Pentru fiecare definiţie indicaţi noţiunea respectivă:

1. Ştiinţă despre comportamentul uman din punct de vedere a corelaţiei dintre

necesităţi şi mijloacele limitate care pot avea utilizare diferită- microeconomia
2. Premisa conform căreia alţi factori, în afara celor utilizaţi la moment în analiză,
se consideră invariabili- presupunerea „in aceleasi conditii”
3. Semnifică insuficienţa bunurilor necesare pentru satisfacerea necesităţilor
umane-deficit
4. Situaţie a realităţii în ansamblu şi a părţilor ei componente care se
caracterizează printr-o stabilitate relativă -echilibru partial
5. Reflectă grafic dependenţa dintre preţul bunului şi volumul cererii din acest
bun-curba cererii
6. Bunurile pentru care creşterea preţului la unul din ele conduce la reducerea
cererii din celălalt -substituibile
7. Semnifică modificarea, cauzată de alţi factori în afară de preţ, a cantităţii
bunului pe care vânzătorii doresc şi au posibilitatea să o ofere pe piaţă-
modificarea ofeadica deplasarea curbei ofertei... daca S creste o deplasare
a curbei spre dreapta, daca S scade o deplasare a curbei ofertei spre stinga
8. Semnifică modificarea sub influenţa preţului (în aceleaşi condiţii) a cantităţii
bunului pe care cumpărătorii doresc şi au posibilitatea să o procure pe piaţă –
modificarea cantitativa a cererii
9. Principiul care exprimă dependenţa direct proporţională dintre preţul bunului şi
volumul ofertei (în aceleaşi condiţii)-legea ofertei
10. Exprimă dorinţa şi posibilitatea vânzătorilor de a propune pe piaţă un anumit
bun la un anumit preţ al acestuia-oferta sub aspect calitativ
11. Exprimă numărul de unităţi ale unui bun pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au
posibilitatea să îl procure la un anumit preţ într-o perioadă dată-cererea sub
aspect cantitativ
12. Exprimă corelaţiile care există între nivelul cererii şi factorii de influenţă –
curba cererii
13. Poate fi stabilit în cazurile în care preţul de echilibrul al pieţei nu acoperă
costurile suportate de către producătorii bunului respectiv-surplus-Pretul fixat
la un nivel superior pretului de echilibru
14. Exprimă cantităţile totale ale unui bun oferite pe piaţă la un anumit preţ într-o
perioadă dată-oferta globala
15. Se determină ca diferenţa dintre valoarea curentă şi cea precedentă a cantităţii
bunului solicitate pe piaţă-delta cererii , delta Qd
16. Exprimă modificarea relativă a volumului cererii dintr-un bun cauzată de
modificarea preţului bunului cu un procent- Elasticitatea cererii dupa pret
17. Cererea volumul căreia nu se modifică în cazul modificării preţului bunului-
cerere perfect inelastica
18. Bunurile pentru care coeficientul elasticităţii încrucişate a cererii are valori mai
mici ca 0;-complimentare
19. Oferta pentru care coeficientul elasticităţii după preţ are valori mai mici ca 1;-
relativ inelastica 0<€s<1
20. Bunurile pentru care coeficientul elasticităţii cererii după venit are valori mai
mari ca 1;- bunuri de lux
21. Semnifică modificarea utilităţii totale cauzată de modificarea cantităţii
consumate a bunului cu o unitate- utilitatea marginala MU
22. Curba care uneşte toate punctele de echilibru ale consumatorului ce corespund
diferitor niveluri ale venitului;-CURBA VENIT-CONSUM
23. Totalitatea curbelor de indiferenţă ale unui consumator-harta curbelor de
indiferenta
24. Combinaţia de bunuri ce corespunde punctului în care linia bugetară este
tangentă la curba de indiferenţă; -echilibrul consumatorului
25. Se determină ca raportul dintre preţurile bunurilor-panta liniei bugetului
26. Determină cantitatea maximă a unui bun pe care consumatorul o poate procura
în cazul când renunţă la procurarea altor bunuri-inclinatia marginala spre
consum
27. Echilibrul consumatorului care corespunde unui punct amplasat pe una din
axele rectangulare, în vârful unghiului format de aceasta cu linia bugetară-
echilibru unghiular
28. Bunuri pentru care curbele de indiferenţă ale consumatorului au forma unor
drepte. –bunuri perfect substituibile
29. Se defineşte ca un proces de transformare a unor bunuri (factori de producţie)
în alte bunuri (produse)-proces de productie
30. Reflectă dependenţa dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi
volumul maximal posibil al producţiei-functia de productie
31. Curba care determină toate combinaţiile factorilor de producţie ce permit
obţinerea aceluiaşi volum al producţiei- izocuanta
32. Volumul producţiei calculat la o unitate a factorului de producţie variabil-
produsul mediu
33. Semnifică creşterea volumului producţiei obţinută prin folosirea unei unităţi
suplimentare a factorului de producţie variabi - produsului marginal; pe tl
34. Determină numărul de unităţi ale unui factor de producţie care poate fi înlocuit
printr-o unitate a altui factor fără a cauza modificarea volumului producţiei -
rata marginala de substituire tehnologica a factorilor de productie
35. Perioada producţiei în cursul căreia firmele modifică cantităţile utilizate ale
tuturor factorilor de producţie –perioada lunga
36. Situaţia în care modificarea volumului producţiei corespunde modificării
cantităţilor utilizate ale factorilor de producţie- randament de scara
37. Costurile aferente utilizării factorilor de producţie aflaţi în proprietatea firmei-
costuri de productie
38. Costurile suplimentare necesare pentru majorarea volumului producţiei cu o
unitate-costuri marginale
39. Costurile mărimea cărora nu depinde de volumul producţiei fabricate-cost. fixe
40. Costurile necesare pentru fabricarea întregului volum al producţiei-costuri
totale (globale)
41. Dreapta care desemnează toate combinaţiile factorilor de producţie cărora le
