexagonul magic: - crestere economică optimală; - Sector privat = Menaje + Firme
ocuparea deplină a braţelor de muncă; - asigurarea Sector public = Menaje + Firme + Agenţi economici
nivelului relativ stabil al preţurilor; - asigurarea Economie deschisă = Menaje + Firme + Agenţi economici +
echilibrului balanţei de preţ; - echitatea naţională; - Agenţi străini
mediul ambiant.
- cI = ∆C / ∆YD – înclinaţia marginală spre consum
c = C / YD (venit disponibil) Ca – consum autonom C = Ca+ cI x YD (funcţia consumului)
C↑ - S↓ caeteris paribus (venit stabil) S = -Ca + sI x YD = - Ca + (1- cI) x YD
- - -
s = S / YD (înclinaţia medie spre economie) c + s = 1 ; cI + sI = 1; sI = 1- cI
ir – rata reală a dobînzii in = ir + rata infţaţiei
in – rata nominală a dobînzii m – multiplicator investitional m = ∆Y/ ∆I ; ∆Y = m x ∆I
a – accelerator; a = ∆I/ ∆Y ; ∆Y = Q x ∆I
 FORMULE

Y – venit total; C – cheltuieli totale; E – valoarea Y = C = E; E = C + I

produsului total. Y = C+S+Tn; E = C + I + G + Xn;
I – cheltuieli investiţionale ale firmelor I = E – C – G - Xn
S – economii ale menajelor Y = E; Y = C + S; E = C + I →
S = VPD – C; C+S=C+I→I=S
I identitate macroeconomica, model bisectorial
G – cheltuieli ale agentului public (achiziţiile) E=C+I+G
Tn – impozit net Tn = Tx – Tr
Tn = Y - C - S -Tn
Tn = Tx – Tr
Tx – impozitele, Tr - transferurile E, Y → I + C = S + Tn
II identitate macroeconomica, model trisectorial
Tn > G – sold pozitiv, profit bugetar, buget excedentar; Tn < G –
Tn – G – soldul bugetului de stat sold negativ, deficit bugetar.
Xn – export net Xn negativ – deficitul balanţei comeciale, sold negativ. Xn pozitiv
Xn = Ex – Im; Xn = Y – C – I - G – sold, balanţă pozitivă.
E = C + I + G + Xn
→ I + G + Xn = S + Tn III identitate macroeconomica
Y = C + S + Tn
Inj - injectări Inj = I + G + Ex
PIB = C + I + G + Xn (metoda fluxului de cheltuieli)
PIB – Produsul intern brut PIB = W + Πb + Ti (metoda fluxului de venituri)
(W – salarii, premii, asigurări sociale; Πb – profituri PIB = Σ VA + Ti (metoda fluxului valorilor adăugate)
brute; Ti – accizele, taxele vamale ) PIBE = C + I + C + Xn
Dy – deflator PIB, inflaţia PIBY = Salariul + Plata de arendă + Proficitul + Dobînda +
