MICROECONOMIE

- studii de caz și subiecte applicate –

2017/2018

I. Costul de oprtunitate. Specializarea și schimbul

1. Două ţări, Germania şi România, pot produce mere şi struguri.

Germania
Posibilităţi de producţie
A B C D
mere 0 20 40 60
struguri 15 10 5 0

România
Posibilităţi de producţie
R S T U
mere 0 20 40 60
struguri 60 40 20 0

a) Reprezentaţi grafic frontiera posibilităților de producție pentru ambele ţări.

b) Calculaţi costul de oportunitate al producţiei de mere şi respectiv de struguri pentru ambele ţări.
c) Producţia înainte de specializare a fost combinaţia B pentru Germania şi S pentru România.
Raportul de schimb în comerțul dintre cele două ţări este de 1 tonă struguri/ 2 tone de mere.
Arătaţi care sunt avantajele specializării şi schimbului de produse (indicație: calculați producția și
consumul pentru fiecare țără, în condiții de autoconsum comparativ cu situația posibilă dupa
specializare).
d) În ce interval trebuie să se situeze raportul de schimb pentru ca schimbul să fie reciproc avantajos?

2. Un american, Andy George, a petrecut 6 luni pentru a prepara un sandviș „de la zero” (Sursa: You
Tube „How to make a sandwich from scratch”). El a pregătit toate ingredintele pentru un sandviș
special: a cultivat legumele, a extras sarea din apă sărată, a copt pâinea, a tăiat puiul a cărui carne a
pus-o în sandviș etc. Materialele cumpărate pentru procesul de producție au costat 542 $. Timpul
alocat preparării a fost de 140 ore, iar salariul orar a fost de 7,2 $ la locul de muncă la care Andy a
renunțat temporar.
a) Cât l-a costat pe Andy producerea unui sandviș „de la zero”?
b) Cum se explică faptul că un asemenea sandviș costă în supermarket 4 $?
 II. Teoria consumatorului

1. Pentru un student din seria C, FABBV, anul I, consumul unui covrig Luca cu măsline generează o
satisfacție suplimentară mai mică decât cea generată de consumul unei merdenele (cumparate de la
metrou Piața Victoriei). Dacă prețul unei merdenele este egal cu prețul covrigului Luca cu măsline,
explicați ce decizie de consum adoptă studentul. Argumentați dacă acesta actionează în direcția
asigurării echilibrului consumatorului.

2. Pentru un student din seria C, FABBV, anul I, consumul unui Kebab clasic Divan generează o
satisfacție suplimentară de doua ori mai mare decât cea generată de consumul unei shaorma (cumpărate
din Piața Amzei). Dacă prețul unui Kebab clasic Divan este cu 50% mai mare decât cel al shaormei,
explicați ce decizie de consum adoptă studentul. Argumentați dacă acesta acționează în direcția
asigurării echilibrului consumatorului.

3. Mihaela dispune in fiecare saptamana de acelasi venit pe care il aloca pentru achizitia de portocale si
de biscuiti Belvita Start. Pretul unui kilogram de portocale este de 4 lei, iar cel al unui pachet de biscuiti
Belvita Start este de 2 lei. Folosind acelasi venit săptămânal, Mihaela cumpara urmatoarele cantitati de
portocale si biscuiti timp de patru săptămâni.

Combinatii de bunuri Portocale (kg) Biscuiti Belvita Start (pachete)

A (prima saptamana) 0 12
B (a doua saptamana) 2 8
C (a treia saptamana) 3 6
D (a patra saptamana) 6 0

a) Care este costul de oportunitate al achizitiei de catre Mihaela a unui pachet suplimentar de biscuiti
Belvita Start?
b) Care este costul de oportunitate al achizitiei de catre Mihaela a doua kilograme suplimentare de
portocale?
c) Aflati nivelul venitului utilizat de catre Mihaela in fiecare saptamana pentru achizitia de portocale
si de biscuiti Belvita Start.
d) Reprezentati grafic linia bugetului (a constrangerii bugetare a Mihaelei) pe baza combinatiilor de
bunuri A, B, C, D; cantitatea de portocale va fi reprezentata pe axa Ox, iar cantitatea de biscuit
Belvita Start pe axa OY.
e) Cum se modifica linia bugetului (a constrangerii bugetare a Mihaelei) daca pretul pachetului de
biscuit Belvita Start creste cu 25%? Reprezentati grafic noua linie a bugetului. Calculati costul de
oportunitate a achizitiei unui kilogram de portocale in functie de cel al unui pachet de biscuiti. Este
diferit de cel initial (conform enuntului)?
f) Cum se modifica linia bugetului (a constrangerii bugetare a Mihaelei) daca pretul unui kilogram de
portocale si pretul unui pachet de biscuit Belvita Start scad cu 25%? Reprezentati grafic noua linie
a bugetului. Calculati costul de oportunitate a achizitiei unui kilogram de portocale in functie de cel
al unui pachet de biscuiti. Este diferit de cel initial (conform enuntului)?