corespunde acelaşi cost total-izocost
42. Costurile variabile calculate pe o unitate de produs-costuri variabile unitare
43. Se determină ca diferenţa dintre veniturile firmei şi costul contabil –profit
contabil
44. Reflectă modificarea veniturilor totale ale firmei cauzată de majorarea
volumului vânzărilor cu o unitate- venitul marginal
45. Poate fi determinat ca diferenţa dintre venitul marginal şi costul marginal-
profit marginal
46. Condiţie generală de maximizare a profitului aplicabilă pentru orice structură a
pieţei;MR=MC, profit marginal=0
47. Desemnează volumul producţiei la care firma nu înregistrează nici profit, nici
pierderi. –prag de rentabilitate
48. Piaţa pe care produsele omogene sunt oferite de un număr foarte mare de
firme-concurenta perfecta
49. Firma care nu poate influenţa preţul produselor proprii- firma competitiva
50. Semnifică modificarea venitului total al firmei concurente cauzată de
modificarea volumului vânzărilor cu o unitate-venitul marginal
51. Condiţia de maximizare a profitului, valabilă doar pentru firmele care activează
pe piaţa cu concurenţă perfectă; P=MC
52. Porţiunea ascendentă a curbei costului marginal al firmei concurente,
amplasată mai sus de punctul în care costul mediu variabil are valoare minimă-
profit mediu
53. Corespunde volumului producţiei la care preţul produsului este egal cu nivelul
minim al costului mediu variabil –Functia ofertei pe termen scurt=0 Qs=0
daca p=AVCmin atunci oferta pe termen scurt este egala cu zero
54. Situaţie în care pe piaţă există o singură firmă care produce un bun totalmente
diferit de al celorlalte, pe care îl oferă unui număr infinit de cumpărători-
monopol
55. Situaţie în care pe piaţă există un singur cumpărător, care poate procura un
produs nesubstituibil de la un număr infinit de vânzători- monopson
56. Pentru firma-monopolist este mai mic ca preţul;MR
57. Se înregistrează atunci când venitul marginal al firmei-monopolist este egal cu
0, iar elasticitatea cererii după preţ – cu -1; TR max
58. Presupune aplicarea de către firma-monopolist a diferitor preţuri la acelaşi
produs pentru diferiţi cumpărători- discriminarea prin pret
59. Situaţia în care firma-monopolist comercializează fiecare unitate a produsului
său la preţul cererii;-discriminare perfecta prin pret
60. Situaţia în care firma-monopolist comercializează toate unităţile produsului său
la acelaşi preţ; -monopol simplu
61. Exprimă pierderile pe care le suportă societatea în utilitatea netă datorită
faptului că cantitatea de produse oferite de firma-monopolist este sub nivelul
eficient (oferit în condiţii de concurenţă perfectă).-costul social al
monopolizarii
62. Presupune reducerea consecutivă a preţului de către fiecare din firmele care
activează pe piaţa oligopolistă – modelul „razboiului preturilor”
63. Grup de firme oligopoliste care au încheiat un acord privind volumul
producţiei în scopul exercitării controlului asupra preţurilor- cartelul
64. Oferă posibilitatea de a analiza comportamentul strategic al firmelor-teoria
jocului
65. Strategia care îi asigură firmei cel mai bun rezultat indiferent de acţiunile
concurenţilor;-strategia optima
66. Firma care stabileşte preţul pe piaţa oligopolistă, în timp ce alte firme doar
acceptă acest preţ;- firma lider
67. Situaţia în care două sau mai multe firme, capabile să exercite controlul asupra
preţului, concurează pe piaţa-duopol-oligopol
68. Structură a pieţei în cadrul căreia activează un număr relativ mic de firme mari-
oligopol
69. Structură a pieţei în cadrul căreia doar două firme oferă produse omogene-
duopol
70. Curbă a cererii din producţia firmei oligopoliste bazată pe presupunerea că
concurenţii vor accepta decizia acesteia de a reduce preţul şi nu vor accepta
decizia privind majorarea preţului- curba cotita
Pentru fiecare noţiune formulaţi definiţia corespunzătoare:
1. bun economic-orice obiect atit material cit si nematerial capabil sa satisfaca
anumite necesitati ale consumatorului sau sa fie utilizat de catre producatori
in scopurile respective
2. analiză marginală- abordarea metodologica aparuta in contextul examinarii
comporamentului de optimizare,respectiv de cautare a valorilor optime ale
anumitor variabile apte de a maximiza sau a minimiza valoarea altei
variabile.
3. piaţă-mecanismul prin intermediul careia producatorii si consumatorii
interactioneaza in scopul determinarii cantitatii ce urmeaza a fi schimbate si
a preturilor la care are loc schimbul; locul unde se realizeaza tranzactiile
dintre subiectii economici, unde se confrunta cererea si oferta si se manifesta
preturile.
4. model economic- sunt mecanisme intelectuale bazate pe teoriile ce permit
realizarea de estimari asupra efectelor ce pot fi urmate de schimbari in
anumite date reale
5. cost de oportunitate-valoarea celei mai bune dintre sansele sacrificate, la
care se renunta atunci cind se face o alegere oarecare. Cu alte cuvinte, el
masoara cea mai mare pierdere dintre variantele sacrificate, considerindu-se
ca alegerea facuta constituie”cistigul”.
-reprezinta avantajul dun cea mai buna posibilitatea alternativa nerealizata.
preţ relativ;
6. raţionalism economic-este o metoda de cercetare.Microeconomia
cerceteaza comportamentul rational al subiectilor economici. In cazul
consumatorilor acesta presupune maximizarea utilitatii, in cazul firmelor-
maximizarea profitului.
7. analiză funcţională- este o metoda foarte clara de cercetare a functiilor unui
produs, care evalueaza si ierarhizeaza toate caracteristicile acestuia. Aceasta
analiza a valorii de concepere a produsului identifica obiectiv functiile
