SUBIECTE EXAMEN ECONOMIE GENERALA

1. Definiti economia ca si componenta a sistemuui economic

Economia !ene"a# = domeniu al tiinelor economice
Iniial era cunsocut sub denumirea de economie politic
Economia elaboreaz, gestioneaz i folosete att concepte i legi riguroase care pot fi testate prin
raportare la realitatea economic evident (empiric, ct i !udeci de valoare prin care actele i faptele
economice sunt apreciate " tiina economic = sistem de tiine autonomizate, avnd ca domeniu de
cercetare economia in ansamblul ei (comple#, dinamic, $n continu diversificare%
$. %"eci&ati p"incipaee etape ae e'ou(iei !)n*i"ii +i +tiin(ei economice
%"ima etap# & gndirea antic greco'roman i asiatic, se $nc(eie spre sfritul sec% al )*III'lea &
contribuia epocal a lui +dam ,mit(
" +dam ,mit(, considerat printele tiinei economice, $n lucrarea -+vuia naiunilor. (/001 a reuit s
dea e#presie primei situaii clasice
" $n aceast perioad amintim i2 dezvoltarea i contribuia economistului,3%4ett5, care a efectuat primele
analize economice ale proceselor economice de ansamblu (6+ritmetic politic6%
A *oua etap# & sfritul sec% al )*III'lea i $nceputul sec% al )I)'lea
" 7avid 8icardo & -7espre principiile economiei politice i ale impunerii. (/9/0
" :% ;ar# & fondatorul de nou coal economic " un nou curent de gndire economic, -<apitalul. (=
volume
A t"eia etap# & /90> i marea recesiune mondial din /?=>
"s'au impus contribuiile colii istorice germane
" @r% Aist ' -,istem naional de economie politic. (/9B/ & a desc(is noi linii de abordare i analiz a
economiei $n general
" +lfred ;ars(all & -4rincipii ale economiei politice. (/9?> i .Canii, creditul i comerul. (/?D=
A pat"a etap# & /?D>'/?=> i sfritul secolului ))
" se impune dezvoltarea colii economice
,. Definiti mac"oeconomia si ma"imie sae a!"e!ate
Mac"oeconomia & ramur a economiei care cerceteaz mrimile globale dintr'o economie, numite
agregate, interdependenele de diferitele variabile globale ale economiei i sistemul economic al unei ri $n
totalitatea sa
;rimile agregate2
' cererea global
' oferta global
' indicele general al preurilor
' venitul naional
' oma!ul
' inflaia
' deficitul bugetar
' soldul balanei de pli e#terne
' datoria e#tern
-. Definiti mic"oeconomia si ma"imie a!!"e!ate
Mic"oeconomia ' ramur a economiei care studiaz unitile economice individuale, structurile i
comportamentele lor (gospodrii individuale, firme, bnci, administraii etc%, precum i interrelaiile dintre
aceste uniti elementare
7omenii prioritare2
' deciziile $ntreprinztorilor, ale unitilor ce susin oferta de bunuriE alegerile consumatorilor raionali
' funcionarea diferitelor tipuri de piee, ca relaii specifice $ntre vnztori i cumprtori
' eecul pieelorE remunerarea sau plata factorilor de producie
.. %"eci&ati conceptu *e economie po&iti'a
Economia po&iti'# ' evideniaz ceea ce este $n economie i ceea ce se poate $ntmpla dac va avea loc
un anume eveniment (endogen sau e#ogen, dac se vor produce anumite acte i fapte economice,
naturale, te(nico'tiinifice, politice, culturale
' se folosete de concepte instrumente i te(nici prin care faptele i actele economice
sunt cercetate, apreciate i ordonate pentru a se gsi regulile (legile desfaurrii lor $n timp i spaiu, $n
prezent i $n perspectiv
/. Definiti economia no"mati'#
Economia no"mati'# ' apreciaz activitile din perspectiva realizrii unei uniti benefice intre mediul
economic i cel natural, intre eficiena economic i ec(itatea social, intre interesele colectivittii umane
pe termen scurt i cele pe termen lung etc%
' arat cum ar fi bine s se desfoare activitile economice i ce ar trebui facut
pentru ca procesele economico'sociale s se $ncadreze $n normalitate%
0. Definiti si e1picati sc2im3u
,c(imbul $nseamn $nstrinarea rezultatelor propriei activiti, primind $n compensaie alte bunuri
necesare, inclusiv moned% ,atisfacerea trebuinelor prin autoconsum i satisfacerea lor prin intermediul
sc(imbului au coe#istat i coe#ist, dar, $n timp, raportul dintre ele s'a modificat $n favoarea sc(imbului%
<elor dou modaliti de satisfacere a nevoilor le corespund dou forme diferite de organizare i
desfurare a activitii economice2 economia naturala si economia de sc(imb%
4. Ca"acte"istici ae economiei natu"ae
,atisfacerea nevoilor umane se realizeaz din producie proprie, prin autoconsum (procesul de utilizare a
propriilor rezultate pentru satisfacerea nevoilor si este de D tipuri2 final si intermediar% Economia natural a
fost dominant $n condiiile unui nivel sczut de dezvoltare economic, cu o gam restrns de trebuine,
cele elementare (biologice fiind preponderente% @iecare productor avea o activitate diversificat,
producea o gam larg de bunuri ($n raport cu respectivul nivel de dezvoltare i cu sistemul de trebuine%
@iecare productor este izolat din punct de vedere economic de ceilaliE nivelul eficienei economice este
