Sunteți pe pagina 1din 17

1. Definii consumul i descriei raportul dintre consum, economii i venit. Prezentai nclinaia medie i marginal spre consum.

Consumul reprezinta partea din venit cheltuita pentru cumpararea de bunuri si servicii destinate satisfacerii directe a nevoilor generale ale societatii. Raportul procentual dintre consum si venit poarta numele de inclinatie spre consum (rata a consumului). Exista 2 indicatori derivati: -inclinatia medie spre consum ( c) - care arata cate unitati de consum se pot C satisface cu o unitate de venit c = y -inclinatia marginala spre consum (c) care arata efectul modificarii cu o C unitate a venitului asupra consumului c' = y Economiile reprezinta surprusul de venit (y) peste cheltuielile de consum sau reprezinta partea din venit disponibil care este economisita. Raportul dintre S si y care se numeste inclinatia medie spre economii si care arata cu cat sporesc economiile la o crestere cu o unitate a sporului de venituri. 2. Definiia, obiectul de studiu i rolul disciplinei de macroeconomie. Macroeconomia studiaza fenomenele economice in ansamblul lor. Spre deosebire de microeconomie, care analizeaza procesele economice la nivel de firma, macroeconomia se ocupa cu analiza fenomenelor economice agregate si opereaza cu marimi si indicatori precum cererea globala, oferta globala, inflatia si somajul, politici macroeconomice etc, studiind legaturile dintre acestea. Macroeconomistii indeplinesc anumite functii precum studiul interactiunii variabilelor macroeconomice, efectuarea unor previziuni cu privire la evolutia acestora, oferirea unui suport de decizie autoritatilor politice. Macroeconomia include ansamblul proceselor economice care influenteaza viata si activitatea tuturor cetatenilor. 3. Prezentai elementele ce caracterizeaz dezvoltarea durabil. Exemplificai. Dezvoltarea economica durabila este o modalitate dinamica structurala si ascendenta a economiei care sa sustina progresul uman, nu numai la nivel national si pentru cativa ani, ci pentru intreaga planeta si pentru o lunga durata de timp. Principii pentru dezvoltarea durabila: -principiul egalitatii sanselor generatiilor viitoare -principiul politicii inegalitatii economico-sociale -principiul diversitatii vietii biologice si spiritual culturale -principiul suveranitatii populatiei. Dezvoltarea economica durabila este caracterizata de urmatoarele elemente: -compatibilitatea permanenta a mediului creat de om cu mediul natural -egalitatea sanselor generatiilor care coexista si se succed -interpretarea prezentului prin prisma viitorului -accentul pe ecologie si geoeconomie atunci cand se analizeaza problema bunastarii generale -gestionarea unor elemente precum controlul poluarii, incalzirii globale, sistemului educationat etc.

4. Definii piaa muncii, cererea i oferta de munc. Descriei piaa muncii din Romnia. Piata muncii reprezinta locul de intalnire al cererii de munca, reprezentata de solicitarile firmelor si ale institutiilor de a angaja forte de munca si al ofertei de munca reprezentata de forta de munca disponibila pe piata la un moment dat. Cererea de munca este reprezentata de nevoia de forta de munca pe care agentii economici o exprima pe piata muncii. Oferta de munca reprezinta factorul de productie disponibil la un moment dat pe piata muncii. Oferta este data de acei indivizi care cauta un loc de munca. 5. Definii stabilitatea financiar i artai cum poate fi msurat. Care este n opinia dumneavoastr cea mai eficient metod de msurare. Stabilitatea financiara este caracteristica unui sistem care se indreapta intotdeauna catre o stare de echilibru dupa ce a fost afectat de socuri interne si externe, un sistem care este capabil sa-si exercite functiile obisnuite de alocare a economiilor catre oportunitatile de investitii, de stabilire corecta a preturilor, si de asigurare a unui sistem de plati si decontari adecvat cu scopul de a asigura bunastarea economica. Pentru a atinge stabilitatea economica trebuie atinsa stabilitatea financiara. Mijloacele de masurare a stabilitatii economice sunt a) indicii agregati de stabilitate financiara IASF=IDF+IVF+FSI+ICEM ISAF- indicele agregat al stabilitatii financiare IDF- indicele de dezvoltare financiara IVF- indicele de vulnerabilitate financiara FSI- indicele ce arata solicitatea bancilor ICEM- indicele al climatului economic mondial b) sisteme de avertizare timpurie (EWS) care calculeaza probabilitatea aparitiei unei crize c) testele de rezistenta la socuri d) alte metode de masurare a stabilitatii. 6. Definii investiiile i explicai multiplicatorul i acceleratorul investiiilor. Intr-o economie de piata, economiile se transforma in investitii. Acest lucru are loc in mod direct de catre firme sau prin intermediul institutiilor financiare( bancile atrag economiile populatiei si le acorda sub forma unor credite de investitii firmelor). Influenta investitiilor asupra venitului se masoara cu ajutorul multiplicatorului investitiilor (k). k arata de cate ori sporul de investitii ( I ) este cuprins in sporul de venit ( y ). K arata practic ca venitul creste cu o marime de k ori mai mare decat sporul investitiilor. y k= I I + C y k= y C 1 k= 1 C y 1 1 = k= 1 c' s' y =