4. Mihai dispune in fiecare saptamana de acelasi venit pe care il aloca pentru achizitia de mere Ionatan si
de iaurt Napolact. Pretul unui kilogram de mere Ionatan este de 3 lei, iar cel al unei cutii de iaurt Napolact
este de 1 leu. Folosind acelasi venit saptamanal, Mihai cumpara urmatoarele cantitati de iaurt si mere
timp de trei saptamani.

Combinatii de bunuri Mere Ionatan (kg) Iaurt Napolact (cutii)

A (prima saptamana) 0 12
B (a doua saptamana) 2 6
C (a treia saptamana) 4 0
 a) Care este costul de oportunitate al achizitiei de catre Mihai a unui kilogram suplimentar de mere
Ionatan?
b) Care este costul de oportunitate al achizitiei de catre Mihai a 4 cutii suplimentare de iaurt Napolact?
c) Aflati nivelul venitului utilizat de catre Mihai in fiecare saptamana pentru achizitia de mere Ionatan
si de iaurt Napolact.
d) Reprezentati grafic linia bugetului (a constrangerii bugetare a lui Mihai) pe baza combinatiilor de
bunuri A, B, C; cantitatea de mere Ionatan va fi reprezentata pe axa Ox, iar cantitatea de iaurt
Napolact pe axa OY.
e) Cum se modifica linia bugetului (a constrangerii bugetare a lui Mihai) daca pretul cutiei de iaurt
Napolact scade cu 20%? Reprezentati grafic noua linie a bugetului. Calculati costul de oportunitate
a achizitiei unui kilogram de mere in functie de cel al unei cutii de iaurt. Este diferit de cel initial
(conform enuntului)?
f) Cum se modifica linia bugetului (a constrangerii bugetare a lui Mihai) daca pretul cutiei de iaurt
Napolact si pretul unui kilogram de mere Ionatan cresc cu 50%? Reprezentati grafic noua linie a
bugetului. Calculati costul de oportunitate a achizitiei unui kilogram de mere in functie de cel al
unei cutii de iaurt. Este diferit de cel initial (conform enuntului)?

5. Un student aloca lunar 30 de lei pentru cafea si covrigi. Prețul unei cafele este de 2 lei, iar prețul unui
covrig este de 1 leu.
a) Scrieți ecuația liniei bugetului pentru respectivul student, reprezentaţi grafic şi explicaţi semnificaţia
economică a pantei liniei bugetului. Ce legătură există între această pantă şi costul de oportunitate?
b) Deplasaţi/modificaţi poziţia liniei bugetului, dacă studentul decide să aloce 40 de lei pentru aceleaşi
bunuri. Explicaţi şi precizaţi modul în care se modifică panta noii linii a bugetului.
c) Deplasaţi/modificaţi poziţia liniei bugetului, dacă preţul cafelei scade cu 50%, iar suma alocată
rămâne 30 de lei. Explicaţi şi precizaţi modul în care se modifică panta noii linii a bugetului.
d) Deplasaţi/modificaţi poziţia liniei bugetului, dacă preţurile celor două bunuri cresc cu acelaşi
procent. Explicaţi şi precizaţi ce se întâmplă cu panta noii linii a bugetului.

6. Un student aloca lunar 100 de lei pentru apa minerala si ciocolata. Pretul unei ape minerale este de 2 lei,
iar pretul unei cicolate este de 4 lei.
a) Scrieti ecuatia liniei bugetului pentru respectivul student, reprezentaţi grafic şi explicaţi semnificaţia
economică a pantei liniei bugetului. Ce legătură există între această pantă şi costul de oportunitate?
b) Deplasaţi/modificaţi poziţia liniei bugetului, dacă studentul decide să aloce 80 de lei pentru aceleaşi
bunuri. Explicaţi şi precizaţi modul în care se modifică panta noii linii a bugetului.
c) Deplasaţi/modificaţi poziţia liniei bugetului, dacă preţul ciocolatei creşte cu 25%, iar suma alocată
rămâne 100 de lei. Explicaţi şi precizaţi modul în care se modifică panta noii linii a bugetului.
d) Deplasaţi/modificaţi poziţia liniei bugetului, dacă preţurile celor două bunuri scad cu acelaşi
procent. Explicaţi şi precizaţi ce se întâmplă cu panta noii linii a bugetului.

7. Doamna Popescu achiziționează cozonaci și cutii de lapte la prețurile 10 RON, respectiv 8 RON. In
prezent, doamna Popescu cumpără aceste produse în cantități pentru care utilitățile marginale aferente
ultimelor unități achiziționate din cele două produse sunt 80, respectiv 70 utili. Cumpără doamna Popescu
combinația din cele două bunuri care asigură maximizarea utilității ? Dacă nu, cum ar trebui să își realoce
cheltuielile între cele două bunuri ?
 III. Teoria producătorului

1. Un individ obține lunar un venit din salariu și din chirie de 100 de u.m. Presupunem că renunță la
veniturile respective și că inițiază o afacere de pe urma căreia obține un profit contabil de 50 u.m.
Explicaţi conceptul de profit contabil și precizați ce decizie ați fi luat dumneavoastră, în respectivele
condiții.

2. Un individ obtine lunar un venit din salariu si din chirie de 100 de u.m. Presupunem că renunță la
veniturile respective și că inițiază o afacere de pe urma căreia obține un profit contabil de 120 u.m.
Explicaţi conceptul de profit economic și precizați ce decizie ați fi luat dumneavoastră, în respectivele
condiții.