foarte redusE 6pentru ma!oritatea oamenilor, producia i consumul erau $mbinate $ntr'o singur funcie
dttoare de via6%
5. %"eci&ati ca"acte"isticie economiei *e sc2im3
8estrngerea economiei naturale a fost $nsoit de afirmarea i e#tinderea economiei de sc(imb pe msura
amplificrii nevoilor i mi!loacelor de satisfacere a lor, ca urmare a e#tinderii meteugurilor i apoi a
industriei, inaugurat de 4rima 8evoluie Industrial% Economia de sc(imb desemneaz acea form de
organizare i desfurare a activitii economice in care bunurile se produc Fn vederea vnzrii, obinndu'
se in sc(imb altele, necesare satisfacerii trebuinelor% Goate economiile contemporane funcioneaz ca
economii de sc(imb%
<aracteristici2 specializarea agenilor economici $n obinerea anumitor bunuri, autonomia i independena
economic a agenilor economici, piaa este instituia economic central, monetarizarea economiei,
legturile economice dintre ageni se desfoar sub forma tranzaciilor bilaterale de pia, bunurile
economice $mbrac forma de marf%
16. Mentionati pa"ticua"itatie m o*eu ui neoame"ican a economie i *e pia(#
' ,ectorul public care produce bunuri economice noncomerciale este negli!abil i are tendin de reducere
' piaa are rolul determinant $n circulaia bunurilor de la productor la consumator, ma!oritatea sc(imburilor
derulndu'se dup criteriile pieei
' baza politicii economice o constituie stimularea ofertei, iar $n deciziile adoptate prevaleaz reuita
individual i ma#imizarea profitului (financiar imediat (pe termen scurt
preurile bunurilor economice (inclusiv salariile depind $n msur determinant de condiiile aleatorii ale
pieei
' fiscalitatea este redus, iar implicarea direct a statului $n activitatea economic este negli!abil (cel puin
$n ceea ce privete administraia central
' un sistem de $nvmnt elitist, care tinde s funcioneze dup regulile pieeiE politici economice i sistem
de valori care $ncura!eaz consumulE grad redus de securitate economic fa de riscuri (oma!, boal,
srcie, problema proteciei fa de acestea fiind o c(estiune mai ales individual sau cel mult de caritate%
11. Mentionati pa"ticua"itatie m o*eu ui eu"opean a economie i *e pia(#
' mecanismul economic trebuie s se spri!ine pe pia, creia trebuie s i se asigure o ct mai mare
libertate de funcionare, $n principal $n ceea ce privete preurile i salariile
' mecanismele pieei nu pot $ns s determine singure ansamblul vieii sociale, i ele trebuie ec(ilibrate,
contrabalansate de un imperativ social postulat a priori, al crui girant trebuie s fie statul
' statul este aprtorul proteciei sociale i al liberei negocieri $ntre partenerii sociali%
1$. E1picati cu"3a ofe"tei *e munca
<urba ofertei de munc $ntr'o economie reflect ansamblul deciziilor alternative privind cantitate a de
munc pe care omul este dispus s o presteze $n funcie de salariu% <urba ofertei de munc este $n fond
curba de utilitate a venitului % <urba (!os ofertei este H'HI, reflectnd relaia direct dintre oferta de munc
i nivelul salariului2
Cantitatea de munc salariat oferit
1,. IDU7 *efinitie8 e'outia componenteo" si mentiona"ea componenteo" actuae
In*icato"u *e&'ota"ii umane'este un indicator comple#, pentru msurarea dezvoltrii economice%
Integratorul are trei componente de baz (componente actuale
Lon!e'itatea (sperana medie de via la natere care sintetizeaz influena a numeroi factori,
cum sunt evoluia strii de sntate a indivizilor, alimentaia lor, asigurarea condiiilor de locuit i
sanitare
ni'eu *e e*uca(ie(nivelul de cunotine de care dispun indiviziiE capacitatea lor de a comunica i
a participa la activitile economice i sociale Jivelul de educaie se msoar cu a!utorul datelor
privind proporia adulilor tiutori de carte i a celor care urmeaz efectiv $nvmntul de toate
gradele (procentul de colarizare
stan*a"*u *e 'ia(#, e#primat prin 4IC pe locuitor, indicnd mrimea medie a resurselor la care
cetenii au acces pentru a satisface nevoile unui trai decent% I7K reprezint rezultanta principalilor
factori de ordin economic, formativ'cognitiv i de distribuie social a bunurilor i serviciilor produse,
care contribuie la ceea ce se $nelege prin noiunea de dezvoltare uman i influeneaz (otrtor
condiia omului%
*alori (plafoane minime i ma#ime fi#e pentru fiecare dintre cele trei componente% +ceste valori sunt2
sperana de via la natere2 DL i, respectiv, 9L de aniE
gradul de alfabetizare a adulilor >'/>>ME gradul de cuprindere $n $nvmntul de toate gradele >'
/>>ME
standardul de via (444Nlocuitor2 />> 444 i, respectiv, B>%>>>O%
1-. Definiti %%%
444 reprezint paritatea puterii de cumprare a monedei naionale raportate la puterea de cumprare a
unui dolar $n ,tatele Knite ale +mericii
1.. E1picati ec2ii3"u si *e&ec2ii3"u pe piata muncii
Educaia i, implicit, investiia $n educaie par s asigure nu numai un avanta! competitiv $n ceea ce privete