PIBpot = YI Amortizarea + Tn
(Yn)PIBn = Σ P0 + Q0
(Yr)PIBr = Σ P0 + Q1; PIBr = PIBn / Indicele preţurilor
Dy = Yn / Yr
PIB = VNB - soldul venitului din străinătate (SVS)
PIN – Produsul intern net PIN = PIB - Amortizare
PNB – Produsul naţional brut PNB = PIB ± SVS; SVS = Venituri str. – Costuri str.
VNB – Venitul naţional brut VNB = PIB + soldul venitului din străinătate
VNN – Venitul naţional net VNN = VP + asigurări sociale + impozite indirecte
VNN = VNB - Amortizarea
VPD – Venitul personal disponibil VPD = C + S
VPD = VP – Impozite personale; VPD = C+S
VP – Venit personal VP = VNN – asigurări sociale - impozite indirecte
Modelul AD-AS
PIB = AD Prof. ↑ - I ↑ - AD ↑ - direct
Masa mon. ↑ - Rata dob. ↓ - I↑ - C↑ - AD ↑ I ↓ - Rata ↑ - AD↓ - indirect
Pg↑ - (MD)Cererea masei mon. ↑ - Rata dob. ↑ - I↓ - Imp.↑ - AD↓ - indirect
AD ↓ (efectul ratei dobînzii bancare) Subv. ↑ - AD ↑ - direct
Pg↑ - (M / P) ↓ - C↓ - AD ↓ (M/P – capacitatea de G ↑ - AD↓ - direct
cump.) - (efectul efectul stocurilor monetare reale) G ↓ - AD↓ - indirect
Pg↑ - Im↑ - Ex ↓ - Xn↓ - AD ↓ (efectul exportului net)
AS = PIB – Ex - Im AS - YS
∆Y = ∆C – legea psihologică fundamentală a lui YD↑ - S↑ (mai mult) - legea psihologică fundamentală a lui
Keynes Keynes
Hexagonul magic: - crestere economică optimală; - Sector privat = Menaje + Firme
ocuparea deplină a braţelor de muncă; - asigurarea Sector public = Menaje + Firme + Agenţi economici
nivelului relativ stabil al preţurilor; - asigurarea Economie deschisă = Menaje + Firme + Agenţi economici +
echilibrului balanţei de preţ; - echitatea naţională; - Agenţi străini
mediul ambiant.
- cI = ∆C / ∆YD – înclinaţia marginală spre consum
c = C / YD (venit disponibil) Ca – consum autonom C = Ca+ cI x YD (funcţia consumului)
C↑ - S↓ caeteris paribus (venit stabil) S = -Ca + sI x YD = - Ca + (1- cI) x YD
- - -
s = S / YD (înclinaţia medie spre economie) c + s = 1 ; cI + sI = 1; sI = 1- cI
ir – rata reală a dobînzii in = ir + rata infţaţiei
in – rata nominală a dobînzii m – multiplicator investitional m = ∆Y/ ∆I ; ∆Y = m x ∆I
a – accelerator; a = ∆I/ ∆Y ; ∆Y = Q x ∆I
 FORMULE