acestuia prin metode specifice de analiza, urmarind sa enunta criteriile de
valoare, si sa identifice nivelul de flexibilitate pe piata.
8. variante alternative ale acţiunii- variante care se exclud reciproc.
9. firmă-unitate tehnico-economica care produce bunuri si servicii destinate
pietii
10. adoptarea deciziilor economice-presupune alegerea uneia din variantele
alternative ale actiunilor economice.Alternative sunt numite variantele care
se exclud reciproc.
11. variabile exogene -acele ale caror valori ce trebuiesc luate de realitate
12. cost de producţie- cheltuieli necesare pentru producerea unui bun/serviciu.
13. atomism economic -este o metoda de cercetare .Microeconomia se
concentreaza asupra celor mai simple unitati economice care adopta si
realizeaza decizii in activitatea economica proprie.Astfel de unitati nu pot
fisupuse divizarii ulterioare in actiuni comporatamentul oricarui grup de
subiecti economici e tratata drept rezultata a actiunilor unitatilor economice
distincte.
14. cererea- cantitaea de bunuri si servicii pe care cumparatorii vor sa le
achizitioneze pt un pret anummit.
Aspect calitativ-dorinta si posibilitatea de a procura un anumit bun la un
anumit pret al acsetuia
Aspect cantitativ- determina numarul de unitati ale unui bun pe care
cumparatorii sunt dispusi si au posibilitatea sa le procure la un anumit pret si la
un moment dat.
15. volumul ofertei- determina nr de uniteti ale unui bun care vor fi oferite pe
piata la un anumit pret si la un anumit moment de timp
16. echilibrul pieţei-Qs=Qd cererea=oferta-egalitatea cantitatii oferute cu
cantitatea vinduta
17. echilibru static-
18. “plafonul” preţului - Nivel maxim de pret stabilit de catre stat ce nu poate
fi depasit, dar in limitele caruia se pot practica preturi mai mici.Pretul plafon
este opusul preturilor minime stabilite de guvern.
19. legea cererii - ea stabileste dependenta invers proportionala dintre cerere si
pret.
20. curba ofertei-legea ofertei stabileste dependenta direct proportionala dintre
nivelul ofertei si cel al pretului. Sub influenta modificarii pretului se
modifica si volumul ofertei , fiind vorba despre o deplasare pe aceeasi curba
a ofertei.
21. funcţia ofertei Qs= f(P)-aspect cantitativ
S= f(P,Pc, Ps, Pf, C, T, Pe, Im...)-sun aspect calitativ
22. cererea globală(agregata)-ansamblul cererii din partea tuturor
cumparatorilor si la toate bunurile si serviciile
23. bunuri tip Giffen.- bunuri indispensabile existentei,strict necesare omului
24. modificare relativă a preţului.-Delta P-
25. elasticitate- masura in care raspunde cantitatea ceruta sau oferita dintr-un
bun la modificarea pretului aceluias bun sau la modificarea altor conditii
economice
26. cerere relativ elastică 1<€<∞
27. elasticitate încrucişată a cererii- raportul modificarii procentuale a
cantitatii cerute dintr-un bun ca urmare a modificariiprocentualea pretului
pentru alte bunuri, clelalte conditii raminind neschimbate
28. ofertă perfect inelastică €s=0 etunci curba ofertei este paralela cu axa oy
29. bunuri de primă necesitate--bunuri a ccaror elasticitate dupa venit este mai
mare ca zero si mai mica ca 1
30. utilitate- Utilitatea desemnează capacitatea reală sau presupusă a unui bun
de a satisface o trebuinţă umană (de producţie, de consum, de informaţie. De
asemenea, utilitatea exprimă aprecierea bunului din partea consumatorului,
satisfacţia pe care i-o creează acestuia folosirea unui bun.
31. curbă de indiferenţă - Este locul geometric al combinatiilor posibile de
cantitati de bunuri care-i aduc consumatorului aceeasi utilitate.
-ea determina combinatia de bunuri ale caror utilitati totale sunt egale
32. linie bugetară- totalitatea combinatiilor posibile de alegere a
consumatorului in limita bugetului disponibil(cantitatea maximala de bunuri
care poate f cumparata cu venitul disponibil si la preturile existente)
33. echilibrul consumatorului-echilibru dinte venitul acestuia si varianta
optima, care se stabileste in punctul in care curba de indiferenta este
tangenta cu linia bugetara
34. rata marginală de substituire a bunurilor-reprezinta cantitatea de bunuri
y la care consumatorul poate renunta in schimbul achizitiei nei unitati
suplimentare din bunul x, astefel incit utilitatea resimtita de subiectul
economic sa ramina neschimbata.
35. curba “preţ-consum”-uneste toate punctele de echilibru al consumatorului
ce corespund diferitor preturi ale bunului . Ea arata cum cosul de consum
format din bunul x si bunul y se modifica in functie de pretul bunului x.
36. utilitate ordinală-admite doar posiilitatea unor comparari calitative ale
utilitatilor de care consumatorul benefeciaza consumind anumite bunuri
37. spaţiul bunurilor
38. echilibru intern al consumatorului-situatia in care consumatorul, in starea
de echilibru, procura am bele bunuri .
39. harta izocuantelor- o totalitate de izocuante ce corespund diferitor volume
ale productiei
40. factori de producţie complementari-adica acei care se completeaza
reciproc
41. perioadă scurtă a producţiei-perioada de productie in cursul careia
cantitatile utilizate a unor factori de productie nu se modifica
42. extindere la scară a producţiei
43. efect descrescător al extinderii la scară a producţiei.-odata cu cresterea
cantitatii consumate dintr-un bun utilitatea totala sporeste din ce in ce mai
incet , iar utilitatea marginala scade
44. costuri contabile-cheltuielile necesare pe care le face intreprinderea pentru
a achizitiona factorul de productie de la alti agenti economici, adica costurile
explicite precum si amortizarea care face parte dun costurile implicite