Nu numai influenta investitiilor asupra venitului este importanta pentru analistii macroeconomici ci si influenta consumului asupra investitiilor. Acesta este pusa in evidenta cu ajutorul acceleratorului inversitiilor (a) care exprima raportul dintre cresterea investitiilor si cresterea cereri de bunuri de consum. I a= . C 7. Definii datoria public i spunei ce implicaii are creterea sa. Analizai situaia Romniei. Datoria public reprezint totalitatea obligaiilor financiare interne i externe ale statului, la un moment dat, provenind din mprumuturi contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finanelor Publice, sau de autoritile administraiei publice locale de la diveri creditori, persoane fizice sau juridice rezidente sau nerezidente n Romnia. 8. Tipurile de cretere economic. Facei o scurt analiz pe exemplul rilor europene. Dezvoltarea economica implica in sine cresterea economica ceea ce duce la imbunatatirea rezultatelor pe termen lung si la transformarea structurii economiei Factorii determinanti ai cresterii economice reprezinta totodata piloni ai dezvoltarii. Dezvoltarea economica implica accentuarea laturii calitatice a acestor factori. Astfel, un stat dezvoltat se bucura de o calitate superioara a resurselor uname, de modalitati eficiente de exploatare a resurselor naturale, de capital si tehnologii de ultima generatoe. Toate acestea determina evolutia economica. Dezvoltarea economica este asociata procesului de trecere de la o stare de evolutie economica la una superioara caracterizata prin noi raporturi tehnico-economice si economicosociale ce apar in procesul de crestere. Indicatori ai dezvoltarii economice. Procesul de dezvoltare economica poate fii masurat sau estimat cu ajutorul unor indicatori de dezvoltare, uneori indici sintetici precum: -rata medie anuala de crestere a PIB-ului pe cap de locuitor -nivelul PIB-ului percapito -rata medie anuala de crestere demografica -rata investitiilor -raportul dintre capital si munca -ponderea sectorului serviciilor in PIB -infrastructura si servicii sociale -resurse de hrana -serviciul datoriei externe -indicele de calitate al vietii. Valorile indicatorilor sunt influentate de nivelul diferit de raspandire a resurselor economice intre state, de o capacitate diferita de valorificare a potentialului economic dar si de conditiile politice, istorice, traditionale. Caile dezvoltarii economice: -sporirea capitalului concomitent cu cresterea eficientei sale -perfectionarea managementului organizational -reducerea disparitiilor economice -promovarea pluralitatii formelor de proprietate si libertalizarea pietelor -incurajarea activitatiilor autoritare pentru folosirea capacitatilor de productie interna -incurajarea exporturilor.

Dezvoltarea economica durabila este o modalitate dinamica structurala si ascendenta a economiei care sa sustina progresul uman, nu numai la nivel national si pentru cativa ani, ci pentru intreaga planeta si pentru o lunga durata de timp. Principii pentru dezvoltarea durabila: -principiul egalitatii sanselor generatiilor viitoare -principiul politicii inegalitatii economico-sociale -principiul diversitatii vietii biologice si spiritual culturale -principiul suveranitatii populatiei. Dezvoltarea economica durabila este caracterizata de urmatoarele elemente: -compatibilitatea permanenta a mediului creat de om cu mediul natural -egalitatea sanselor generatiilor care coexista si se succed -interpretarea prezentului prin prisma viitorului -accentul pe ecologie si geoeconomie atunci cand se analizeaza problema bunastarii generale -gestionarea unor elemente precum controlul poluarii, incalzirii globale, sistemului educationat etc. 9. Enumerai instrumentele politicii monetare. Care este cel mai eficient instrument n cazul BNR? Politica monetara poate fi folosita ca politica aciclica atat prin instrumentul rata dobanzii cat si prin instrumentul cursul de schimb. 10. Definii piaa valutar la termen i piaa valutar la vedere. Enumerai caracteristicile lor. Piata valutara este piata pe care se desfasoara comertul cu monede straine (valute). Este totodata locul unde se manifesta cererea si oferta de valute si se formeaza pretul acestora exprimat in moneda nationala(cursul de schimb). Piata valutara la vedere este acea componenta a pietei valutare pe care tranzactiile se lichideaza in 48 de ore. Printre caracteristicile acestei piete se numara: -delocalizarea(legaturi directe intre banci) -locul esential al dolarului ca moneda de tranzactionare -exista si piete valitare localizate(banci centrale, burse de valori) Piata valutara la termen reprezinta acea componenta a pietei valutatre pe care agentii de vanzare cumparare de valuta se onoreaza la o data ulterioara(scadenta), fixata cu anticipatie si la un curs stabilit in momentul inchiderii tranzactiei. Caracteristici intalnite la piata valutara la termen: - CV t = CV V (curs valutar la termen) - CV t > CV V (prima, report) - CV t < CV V (pierdere, deport, discount). 11. Definii balana de pli i precizai care sunt cele dou importante componente ale sale. Balanta de plati reprezinta un document intocmit de catre autoritatile statului si care cuprinde inregistrarea sistematica a ansamblului incasarilor si platilor determinate de tranzactii materiale si financiare dintr-o perioada data, ale unei tari cu restul lumii. Inregistrarile efectuate in balanta de plati au la baza principiul contabilitatii in partita dubla. Balanta de plati are doua componente: contul curent sicontul de capital si financiar. 12. Enumerai implicaiile globalizrii. Suntei pro sau contra acestui proces? Reprezinta cresterea interdepentei economice prin cresterea valori si varietatii,tranzactilor internationale cu bunurii si servicii prin liberalizarea si accelerarea