ctigurile iniiale, dar i un 6premiu6 salarial care poate spori ulterior $n raport cu timpul petrecut pe piaa
muncii %
8iscul oma!ului $n raport cu nivelul de educaie% 8educerea acestui risc este mai mare de regul $n cazul
celor care investesc $n educaia secundar, unde decala!ul dintre ratele oma!ului corespunztoare acestor
persoane i cele cu un nivel superior de educaie este $n mod comparativ mai mic%
8ata de activitate $n raport cu nivelul de educaie% 7ecala!ele sunt mai mari $n cazul femeilor% Fn timp ce, $n
cazul brbailor, corelaia dintre rata de activitate i nivelul de educaie este mai puternic influenat de
diferenele $nregistrate $n rndul persoanelor vrstnice, $n cazul femeilor diferenele sunt relativ mari pentru
toate categoriile de vrst

1/. Ce este ofe"ta *e munca9
Hferta de munc reprezint resursele de munc de care dispune societatea la un moment dat i care se
delimiteaz pe baza urmtoarelor criterii2 salarizarea (remunerarea, posesia aptitudinilor fizice i
intelectuale necesare pentru o munc, cutarea susinut a unui loc de munc, precum i disponibilitatea
unei persoane de a ocupa imediat un loc de munc, adic de a presta un serviciu
10. E1picati efectu *e 'enit
Efectul de venit este raionamentul potrivit cruia o persoan salariat $nlocuiete timpul de munc cu timp
liber, atunci cnd salariul atinge un nivel care permite posesorului muncii s aib condiii de via apropiate
de aspiraiile sale% Efectul de venit presupune c persoana respectiv se bucur de o putere de cumprare
mai mare, datorit unor venituri mai mari, ceea ce $i d posibilitatea s cumpere mai multe bunuri, inclusiv
timp liber, i consider c utilitatea marginal a timpului liber este superioar utilitii marginale a bunurilor
ce le obine cu salariul suplimentar%
14. E1picati efectu *e su3stitutie
Efectul de substituie este raionamentul potrivit cruia o persoan salariat $nlocuiete o parte mai mare
sau mai mic din timpul su liber cu timp de munc suplimentar care are ca efect un venit mai mare% 4e
msur ce salariul orar crete, anumite persoane caut s lucreze mai multe ore deoarece, pentru ele
utilitatea marginal a salariului este superioar celei a timpului liber%
15. Ce este ce"e"ea *e munca9
Ce"e"ea *e munc# reprezint nevoia de munc salarial ce se formeaz intr'o economie de pia
concurenial la un moment dat sau pe o anumit perioad% <ererea de munca este e#primat prin
numrul locurilor de munc% <ondiia fundamental pentru incadrarea nevoii de munc in cererea de
munc este salarizarea sau remunerarea, astfel c persoanele care nu indeplinesc aceast condiie nu se
includ in cererea de munc, la fel ca i in cazul ofertei de munc% <ererea de munc depinde de dinamica
cererii de bunuri economice $n condiiile te(nice i organizatorice predominante, ca i de inteniile sigure
ale $ntreprinztorilor, manifestate ca stoc iNsau flu# bnesc, care se $ntlnesc cu un stoc iNsau flu# de
servicii reprezentnd oferta
$6. E1picati easticitatea ce"e"ii *e munca
Cu"3a ce"e"ii *e munc# este o curb cu pant negativ, reflectnd c firma va anga!a mai mult munc
dac salariile sunt mai mici i invers <urba (dreapta cererii reprezinta relaia invers dintre cererea de
munc i nivelul salariului
Ce"e"ea *e munc# are o anumit elasticitate, determinat, $n mod deosebit, de disponibilitatea unor bunuri
economice care pot fi substituite
Dinamica ce"e"i *e munc# depinde de evoluia cererii de bunuri economice i de factorii ce determin
elasticitatea acestei cereriE ponderea muncii $n totalul factorilor de producie, gradul de substituibilitate a
muncii cu ali factori de producie
Este de mare importan $n stabilirea salariilor% 7ac cererea pentru munc este elastic, antreprenorii vor
fi $n stare s prseasc cu uurin piaa i, de aceea, va fi dificil pentru fora de munc de a'i asigura
mrirea salariilor%
$1. Ce este capitau inteectua9
<apitalul intelectual reuneste capitalul uman si structural% Joiunea de capital intelectual a aprut $n lumea
afacerilor $n anii /??>% ,e referea la informaie, puterea minii pentru a obtine profit din combinaiile unice
ale capitalului intelectual i resursele corporale%
Investiia $n educaie este un determinant esenial al creterii i dezvoltrii economice contemporane%
<apitalul intelectual este moneda noului mileniu% @olosirea $neleapt a acestuia este c(eia succesului $n
era cunoaterii% Gocmai de aceea el poate fi privit ca valoare ascuns a unei organizaii pn de curnd
nemsurabil% In general, $n cazul femeilor, 6premiul6 corespunztor investiiei $n educaie pare s fie relativ
mai mic% ,'a $nregistrat un declin notabil $n nivelul de salarizare al persoanelor slab educate relativ la
lucrtorii cu nivel $nalt de educatie ($n Marea Britanie, $n SUA i $ntr'o mai mic msur $n Canada i
Suedia)
P+nga!aii nu se depreciaz% *aloarea lor pentru organizaie, atunci cnd sunt $ntelei i preuii, este de
neasemuit.