45. costuri variabile-costuri pe termen lung care se modifica. Depind de
volumul productiei VC= TC-FC
46. costuri economice- cuprinde costul explicit si cheltuielile factorilor
proprii(costuri implicite), dar care nu sunt reflectate in evidenta contabila
cum ar fi pamintul si cladirile care se cuvin pt folosirea capitalului poropriu
47. economii interne la scară- reflecta o situatie de scadere a costului mediu
pe termen lung in urma cresterii dimensiunilor intreprinderii si/sau a
volumului de productie
48. venit total=Q*P
49. venit mediu=Venit total/Q
50. profit economic- Diferenţa dintre veniturile şi costurile înregistrate într-o
anumită perioadă de timp, incluzând drept costuri cheltuielile, costurile de
oportunitate şi profiturile ordinare. profit normal- reprezinta minimum de
profit pe care o firma trebuie sa-l obtina
51. profit mediu. =Profit total/cantitat
Determinaţi afirmaţiile corecte şi incorecte (argumentaţi fiecare răspuns):
1. Serviciile nu pot fi considerate bunuri economice;F-orice obiect material si
nematerial care satisface necesitatile
2. Într-o economie de piaţă preţurile au un rol nesemnificativ în soluţionarea
problemelor ce ţin de amplasarea resurselor-F
3. Preţul unui bun poate fi exprimat doar în unităţi monetare -A
4. Analiza microeconomică se bazează pe presupunerea că comportamentul
oricărui subiect economic este raţional-A
5. Dacă preţul unui bun va creşte vânzătorii îl vor oferi pe piaţă în cantităţi
mai mari-A dependenta direct proportionala
6. Dacă preţul unui bun se va reduce, iar influenţa altor factori ai cererii nu se
va modifica consumatorii îl vor procura în cantităţi mai mari-A dependenta
invers proportionala
7. Dacă pentru un bun va fi stabilit “plafonul” preţului, pe piaţa respectivă
volumul cererii va fi egal cu volumul ofertei-“plafonul” preţului -F Nivel
maxim de pret stabilit de catre stat ce nu poate fi depasit, dar in limitele
caruia se pot practica preturi mai mici.Pretul plafon este opusul preturilor
minime stabilite de guvern.
8. Majorarea veniturilor consumatorilor conduce la creşterea cererii din toate
bunurile-F se majoreaza consumul de bunuri de lux si si din cele inferioare,
din cele inferioare scade
9. Bunurile inferioare sunt bunuri de o calitate joasă-A
10. Modificarea preferinţelor consumatorilor conduce la deplasarea pe aceiaşi
curbă a cererii, iar creşterea veniturilor – la deplasarea de pe o curbă a
cererii pe alta-F in cazul modificarii preferintelor curba cererii se va deplasa
si in cazul cresterii veniturilor se va deplasa daca e vorba de bunuri normale
in sus, daca e vorba de bunuri inferioare in jos, daca sunt bunnuri neitre nu
se deplaseaza
11. Reducerea preţului unui bun conduce la creşterea cererii din bunurile
substituibile pentru acest bun;-F Pu↓↔Du↑↔Dm↓
12. Stabilirea nivelului minim al preţului este convenabilă pentru vânzătorii
bunului respectiv-A
13. Curba cererii permite stabilirea preţului minim pe care cumpărătorii sunt
dispuşi şi au posibilitatea să îl achite pentru o anumită cantitate a bunului-F
stabileste pretu maxim
14. Curba cererii perfect inelastice este o dreaptă orizontală fata de axa
cantitatii-F este o dreapta verticala
15. Cu cât mai mulţi substituenţi există pentru bunul dat cu atât este mai înaltă
elasticitatea după preţ a cererii din el-A
16. Dacă odată cu creşterea preţului bunului oferit pe piaţă veniturile
vânzătorilor se reduc, cererea din acest bun este relativ elastică;F
17. Coeficientul elasticităţii după preţ a cererii exprimă modificarea relativă a
preţului bunului datorită modificării cantităţii solicitate-F exprima
modificarea cantitatii in cazul modificarii pretului cu o unitate
18. Corelaţia dintre două bunuri (substituibile sau complementare) poate fi
stabilită, dacă este cunoscută elasticitatea încrucişată a cererii-A
19. Dacă două bunuri sânt perfect substituibile, ambele au aceiaşi elasticitate a
cererii după preţ;-F
20. Dacă preţul unui bun creşte vânzătorii devin mai sensibili la modificările
acestuia—F consumatorii devin mai sensibili la modificarea acestuia
21. Dacă elasticitatea după preţ a cererii dintr-un bun este constantă şi egală cu
-1, majorarea ofertei le va permite vânzătorilor să-şi majoreze veniturile;F-
este un profit maxim cind elasticitatea= -1
22. Un impozit indirect este suportat în întregime de producători, dacă cererea
din bunul respectiv este perfect elastică după preţ;-F
23. Curbele de indiferenţă ale unui consumator rational nici odată nu se
intersectează-A curbele de indiferenta a oricarui consumator nu se
intersecteaza nicioadata
24. Orice modificare a preţurilor conduce la modificarea înclinaţiei liniei
bugetare-F
25. Utilitatea totală pe care o capătă consumatorul creşte odată cu creşterea
cantităţii consumate a unui bun normal -F
26. În starea de echilibru a consumatorului utilităţile marginale ale tuturor
bunurilor sunt egale-F in starea de echilibru care reprezinta si combinatia
optima –este formata din combinatia de bunuri care ii aduc consumatorului o
utilitate maximala
27. Curbele de indiferenţă au înclinaţie negativă şi sunt convexe faţă de originea
sistemului de coordonate-A
28. Combinaţiile de bunuri amplasate pe curbe de indiferenţă mai îndepărtate de
originea sistemului de coordonate sunt preferate combinaţiilor amplasate pe
curbe mai apropiate-A deoarece acestea ii aduc o utilitate mai mare
consumatorului
29. În orice punct al curbei de indiferenţă rata marginală de substituire a
bunurilor este egală cu raportul preţurilor celor două bunuri-F este egal cu
raportul MU-utilitatilor marginale ale bunurilor