fluxurilor de capital precum si printr-o difuzare mai larga a tehnologiei. Sunt pro acestui process deoarece inca din antichitate oamenii si-au exprimat dorinta de a avea o lume unita, mai ales din punct de vedere economic pentru ca acest lucru duce la prosperitate si la un progress tehnologic uimitor. 13. Descriei criteriile de la Copenhaga. Considerai c sunt suficiente pentru ca un stat s fac parte din UE. Consiliul European reunit la Copenhaga n anul 1993 a definit i precizat condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc rile asociate din Europa Central i de Est pentru a adera la Uniunea European, condiii definite sub forma unor criterii: 1) Stabilitatea instituiilor garante ale democraiei statului de drept, drepturilor omului, respectului i proteciei minoritilor. Potrivit prevederilor Constituiei, minoritile naionale pot fi reprezentate n Parlamentul Romniei i n organele locale. 2) Existena i funcionarea economiei de pia. n cadrul economiei de pia, echilibrul ntre cerere i ofert se stabilete prin jocul liber al forelor de pia. O economie de pia funcioneaz atunci cnd sistemul juridic, inclusiv reglementarea dreptului de proprietate, este pus la punct i gata s fie aplicat. Funcionarea economiei de pia este facilitat i de stabilitatea macroeconomic i de consensul forelor politice n adoptarea strategiei economice. Un sistem financiar bine dezvoltat i structurat i absena barierelor la intrarea i ieirea de pe piaa a agenilor economici contribuie i ele la funcionarea eficient a economiei de pia. 3) Capacitatea de a face fa presiunilor concureniale i forelor pieei. Se poate aprecia c nc de pe acum pot fi identificate cteva elemente care ofer indicaii n legtur cu capacitatea economiei naionale de a face fa concurenei agenilor economici comunitari. Este necesar un cadru juridic naional n care agenii economici s acioneze, asemntor cerinelor funcionrii Pieei Interne Unice. n industrie se mai menin nc sectoare energointensive care sunt dependente de importul de materii prime; costurile salariale i cu fora de munc sunt nc ridicate, restructurarea marilor combinate se face greoi. 4) Capacitatea asumrii obligaiilor ce i revin unui membru al Uniunii Europene. tranziia la economia de pia i la democraie trebuie s in pasul sau chiar s devanseze momentele cheie ale perioadei de tranziie n calitate de asociat al U.E.; elaborarea cadrului legislativ intern pentru democraie i economie de pia trebuie s dea prioritate acelor aspecte i elemente care fac posibil funcionarea Acordului European conform calendarului convenit; reformele legislative i instituionale trebuie s coboare n profunzimea structurii societii, ca o condiie a valorificrii avantajelor Acordului European; colaborarea politic cu U.E. deschis de prevederile Acordului European trebuie permanent consolidat cu aciuni concrete de cooperare comercial, economic i financiar, de natur s accelereze facilitile economiei; grbirea procesului de macrostabilizare economic; dezvoltarea cooperrii cu celelalte ri asociate ca o condiie a constituirii unei structuri compatibile cu cele existente n U.E. 14. Prezentai convergena real. Descriei decalajul existent ntre rile din vestul i respectiv estul Europei 1. Presupune diminuarea decalajelor dintre ri cu privire la: nivelul de dezvoltare condiiile de trai 2. Tratatul de la Maastricht nu menioneaz criterii explicite privind convergena real,

3.

care sunt ns la fel de importante pentru adoptarea euro Astfel de criterii de convergen real pot fi: nivelul PIB/locuitor structura ramurilor economiei naionale (% din PIB) gradul de deschidere a economiei volumul comerului exterior i gradul acestuia de integrare n UE costurile cu fora de munc

15. omajul: definie i evaluare (inclusiv indicatori), relevana ca indicator a ratei omajului n cazul Romniei. Somajul reprezinta dezechilibrul dintre cerere si oferta de munca, fiind inteles ca un excelent al ofertei raportat la cererea de munca Conditiile pentru ca o persoana sa fie inclusa in categoria somerilor sunt: -sa fie apta de munca -persoana respectiva nu munceste -persoana isi arata disponibilitatea pentru un loc de munca -persoana solicita un loc de munca. Calculul somajului poate fii facut -in marime absoluta( nr. de someri din cadrul unei economii) -in marime relativa(sub forma ratei somajului) 16. Prezentai consecinele inflaiei. Explicai de ce inflaia n Romnia a constituit o problem dup 1990. Inflatia poate determina o mai buna folosire a rezervelor, a capacitatii de productie si o reglare a rentabilitatii deoarece prin deprecierea banilor se diminueaza o parte din resursele materiale acumulate. Inflatia duce la schimbarea sensului utilizarii resurselor si defavorizeaza economiile si pe creditori. Inflatia limiteaza constituirea de fonduri banesti pentru extinderea afacerilor si diminueaza oferta de bunuri si servicii care nu mai au piata de desfacere. Inflatia pune in acord capacitatile cu nevoile reale de consum. Alte consecinte ale inflatiei: -creste costul materialelor pentru reglarea actualului dezechilibru economic -costul social si psihologic ridic. 17. Tipologia ciclurilor economice. Ciclul economic reprezinta perioada cuprinsa intre alternanta succesiva a fazelor de crestere a activitatii economice si o diminuare a sa. Exista doua mari categorii de cicluri economice:-cicluri generale si cicluri specifice. Ciclurile generale Avem 3 importante tipuri de cicluri economice in cadrul acestei categori: -ciclurile seculare sau de tip contractiv care sunt pe termen foarte lung si se considera ca au doua mari faze: expansiunea si constractia economica. Se considera ca factorii determinanti ai acestor cicluri sunt inventiile si noile tehnologii. Un astfel de ciclu are in medie 50 de ani, o faza de expansiune de aproximativ 20 de ani si o faza de constractie mai scurta, de 10 ani care culmineaza cu depresiunea economica pentru o persioada de alti 20 de ani. -cicluri jugulare dureaza intre 7 si 11 ani. Sunt cele mai intens studiate si prezinta tot 4 faze, la fel ca cele prezentate mai sus.