$$. E1picati "iscu soma:uui in "apo"t cu ni'eu *e e*ucatie
8educerea acestui risc este mai mare de regula in cazul celor care investesc in educatia secundara, unde
decala!ul dintre ratele soma!ului corespunzatoare acestor persoane si cele cu un nivel superior de educatie
este in mod comparativ mai mic
$,. Rata *e acti'itate ;n "apo"t cu ni'eu *e e*uca(ie
Aucrtorii cu un nivel superior de calificare au tendina de'a avea o rat de activitate mai mare% 7urata vieii
active este, $n cazul lor, mai mare comparativ cu a celor care au un nivel mai redus de educaie% <u foarte
puine e#cepii, rata de activitate i rata de participare pe piaa muncii pentru brbaii absolveni de studii
superioare sunt mai mari dect cele ale absolvenilor de liceu% 7ecala!ele sunt mai mari $n cazul femeilor% Fn
timp ce, $n cazul brbailor, corelaia dintre rata de activitate i nivelul de educaie este mai puternic
influenat de diferenele $nregistrate $n rndul persoanelor vrstnice, $n cazul femeilor diferenele sunt
relativ mari pentru toate categoriile de vrst
$-. Defini(i +i e1pica(i infa(ia
Def 12 Inflaia este fenomenul de cretere continu a preurilor sau de depreciere continu a valorii banilor
Def $2 Inflaia este o stare de generalizare a excesului de cerere, n care prea muli bani alearg dup prea puine
bunuri
7eclanarea fenomenului inflaionist poate fi urmarea importrii acestuia din alte economii, mai ales atunci
cnd moneda importatorilor e mai slab dect a e#portatorilor de inflaie
Fn mecanismul de producere a inflaiei distingem patru etape2 *ecan+a"e8 *e"ua"e8 e1tin*e"e +i
sta!na"e% 7eclanarea inflaiei este provocat de o serie de dezec(ilibre% +baterile cererii agregate $n
raport cu oferta ag regat, e#istena i lansarea continu pe pia a unor cantiti mari de bani,
dezec(ilibrul $ntre rata consumului i rata investiiilor, ma!orarea c(eltuielilor bugetare i creterea lent a
veniturilor (deficitul bugetar, creterea preurilor ca urmare a costurilor $n cretere i a zvonurilor e#istente,
intensificarea relaiilor de creditare prin crearea banilor de cont, concurena i diferena de productivitate la
productor, calitatea i strategia actului de guvernare, condiiile internaionale de racordare a economiei
naionale la economia mondial, sunt numai cteva dintre acestea%
$.. Defini(i fieca"e te"men< *efa(ia8 *e&infa(ia8 sta!fa(ia8 sumfa(ia.
- Deflaia este un proces monetar'material caracterizat prin scderea durabil, pe termen lung a nivelului
preurilor%
- Dezinflaia este un proces monetar'real care se manifest prin $ncetinirea durabil a ratei de cretere a
nivelului general al preurilor% Ea e#ist $ntr'o ar unde rata creterii preurilor este mai mic $ntr'un an, fa
de anul precedent% 7ezinflaia poate fi competitiv atunci cnd o ar reuete s aib o moned puternic
i o inflaie mai redus dect a rilor partenere%
- Stagflaia presupune creterea $n paralel a inflaiei i a oma!ului% Inflaia este rapid iar 4IC stagneaz
sau crete foarte lent%
- Slumflaia presupune o inflaie accelerat pe fondul scderii 4IC%
$/. E1picati efectee infa(iei
Inflaia duce la redistribuirea veniturilor i a averii membrilor societii% +stfel, $n urma creterii preurilor i
a devalorizrii banilor, cei care au recurs la credite pentru cumprarea de locuine vor putea ac(ita ratele
mai uor% 4entru cei care au un venit fi#, inflatia va avea un efect negativ prin deprecierea valorii banilor%
7e e#emplu, anga!atii vor primi acelasi salariu, dar preturile bunurilor cresc% $n rile cu economie de pia
sunt ma!orate salariile, pensiile, bursele, a!utoarele sociale etc%, pe msur ce are loc creterea ratei
inflaiei msurat cu a!utorul I4< (Indicele 4reurilor de <onsum
$0. E1picati "ata infa(iei
8ata inflatiei'e#prima, sub forma procentuala, evolutia inflatiei intr'o anumita perioada% 7e regula, rata
inflatiei se afiseaza in termeni anuali, in doua forme2 rata medie a inflatiei si rata inflatiei pe ultimele /D
luni(In 8omania, indicatorul la care CJ8 face referire de cele mai multe ori este rata inflatiei pe ultimele /D
luni
'masurarea inflatiei se face cu a!utorul indicatorilor de preturi2
Indicele preturilor de consum (I4<'masoara costul vietii, ofera informatii despre nivelul de trai dintr'
o tara% ;arimea costului depinde de c(eltuielile intr'o anumita perioada de timp (un an pentru
procurare de bunuri alimentare, nealimentare si servicii"Pcosul de piata al consumatorului.