Y – venit total; C – cheltuieli totale; E – valoarea Y = C = E; E = C + I

produsului total. Y = C+S+Tn; E = C + I + G + Xn;
I – cheltuieli investiţionale ale firmelor I = E – C – G - Xn
S – economii ale menajelor Y = E; Y = C + S; E = C + I →
S = VPD – C; C+S=C+I→I=S
I identitate macroeconomica, model bisectorial
G – cheltuieli ale agentului public (achiziţiile) E=C+I+G
Tn – impozit net Tn = Tx – Tr
Tn = Y - C - S -Tn
Tn = Tx – Tr
Tx – impozitele, Tr - transferurile E, Y → I + C = S + Tn
II identitate macroeconomica, model trisectorial
Tn > G – sold pozitiv, profit bugetar, buget excedentar; Tn < G –
Tn – G – soldul bugetului de stat sold negativ, deficit bugetar.
Xn – export net Xn negativ – deficitul balanţei comeciale, sold negativ. Xn pozitiv
Xn = Ex – Im; Xn = Y – C – I - G – sold, balanţă pozitivă.
E = C + I + G + Xn
→ I + G + Xn = S + Tn III identitate macroeconomica
Y = C + S + Tn
Inj - injectări Inj = I + G + Ex
PIB = C + I + G + Xn (metoda fluxului de cheltuieli)
PIB – Produsul intern brut PIB = W + Πb + Ti (metoda fluxului de venituri)
(W – salarii, premii, asigurări sociale; Πb – profituri PIB = Σ VA + Ti (metoda fluxului valorilor adăugate)
brute; Ti – accizele, taxele vamale ) PIBE = C + I + C + Xn
Dy – deflator PIB, inflaţia PIBY = Salariul + Plata de arendă + Proficitul + Dobînda +
PIBpot = YI Amortizarea + Tn
(Yn)PIBn = Σ P0 + Q0
(Yr)PIBr = Σ P0 + Q1; PIBr = PIBn / Indicele preţurilor
Dy = Yn / Yr
PIB = VNB - soldul venitului din străinătate (SVS)
PIN – Produsul intern net PIN = PIB - Amortizare
PNB – Produsul naţional brut PNB = PIB ± SVS; SVS = Venituri str. – Costuri str.
VNB – Venitul naţional brut VNB = PIB + soldul venitului din străinătate
VNN – Venitul naţional net VNN = VP + asigurări sociale + impozite indirecte
VNN = VNB - Amortizarea
VPD – Venitul personal disponibil VPD = C + S
VPD = VP – Impozite personale; VPD = C+S
VP – Venit personal VP = VNN – asigurări sociale - impozite indirecte
Modelul AD-AS
PIB = AD Prof. ↑ - I ↑ - AD ↑ - direct
Masa mon. ↑ - Rata dob. ↓ - I↑ - C↑ - AD ↑ I ↓ - Rata ↑ - AD↓ - indirect
Pg↑ - (MD)Cererea masei mon. ↑ - Rata dob. ↑ - I↓ - Imp.↑ - AD↓ - indirect
AD ↓ (efectul ratei dobînzii bancare) Subv. ↑ - AD ↑ - direct
Pg↑ - (M / P) ↓ - C↓ - AD ↓ (M/P – capacitatea de G ↑ - AD↓ - direct
cump.) - (efectul efectul stocurilor monetare reale) G ↓ - AD↓ - indirect
Pg↑ - Im↑ - Ex ↓ - Xn↓ - AD ↓ (efectul exportului net)
AS = PIB – Ex - Im AS - YS
∆Y = ∆C – legea psihologică fundamentală a lui YD↑ - S↑ (mai mult) - legea psihologică fundamentală a lui
Keynes Keynes
Hexagonul magic: - crestere economică optimală; - Sector privat = Menaje + Firme
ocuparea deplină a braţelor de muncă; - asigurarea Sector public = Menaje + Firme + Agenţi economici
nivelului relativ stabil al preţurilor; - asigurarea Economie deschisă = Menaje + Firme + Agenţi economici +
echilibrului balanţei de preţ; - echitatea naţională; - Agenţi străini
mediul ambiant.
- cI = ∆C / ∆YD – înclinaţia marginală spre consum
c = C / YD (venit disponibil) Ca – consum autonom C = Ca+ cI x YD (funcţia consumului)
C↑ - S↓ caeteris paribus (venit stabil) S = -Ca + sI x YD = - Ca + (1- cI) x YD
- - -
s = S / YD (înclinaţia medie spre economie) c + s = 1 ; cI + sI = 1; sI = 1- cI
ir – rata reală a dobînzii in = ir + rata infţaţiei
in – rata nominală a dobînzii m – multiplicator investitional m = ∆Y/ ∆I ; ∆Y = m x ∆I
 a – accelerator; a = ∆I/ ∆Y ; ∆Y = Q x ∆I