-cicluri economice pe termen scurt cu o durata cuprinsa intre 3 si 5 ani si care se bazeaza pe decalajul informational dintre producatori si consumatori Cicluri specifice care se desfasoara pe o perioada cuprinsa intre 15 si 25 de ani dar afecteaza numai anumite sectoare economice. 18. Cauze i forme ale omajului Somaj natural: -somaj de cautare- acea forma a somajului, independenta de vointa angajatilor si angajatorilor si care se datoreaza caracteristicilor generale ale economiei -somaj structural- apare in momentul in care anumite persoane care detin in prezent un loc de munca doresc sa-l schimbe, in perioada in care are loc tranzitia catre noul loc de munca este asociata acestui tip de somaj -somaj sezonier- este caracteristic anumitor sectoare economice precum agricultura si constructiile si poate avea la baza conditiile climatice sau rotatia anotimpurilor -somaj rezidual- este asociat unei incapacitati temporare de munca -somaj intermitent- apare in momentul in care conditiile economice sunt instabile iar angajatii procedeaza de obicei la incheierea unor contracte de munca pe durata determinata. Somaj involuntar -nu tine cont de vointa individului dar este influentat de ciclicitatea economiei si mai ales de scaderea cererii globale. In momentul in care activitatea economica se contracta, scad si salariile. In consecinta are loc o scadere a cererii de munca si se stabileste un nou echilibru, dar la o rata a somajului mai ridicata. Somaj voluntar -anumiti indivizi decid sa nu mai lucreze pentru ca salariul de pe piata nu corespunde cerintelor lor. 19. Cauze i forme ale inflaiei. Inflatia a aparut odata cu introducerea in circulatie a bancotelor, deoarece tiparirea acestora implica un cost scazut ceea ce permite statului in general sa creeze foarte usor moneda. Inflatia a devenit o problema majora dupa anularea convertibilitatii banilor in metal pretios. Formele inflatiei: -inflatia prin moneda-inflatia prin credite- se datoreaza cresterii substantiale a creditului in economie -inflatia prin costuri- apare ca urmare a cresterii costurilor de productie -inflatia importata -inflatia prin cerere- este una din cele mai importante forme ale inflatiei care se datoreaza stimularii in exces a crererii -inflatia prin oferta- include intr-o anumita marja inflatia prin costuri si este reprezentata sau determinata de cresterea preturilo datorate raritatii resurselor sau descoperirii unor materiale de productie moderne, a caror achizitie pune pe termen scurt presiune asupra preturilor de vanzare. 20. Definii dezvoltarea economic, prezentai indicatorii acesteia i exemplificai Dezvoltarea economica este asociata procesului de trecere de la o stare de evolutie economica la una superioara caracterizata prin noi raporturi tehnico-economice si economicosociale ce apar in procesul de crestere. Indicatori ai dezvoltarii economice. Procesul de dezvoltare economica poate fii masurat sau estimat cu ajutorul unor indicatori de dezvoltare, uneori indici sintetici precum: -rata medie anuala de crestere a PIB-ului pe cap de locuitor -nivelul PIB-ului percapito

-rata medie anuala de crestere demografica -rata investitiilor -raportul dintre capital si munca -ponderea sectorului serviciilor in PIB -infrastructura si servicii sociale -resurse de hrana -serviciul datoriei externe -indicele de calitate al vietii. Valorile indicatorilor sunt influentate de nivelul diferit de raspandire a resurselor economice intre state, de o capacitate diferita de valorificare a potentialului economic dar si de conditiile politice, istorice, traditionale. 21. Definii deficitul bugetar, factorii de influen i de ce este important gestionarea sa. Deficitul bugetar reprezinta cheltuielile efectuate si neacoperite din venituri bugetare. Gestionarea deficitului bugetar e importanta deoarece ofera informatii despre calitatea politicii fiscale si bugetare. Un deficit bugetar redus arata o guvernare performanta care in perioade de normalitate si crestere economica acumuleaza resurse in vederea sustinerii activitatilor in perioade de contractie. Un deficit bugetar ridicat produce dezechilibrari macroeconomice de tipul inflatiei. Factorii care influenteaza deficitul bugetar sunt: -consumul -cresterea deficitului de cont curent -cursul de schimb -evolutia investitiilor straine directe. 22. Definii bugetul, cheltuielile bugetare i descriei destinaiile cheltuielilor bugetare. Bugetul de stat este un document ce devine lege prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an veniturile si cheltuielile sau dupa caz numai cheltuielile in functie de sistemul de finantare a institutiilor publice. Bugetul de stat reprezinta o componenta majora a sistemului financiar datorita ponderii pe care o are in PIB sau rolul pe care il joaca in functionarea anumitor parghii financiare. Cheltuielile bugetare reprezinta sumele de bani pe care statul le foloseste pe baza veniturilor colectate pentru diferitele servicii sociale sau investitii cu caracter economic in vederea asigurarii bunastarii populatiei. O modalitate de clasificare a acestor chestuieli este: -cheltuieli pentru servicii generale- efectuate de stat pentru asigurarea functionarii investitiilor si administratiilor publice -cheltuieli pentru actiuni social-culturale -cheltuieli cu apararea -cheltuieli pentru actiuni economice. 23. Analizai factorii deteminani ai creterii economice. Care este n opinia dumneavostr cel mai important factor. Dezvoltarea economica implica in sine cresterea economica ceea ce duce la imbunatatirea rezultatelor pe termen lung si la transformarea structurii economiei Factorii determinanti ai cresterii economice reprezinta totodata piloni ai dezvoltarii. Dezvoltarea economica implica accentuarea laturii calitatice a acestor factori. Astfel, un stat dezvoltat se bucura de o calitate superioara a resurselor uname, de modalitati eficiente de exploatare a resurselor naturale, de capital si tehnologii de ultima generatoe. Toate acestea determina evolutia economica.

Caile dezvoltarii economice: -sporirea capitalului concomitent cu cresterea eficientei sale -perfectionarea managementului organizational -reducerea disparitiilor economice -promovarea pluralitatii formelor de proprietate si libertalizarea pietelor -incurajarea activitatiilor autoritare pentru folosirea capacitatilor de productie interna -incurajarea exporturilor. 24. Strategia de intire direct a inflaiei n Romnia i rezultatele sale Bancile centrale pot adopta diferite strategii de reducere a inflatiei, una din cele mai moderne fiind tintirea directa a inflatiei(TDI), BNR a adoptat o astfel de strategie in 2005. TDI inseamna: -urmarirea consecventa a tintei de inflatie si degrevarea completa a politicii monetare de sprijinire a altor obiective macroeconomice -consolidarea credibilitatii bancii centrale prin evitarea ajustarilor pe parcursul anului a tinei de inflatie initial anuntate -intarirea responsabilitatii bancii centrale fata de obiectivul asumat prin publicarea unui raport asupra inflatiei care sa includa o prognoza de inflatie. 25. Conceptul de pia n asigurri. Ce putei spune despre piaa asigurrilor din Romnia? Piata de asigurari reprezinta cadrul organizatoric si metodologic in care se realizeaza operatiile de asigurari, respectiv activitatea de asigurare. Operatorii specifici ai pietei sunt: asiguratorul si asiguratul. Parametrii pietei asigurarilor sunt :oferta si cererea. Oferta de asigurare este reprezentata de ansamblul produselor pe care companiile de asigurari le pun la dispozitia clientilor potentiali pe piata. Cererea de asigurari este reprezentata de manifestarea puterii de protectie impotriva riscurilor probabile dar incerte, din partea persoanelor fizice si juridice. Indicatorii pietei de asigurari -volumul primelor brute subscrise -rata daunei. 26. Prezentai instrumentele politicii fiscale. Ce msuri ai lua pentru consolidarea fiscal din Romnia? Stabilirea si colectarea veniturilor bugetare -modificarea cotelor de impozitare -largirea bazei de impozitare -modul de colectare a veniturilor Stabilirea destinatiilor bugetare. In acest sens se observa o corelatie importanta intre politicile fiscale bugetare si cele structurale: -stabilirea destinatiilor cheltuielilor bugetare -masuri sociale