3. Fie cazul unui individ care obţine în fiecare lună un venit de 1300 lei din salariu şi un venit din chirie
de 1500 lei. Acesta decide să renunţe la locul de muncă şi la venitul din chirie şi iniţiază o afacere IT
în locuinţa închiriată anterior. Lunar, din această afacere obţine încasări totale de 6000 lei, având
costuri explicite de 4000 de lei.
a) Care este costul de oportunitate al iniţierii afacerii IT?
b) Motivaţi economic dacă a fost o decizie înţeleaptă renunţarea la locul de muncă şi la chirie în
favoarea noii afaceri, bazându-vă pe conceptele de profit economic şi profit contabil.
c) Determinaţi mărimea profitului minim pe care acel întreprinzător trebuie să-l obţină astfel încât
să-şi poată continua afacerea IT.

4. Fie cazul unui individ care obţine în fiecare lună un venit de 1500 lei din salariu şi un venit din chirie
de 2000 lei. Acesta decide să renunţe la locul de muncă şi la venitul din chirie şi deschide un magazin
online în locuinţa închiriată anterior. Lunar, din această afacere obţine încasări totale de 10000 lei,
având cheltuieli explicite de 6000 de lei.
a) Care este costul de oportunitate al iniţierii afacerii?
b) Motivaţi economic dacă a fost o decizie înţeleaptă renunţarea la locul de muncă şi la chirie în
favoarea noii afaceri, bazându-vă pe conceptele de profit economic şi profit contabil.
c) Determinaţi mărimea profitului minim pe care acel întreprinzător trebuie să-l obţină astfel încât să-
şi poată continua afacerea.

5. Un scriitor doreste publicarea unei carti la Editura Humanitas. Pe baza detaliilor prezentate de catre
autor (formatul cartii, tipul copertii, grafica etc.), Editura a estimat cheltuieli fixe de 1000 u.m.
(indiferent de tiraj) si un cost variabil mediu de 30 u.m. pentru fiecare carte publicata (indiferent de
tiraj).
a) Aflati numarul de exemplare la care Editura are cheltuieli totale de publicare a cartilor egale cu
incasarile totale estimate a se obtine de pe urma vanzarii acestora la pretul de 40 u.m./fiecare carte.
b) Daca scriitorul solicita un tiraj de 200 de carti publicate, calculati costul fix mediu de publicare si
cheltuielile totale de publicare.
c) Calculati modificarea procentuala a costului fix mediu si a cheltuielile totale de publicare in cazul
variantei b) relativ la varianta a). Explicați sensul modificării acestor variabile.

6. Un scriitor doreste publicarea unei carti la Editura Polirom. Pe baza detaliilor prezentate de catre autor
(formatul cartii, tipul copertii, grafica etc.), Editura a estimat cheltuieli fixe de 500 u.m. (indiferent de
tiraj) si un cost variabil mediu de 15 u.m. pentru fiecare carte publicata (indiferent de tiraj).
a) Aflati numarul de exemplare la care Editura are cheltuieli totale de publicare a cartilor egale cu
incasarile totale estimate a se obtine de pe urma vanzarii acestora la pretul de 20 u.m./fiecare carte.
b) Daca scriitorul solicita un tiraj de 125 de carti publicate, calculati costul fix mediu de publicare si
costul total mediu de publicare.
c) Calculati modificarea procentuală a costului fix mediu si a costului total mediu in cazul variantei b)
relativ la varianta a). Explicați sensul modificării acestor variabile.
7. AXB este o firmă care produce mărțișoare de sezon. Pentru sezonul de primăvară 2018, firma are costuri
fixe (CF) de 100 lei, iar costul mediu variabil al fiecărui mărțișor produs (CVM) este de 2 lei.
a) Dacă prețul la care firma vinde un mărțișor este 3 lei, care este numărul de mărțișoare pe care aceasta
trebuie să îl producă pentru începe să obțină profit?
b) Reprezentați grafic pragul de rentabilitate și evidențiați zonele de câștig și pierdere

8. O companie producătoare de software dorește să dezvolte un nou software de calcul tabelar. Costurile de
dezvoltare a programului sunt previzionate la 300.000 euro. După ce programul de calcul tabelar este
proiectat, acesta poate fi multiplicat pe CD-uri la un cost de 1 euro/exemplar. Scrieți ecuațiile funcțiilor
costului total, costului total mediu și costului marginal pentru noul software.

9. Un individ câștigă 20.000 euro pe an în calitate de agent vânzări în cadrul unei companii ce
comercializează produse hardware. Acesta are opțiunea de a-și deschide un magazin propriu de produse
hardware, dar pentru a realiza acest lucru, individul trebuie să renunțe la un depozit bancar de 20.000 euro,
care aducea un venit de 1.000 euro pe an. Magazinul va fi amplasat într-un mic spațiu care anterior era
închiriat pentru suma de 5.000 euro pe an. Magazinul va avea un angajat, al cărui salariu va fi de 20.000
euro pe an. Estimările privind cifra de afaceri a noului magazin sunt de 120.000 euro/an. Costul de achiziție
de către magazin al produselor hardware este 40.000 euro, iar cheltuielile cu utilitățile se ridică la 5.000
euro.
Calculați costurile contabile (explicite), profitul contabil, costurile implicite (de oportunitate), profitul
economic.