FORMULE

Y – venit total; C – cheltuieli totale; E – valoarea Y = C = E; E = C + I

produsului total. Y = C+S+Tn; E = C + I + G + Xn;
I – cheltuieli investiţionale ale firmelor I = E – C – G - Xn
S – economii ale menajelor Y = E; Y = C + S; E = C + I →
S = VPD – C; C+S=C+I→I=S
I identitate macroeconomica, model bisectorial
G – cheltuieli ale agentului public (achiziţiile) E=C+I+G
Tn – impozit net Tn = Tx – Tr
Tn = Y - C - S -Tn
Tn = Tx – Tr
Tx – impozitele, Tr - transferurile E, Y → I + C = S + Tn
II identitate macroeconomica, model trisectorial
Tn > G – sold pozitiv, profit bugetar, buget excedentar; Tn < G –
Tn – G – soldul bugetului de stat sold negativ, deficit bugetar.
Xn – export net Xn negativ – deficitul balanţei comeciale, sold negativ. Xn pozitiv
Xn = Ex – Im; Xn = Y – C – I - G – sold, balanţă pozitivă.
E = C + I + G + Xn
→ I + G + Xn = S + Tn III identitate macroeconomica
Y = C + S + Tn
Inj - injectări Inj = I + G + Ex
PIB = C + I + G + Xn (metoda fluxului de cheltuieli)
PIB – Produsul intern brut PIB = W + Πb + Ti (metoda fluxului de venituri)
(W – salarii, premii, asigurări sociale; Πb – profituri PIB = Σ VA + Ti (metoda fluxului valorilor adăugate)
brute; Ti – accizele, taxele vamale ) PIBE = C + I + C + Xn
Dy – deflator PIB, inflaţia PIBY = Salariul + Plata de arendă + Proficitul + Dobînda +
PIBpot = YI Amortizarea + Tn
(Yn)PIBn = Σ P0 + Q0
(Yr)PIBr = Σ P0 + Q1; PIBr = PIBn / Indicele preţurilor
Dy = Yn / Yr
PIB = VNB - soldul venitului din străinătate (SVS)
PIN – Produsul intern net PIN = PIB - Amortizare
PNB – Produsul naţional brut PNB = PIB ± SVS; SVS = Venituri str. – Costuri str.
VNB – Venitul naţional brut VNB = PIB + soldul venitului din străinătate
VNN – Venitul naţional net VNN = VP + asigurări sociale + impozite indirecte
VNN = VNB - Amortizarea
VPD – Venitul personal disponibil VPD = C + S
VPD = VP – Impozite personale; VPD = C+S
VP – Venit personal VP = VNN – asigurări sociale - impozite indirecte
Modelul AD-AS
PIB = AD Prof. ↑ - I ↑ - AD ↑ - direct
Masa mon. ↑ - Rata dob. ↓ - I↑ - C↑ - AD ↑ I ↓ - Rata ↑ - AD↓ - indirect
Pg↑ - (MD)Cererea masei mon. ↑ - Rata dob. ↑ - I↓ - Imp.↑ - AD↓ - indirect
AD ↓ (efectul ratei dobînzii bancare) Subv. ↑ - AD ↑ - direct
Pg↑ - (M / P) ↓ - C↓ - AD ↓ (M/P – capacitatea de G ↑ - AD↓ - direct
cump.) - (efectul efectul stocurilor monetare reale) G ↓ - AD↓ - indirect
Pg↑ - Im↑ - Ex ↓ - Xn↓ - AD ↓ (efectul exportului net)
AS = PIB – Ex - Im AS - YS
∆Y = ∆C – legea psihologică fundamentală a lui YD↑ - S↑ (mai mult) - legea psihologică fundamentală a lui
Keynes Keynes
Hexagonul magic: - crestere economică optimală; - Sector privat = Menaje + Firme
ocuparea deplină a braţelor de muncă; - asigurarea Sector public = Menaje + Firme + Agenţi economici
nivelului relativ stabil al preţurilor; - asigurarea Economie deschisă = Menaje + Firme + Agenţi economici +
echilibrului balanţei de preţ; - echitatea naţională; - Agenţi străini
mediul ambiant.
- cI = ∆C / ∆YD – înclinaţia marginală spre consum
c = C / YD (venit disponibil) Ca – consum autonom C = Ca+ cI x YD (funcţia consumului)
C↑ - S↓ caeteris paribus (venit stabil) S = -Ca + sI x YD = - Ca + (1- cI) x YD
- - -
s = S / YD (înclinaţia medie spre economie) c + s = 1 ; cI + sI = 1; sI = 1- cI
ir – rata reală a dobînzii in = ir + rata infţaţiei
in – rata nominală a dobînzii m – multiplicator investitional m = ∆Y/ ∆I ; ∆Y = m x ∆I
a – accelerator; a = ∆I/ ∆Y ; ∆Y = Q x ∆I