27. Piaa valutar i operatorii pieei valutare

Piata valutara este piata pe care se desfasoara comertul cu monede straine. Este totodata locul unde se manifesta cererea si oferta de valute si se formeaza pretul acestora exprimat in moneda nationala. Operatorii pietei valutare a) Bancile si institutiile financiare dar si filialele financiare ale grupurilor industriale cae efectueaza operatiuni de schimb in nume propriu sau din ordinul clientilor lor. Observatii 1. doar anumite banci raman avtive tot timpul pe piata valutara 2. desi ca principiu de functionare piata valutara are un caracter nespeculatoriu in timp ce in realitate o buna parte din tranzactiile efectuate de banci sunt speculatorii. Caracterul speculatoriu se poate evidentia cu ajutorul pozitiei valutare. 3. notiunea de pozitie valutara e reprezentata de diferenta pozitiva sau negativa intre creantele si angajamentele in valuta ale unei banci. Pozitia valutara poate fii lunga dar si scurta sau inchisa. b) Clientela privata e reprezentata de firme comerciale si industriale, dar si institutii financiare care nu sunt autorizate sa efectueze operatiuni valutare. Tot aici intra si persoanele fizice. Observatie. Clientela privata poate desfasura tranzactii pe piata valutara doar rin intermediul caselor de schimb valutar si a bancilor. c) Firmele de brokeraj au o functie de intermediere pe piata valutara si sunt specifice mai ales pietei valutare anglosaxone. 28. Descriei contul curent. Explicai situatia Romniei. Contul curent include tranzactii reale cu -bunuri(exporturi si importuri de bunuri) -servicii( servicii financiare de genul asigurarilor si operatiunilor bancare, calatorii) -venituri si transferuri curente care pot proveni din munca sau din capital (salarii, dobanzi, dividende) Elementele principale ale contului curent a) balanta comerciala -se compara doar exporturile si importurile de bunuri b) balanta bunurilor si serviciilor -cuprinde balanta comerciala si importul si exportul de servicii(turism, transporturi, financiare) si veniturile din investirii efectuate in strainatate. c) balanta contului curent -include si transferurile, care nu au contrapartida in bunuri si servicii Relatii caracteristice S-I=BC BC=V-A BC+ FI + RES =0 S-economii I-investitii BC-soldul balantei platilor curente V-venituri totale A-gradul de absortie FI -modificarea volumului creantelor financiare asupra strainitatii RES -modificarea volumului creantelor monetare asupra strainitatii 29.Descriei contul de capital

Contul de capital reprezinta transferul de capital( ex. fondurile de la U.E.) Contul financiar curpinde 5 categorii a)investitii directe -se clasifica in functie de directia lor in investitii in economia nationala si investitii in strainatate b)investitiile de portofoliu -reprezinta plasamente efectuate pe pietele financiare pt o perioada mai lunga de timp c)alte investitii sub forma creditelor comerciale si imprumuturilor d)produse derivate(investitii financiare) e)active de rezerva(rezervele internationale ale unui stat) -cuprind disponibilitatile valutare, aurul monetar, DSF( drepturile speciale de tragere (moneda FMI)), si pozitia de rezerva la FMI.. Relatii caracteristice BC+FDI+NFB+ RES =0 BC-soldul balantei platilor curente FDI-investitii directe NFB-imprumuturi nete RES -modificarea volumului creantelor monetare asupra strainitatii Obs. Balanta de plati in ansamblu are intotdeauna un sold egal cu 0. 30. Descriei criteriile de la Maastricht i precizai care din acestea sunt ndeplinite n prezent de ctre Romnia Odata devenit membru UE, orice stat isi indreapta toate eforturile pt a indeplini criteriile de convergenta prevazute in Tratatul de la Maastricht avand ca finalitate participarea statului respectiv ca membru la Uniunuea Economica si Monetara si totodata la adoptarea monedei unice euro. Aceste criterii de convergenta sunt: -rata inflatiei sa nu depaseasca cu mai mult de 1.5 puncte procentuale media ratei inflatiei a celor mai bune 3 tari membre UE si care totodata se remarca si prin cea mai mare stabilitate a preturilor -deficitul bugetar sa nu depaseasca 3% din PIB -datoria publica sa nu depaseasca 60% din PIB -rata dobanzii nu trebuie sa fie mai mare de 2 puncte porcentuale fata de media ratei dobanzii pe termen lung a primelor 3 tari cele mai bune in acest domeniu -rata de schimb nu trebuie sa depaseasca marjele normale prevazute in SME(+/15%) 31. Prezentai categoriile de ageni economici i descriei circuitul economic de ansamblu. Agentii economici reprezinta persoane sau grupuri de persoane care indeplinesc prin participarea lor la viata economica anumite functii similare. Dupa activitatea pe care o exercita, avem unrmatoarele categorii de agneti economici: a)gospodariile sau menajele. Aici se regasesc persoanele fizice (familii) dar si intreprinzatori individuali. Functia lor principala este cea de consum dar gospodaria ofera totdata forta de munca necesara activitatii economice indeplinind astfel si o functie de productie. b)intreprinderile nefinanciare sau firmele: au ca principal scop producerea de bunuri si servicii dar indeplinesc totodata o functie de consum. c)institutii financiare: au rol important in finantarea economiei. Aici intra intermediarii financiari de genul institutiilor de credit si societate de investitii financiare dar si companii de asigurari. Acestea din urma transforma riscurile individuale in riscuri globale.