10. Prețul unei imprimante laser este 150 euro, în vreme ce prețul unei imprimante ink jet este 75 euro.
Costul cernelei este de 0.04 euro/pg pentru imprimanta laser, respectiv 0.07 euro/pg pentru imprimanta ink
jet. Calculați costul total mediu pentru a imprima o pagină pentru fiecare dintre cele două tipuri de
imprimantă. Incepând de la ce număr de pagini imprimate este rațional să se achiziționeze o imprimantă
laser?
 IV. Cererea

1. Daţi exemplu de un bun cu cerere inelastică în consumul dumneavostră. Explicaţi comportamentul de

consum dacă preţul bunului scade şi dacă preţul unui bun substituibil cu acesta creşte.

2. Dacă o firmă care produce frigidere urmăreşte creşterea încasărilor, iar cererea pentru produsele sale
este elastică, atunci explicaţi ce decizie ar trebui să adopte firma în legătură cu preţul. Analizați în ce
condiții poate crește gradul de elasticitate a cererii pentru frigiderele firmei respective.

3. Dacă o firmă care produce medicamente urmăreşte creşterea încasărilor, iar cererea pentru produsele
sale este inelastică, atunci explicaţi ce decizie ar trebui să adopte firma în legătură cu preţul. Analizați
în ce condiții poate crește gradul de inelasticitate a cererii pentru medicamentele firmei respective.

4. Compania Petrom a majorat prețul benzinei cu 10% în ultima zi a lunii martie 2016. Ca urmare a acestei
majorări de pret, încasările obținute în luna aprilie s-au majorat cu 5% față de luna martie, iar încasările
din luna mai s-au redus cu 5% comparativ cu luna martie.
a) Identificați motivul care ar fi putut genera această dinamică a încasărilor companiei în lunile aprilie
și mai.
b) Cererea este mai elastică în luna aprilie decât în luna mai? Explicați.
c) Calculati coeficientul de elasticitate a cererii în funcție de preț în luna mai.

5. Compania Nestle a decis să micșoreze (în ultima zi a lunii noiembrie 2016) cu 10% prețul napolitanelor
Joe Zi Bună și al pralinelor cu cremă de mentă After Eight. În luna decembrie 2016, încasările obținute
din vânzarea napolitanelor Joe Zi Buna au crescut cu 10% față de luna noiembrie 2016, iar încasările
din vânzarea pralinelor After Eight s-au redus cu 5%.
a) Identificați motivul care ar fi putut genera aceasta dinamică a încasărilor celor două bunuri în luna
decembrie 2016.
b) Cererea este mai elastica pentru pralinele After Eight comparativ cu cererea pentru napolitanele
Joe Zi Buna? Explicati
c) Calculati coeficientul de elasticitate a cererii in functie de pret pentru napolitanele Joe Zi Buna.

6. Prețul barilului de petrol a scăzut în luna ianuarie 2016 sub 28 $.

a) Explicați efectele reducerii prețului barilului de petrol asupra profitului exportatorilor de petrol.
b) Cunoscând faptul că această reducere a determinat reducerea cu 10% a prețului benzinei, explicați
dinamica veniturilor benzinăriilor.

7. În perioada ianuarie-februarie a fiecarui an au loc în Romania reduceri de preț la îmbrăcăminte.

a) Explicați efectele acestor reduceri asupra încasărilor marilor comercianți de îmbrăcăminte.
b) Explicați de ce reducerile procentuale la îmbrăcăminte sunt mai mari decât cele de la bunurile
alimentare.

8. În 2015 TVA pentru alimente a scăzut la 9%, iar această reducere s-a reflectat în prețul respectivelor
bunuri.
a) Explicați efectele reducerii prețului asupra încasărilor marilor rețele comerciale.
b) Fie X si Y două categorii de bunuri alimentare. Explicați o posibilă cauză a existenței următoarei
relații dintre coeficienții de elasticitate a cererii în funcție de preț pentru cele două bunuri: K EC/P
(pentru bunul X) > KEC/P (pentru bunul Y).

9. Cu ocazia evenimentului Black Friday 2016, Emag a vândut în 2 ore 4000 de telefoane IPhone 7, cu
reducere de 5%, respectiv 4000 de telefoane Iphone 5, în 12 ore, cu reducere de 30%. Comparați
elasticitatea cererii în funcție de prețul Iphone 7 cu cea specifică Iphone 5 și oferiți două argumente ale
diferențelor dintre acestea.
10. În graficul de mai jos sunt reprezentate 3 drepte ale cererii de iaurt Danone (C0 fiind cererea inițială).
Inițial, la nivelul E0, au fost cerute 100 de unități de iaurt Danone la prețul de 10 u.m./unitate.