Indicele preturilor de productie (I44'un indice al comertului, care in ,K+ se calculeaza urmarind
=B>> de bunuri
-7eflatorul 4JC.'indice al preurilor pentru $ntregul 4JC i se calculeaz ca un raport $ntre 4JC
nominal i 4JC real%
100
I
I I
r
1 t
1 t t

, unde I poate fi I4<, I44 sau deflatorul 4JC"sc(ema ratei inflatiei

$4. Men(iona(i tipu"ie *e infa(ie
7upa modul de functionare a mecanismului pietei, inflatia poate fi2
' desc(isa sau reprimata
In functie de ritmul de crestere a preturilor, inflatia este2
' moderata, galopanta, (iperinflatie
+steptarile inflationiste 2
- inflatie anticipata, neanticipata
<orelatia dintre ritmul cresterii preturilor si cel al salariilor creeaza2
- inflatie ec(ilibrata si inflatie dezec(ilibrata
In functie de cauzele inflatiei, aceasta poate fi2
- inflatie provocata de cerere si prin costuri
$5. %"e&entati cau&ee infatiei
Inflatia poate fi determinata de stat si banci, deoarece statul anticipeaz $n calculele sale creterea
preurilor i $i $ncaseaz veniturile fiscale i cotizaiile $n funcie de preurile crescute% <resterea fiscalitatii
si ridicarea ratei cotizaiilor sociale, relanseaza $n mod deliberat creterea preurilor% <reterea
contribuiilor sociale sau fiscale determina mrirea costurilor, provocand o cretere a preurilor, ceea ce
cauzeaza un nou nivel inflaionist%
H alta cauza este e#plozia preurilor materiilor prime importate, declansand cresterea costurilor% 4rin
crearea e#cesiv de moned, se d posibilitatea creterii preurilor%
,6. Ca"e sunt caie *e "e*uce"e a infa(iei9
' Evitarea crerii suplimentare de moned i deci limitarea creditului care va duce la creterea ratei
dobnzii% +ceasta poate fi o cale simplist deoarece o $ntreprindere creia $i este refuzat creditul renun la
o investiie% Krmarea va fi creterea oma!ului $naintea reducerii inflaiei% 7in practica rilor dezvoltate se
poate trage concluzia c politicile de austeritate monetar sunt eficace numai dac sunt aplicate pe o
durat suficient de mare i dac se accept un oma! ridicat%
' Aimitarea c(eltuielilor bugetare de ctre guvern ec(ivaleaz cu o comand social mai redus pentru
firme ceea ce va conduce la un oma! mai mare% 7ar nu e sigur c oma!ul mai mare va reduce inflaia
deoarece omerii fac presiuni asupra costurilor prin preteniile de ma!orare a a!utoarelor de oma!%
' Clocarea salariilor este o cale de stopare a inflaiei dar poate degenera $n conflict social generalizat%
' Efecte durabile $n lupta $mpotriva inflaiei se vor obine numai prin creterea productivitii muncii i prin
$ntrirea concurenei% <reterea productivitii poate fi susinut numai prin investiii $n te(nic nou,
cercetare, $n general $n progres te(nic% 4olitica bugetar a statului, trebuie orientat spre reducerea
deficitului bugetar, spre meninerea la un nivel a c(eltuielilor publice, $n perioada respectiv, i spre
ridicarea, $n anumite limite, a nivelului impozitelor i ta#elor, care s frneze creterea cererii i a preurilorE
,1. Sta3ii(i +i e1pica(i e!atu"a *int"e +oma: +i infa(ie
<and economia intra intr'un ciclu restrictiv in acest caz creste soma!ul, scade rata efectiv a inflatiei precum
cea inertiala, in final revenindu'se la rata naturala a soma!ului%
+tunci cand rata soma!ului deviaza de la rata sa naturala in general se sc(imba si rata inflatiei%7aca de
e#emplu rata efectiva a soma!ului se gaseste sub nivelul ratei sale naturale atunci inflatia va creste an de
an%+cest proces inflationist se opreste cand soma!ul revine la rata sa naturala%
<and rata soma!ului este mai mare decat rata sa naturala, inflatia va cunoaste procesul de reducere%Ea se
va stabiliza cand soma!ul efectiv se va gasi la nivelul ratei sale naturale%In astfel de conditii inflatia nu va
creste dar nici nu va scadea%7e aceea pe termen lung singurul nivel al soma!ului care se impaca cu o
inflatie stabila este rata naturala a soma!ului%
<oncluzii2
' E#ista un nivel al soma!ului pe care economia il va suporta pe termen lung( rata naturala a soma!ului, o
tara nu poate ramane mult timp sub rata naturala a soma!ului fara ca aceasta sa nu duca la declansarea
spiralei crescatoare a inflatiei
' ,e poate stapanii curba 4(illips pe termen scurt & actionand astfel ca rata soma!ului sa scada sub nivelul
ratei sale naturale, temporar va e#ista un soma! scazut dar va trebui suportata o inflatie crescatoareE este
valabil si reversul problemei & cu un soma! ridicat se poate reduce inflatia%
,$. Definiti etica si mentionati st"uctu"a no"meo" *e etica
Etica reprezinta ansamblul de valori i norme care definesc, $ntr'o anumit societate, omul de caracter i