d)administratiile 32.Prezentai indicatorii de msurare a rezultatelor (creterii) economice Indicatori ai dezvoltarii economice. Procesul de dezvoltare economica poate fii masurat sau estimat cu ajutorul unor indicatori de dezvoltare, uneori indici sintetici precum: -rata medie anuala de crestere a PIB-ului pe cap de locuitor -nivelul PIB-ului percapito -rata medie anuala de crestere demografica -rata investitiilor -raportul dintre capital si munca -ponderea sectorului serviciilor in PIB -infrastructura si servicii sociale -resurse de hrana -serviciul datoriei externe -indicele de calitate al vietii. Valorile indicatorilor sunt influentate de nivelul diferit de raspandire a resurselor economice intre state, de o capacitate diferita de valorificare a potentialului economic dar si de conditiile politice, istorice, traditionale. 33.Politici antiinflaioniste. Exemplificai. Politicile antiinflationiste sunt adaptate in functie de factorii determinanti ai inflatiei. In cazul inflatiei prin cerere se incearca reducerea cererii agregate cu ajutorul urmatoarelor mijloace: inghetarea salariilor, incurajarea economisirii, cresterea impozitelor si taxelor directe, reducerea cheltuielolor publice, cresterea ratelor dobanzii. Pentru combaterea inflatiei prin costuri se cauta inlocuitori pentru energie si materiale prime scumpe, se procedeaza la blocarea preturilor si redistribuirea eficienta a produsului national. Majorarea productiei este cea mai importanta cale de combatere a inflatiei in acest caz. Pentru combaterea inflatiei prin moneda se poate proceda la cresterea ratelor dobanzii, crestetea rezervei minine obligatorii sau chiar la o reforma monetara. 34.Implicaii ale omajului i politici de combatere. Exemplificai Implicatiile somajului -inutilizarea unei parti din factorii de productie disponibili -scaderea intensitatii dezvoltarii economice conform legii lui Okun -sporirea cheltuielilor bugetare concomitent cu diminuarea veniturilor -reducerea veniturilor populatiei si reducerea consumului Politici de combatere a somajului -politici de stimulare a cererii fiscale, bugetare, monetare -sporirea investitiilor(efectul de multiplicare). 35.Factori declanatori ai crizelor financiare. Exemplificai - adoptarea unor politici mai restrictive cu privire la creditare si oprirea unui bubble economic creat pe fondul falsei impresii a unui capital disponibil destul de usor pe piata (criza din Mexin 1994) - coruptia din sistemul guvernamental care s-a imprumutat excesiv de pe pietele internationale si a demarat tot felul de proiecte publice de dezvoltare dovedite a fi ulterior mecanisme complexe de spalare a banilor la niel international( criza din Argentina 1999-2002) -probleme legate de deficitul comercial, deficitul guvernamental si inflatia accentuata(criza din Camerun 1980-2001)

-scaderea drastica a exporturilor de petrol si gaz catre Rusia si neplata taxelor si impozitelor de catre o parte insemnata de companii din sectorul energetic si industriei prelucratoare a dus la o criza indusa in Rusia in 1998. 36.Explicai fazele ciclurilor economice. Exemplificai pe situaia Romniei. Cele 4 faze importante ale ciclului economic sunt: -faza de expansiune(revigorare si boom) -faza de apogeu -faza de contractie -faza de depresiune Faza de expansiune incepe cu un fenomen de revigorare a economiei cand s-au gasit solutii pentru relansarea activitatii economice. Revigorarea survine prin reducerea preturilor in vederea lichidatrii stocului prin schimbarea tehnologiilor si a modului de gestiune a firmelor, dar si prin investitii din partea statului. Rata de crestere este cea mai ridicata in aceasta etapa, ceea ce face ca economia sa se indrepte catrea cea de-a 2-a faza a ciclului economic, si anume faza de apogeu. Faza de apogeu se caracterizeaza prin utilizarea la capacitate maxima a capacitatii de productie, aparand situatia de supraincalzire a economiei. In aceasta faza se acumuleaza anumite dezechilibre precum supraconsumul sau supraproductia. Daca este vorba de supraconsum, atunci el are la baza politici de creditare nesustereabila iar daca este vorba despre supraproductie, se acumuleaza stocuri care pe viitor vor duce la contractia activitatii economice. Apare astfel cea de-a 3-a faza a ciclului economic si anume, contractia. Declinul este asociat cu scaderea treptata a puterii de cumparare a cetatenilor, pe fondul cresterii ratei somajului. In aceasta faza, scad randamentele factorului de productie iar economia intra treptata intr-o faza de criza si uneori recesiune. Este cea mai nefavorabila perioada a activitatii economice ce implica costuri sociale si economice importante, puterea de cumparare este redusa, se pierd locurile de munca si apar miscarile sociale. Economia intra treptat in faza de depresiune, unde situatia economica este precara si se fac eforturi pentru gasirea unor solutii pentru iesirea din acriza, Aceste solutii ce urmeaza sa conduca la revigorarea activitatii trebuie oferite atat de mediul privat prin gasirea unor modalitati de gestionare eficienta a resurselor sau prin utilizarea unor noi tehnici de productie, dar si de catre stat prin intermediul investitiilor si crearea unui mediu economic propice dezvoltarii afacerilor. 37.Descriei politicile anticiclice. Exemplificai Utilizarea politicilor anticiclice este necesara pentru reducerea fluctuatilor activitatii economice. Aceste politici pot actiona atat pe partea cererii globale cat si pe partea ofertei globale. Principalele 2 politici economice utilizate pentru temperarea fluctuatiilor consumului sunt: politica fiscala si politica monetara. Politica fiscala poate actiona atat prin intermediul impozitelor si taxelor cat si prin intermediul cheltuielilor bugetare, astfel in perioada de expansiune a ciclului economic impozitele trebuie marite pentru a reduce cererea de consum privat iar cheltuielile bugetare trebuie efectuate pentru restabilirea echilibrului. In perioada de contractie, politica fiscala trebuie sa actioneze in sens invers: prin relaxarea fiscalitatii si prin cresterea cheltuielilor cu investitii publice. Politica monetara poate fii folosita ca politica anticiclica atat prin instrumentul rata dobanzii cat si prin instrumentul cursul de schimb. Rata dobanzii trebuie crescuta in perioada de expansiune pentru a tempera cererea de pe piata. La fel in cazul cursului de schimb, banca centrala trebuie sa intervina in vederea limitarii