FORMULE

Y – venit total; C – cheltuieli totale; E – valoarea Y = C = E; E = C + I

produsului total. Y = C+S+Tn; E = C + I + G + Xn;
I – cheltuieli investiţionale ale firmelor I = E – C – G - Xn
S – economii ale menajelor Y = E; Y = C + S; E = C + I →
S = VPD – C; C+S=C+I→I=S
I identitate macroeconomica, model bisectorial
G – cheltuieli ale agentului public (achiziţiile) E=C+I+G
Tn – impozit net Tn = Tx – Tr
Tn = Y - C - S -Tn
Tn = Tx – Tr
Tx – impozitele, Tr - transferurile E, Y → I + C = S + Tn
II identitate macroeconomica, model trisectorial
Tn > G – sold pozitiv, profit bugetar, buget excedentar; Tn < G –
Tn – G – soldul bugetului de stat sold negativ, deficit bugetar.
Xn – export net Xn negativ – deficitul balanţei comeciale, sold negativ. Xn pozitiv
Xn = Ex – Im; Xn = Y – C – I - G – sold, balanţă pozitivă.
E = C + I + G + Xn
→ I + G + Xn = S + Tn III identitate macroeconomica
Y = C + S + Tn
Inj - injectări Inj = I + G + Ex
PIB = C + I + G + Xn (metoda fluxului de cheltuieli)
PIB – Produsul intern brut PIB = W + Πb + Ti (metoda fluxului de venituri)
(W – salarii, premii, asigurări sociale; Πb – profituri PIB = Σ VA + Ti (metoda fluxului valorilor adăugate)
brute; Ti – accizele, taxele vamale ) PIBE = C + I + C + Xn
Dy – deflator PIB, inflaţia PIBY = Salariul + Plata de arendă + Proficitul + Dobînda +
PIBpot = YI Amortizarea + Tn
(Yn)PIBn = Σ P0 + Q0
(Yr)PIBr = Σ P0 + Q1; PIBr = PIBn / Indicele preţurilor
Dy = Yn / Yr
PIB = VNB - soldul venitului din străinătate (SVS)
PIN – Produsul intern net PIN = PIB - Amortizare
PNB – Produsul naţional brut PNB = PIB ± SVS; SVS = Venituri str. – Costuri str.
VNB – Venitul naţional brut VNB = PIB + soldul venitului din străinătate
VNN – Venitul naţional net VNN = VP + asigurări sociale + impozite indirecte
VNN = VNB - Amortizarea
VPD – Venitul personal disponibil VPD = C + S
VPD = VP – Impozite personale; VPD = C+S
VP – Venit personal VP = VNN – asigurări sociale - impozite indirecte
Modelul AD-AS
PIB = AD Prof. ↑ - I ↑ - AD ↑ - direct
Masa mon. ↑ - Rata dob. ↓ - I↑ - C↑ - AD ↑ I ↓ - Rata ↑ - AD↓ - indirect
Pg↑ - (MD)Cererea masei mon. ↑ - Rata dob. ↑ - I↓ - Imp.↑ - AD↓ - indirect
AD ↓ (efectul ratei dobînzii bancare) Subv. ↑ - AD ↑ - direct
Pg↑ - (M / P) ↓ - C↓ - AD ↓ (M/P – capacitatea de G ↑ - AD↓ - direct
cump.) - (efectul efectul stocurilor monetare reale) G ↓ - AD↓ - indirect
Pg↑ - Im↑ - Ex ↓ - Xn↓ - AD ↓ (efectul exportului net)
AS = PIB – Ex - Im AS - YS
∆Y = ∆C – legea psihologică fundamentală a lui YD↑ - S↑ (mai mult) - legea psihologică fundamentală a lui
Keynes Keynes
Hexagonul magic: - crestere economică optimală; - Sector privat = Menaje + Firme
ocuparea deplină a braţelor de muncă; - asigurarea Sector public = Menaje + Firme + Agenţi economici
nivelului relativ stabil al preţurilor; - asigurarea Economie deschisă = Menaje + Firme + Agenţi economici +
echilibrului balanţei de preţ; - echitatea naţională; - Agenţi străini
mediul ambiant.
- cI = ∆C / ∆YD – înclinaţia marginală spre consum
c = C / YD (venit disponibil) Ca – consum autonom C = Ca+ cI x YD (funcţia consumului)
C↑ - S↓ caeteris paribus (venit stabil) S = -Ca + sI x YD = - Ca + (1- cI) x YD
- - -
s = S / YD (înclinaţia medie spre economie) c + s = 1 ; cI + sI = 1; sI = 1- cI
ir – rata reală a dobînzii in = ir + rata infţaţiei
in – rata nominală a dobînzii m – multiplicator investitional m = ∆Y/ ∆I ; ∆Y = m x ∆I
a – accelerator; a = ∆I/ ∆Y ; ∆Y = Q x ∆I