E2 E0 E1
10

Q
100
Pornind de la situația inițială (E0), explicați pe ce dreaptă a cererii și în ce punct se va ajunge în fiecare
dintre situațiile următoare (ceteris paribus):
a) venitul consumatorilor de iaurt Danone scade, iar iaurtul este considerat un bun normal.
b) prețul iaurtului Zuzu crește
c) prețul iaurtului Danone scade
d) consumatorii anticipează o creștere a prețului iaurtului cu 40% datorita penuriei de lapte.

11. În graficul de mai jos sunt reprezentate 3 drepte ale cererii de autoturisme Dacia în Franța (C0 fiind
cererea inițială). Inițial, la nivelul E0, au fost cerute 1000 de unități de autoturisme Dacia la prețul de
12000 u.m./unitate.

12000 E2 E0 E1

1000 Q

Pornind de la situația inițială (E0), explicați pe ce dreaptă a cererii și în ce punct se va ajunge în fiecare
dintre situațiile următoare (ceteris paribus):
a) venitul clienților francezi de autoturisme Dacia scade, iar autoturismele Dacia sunt considerate
bunuri inferioare.
b) prețul autoturismelor Dacia crește pe piața franceză.
c) prețul autoturismelor Renault din aceeași categorie scade în Franța.
d) clienții francezi anticipează o reducere a prețului autoturismelor Dacia cu 20%.

12. În graficul de mai jos se prezintă modificările posibile care pot avea loc în cantitatea cerută şi în cererea
de pe piaţa bunului X. Considerăm că iniţial piaţa se afla în echilibru la punctul E. Precizați în dreptul
fiecărui factor cifra corespunzătoare din grafic.
 a) Creșterea prețului unui bun complementar;
b) Creșterea prețului unui bun substituibil;
c) Reducerea venitului (considerăm că X este un bun inferior);
d) Reducerea prețului bunului x;
e) Creșterea venitului (considerăm că X este un bun inferior);
f) Creșterea prețului bunului X;
g) Reducerea venitului (considerăm că X este bun normal);
h) X este un bun la modă.

13. Tabelul de mai jos se referă la anumite acțiuni/măsuri care pot avea loc pe piața călătoriilor cu taxiul
din București. În coloana din dreapta precizați dacă schimbările vor determina o deplasare a curbei cererii
sau o modificare de-a lungul acesteia pentru călătoriile cu taxiul și explicați pe scurt.

Modificare Efect asupra cererii

O creștere a prețului călătoriilor cu
autobuzul
Dorința consumatorilor pentru călătorii
mai avantajoase
O creștere a venitului mediu real cu 8%
O decizie a guvernului local de a spori
serviciile de transport în comun pe timp de
noapte
O creștere a tarifelor taximetriștilor
O creștere a populației orașului
O majorare a prețului combustibililor ca
urmare a unui șoc petrolier

14. Presupunem că firma BIC S.R.L este o fimă importantă pe piața rechizitelor și produce două bunuri,
pixuri și stilouri. Aceasta își vinde produsele în București și Cluj. Dacă elasticitatea cererii în Cluj este 2 și
în București este 0,3, unde ar trebui firma să majoreze prețul pentru a-și majora încasările?

15. Caterpillar Tractor, unul dintre cei mai mari producători de utilaje pentru agricultură din lume, te-a
angajat în calitate de consultat privind politica sa de prețuri. Compania ar dori să știe cu cât s-ar putea
reduce vânzările ca urmare a creșterii cu 5% a prețurilor. Ce informație îți este necesară pentru a ajuta
compania în această chestiune? Explică de ce această informație este utilă.
 V. Oferta

1. În graficul de mai jos sunt reprezentate 3 drepte ale ofertei de televizoare UHD Sony (Of0 fiind oferta
inițială). Inițial, la nivelul E0, Sony a oferit pe piața românească 4000 de unități de televizoare UHD
Sony la prețul de 2500 u.m./unitate.

2500 E1 E0 E2

Q
4000

Pornind de la situația inițială (E0), explicați pe ce dreaptă a ofertei și în ce punct se va ajunge în fiecare
dintre situațiile următoare (ceteris paribus):
a) prețul componentelor utilizate pentru producerea de televizoare UHD crește.
b) prețul televizoarelor UHD Sony crește.
c) Sony anticipează scaderea prețurilor pe această piață datorită progresului tehnologic.
d) Guvernul decide reducerea cu 10% a impozitului pe profitul companiilor.

2. În graficul de mai jos sunt reprezentate 3 drepte ale ofertei de grâu ale fermei Cereale SRL din Insula
Mare a Brăilei (Of0 fiind oferta inițială). Inițial, la nivelul E0, Cereale SRL a oferit pe piața românească
40.000 de tone de grâu la prețul de 700 u.m./tonă.

700 E1 E0 E2

40000 Q

Pornind de la situația inițială (E0), explicați pe ce dreaptă a ofertei și în ce punct se va ajunge în fiecare
dintre situațiile următoare (ceteris paribus):
a) prețul grâului scade.
b) cresc subvențiile acordate agricultorilor din domeniul cerealelor.
c) crește prețul ovăzului pe piețele internă și internațională, iar în portofoliul de produse al firmei
Cereale SRL se află grâul, ovăzul, orzul și porumbul.
d) Cereale SRL anticipează creșterea prețului grâului în viitor.