aprecierii acestuia, in perioada de recesiune insa, poate avea loc o relaxare monetara prin reducerea ratei dobanzii care sa stimuleze creditarea in vederea relansarii activitatii. Politica fiscala si cea monetara reprezinta instrumente utile la dispozitia autoritatilor pentru a interveni asupra cererii globale si deci, a consumului. Astfel, in perioadele de expansiune economica, consumul trebuie temperat prin majorarea fiscalitatii si a ratei dobanzii iar in perioadele de contractie economica, consumul trebuie stimulat prin relaxarea fiscalitatii si stimularea creditarii. Aceste politici pot actiona insa si asupra ofertei globale stimuland-o in perioade de recesiune sau limitandu-i cresterea in perioade de boom economic. Printre politicile care actioneaza direct asupra ofertei globale se numara politica structurala, de reglementare si de supraveghere. Prin politica structurala se urmareste crearea unui climat de productie favorabil si stimularea unui mediu concurential care sa conduca la relansarea activitatii economice. Aceasta politica este eficienta mai ales in perioade de criza cand statul trebuie sa intervina pentru a relansa activitatea inclusiv prin investitii in infrastructura, favorabile dezvoltarii afacerilor. Politica de reglementare si supraveghere isi dovedeste eficienta mai ales in perioadele de expansiune. 38.Descriei mecanismele de transmitere a politicii monetare. Exemplificai cazul Romniei situaia recent. 1. Canalul preturilor Aceasta modalitate de transmitere a politicii monetare este pusa in evidenta in cadrul teoriei cantitative a monedei. Aceasta teorie face o analiza a raportului cauzal dintre masa baneasca si valoarea marfurilor pe de o partea, si nevoile puterii de cumparare pe de alta parte: M=PxY. 2. Canalul ratei dobanzii (modelul IS-LM) Om r y Y Om- oferta monetara r- rata reala a dobanzii y-institutiile Y-venitul national. 3. Canalul creditului Acesta deriva din faptul ca bancile joaca un rol important in cadrul sistemului financiar pentru ca rezolva probleme legate de asimetria informatiilor cu care se confrunta clientii. Om s C I Y Om- oferta monetara s- depozite bancare C- credite bancare Y-venitul national. 4. Canalul cursului de schimb Canalul de transmisie a politicii monetare reprezentat de influenta pe care variatiile cursului de schimb exercita asupra marimii nete a exporturilor a atras atentia economistilor. Acest canal incorporeaza si el efectele dobanzii, deoarece rata dobanzii bancare si a celorlalte plasamente denominate in moneda nationala si sporeste atractia depozitelor si celorlalte plasamente in valuta

Om r t EN Y 39. Descriei evoluia pieei de capital din Romnia din ultimii 15 ani. Piata de capital din Romania a cunoscut o dezvoltare latenta in 1990- si in prezent este mult mai putin avansata si performanta comparativ cu pietele de capital ale statelor din regiune. Cateva evenimente care au marcat evolutia pietei de capital au fost urmatoarele: -in 1992 s-a deschis si Bursa Romana de marfuri de la Bucuresti -in 1994 s-a deschis Bursa Monetar-financiara si de marfuri de la Sibiu -in 1995 la initiativa comisiei nationale a valorilor mobiliare a luat nastere Bursa de Valori Bucuresti, ca o piata de tranzactionare de rangul 1 -in 1996 a luat nastere Piata electronica RASDAQ ca o piata de rangul 2 unde conditiile de tranzactionare erau mai putin severe -un progres important in ceea ce priveste piata de capital din Romania a fost inregistrat in 1997 cat pe BVB a fost introdus primul indice bursier BET; acest indice are menirea de a centraliza evolutiile preturilor actiunilor de pe BVB -in 2000 a aparut BET-FI si BET-CE -incepand cu 2007 pe BVB se tranzactioneaza contracte derivate de genul contractelor FUTURES pe indici -in Romania din cauza faptului ca nivelul de capitalizare bursier este redus, semnalele pe care le transmite bursa catre economia reala nu sunt percepute de investitori ca niste semnale puternice iar efectele asupra economiei reale datorate caderii sau evolutiei pozitive a bursei se manifesta cu un decolaj temporar considerabil. -in 2000-2008 indicele BET a cunoscut un randament pozitiv si crescator, dupa care pe fondul declansarii crizei pietelor financiare de capital la nivel international, caderea a fost brusca. -in 2009 desi economia reala nu si-a revenit, capitalizarea bursiera a crescut, iar indicele BET a recuperat mai mult de jumatate din evolutia negativa avuta anterior. 40.Analizai cursul de schimb i factorii determinani ai acestuia. Exemplificai Cursul de schimb valutar reprezint apretul unei monede exprimat intr-o alta moneda. Operatiunea tehnica prin care se stabileste cursul valutar poarta numele de cotatie care poate fii cotatie -incerta ( presupune indicarea nr de unitati monetare nationale care revin la o unitate monetara straina) 1euro=4.2lei -certa ( presupune indicarea nr de unitati monetare straine care revin la o unitate monetara nationala) 1leu=0.23euro Doar 4 state din lume practica cotatie certa : Anglia, Irlanda, Noua Zeelanda, Australia. Indicatori: -indicele deprecierii respectiv aprecierii monedei cotatia certa t1/cotatia certa t0 [%] -deprecierea sau aprecierea cursului indicele-100% Cursurile formate pe piata la vedere sunt de doua tipuri 1. curs de cumparare: cursul la care o anumita banca sau casa de schimb este dispusa sa cumpere o anumita valuta 2. curs de vanzare: cursul la care o anumina banca sau casa de schimb este dispusa sa vanda o anumita valuta. Factorii determinanti ai cursului de schimb. Cursul depinde de raportul dintre cererea si oferta de valuta si de factorii care influenteaza acest raport. -volumul importurilor: cresterea volumului importurilor (bunuri si servicii achizitionate din strainatate) conduce la cresterea cererii de valuta necesare achitarii