30. Pentru bunurile de primă necesitate curba lui Engel este o dreaptă orizontală
cu axa cantitatii;-F o linie verticala
31. Curba cererii dintr-un bun poate fi construită în baza curbei “preţ-consum”-
A-comportamentul consumatorului corespunde legii cererii
32. Dacă produsul marginal al factorului variabil devine negativ, volumul total
al producţiei se va reduce-A MP<0 ↔Q↓
33. Dacă produsul mediu al factorului variabil se reduce, volumul total al
producţiei de asemenea se reduce; A, AP↓↔MP<AP
34. Aplicarea unei tehnologii de fabricare mai performante se va reflecta într-o
nouă funcţie de producţie;-A
35. Acţiunea legii productivităţii marginale descrescânde se manifestă doar
atunci când cantităţile utilizate ale tuturor factorilor de producţie se modifică
în aceeaşi mărime. -A
36. Costul economic, de regulă, depăşeşte costul contabil-A
37. Costurile medii variabile cresc odată cu majorarea volumului producţiei-A
38. Majorarea volumului producţiei conduce la creşterea costului fix total-F
conduce la majorarea costurilor variabile
39. Costul marginal este egal cu costurile medii în cazul în care acestea din
urmă înregistrează valori minime;-A MC=ATC minim↔ATCmin
40. Efectul crescător al extinderii la scară a producţiei condiţionează creşterea
costurilor medii pe termen lung-A
41. Modificarea costului fix determină modificarea echivalentă a costului
marginal-F costul marginal este influentata doar de costul variabil
42. Curba costului marginal poate fi derivată atât din curba costului total, cât şi
din curba costului variabil-A
43. În condiţiile unor salarii constante între costurile medii variabile şi produsul
mediu al factorului-muncă există o dependenţă direct proporţională-A
44. Curba costului marginal este crescătoare la toate nivelurile producţiei-F
45. Costurile totale pe termen lung se formează din costuri fixe şi costuri
variabile.-F
46. Cererea din producţia firmei concurente este perfect inelastică;-F este
perfect elastica
47. Pentru firmele concurente venitul marginal este egal cu preţul produselor- A
maximizarea profitului MR=MC
48. Firmele concurente obţin profit economic pozitiv atât pe termen scurt, cât şi
pe termen lung-F doar pe TS
49. Dacă pentru piaţa cu concurenţă perfectă se stabileşte „plafonul” preţului,
firmele vor majora cantitatea oferită pe piaţă - A
50. Venitul marginal al firmelor care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă
depăşeşte preţul;-F MR=P
51. Volumul producţiei ce maximizează profitul total al firmei coincide cu
volumul producţiei la care costul mediu total are valoare minimă;-A TP=P-
ATCmin
52. Dacă P > AVCmin pierderile din continuarea activităţii depăşesc costul fix-
F firma pierde mai mult cind isi va intrerupe activitatea
53. Pe termen lung firma îşi continuă activitatea dacă P ≥ AVCmin-A
54. Pentru aşi majora profitul total firma-monopolist poate stabili diferite preţuri
pentru diferite pieţe-A
55. Cererea din producţia firmei-monopolist este perfect inelastică;-F relativ
elastica
56. Orice discriminare prin preţ este ilegală-F
57. Adoptând decizii privind preţul şi volumul vânzărilor firma-monopolist ia în
consideraţie reacţia posibilă atât a cumpărătorilor, cât şi a concurenţilor-F
58. Deoarece firma-monopolist nu are concurenţi pe piaţă, venitul marginal ai ei
depăşeşte preţul produselor - A
59. Statutul de monopolist îi permite firmei să obţină profit economic în orice
situaţie-A
60. Surplusul consumatorilor dispare dacă firma-monopolist aplică o
discriminare perfectă prin preţ. -F
61. Dacă pe piaţa oligopolistă una din firme modifică preţul şi/sau volumul
vânzărilor consecinţele se resimt în profitul concurenţilor-A in profitul
tuturoro firmelor
62. „Războiul preţurilor” este de lungă durată şi le permite firmelor să-şi
majoreze profiturile-F este de scurta durata si obtin profituri doar firmele
lider
63. Funcţia de reacţie stabileşte volumul producţiei ce maximizează profitul
unei firme în dependenţă de preţurile stabilite de alte firme – F, reprezinta
nivelul ofertei care maximizeaza profitul pt orice nivel al ofertei firmei
concurente
64. Comportamentul cartelului în cadrul pieţei este similar comportamentului
unei firme-monopolist –F e cooperare
65. Existenţa mai multor modele ale oligopolului se explică prin numărul relativ
mare al firmelor pe piaţă;--F, nr relativ mic de firme mari
66. „Războiul” preţurilor are consecinţe nefavorabile pentru consumatorii
bunului oferit de firmele oligopoliste;- F
67. Pe piaţa oligopolistă fimele obţin permanent profit economic pozitiv-F
68. Pe piaţa cu concurenţă monopolistică diferenţierea produselor similare ale
diferitor firme poate fi subiectivă sau obiectivă-A poate fi reala sau aparenta
69. Pe piaţa cu concurentă perfectă firmele oferă produse mai variate decât pe
piaţa cu concurenţă monopolistică-A
 70. Pe piaţa cu concurenţă monopolistică oferta globală este asigurată de un
număr relativ mare de firme-A
71. Pe piaţa cu concurenţa monopolistică produsele fiecărei firme sînt un
substituent perfect al produselor altor firme-F
72. Stabilind preţul şi volumul vînzărilor firmele care activează pe piaţa cu
concurentă monopolistică iau în consideraţie reacţia posibilă a concurenţilor-
F
73. Pentru firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică venitul
marginal este mai mic ca preţul-A
74. În starea de echilibru pe termen scurt firmele care activează pe piaţa cu
concurenţă monopolistică obţin un profit mai mare decît cel normal-A
75. Dacă pe piaţa cu concurenţă monopolistică cererea se va reduce după
stabilirea echilibrului pe termen lung, unele firme vor fi nevoite să
părăsească piaţa;-F