3. Reprezentați grafic cum se modifică oferta și cantitatea oferită de iaurturi Danone atunci când:
a) Prețul unei unități de iaurt scade
b) Prețul forței de muncă utilizate crește
c) Se așteaptă în viitor o scădere a prețului unei unități
d) O epidemie cauzată de o boală a bovinelor
e) Guvernul dorește să crească subvențiile oferite agricultorilor pe cap de bovină cu 50%
 f) O creștere de 100% a prețului laptelui

4. Care este efectul asupra ofertei pentru bunul B dacă:

a) Are loc un progres tehnologic ce privește metoda de producție a bunului B
b) Scade numărul de firme din industria respectivă
c) Crește prețul pentru resursele necesare producției bunului B
d) Este de așteptat că prețul de echilibru al bunului B va scădea în viitorul apropiat
e) Prețul bunului A, a cărui producție necesită aceleași tehnici și resurse ca producția bunului B,
scade
f) Introducerea unei accize pentru fiecare unitate de bun B vândută
g) Acordarea unei subvenții de 50% pentru fiecare unitate de bun B produsă
 VI. Piața cu concurență perfectă

1. Andrei deține o mașină Renault 2007 și a decis să se înregistreze ca șofer UberX, pe o piață în care prețul
se stabilește liber în funcție de cerere (numărul de comenzi din partea clienților) și oferta (numărul de
șoferi înregistrați UberX). În medie, Andrei are 10 curse zilnic, iar prețul obținut pentru fiecare cursă
este de 15 lei. Costul variabil mediu al fiecărei curse este de 8 lei, iar costul fix zilnic este de 20 de lei.
a) Calculați profitul mediu obținut zilnic pentru fiecare cursă. Explicați dacă sunt îndeplinite condițiile
ca Andrei să continue să fie șofer UberX pe termen scurt, respectiv pe termen lung.
b) Ca urmare a creșterii numărului de șoferi UberX, tariful/km se reduce. Prin urmare, numărul zilnic
de curse ale lui Andrei devine 8, iar prețul obținut pentru fiecare cursă este de 10 lei (CVM si CF
sunt cele inițiale). Explicați dacă sunt îndeplinite condițiile ca Andrei să continue să fie șofer UberX
pe termen scurt, respectiv pe termen lung.
c) Ca urmare a reducerii numărului de comenzi, tariful/km se reduce și mai mult. Prin urmare, numărul
zilnic de curse ale lui Andrei devine 7, iar prețul obținut pentru fiecare cursă este de 7 lei (CVM si
CF sunt cele inițiale). Explicați dacă sunt îndeplinite condițiile ca Andrei să continue să fie șofer
UberX pe termen scurt, respectiv pe termen lung.

2. Mihai deține o mașină Audi 2014 și a decis să se înregistreze ca șofer UberSelect, pe o piață în care
prețul se stabilește liber în funcție de cerere (numărul de comenzi din partea clienților) și oferta (numărul
de șoferi înregistrați UberSelect). În medie, Mihai are 8 curse zilnic, iar prețul obținut pentru fiecare
cursă este de 16 lei. Costul variabil mediu al fiecărei curse este de 12 lei, iar costul fix zilnic este de 40
de lei.
a) Calculați profitul mediu obținut zilnic pentru fiecare cursă. Explicați dacă sunt îndeplinite condițiile
ca Andrei să continue să fie șofer UberX pe termen scurt, respectiv pe termen lung.
b) Ca urmare a reducerii numărului de șoferi UberSelect, tariful/km se mărește. Prin urmare, numărul
zilnic de curse ale lui Andrei devine 10, iar prețul obținut pentru fiecare cursă este de 18 lei (CVM
si CF sunt cele inițiale). Explicați dacă sunt îndeplinite condițiile ca Andrei să continue să fie șofer
UberSelect pe termen scurt, respectiv pe termen lung.
c) Ca urmare a reducerii semnificative a numărului de comenzi, tariful/km se reduce. Prin urmare,
numărul zilnic de curse ale lui Andrei devine 6, iar prețul obținut pentru fiecare cursă este de 11 lei
(CVM si CF sunt cele inițiale). Explicați dacă sunt îndeplinite condițiile ca Andrei să continue să
fie șofer UberSelect pe termen scurt, respectiv pe termen lung.

3. Presupunând că piaţa locuinţelor noi se apropie de modelul pieţei concurenţiale, explicaţi şi reprezentaţi
grafic modul în care se modifică preţul de echilibru pe această piaţă şi totodată numărul de locuinţe
tranzacţionate în fiecare dintre situațiile următoare:
a) are loc creşterea preţurilor materialelor de construcţie ale dezvoltatorilor care acţionează pe această
piaţă;
b) are loc scăderea veniturilor cumpărătorilor care şi-ar fi dorit achiziţia unei locuinţe;
c) cumpărătorii anticipează o majorare a prețurilor locuințelor noi.

