Sunteți pe pagina 1din 10

Esenta si dezvoltarea marketingului

1 Market. Este un produs : al sec XX


2 Resorturile aparitiei si promovarii practice market : dinamismul social economic
3 Market apare ca o reactie a : procesului economic al separarii tot mai pronuntate a prod. de c.
4 Incorporarea market. In activit intrep elimina riscul ...: reduce acest risc la dimensiuni rezona.
5 Market. : se refera la toate variantele prezentate
6 Razboiul market semnifica : o incercare de a aplica gandirea militara la prob de market.
7 motivatia oricarui intrep. De a se implica in relatiile de piata .......... asupra faptului ca marketingul semnifica in esenta : o
modalitate de a actiona pt a iesii invingator.
8 Conceptul de market. Semnifica : toate variantele de mai sus
9 Market reprezinta o conceptie moderna.... concretizata : intr-un ansamblu coerent de act.pra.
10 Market, in amplul sau demers are ca element central de referinta : consumatorul
11 FCT premisa a market. o constituie : Investigarea pietei a necesitatilor de consum
12 maximizarea eficientei econimice a profitului si satisfacerea in conditii superioare a ..... functiilor marketingului
contemporan : obiectiv
13 in cadrul fct spec market. modern conectarea dinamica a intrep. La mediu economic.social este o fct : mijloc
14 Market. in cadrul tuturor fct. Intrepinderi joaca un rol : integrator
15 universalitatea market. nu este sustinuta de : afirmarea in negocieri privind realiz. Contract.
16 Largirea continua a campului de actiune a market... a fost insotita de un proces: specializarea
17 Procesul de special. A market. presupune: delimitarea si adaptarea sa pe diferite zone .......
18 Principalele criterii care stau la baza specializ market. contemporan sunt : natura domeniului economic, aria teritoriala
si nivelul de organizare economica.
19 market. global are drept criteriu al specializarii: aria globala
20 Macromark. are in vedere :utilizarea market de catre societate la nivelul intregieco.nationale
21 In fct de aria teritoriala de desfasurare a activitatii eco. Market se delimiteaza in: Mintern si Mextern
22 Market electoral este o componenta a: market politic
23 Marketingul verde sau : marketing ecologic

Mediul de marketing
24 Dupa modul cum se modifica componentele mediului extern de markt. Dupa natura raporturilor dintre ele si a efectelor
declansate, mediul extern cunoaste mai multe forme varianta falsa : mediul favorabil
25 in cadrul mediului turbulent schimbarile din evolutia fenomenelor sunt : bruste si imprevizibi
26 mediul instabil este caracterizat: modificari frecvente in majoritatea componentelor sale
27 in cadrul mediului stabil schimbarile din evolutia fenomenelor sunt: lente si greu previzibile
28 in cadrul med, extern al intrep agentii de public fac parte din : categoria prestatori de servicii
29 in care dintre gruparile de mai jos vizand componentele ale med extern al intrepriderii se inscriu mediile de informare in
masa: micromediu – organismele publice
30 cercul firmelor institutiiloir si al persoanelor individuale carora le sunt adresate bunurile si serviciile intreprinderilor fac
parte din urmatoarea componenta a micromediului intreprinderii : clientii
31 in cadrul organismelor publice , componenta a micromediului, un loc aparte : organele de stat
32 Macromediul influenteaza activitatea intreprinderii: indirect, slab si pe termen lung
33 Micromediul este o componenta a mediului extern in care intreprinderea intra in relatii : directe, permanente si
puternice
34 in cercetarea mediului econimic dintr-o zona , un loc aparte il ocupa : evidentierea factorilor care determina marime si
dinamica cheltuielilor de consum
35 analizat in stransa corelatie cu mediul demografic mediul economic ofera intreprinderii : elemente necesare pentru oi
mai corecta evaluare a potentialului de piata
36 actiunea fortelor si grupurilor de interese care actioneaza in viata economica a societatii se regaseste in particular in :
conjunctura pietei
37 Mediul institutional : este constituit din ansamblul reglementarilor de natura juridica, prin care este bvizata direct sau
indirecct activitatea de piata a intreprinderrii
38 mediul intern al intreprinderii este alcatuit din : totalitatea elementeleor ce asigura realziarea obiectului de activitate
39 elementele care eprima fizic resirsele de care dispune intreprinderea definesc : mediul intern
40 exprimarea fizica a resurselor de care dipune o intrepridnerenu se refera la : resursele naturale
41 resursele si compoinentele mediului intern exprima : potentialul firmei
42 determinarrea potentialului intern al unei intreprinderi se realizaeza prin : evaluarea punctelor tari si slabe (swot?)
43 maracati indicatorul care se refeera la capacitatea comerciala a unei intreprinderi : cota de piata
44 marcati indivcatorul care se refera la capacitatea prodctuva a unei intreprinder : costul/ disponibilitatea capitalului
45 marcati indicatorul care se refera la capacitatea productiva a unei intreoprinderi: capacitatea de a priduce conform
graficului
46 Marcati indicatorul care se refera la capacitatea organizatorica a unei intreprinderi : capacitatea de orientare