Întrebări alegere multiplă

1. Care din următoarele noţiuni nu ţine de obiectul de cercetare al
microeconomiei?
raritatea bunurilor.
2. Care din următoarele noţiuni este obiect de cercetare al microeconomiei?
producerea automobilelor şi dinamica preţului pe piaţa respectivă;
3. Care din următoarele caracteristici nu vizează economia de piaţă?
proprietatea privată;
4. Analiza marginală presupune că decizia adoptată de către un subiect
economic va fi optimă pentru el doar dacă în urma realizării ei:
avantajele marginale sunt egale cu costurile marginale;
5. Problemele economice fundamentale (ce? cum? când? pentru cine?)
necesită soluţionarea lor:
în orice economie, indiferent de organizarea social-economică şi politică a
societăţii.
6. Costul de oportunitate al unui cinematograf construit recent include:
valoarea bunurilor producerea cărora a fost sacrificată pentru a construi
cinematograful;
7. Piaţa unui bun se află în echilibru dacă:
volumul cererii este egal cu volumul ofertei;
8. Dacă cererea şi oferta pe piaţa unui bun se majorează:
a) va creşte cantitatea bunului comercializată pe piaţă;
b) preţul de echilibru nu se va modifica;
9. Să presupunem că într-un oraş curba cererii pentru biletele la un concert
de muzică simfonică s-a deplasat spre dreapta. O astfel de modificare poate
fi cauzată de:
reducerea tarifelor la serviciile hoteliere;
10. Care din următorii factori nu influenţează oferta individuală?
numărul vânzătorilor pe piaţă;
11. Echilibrul parţial pe piaţa unui bun se analizează ţinând cont de cererea
şi oferta pe:
piaţa bunului respectiv;----- SE REALIZEAZA LA NIVELU UNEI
SINGURE PIETI
12.Curba cererii dintr-un bun s-a deplasat de la Do la D1:
P

S Pa↓=Qa↑ =Qc↑

D1
Do

Q
O astfel de modificare a cererii poate fi cauzată de:
reducerea preţurilor la bunurile complementare pentru bunul dat;
13. Dacă între volumul cererii dintr-un bun şi preţul acestuia există
dependenţă invers proporţională, bunul respectiv poate fi apreciat ca:
bun obişnuit;
14. Coeficientul elasticităţii după preţ a cererii dintr-un bun, fiind egal cu -2,
semnifică următoarele:
dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul cererii se va reduce cu 2%
15. Dependenţa cererii dintr-un bun de venitul cumpărătorilor este descrisă
prin funcţia Qd = 3 x I. Care este coeficientul elasticităţii cererii după venit
în această situaţie? 3
16. Elasticitatea după preţ a cererii dintr-un bun se află într-o dependenţă
invers proporţională de:
preţul bunului;
17. Reducerea ofertei unui bun conduce la majorarea:
a) volumului cererii din bunul dat;
b) cererii din bunurile substituibile pentru bunul dat.
18. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Q d = 2100 – 4P. La ce preţ
veniturile vânzătorilor vor înregistra valoare maximă?
525;
19. Producătorii de produse agricole au majorat volumul vânzărilor, dar ca
urmare veniturile lor s-au redus. O astfel de situaţie poate fi explicată
prin:
cererea relativ inelastică din produsele agricole;
20. Când piaţa unui bun se află în echilibru atât cererea, cît şi oferta sînt
relativ elastice. Care din următoarele modele grafice reflectă această
situaţie? D S