4. Presupunând că piaţa detergenţilor se apropie de modelul pieţei concurenţiale, explicaţi şi reprezentaţi

grafic modul în care se modifică preţul de echilibru pe această piaţă şi cantitatea tranzacţionată în fiecare
dintre situațiile următoare:
a) scade preţul maşinilor de spălat;
b) cumpărătorii anticipează o creştere substanţială a preţului detergenţilor ca urmare a adoptării unor
norme de mediu mult mai stricte.
c) se majorează prețul materiilor prime folosite pentru realizarea detergenților.
5. Presupunem că piaţa laptelui este în echilibru și se apropie de modelul pieţei concurenţiale.
a) Reprezentaţi grafic şi explicaţi modul în care se modifică preţul de echilibru pe această piaţă şi
totodată cantitatea de lapte vanduta, dacă are loc creşterea preţului furajelor pentru animale.
b) Reprezentaţi grafic şi explicaţi modul în care se modifică preţul de echilibru pe această piaţă şi
totodată cantitatea de lapte vanduta dacă scade numarul consumatorilor de lapte.
c) Guvernul decide să intervină pe piaţa laptelui prin fixarea unui preţ maxim. Reprezentaţi grafic
această situaţie şi precizaţi două efecte ale acestei intervenţii.

6. Presupunem că piaţa garsonierelor de închiriat pentru studenţi este în echilibru și se apropie de modelul
pieţei concurenţiale.
a) Reprezentaţi grafic şi explicaţi modul în care se modifică preţul de echilibru pe această piaţă şi
totodată numărul de garsoniere închiriate dacă scade numărul de studenţi care doresc să închirieze o
garsonieră.
b) Reprezentaţi grafic şi explicaţi modul în care se modifică preţul de echilibru pe această piaţă şi
totodată numărul de garsoniere închiriate dacă se măreşte numărul garsonierelor oferite spre
închiriere.
c) Guvernul decide să intervină pe piaţa prin fixarea unui nivel maxim al chiriei. Reprezentaţi grafic
această situaţie şi precizaţi două efecte ale acestei intervenţii. Consideraţi justificată această
intervenţie?

7. Presupunem că piaţa grâului din România este în echilibru și se apropie de modelul pieţei concurenţiale.
a) Reprezentaţi grafic şi explicaţi modul în care se modifică preţul de echilibru pe această piaţă şi
cantitatea tranzacţionată dacă in anul respectiv s-a materializat riscul de secetă.
b) Reprezentaţi grafic şi explicaţi modul în care se modifică preţul de echilibru pe această piaţă şi
cantitatea tranzacţionată în condiţiile în care creşte cererea mondiala pentru grâul din România.
c) Guvernul intervine pe această piaţă prin fixarea unui preţ minim. Reprezentaţi grafic această situaţie
şi precizaţi două efecte ale acestei intervenţii.

8. Fie piața țigaretelor aflată iniţial în echilibru, caracterizată printr-o cerere inelastică şi o ofertă elastică.
Dacă statul introduce o acciză pe această piaţă, atunci:
a) reprezentaţi grafic situaţia iniţială (din enunţ) şi efectul introducerii accizei (în acelaşi grafic);
b) argumentaţi cine va suporta o parte mai mare din taxă? Producătorul sau consumatorul?
c) explicaţi dacă majorarea preţului de pe piaţă va fi mai mare, mai mică sau egală cu valoarea accizei;
d) explicați dacă majorarea succesivă a respectivei accize aplicată țigaretelor va conduce la majorarea
permanentă a veniturilor încasate de către stat.

9. Într-o țară europeană există propunerea de a introduce un impozit pe conținutul de grăsimi din alimente
cu scopul de a modifica obiceiurile alimentare ale populației, considerate nesănătoase.
a) Analizați piața produselor cu conținut ridicat de grăsimi și ilustrați grafic efectul introducerii unui
impozit pe conținutul de grăsimi din cantitatea vândută asupra echilibrului pieței.
b) Identificați în grafic surplusul consumatorilor (SC) și suplusul producătorilor (SP) înainte și după
impozitare.
c) O măsură alternativă este ca statul sau comunitățile locale să finanțeze o campanie de informare/educare
a populației cu privire la alimentația sănătoasă (organizarea de evenimente în școli, website-uri
interactive). Ilustrați grafic efectul unei asemenea campanii asupra echilibrului pieței produselor cu
conținut ridicat de grăsimi.
d) Analizați comparativ efectele celor două măsuri.
e) Unii experți consideră că soluția introducerii unui impozit afectează proporțional mai mult persoanele
cu venituri reduse. Comentați acest punct de vedere.

10. Pe piata apei minerale cererea are forma P=-Q+20 iar oferta P=2Q+2. Guvernul impune o taxa pe
cantitate t = 3. Calculati si reprezentati grafic efectul pe care taxa il va avea asupra echilibrului pietei si
precizati cat vor suporta din taxa consumatorul si producatorul. Care va fi pierderea de bunastare (pirderea
sociala)?
11. În orășelul X sunt foarte mulți dentiști, însă un singur oftalmolog. Pentru ce tip de servicii este mai
probabil să primească reduceri cetățenii: servicii de stomatologie sau de oftalmologie? De ce?
 VII. Piețe cu concurență imperfectă

1. Presupunem cazul unui monopol care produce cămăşi unicat în fabrica din Iaşi şi care vinde produsele
realizate în Constanţa şi Bucuresti. Pe baza analizelor efectuate a rezultat ca elasticitatea cererii pentru
cămăşi în funcţie de preţ este de 3 în cazul oraşului Constanţa şi de 1,5 în cazul oraşului Bucureşti. În
calitate de consultant al acestei firme, bazându-vă pe discriminarea prin preţ în cazul monopolului:
a) explicaţi semnificaţia economică a tipurilor de elasticitate a cererii în funcţie de preţ în cele două
oraşe şi motivaţi existenţa unei elasticităţi mai ridicate în oraşul Constanţa;
b) motivaţi în cazul cărei pieţe preţul practicat ar trebui să fie mai mare.