regulile de comportare !ust, demn i vrednic de respect, a cror $nclcare este blamat i vrednic de
dispre
St"uctu"a no"meo"
expresia normativ ' spre deosebire de obinuine, orice norm presupune o acceptare i o asumare
contient a unui anumit comportament% E#presia normativ este caracterizat prin2
coninutul normei & modelul comportamental pe care $l solicit norma
forma expresiei normative & indic fora sau tria normei (distingem2 norme categorice & s nuQ , norme
ipotetice & dacQ, atunciQ i caracterul normei ' indicnd sensul atitudinii solicitate subiectului fa de un
anumit coninut normativ (distingem2 obligaii, interdicii, permisiuni
autoritatea normativ & acea putere sau instan care emite o norm, avnd capacitatea s impun
indivizilor respectarea ei prin persuasiune sau for% +utoritatea poate fi denominativ (biserica, guver,
parlament, prefectura etc% sau anonim (colectivitate
subiectul normei & acea clas de persoane creia li se adreseaz autoritatea normativ, cerndu'i sau
forndu'i s urmeze un anumit model de comportament (poate fi2 precizat sau neprecizat
domeniul de aplicare a normei & reprezint clasa de situaii sau de conte#te practice $n care autoritatea
normativ cere subiectului s adopte un anumit model de comportament%
sanciuni & consecine favorabile sau nefavorabile pentru subiectul aciunii normate, care decurg $n
conformitate cu avertismentele i prevederile autoritii normative din aplicarea sau $nclcarea regulii de
aciune%
,,. E!oismu in!ust
4erspectiva ma#imizrii avanta!elor nu este specific numai lumii afacerilor, ci apare ca o posibil viziune
general despre lume% +ceast viziune se numete egoism iar ideea sa de baz este aceea c fiecare
individ trebuie i $i este $ngduit s urmreasc, $n tot ceea ce face, $n primul rnd propria fericire, adic
$mplinirea dorinelor i satisfacerea intereselor sale personale%
<ompetiia nu este un scop $n sine, ci un sistem de relaii i interaciuni $ntre indivizi sau grupuri, $n cadrul
cruia toi agenii economici urmresc cele mai bune rezultate pentru fiecare% <ontrar aparenelor, cele mai
bune rezultate pot fi obinute nu printr'o atitudine constant agresiv, intind distrugerea celorlali competitori,
ci printr'o $mbinare inteligent de agresivitate concurenial i spirit de cooperare%
,-. Mentionati si e1picati etapee compe1uui *e ne!ocie"e
Etape 2 4renegocierea, negocierea propriu'zisa, postnegocierea, protonegocierea
1. 4renegocierea & are ca punct de plecare prima discuie sau comunicare, cnd ambii parteneri las s se
$neleag c ar fi interesai $n abordarea uneia sau a mai multor probleme% ,e $nc(eie atunci cnd se
consemneaz oficial interesul prilor $n abordarea problemei $n discuie%
$. Jegocierea propriu'zis & demareaz odat cu declararea oficial a interesului prilor $n soluionarea $n
comun a problemei pentru a realiza unele obiective i se concretizeaz $n adoptarea unei $nelegeri, de
cele mai multe ori scrise, ce conine msurile ce trebuie $ndeplinite pentru realizarea obiectivului $n cauz%
Este etapa dialogului $ntre prile participante, dialog ce se desfoar la masa tratativelor, fiecare parte
cunoscnd interesele fa de obiectul negocieriiE se prezint cereri i se fac oferte, se fac presupuneri, se
aduc argumente urmate de contraargumente, apar eventuale concesii, de cele mai multe ori reciproce% Kn
bun negociator este acela care, $n aceast etap, d dovad de prezen de spirit, de clarviziune, de sim
al oportunitii pentru a sesiza corect momentul concluziei i pentru a evita prelungirea inutil a discuiilor%
,. 4ostnegocierea & $ncepe $n momentul adoptrii $nelegerii, incluznd obiectivele ce vizeaz punerea $n
aplicare a prevederilor acesteia% 4oate avea loc i analiza rezultatelor reale ale operaiei respective
comparativ cu cele scontate, concluziile desprinse putnd reprezenta un eventual punct de pornire pentru
operaiuni viitoare, cu acelai partener%
-. 4rotonegocierea & const $n aciuni i reacii ale partenerilor de armonizare tacit a punctelor de vedere,
a atitudinilor, a intereselor% +ceste aciuni, continue i intense, se desfoar $n absena negociatorilor, $n
condiii bine determinate, constituindu'se $n semnale mar!atoare sau, dimpotriv, descura!atoare% Fntreg
cadrul creat de condiiile interne i internaionale, con!unctura economic i politic, atmosfera creat de
mass'media etc%, ce constituie de fapt etapa protonegocierii, are un rol deosebit $n finalizarea sau $n
blocarea tranzaciei, ele neputndu'se substitui procesului de negociere propriu'zis%
,.. Can* a"e oc comunica"ea eficienta in p"ocesu *e ne!ocie"e9