Q
21. Sucurile de mere şi prune sânt bunuri substituibile. Ce puteţi spune despre
coeficientul elasticităţii cererii sucului de mere în raport cu preţul sucului
de prune?
Daca avem bunuri substituibile atunci avem o elasticitate a cererii
incrucisata mai mare ca 0 €>0 respectiv raportul Qx/Py>0 odata
cu cresterea Px rezulta o scadere a lui Qx si respectiv o crestere a lui Qy
22. Teoria comportării consumatorului presupune că orice consumator:
a) are gusturi şi preferinţe
b) dispune de venituri limitate;
c) are ca scop maximizarea utilităţii de care beneficiază consumând anumite
bunuri;
d) toate răspunsurile precedente sunt corecte.
22. Înclinaţia liniei bugetare a consumatorului semnifică:
combinaţiile de bunuri pe care consumatorul le poate procura.
23. Merele şi perele se vând pe piaţă la acelaşi preţ. Consumatorul doreşte să
maximizeze utilitatea de care beneficiază consumând ambele fructe. Ce
sfat îi veţi da?
să aleagă combinaţia de mere şi pere pentru care rata marginală de substituire
este egală cu 1;
24. Pentru un consumator curba “venit-consum” este orientată în sus spre
dreapta. În acest caz se poate afirma că:
bunul de pe axa orizontală este inferior
25. Pentru un pachet de unt consumatorul este dispus să plătească 15 u.m. La
magazin el află că preţul pachetului constituie 10 u.m. Care este surplusul
consumatorului în acest caz? 5;
26. Rata marginală de substituire a două bunuri este egală cu 5 indiferent de
cantităţile consumate ale acestora. În acest caz se poate afirma că:
a) bunurile sunt perfect substituibile;
27. Care din şirurile de valori ale utilităţii totale ilustrează legea utilităţii
marginale descrescînde: 100, 200, 280, 340, 380;
28. Merele şi prăsadele se vând pe piaţă la acelaşi preţ. Consumând un măr
consumatorul obţine o utilitate suplimentară mai mare decât în cazul când
consumă o prăsadă. Cum va proceda consumatorul pentru a maximiza
utilitatea de care beneficiază?
a) va consuma mai multe mere;
29. Preţul bunului X este egal cu 50 u.m., iar al bunului Y – 25 u.m. Care este
în acest caz cantitatea bunului Y pe care consumatorul o poate procura,
dacă va renunţa la o unitate a bunului X? 2;
30. Pentru un consumator două bunuri sunt perfect substituibile. Dacă preţul
unuia din ele va creşte considerabil consumatorul:
va reduce consumul acestuia; Px creste rezulta ca Qx scade si rezulta
ca Qy creste
31. Orice funcţie a utilităţii stabileşte corelaţia dintre: U=F(Qx, Qy)
a) combinaţiile de bunuri şi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul;
32. Un consumator consideră echivalente pentru el 8 ziare şi 3 reviste sau 6
ziare şi 4 reviste. Care este în acest caz rata marginală de substituire a
ziarelor prin reviste?
0,5.
33. Ca urmare a reducerii preţului bunului X consumatorul a majorat
cantitatea consumată a acestuia şi, concomitent, a redus cantitatea
consumată a bunului Y. În acest caz se poate afirma că:
a) bunul X este un bun normal;
34. Pentru un consumator curbele de indiferenţă au înclinaţie pozitivă. În
acest caz se poate afirma că:
a) nici un răspuns precedent nu este corect.------ curbele de indiferenta au
inclinatie negativa(panta descrescatoare)
Px
35. Să presupunem că MRSxy < Py pentru orice combinaţie a bunurilor X şi
Y. Ce cantitate a bunului X va procura consumatorul în starea de
echilibru?
Echilibru la consumator este cind Mux/Px= Muy/Py
Consumatorul nu va renunta la bunul y in favoarea bunului x deoarece pretu
bunului x este prea mare modificarea preturilor celor 2 bunuri ( Px↑ Py↓) ar
putea deplasa consumatorul spre echilibru intern
36. Orice izocuantă ilustrează:
a) volumul producţiei care pot fi obţinute prin utilizarea diferitor cantităţi
ale factorilor de producţie;
37. Corelaţia dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul
producţiei obţinute se exprimă prin:
a) funcţia ce descrie procesul de producţie respectiv;
38. Care din următoarele afirmaţii referitoare la produsul total (Q), mediu
(AP) şi marginal (MP) al factorului de producţie este incorectă?
a) AP atinge nivel maxim înaintea lui Q; Apmax=Mpmax MP=O
Qmax
b) Q are valoare maximă atunci când MP = 0;
39. Funcţia de producţie are forma Q = 5 x K 2/3 x L1/2. Ce efect al extinderii la
scară a producţiei determină funcţia dată? crescător; 2/3+1/2=1,16>1
40. În care din următoarele situaţii acţionează legea productivităţii marginale
descrescânde?
a) nivelul tehnologiei de fabricare nu se modifică;
41. Care din relaţiile de mai jos exprimă rata marginală de substituţie
tehnologică a factorilor de producţie?
a) creşterea producţiei raportată la creşterea cantităţilor utilizate ale
factorilor de producţie;
42. Care din aprecierile de mai jos exprimă productivitatea marginală a unui
factor de producţie?
a) creşterea volumului producţiei cauzată de creşterea cantităţii utilizate a
factorului cu o unitate (în aceleaşi condiţii);
43. Care din următoarele funcţii de producţie se caracterizează printr-un
efect descrescător al extinderii la scară a producţiei?
a) Q = 3K0,4 x L0,5. 0.4+0.5=0.9<1
44. Pentru o firmă funcţia de producţie are forma Q = A (K + 3L)2, iar
coeficientul înzestrării muncii cu capital (K/L) este egal cu 4. Care este în
această situaţie rata marginală de substituţie tehnologică a factorului-
capital prin factorul-muncă? 1/4;
45. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea costului
marginal al producţiei?
a) ΔVC : ΔQ; MC=delta TC/deltaQ; =deltaVC/delta Q
46. Pentru o firmă dependenţa costului total de volumul producţiei fabricate
are următoarea interpretare grafică:

TC

Într-o astfel de situaţie se poate afirma că:

a) costul mediu total şi costul marginal nu se modifică;
b) modelul grafic reflectă dinamica costului total pe termen scurt;
47. Pentru a minimiza costul total al producţiei firma trebuie:
a) să procure factorii de producţie la acelaşi preţ;
b) să asigure egalitatea dintre costurile fixe şi cele variabile;
c) să utilizeze cantităţi egale ale factorilor de producţie;
d) să utilizeze factorii de producţie astfel încât produsele marginale ale
acestora să fie egale;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.
48. Dacă AVC creşte odată cu majorarea volumului producţiei (prezentaţi
argumentarea grafică):
a) MC va fi mai mic ca AVC;
49. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea
venitului marginal al firmei?
a) Δ (P x Q) : ΔQ;
50. Pentru o firmă dependenţa venitului total de volumul vânzărilor are
următoarea interpretare grafică:

TR

Q
Într-un astfel de situaţie se poate afirma că:
a) preţul aplicat de firmă este constant;
b) venitul mediu al firmei este constant; AR=TR/Q
 c) venitul marginal al firmei este constant;
d) sunt corecte doar răspunsurile a), b) şi c).
51. Pentru o firmă dependenţa venitului total de volumul vânzărilor are
următoarea interpretare grafică:

TR

Q FIRMELE MONOPOLISTE

O astfel de formă a curbei venitului total poate fi explicată prin faptul că:
a) pentru a majora volumul vânzărilor firma reduce preţul;

52. Pentru aşi majora profitul firma va majora volumul producţiei doar
dacă: MR depăşeşte MC;
53. Pe termen scurt firma concurentă maximizatoare de profit îşi va întrerupe
activitatea dacă:
a) P< AVCmin.;
54. Curba ofertei pe termen scurt a firmei concurente coincide cu:
a) porţiunea ascendentă a curbei MC;
55. Creşterea profitului economic al firmelor pe piaţa cu concurenţă perfectă
nu contribuie la:
a) majorarea preţului pe piaţă la produsele firmelor;
56. Dacă preţul produsului oferit de firma concurentă este la un aşa nivel
încât nu acoperă ATC, firma trebuie:
a) să-şi continue activitatea la nivelul P = MC, dacă P > AVC;
57. Dacă una din firmele care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă va
majora oferta proprie:
a) oferta globală pe piaţa respectivă va creşte;
b) preţul de echilibru pe piaţa respectivă se va reduce;
58. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Curba LRMC
intersectează curba LRAC în punctul în care costul mediu este egal cu 100
lei. Produsele similare sunt comercializate pe piaţă la preţul 100 lei. Ce va
întreprinde firma în această situaţie?
a) va majora volumul producţiei;
59. Apariţia monopolurilor se poate datora:
a) posesiei sau controlului asupra unor resurse naturale rare;
b) concurenţei dintre producători (vânzători);
c) protecţiei acordate de către stat unor întreprinderi;
d) fuzionării unor întreprinderi;
e) toate răspunsurile precedente sunt corecte.
60. Firmele-monopoliste reduc preţul pentru a majora volumul vânzărilor.
Care din următoarele afirmaţii referitoare la veniturile firmelor-
monopoliste este justă?
a) venitul total se majorează odată cu creşterea volumului vânzărilor;
b) venitul mediu depăşeşte venitul marginal;-
c) venitul mediu este egal cu venitul marginal;
d) venitul marginal depăşeşte venitul mediu. MR>P MR=MC
61. Discriminarea prin preţ presupune:
a) aplicarea diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi cumpărători;
62. În anul 2001 firmele unei ramuri de producţie activau în condiţiile
concurenţei perfecte şi se aflau în echilibru pe termen lung. În anul 2002
acestea au creat un cartel şi, ca urmare, au obţinut un profit cu 5 mil. u.m.
mai mare faţă de anul 2001. Profitul cartelului în anul 2002 a constituit:
a) mai mult de 5 mil. u.m.;

63. Teoria jocurilor se bazează pe presupunerea că:

a) fiecare firme consideră raţional comportamentul concurenţilor;
64. În condiţiile duopolului tip Cournot cererea globală dintr-un produs este
descrisă prin funcţia Qd = 300 – P, iar costul marginal al fiecărei firme
producătoare este constant şi egal cu 20 u.m. În situaţia de echilibru:
a) volumul ofertei globale va constituie 180 unităţi;
b) ambele firme vor stabili un preţ egal cu 20 u.m.;
65. Stabilind preţul care ar servi drept barieră la apariţia pe piaţă a firmelor
noi firmele oligopoliste vor reieşi din:
a) toate răspunsurile precedente sunt corecte;- Vor reesi din costurile medii
minime posibile ale potentialilor producatori noi
66. Pe piaţa oligopolistă activează doar două firme (A şi B) care concurează
după modelul Cournot. În stare de echilibru ambele firme oferă pe piaţă
aceiaşi cantitate de produse. Care din modelele grafice prezentate mai jos
reflectă corect curbele de reacţie ale firmelor?
QB QB QB QB

QA QA QA
67. Echilibrul pe termen lung pe piaţa cu concurenţă monopolistică
presupune că: costu mediu=costu marginal
a) firmele nu obţin profit economic pozitiv;
68. Pieţele cu concurenţa perfectă şi concurenţă monopolistică au următoarea
trăsătură comună:
a) pe ambele activează un număr relativ mare de vânzători.