2. Presupunem cazul unui monopol care produce cosmetice bio în fabrica din Cluj şi care vinde produsele
realizate în Iaşi şi Bucureşti. Pe baza analizelor efectuate a rezultat ca elasticitatea cererii pentru cămăşi
în funcţie de preţ este de 2 în cazul oraşului Iaşi şi de 0,5 în cazul oraşului Bucureşti. În calitate de
consultant al acestei firme, bazându-vă pe discriminarea prin preţ în cazul monopolului:
a) explicaţi semnificaţia economică a tipurilor de elasticitate a cererii în funcţie de preţ în cele două
oraşe şi motivaţi existenţa unei elasticităţi mai reduse în oraşul Bucureşti;
b) motivaţi în cazul cărei pieţe preţul practicat ar trebui să fie mai mic.

3. Plănuiţi să vă deschideţi o cafenea cu specific italian în Bucureşti, pe o piaţă pe care există deja circa
1500 de cafenele amplasate în diverse puncte ale oraşului; unele dintre acestea au specific italian, altele
turcesc, magrebian etc., iar publicul ţintă este destul de diferit. Calitatea cafelei servite de aceste localuri
diferă, la fel şi amabilitatea personalului. Din punct de vedere al tipurilor de concurenţă studiate, ce fel de
piaţă este piaţa cafenelelor din Bucureşti? Explicaţi în ce constă diferenţa dintre termenul scurt şi termenul
lung pe acest gen de piaţă!

4. După o riguroasă analiză aţi decis să vă deschideţi o afacere în producţia de bere. Costul total mediu al
unei sticle de bere este CTM = 10.000, din care costul fix mediu CFM este de 6000 iar costul variabil mediu
CVM este 4000. Iniţial, preţul de vânzare era P=11.000, însă ca urmare a intrării multor concurenţi pe piaţă
şi a unei veri foarte ploioase şi răcoroase cererea scăzută a împins preţul până la P = 5800. Analizaţi şi
explicaţi dacă în aceste condiţii veţi continua să produceţi bere având în vedere atât termenul scurt cât şi
termenul lung. Prezentaţi cu ajutorul graficelor structura costurilor pe termen scurt şi pe termen lung a unei
firme şi explicaţi cele două situaţii.

5. Ca urmare a experienţelor plăcute din viaţa de student aţi decis să vă deschideţi un club în Bucureşti.
Există deja un număr de peste 700 de astfel de localuri în oraş, amplasate în diverse zone. Ele diferă ca
mărime, atmosferă (fiecare local are un specific al său), muzica ascultată de clienţi, preţuri şi public ţintă.
Din punct de vedere al tipurilor de concurenţă studiate, ce fel de piaţă este piaţa cluburilor din Bucureşti?
Explicaţi în ce constă diferenţa dintre termenul scurt şi termenul lung pe acest gen de piaţă!

6. Deoarece vara trecută îngheţata a fost un produs rentabil decideţi să vă deschideţi o afacere în domeniu.
Costul total mediu al unei îngheţate este CTM =2000, din care costul fix mediu CFM este de 1100 iar costul
variabil mediu CVM este 900. Iniţial, preţul de vânzare era P=2100, însă ca urmare a intrării multor
concurenţi pe piaţă şi a unei veri foarte ploioase şi răcoroase cererea scăzută a împins preţul până la P =
1000. Analizaţi dacă în aceste condiţii veţi continua să produceţi înghețată având în vedere atât termenul
scurt cât şi termenul lung.
 VIII. Externalități

1. Defrișările unor suprafețe mari de pădure efectuate preponderent în anumite zone din România cu
scopul obținerii de profit pe termen scurt constituie o problemă de interes general pentru populație.
a) Analizați în ce categorii de bunuri se încadrează pădurea din perspectivă economică (bun
liber/economic, bun privat/public).
b) Explicați ce servicii ecologice oferă o pădure. Ce fel de externalități pot fi identificate?
c) În ce condiții poate să apară problema „pasagerului clandestin” ?
d) Reprezentați grafic piața lemnului, evidențiind curba ofertei, dată de costul marginal privat suportat
de producători, și curba cererii, dată de beneficiul marginal privat al consumatorilor.
e) Reprezentați grafic curba costului marginal social estimat la nivelul întregii comunități ca urmare a
tăierii excesive a pădurilor. Explicați cu ajutorul graficului impactul impunerii proprietarilor a
obligației de a lua măsuri de supraveghere strictă a exploatării pădurilor asupra cantității de lemn
tranzacționate pe piață și a prețului lemnului.