<omunicarea va fi mai eficient dac se ine cont de urmtoarele Psfaturi.2 R%';%Siltrop, ,%Kdall & P+rta
negocierii., Ed% Geora, Cucureti, /??9, p%0/'0D
1. @olosii argumentele ambelor pri i prezentai'v opinia la sfrit%
$. Fn ma!oritatea cazurilor, este folositor s v e#primai concluziile argumentului prezentat% 7ac, totui, avei de'a
face cu o audien foarte inteligent i putei oferi argumente convingtoare, este bine s lsai audiena s trag
singur concluziile%
,. 4rezentai'v argumentele $n acelai Plimba!. (cuvinte i e#presii folosit de audien%
-. Evitai folosirea ad!ectivelor cum ar fi Pbun., Pru., Piraional., Pscandalos., Pnecinstit. etc% +ceste cuvinte nu sunt
semnificative i desc(id calea unor argumente de prisos referitoare la ce $nseamn cinstit, raional %a%m%d%
.. Evitai folosirea generalizrilor% <uvinte ca Ptotdeauna., Pniciodat. i Pconstant. implic faptul c nu e#ist e#cepii
de la ceea ce afirmai%
/. <oncepei argumentele innd cont de auditoriul cruia v adresai% +pelarea la valori religioase, de e#emplu, poate
fi un lucru foarte convingtor pentru unele persoane, dar sunt ineficiente pentru persoanele care nu arat mare
$ncredere $n credina religioas%
0. @olosii mesa!e scurte i simple% Evitai vorbirea inutil% ;a!oritatea argumentelor sunt mai eficiente atunci cnd sunt
reduse la !umtate% Grecei rapid i cu $ncredere la subiect, nu batei cmpii%
4. Evitai diluarea argumentelor% Kn argument puternic are mai mult putere de convingere dect argumentele slabe%
Fn mod similar, nu v $ncon!urai cel mai bun argument cu argumente tangeniale sau cu o mulime de detalii%
5. 4rezentai prima dat argumentul cel mai puternic, dac dorii s convingei sau s captai interesul persoanelor
implicate $n discuie% +rgumentele prezentate $n mi!locul discuiei sunt greu de reamintit%
16. +dresai $ntrebri desc(ise (P7e ceT KndeT <ndT. i $ntrebri ipotetice (P<e s'ar $ntmpla dacQT.% +cestea v
pot a!uta s descoperii cum gndesc i simt celelalte persoane% Ju uitai c limba!ul sentimentelor i emoiilor este
deseori mult mai convingtor dect argumentele intelectuale%
11. 4rezentai argumentele i $ntrebrile $n mod logic i coerent% Fntrebrile trebuie s urmreasc o succesiune logic
i s nu necesite mai mult de o informaie o dat%
1$. 7ac este posibil, determinai alte persoane s reformuleze ideile i concluziile dumneavoastr% Fncura!ai
participarea activ la discuii%
,/. E1picati =*ominanta pute"nica> in p"ocesu *e ne!ocie"e
7ominanta puternica' manifestata de persoanele gata oricand sa impuna, sa orienteze si sa dea sfaturi,
c(iar si atunci cand nu e necesar, fiind dispuse oricand sa se afirme, sa stapaneasca, sa invadeze spatiul
si timpul comunicarii%,tilul lor de negociere este autoritar, orientat catre dominare, nefiind potrivit pt
negocieri amiabile, in care se aplica strategii de cedare, compromis sau cooperare%
,0. E1picati =stiu emoti'>in ne!ocie"e
Este caracteristic persoanelor la care dominanta este puternica si sociabilitatea ridicata%
4ersoanele cu acest stil sunt2
' E#presive, vorbesc repede, gesticuleaza mult, folosesc mainile si mimica fetei
' +u un comportament dinamic, orientat spre actiuni si risc
' ,unt atrase de relatiile informale si sunt refractare la cele oficiale
' ,unt empatice, au putere de convingere innascuta
4ersoanele cu stil de comunicare emotiv sunt, de regula, buni negociatori, fiind potrivite pt negicierile
bazate pe strategii de cooperare si compromis%
,4. Comunica"ea 'e"3aa si "ou ei in ne!ocie"e
<omunicarea verbala are un rol primordial, atat din punctul de vedere al segmentului de negociere pe care
il ocupa, cat si din punctul de vedere al continutului, elementele esentiale ce fac obiectul negocierilor
stabilindu'se prin dialog direct%
4rin comunicarea verbala sunt realizate o serie de activitati2
' Hbtinerea si transmiterea de informatii
' Eleborarea unor propuneri
' E#primarea unor opinii, convergente sau divergente
' ,tabilirea acordului si inc(eierea afacerilor sau a dezacordului, cu efectele sale de blocare a negocierilor
sau de amanare a acestora%
<omunicarea verbala este caracterizata si prin posibilitatea lansarii pe parcursul negocierilor a unor
propuneri originale care in multe cazuri pot debloca procesul, contribuind la finalizarea acestuia%
4t o comunicare desc(isa sunt recomandata cateva canale de comunicare indirecta2
' 7iscutii particulare sau secrete
' Uvonuri despre scaderi sau cresteri de preturi
' 8apoarte si analize publicate
' Informatii publicate prin mi!loace mass media
' ,curgeri de informatii
' Intermediari printr'o a ='a tabara
' Jote si documente pierdute sau lasate intentionat la indemana adversarului