importurilor ceea ce determina mai departe cresterea cursului valutei respectiv in raport cu valuta nationala (deprecierea monedei nationale) -scaderea volumului importurilor are o influenta in sens invers. -volumul exporturilor: cresterea volumului exporturilor este asociata cu incasar mai mari din partea firmelor autohtone in valuta, dar pentru a produce pe plan national, firmele respective trebuie sa vanda valuta si sa achizitioneze moneda domestica. Aceste tranzactii duc la cresterea ofertei de valuta in piata ceea ce conduce la reducerea pretului, adica a cursului valuta. In aceste condictii moneda domestica se apreciaza. Scaderea exporturilor are efect invers. Miscarile internationale de capitaluri -daca intr-o tara se constata cresterea volumului intrarii de capital pentru ca rata dobanzii este atractiva pentru investitori atunci valutele din afara sunt transformate in moneda nationala pentru a fii la aprecierea monedei nationale raportata la valutele in cauza. -iesirile de capital au efect invers. Asteptarile sau expectatiile investitorilor -in cazut in care contextul macroeconomic este unul favorabil, se asteapta intrari noi de capital, cresterea productivitatii si exporturilor, atunci sentimentul aparut pe aceasta piaa este unul pozitiv. -in aceste conditii aprecierea monedei nationale este amplificata de anticipiatii pozitive ale investitorilor ce cauta sa cumpere moneda nationala sperand ca la o data ulterioara, acesti lei vor valora mai mult pe piata valutara decat in prezent. Metode de determinare a cursului de schimb 1. cursul de schimb si rata inflatiei: teoria paritatii puterii de cumparare CVt = CVV A CV-curs de schimb, - rata inflatiei B 2. cursul de schimb si rata dobanzii: teoria paritatii ratelor dobanzii 1+ d2 CVt = CVV d-rada dobanzii. 1 + d1 41.Explicai i exemplificai n acelai timp, folosind metoda comparaiei, conceptele de globalizare i regionalizare 42.Comparai potenialele beneficii i pierderi implicate de procesul de aderare la zona euro. Alegei ca exemplu cazul Romniei i descriei planul de aderare sau drumul ctre euro a. reducerea costurilor pentru schimburile valutare Cnd un importator plateste pentru marfurile importate, trebuie sa converteasca la o banca, moneda nationala n moneda exportatorului sau n moneda convenita pentru contract. Banca va adauga un comision pentru operatiunea de schimb valutar efectuata. Pentru firmele care importa sau exporta un volum mare de marfuri ntr-un numar extins de tari, asemenea tranzactii de schimb valutar au si ele un volum nsemnat, deci si costurile vor fi ridicat, ceea ce determina recuperarea lor prin majorarea preturilor, costuri suportate de consumatori. Se estimeaza ca asemenea costuri s-au ridicat la circa 0,4% din PNB al tarilor membre. b. reducerea riscului valutar Cu toate ca n multe tari se lucreaza cu mecanisme flexibile ale cursurilor de schimb, tarile membre au stabilit limite de fluctuatie a cursurilor valutare si s-au putut pune n practica ajustari ale cursurilor n momentul cnd modificarile dintr-o tara erau mult mai mari dect n alte tari. Nesiguranta n ceea ce priveste nivelul viitor al cursului valutar al unei monede nationale a dus la o serie de riscuri ale importatorilor si exportatorilor. S-au gasit

metode de "hedging" al riscului valutar, prin contracte "forward" sau "futures", dar acestea au implicat costuri pentru participanti. c. prevenirea devalorizarilor competitive. Dupa cum se stie, n perioada dintre cele doua razboaie mondiale, tarile europene s-a angajat n actiuni care au fost denumite generic " devalorizari competitive. O tara si-a devalorizat moneda nationala pentru a sprijini cresterea exporturilor; partenerii ei comerciali au procedat la fel cu monedele lor nationale pentru a contracara masurile din tara partenera si a sprijini exporturile lor. Devalorizarea monedei poate fi o masura inflationista n decursul unei perioade, chiar si n tarile n care cursurile de schimb erau stabilite de catre autoritati si nu de fortele pietei. d. prentmpinarea unor atacuri speculative. Mecanismul valutar premergator monedei unice era vulnerabil din perspectiva atacurilor speculative; daca un speculator prevedea o devalorizare a unei monede nationale, el vindea imediat cantitati detinute din astfel de moneda. Daca un asemenea trend era vazut de mai multi jucatori de piata, confidenta n acea moneda ncepea sa scada, ceea ce forta guvernul tarii de origine sa o devalorizeze n continuare fortat, chiar daca aceasta nu era intentia initiala. Binenteles ca guvernele au actionat mpotriva speculatiilor cu moneda nationala prin majorarea dobnzilor, influentnd astfel cresterea detinerilor n moneda respectiva; dar reversul unei asemenea politici nu se lasa mult asteptat, cresterea dobnzilor ducnd la cresterea costurilor la mprumuturi, costuri care trebuie sa fie respectate de catre mprumutati, acestia putnd decide sa scada volumul activitatii si al investitiilor si deci sa influenteze negativ cresterea economica. e. moneda unica va favoriza extinderea si fuzionarea pietelor financiare. Acestea vor deveni mai lichide, adica se va opera pe termen scurt sau la vedere si va scadea mult sau de tot ponderea operatiunilor la termen. Prin urmare nu va mai fi nevoie de acoperire mpotriva riscului.