H alta calitate & posibilitatea de a clarifica aspecte pe parcursul tratativelor ( testarea gradului de intelegere
a fenomenului si a concluziilor comune
4rin acest dialog fata in fata se pot realiza2
' 7escoperirea unor lucruri necunoscute si inlocuirea presupunerilor cu certitudini
' @ormularea unui dezacord prin lansarea unei noi intrebari
' Hrientarea negocierii in sensul dorit, fara a bloca procesul negocierii
' ,porirea increderii reciproce intre parteneri si eliminarea unor motive de suspiciune
' Identificarea opiniilor reale ale partenerului si luarea lor in considerare
' <larificarea anumitor aspecte, fie prin testarea gradului de intelegere al acestora de catre partener, fie
prin sublinierea unor concluzii%
4rincipala restrictii si e#igente ale limba!ului in negocieri2
' 8espectarea deplina a principiului politetii in e#primare
' 7ozarea vorbirii
' Evitarea intreruperilor si dezaprobarilor frecvente in timpul dialogurilor
' Evitarea concentrarii pe cuvine anormale, pe greseli gramaticale sau de e#primare
' <oncentrarea pe momentul respectiv
' Intrebarile sa fie desc(ise si directe%
,5. Lim3a:u co"puui in ne!ocie"e
H mare parte a informatiilor este comunicata non'verbal prin limba!ul corpului, cand oamenii zambesc, au
nasturii desc(eiati la guler sau isi dau (aina !os incep sa se simta bine in prezenta partenerului% Vesturi mai
putin evidente2 mutarea mai aproape de partenerul de negociere, incrucisarea mainilor si vorbirea inceata%
Knele dintre atitudinile si comportamentele dezvaluite de limba!ul corpului sunt2
' +scultarea activa & oc(i larg desc(isi si vioi, aplecarea usor inainte, palmele mainilor desc(ise si brate
intinse
' +parare & oc(i desc(isi si vioi, corp incordat, brate si picioare incrucisate, pumnii stransi
' 4lictiseala & aplecare pe spate, privirea pe ceas, miscarea degetelor
' Incredere & gesturi rela#ate , sedere dreapta
' 7eceptie & contact vizual minim, sc(imbarea rapida a vocii, acoperirea gurii atunci cand se vorbeste%
4rovocarea unei stari emotionale, prin devierea de la problemele reale si concentrarea asupra
sentimentelor, constituie o tactica imorala, utilizata insa in multe negocieri%
-6. Tipu"i *e pasamente a masa ne!ocie"io"
a pozitia de competitie & pozitie clasica in negocieri, partenerii plasati fata in fata, de o parte si de cealalta
a mesei% +vanta!ul libertatii de miscare si observarii partenerului, dar conduce usor la situatia in care
negociatorii raman fermi pe pozitie fiind necesara sc(imnarea pozitiei%+ceasta pozitie ridica problema
teritorialitatii si a parta!arii mesei intre zonele intime ale partenerului, tactica (artuirii prin invazia zonei
intime putand fi e#trem de eficace%
b pozitia de cooperare & -cot la cot. pe aceiasi latura a mesei recomandata atunci cand se urmareste
eliminarea suspiciunilor sau atenuarea caracterului conflictual al unei dispute%
c pozitia de colt & cel mai bun plasament la masa tratativelor, desi rar practicat% Hfera cele mai bune
posibilitati pt a sustine privirea si gesturile, stimuland crearea unei atmosfere prietenoase%4ersoana plasata
pe latura mare a mesei are un usor ascendenta asupra celeilalte%
d pozitia independenta & cei care nu doresc sa stabilesca un raport intre ei, nu doresc sa se a!unga la un
acord
e o combinatie tactia dintre variantele -pozitie de colt. si -fata in fata., pt negocieri protocolare, mai calme
si amiabile, recomandate interviurilor de recrutare a personalului%
4t cazurile in care negocierile sunt purtate in = sau mai multe persoane2
' -Gine partea adversarului. & negociatorul aflat in negocieri cu adversarul sau atrage la tratative un e#pert
te(nic etc punand adversarul in competitie cu e#pertul sugerand ca el ramane de partea adversarului
' -Auat la mi!loc. & negociatorul insotit de un asistent sau consilier care se afla de partea sa iar adversarul
singur
' -<lasic. & negociatorul impreuna cu asistentul ocupa aceiasi latura mare a mesei, partenerul singur
patrand in vedere ambii negociatori
4t negocierea in ec(ipa2
' <ompetitie fata in fata & recomandata pt negocierea cu delegatii straine
' 4lasament ad'(oc & faramitare a ec(ipei & negociere incomoda, greu de controlat
' 7ubla competitie la masa dreptung(iulara & sefii delegatiilor stau fata in fata in cele doua capete ale
mesei iar membrii delegatiilor fata in fata pe cele doua laturi lungi ale mesei
' 4lasamentul un -K. & negociatorii sefi alaturi in poz de cooperare
' ;asa rotunda & atmosfera mai rela#ata, linii de comunicare directa, atenueaza competivitatea%