Piata intreprinderii
47 gradul efectiv sau potential de patrundere in consum/utilizare a produselor sau serviciilor unei intreprinderi specializatte
in producerea ori comercializarea lor defineste : piata intreprinderii
48 gradul de paturundere a produisului sau sercviciului in consum/utilizare de solicitare de catre consumatori prin
posibilitatile prezente si viitoare de desfacere defineste : piata produsului/piata serviciului
49 in conditiile in care oferta unei intreprinderi este formata dintr- singur produs, piata intreprinderii se confunda cu :piata
produs
50 in conditiile in care oferta unei intreprinderi este formata din mai multe produse piata fiecarui pridus apaare ca fiind o
compontenta a : pietei intreprinderii
51 intrepinderea vizeaza piata in general doar in urmatoarea situatiue : in momentul infiintarii sale, al stabilirii profilului
de activita
52 marcati caracteristica care nu este specifica pietei efective : exprima dimensiunile posibile ale pietei
53 marcati caractertistica care nu este specifica pietei potentiale : exprima tranzactiile de piata efectiv desfasurate
54 piata efectiva exprima : nevoile consumatorilor actuali ai intreprinderii
55 evaluarea dimensiunilor pietei efective sau potentiale nu presupune determinrea : sferei pietei
56 intreprinderea isis poate limita spatiul in care va actiona astfel incat sa-si : poata pune cat mai bine in valoare resursele
de care dispune
57 structura interna a pietei unui produs sau serviciu este alcatuita din : segmente de piata
58 identificare varietatii de segmente din care este alcatuita piata, structurate dupa criterii specifice modului de
manifestare a cererii ofera cheia : intelegerii modului incare intreprinderea isi va adapta activitarea la cerintele pietei
59 structura pietei are un caracter : dinamic
60 volumul cereriiexprima mai corespunzator: capacitatea efectiva a pietei
61 petnru exprimarea capacitatii pietei cel mai frecvent se recurge la : volumul tranzactiilor de piata
62 vanzarile unei intrepr. In anul 2017 = 450 ; vanzarile totale pe piata = 1800 ; cel mai mare concurent a inregistrat vanzari
de 620 Cota absoluta de piata a fost ? 25% Cpa=(450:1800)x100=0.25x100=25 %
63 vanzarile unei intrepri. In anul 2017 = 360; vanzari totale piata =1800; cel mai mare concurent = 600, cota relativa de
piata a fost ?
Cota relativa de piata a fost 0.60 = 360/600 = 0.60
64 cifra afacerii in 2017 = 510; vanzari totale piata = 2400; vanzari cel mai important concurent = 550, cota absoluta de
piata a inteprinderii a fost ? 21,25% adica (510/2400) x 100 = 0.2125 x 100= 21.25
65 cifra afaceri intreprindere anul 2017 = 20, vanzari totale piata = 2500, firma concurenta = 150, cota relativa de piata ?
20/150= 0.133
66 vanzari intreprindere in 2017 = 480 iar vanzari totale piata = 2400, vanzari concurent = 600, cota absoluta de piata a
intreprinderii concurente ? (600/2400)*100 = 0.25*100 = 25%
67 cifra afaceri intreprindere=360 iar cota de piata este de 30% volum total vanzari ? (360*100)/30=1200 1200 mii lei
68 volum vanzari totale pe o piata a 3 intreprinderi = 8500, prima intreprindere are cota 25%, a doua intreprindere are 60%
care este cifra de afaceri a celei de-a 3 firme? 25%+60%=85% a 3 firma are 15% din 8500 1% = 85 => 15% = 1275 mii lei
69 vanzari intreprindere in 2017 = 120, vanzari totale piata = 2400 cel mai important concurent = 510 lei, Cota absoluta de
piata =?
(510/2400)*100 = 21.25%
70 vanzari totale pe o piata a 3 iontreprinderi = 9800, 2 dintre ele au impreuna 78% cifra celei de a 3 =? => 100%-78%=22%
22% din 9800= 2156
71 etapa aparitiei in evolutia pietei tinta este marcata de : existenta in cadrul mediului a unei nevoi nesatisfacute si de
aparitia unui intreprinzator
72 etapa cresteri in evolutia pietei tinta este marcata de : intrarea altor firme pe piata, contribuind la cresterea vanzarilor
73 etapa de ,maturitate in evolutia pietei tinta este marcata de : disparitia pozitiilor neocupate de pe piata tinta si
stagnarea vanzarilor
74 etapa declinului in evolutia pietei tinta este marcata de : evolutia si aparitia unor noi nevoi, firmele abandonand piata
unor produse
75 produsul care satiface o nevoie presanta are o piata : larga, mai mult sau mai putin rigida
76 dimensiunile pietei intr-un moment dat, vor depinde de : varsta produsului
77 piata unui produs se afla in diferite raporturi cu pietele celorlalte produse. Varianta falsa : raporturi de cooperare
78 raporturile de asociere a pietei unui produs cu pietele celorlalte produse au loc in situatia in care : modificarile uneia
atrag dupa sine modificari in aceeasi directie ale celeilalte
79 raporturile de concurenta a pietei unui produs cu pietele ccelorlalte produse au loc in situatia in care : isi disputa
aceeasi consumatori, vizand satisfacerea acelorasi nevoi de consum
80 raporturile de indiferenta a pietei unui produs cu pietele celorlalte produse au loc in situatia in care : modificarea pietei
unui produs nu influenteaza piata altui produs
81 dezvoltarea extensiva a pietei unei intreprinderi presupune : atragerea de noi cumparatori pentru produsele sale
82 dezvoltarea intensiva a pietei unei intreprinderi presupune : cresterea cumpararilor medii efectuate de
O unitate de consum

Strategia de piata si mixul de marketing

83 Locul central i n cadrul programarii de marketing revine : strategiei de piata


84 intreprinderea trebuie sa dispuna de o strategie indiferent de : profil si marime
85 criteriul care sta la baza strategiilor nediferentiata , diferentiata s iconcentrata il reprezinta pozitia intreprinderii fata de :
structurile pietei
86 in conformitate cu dinamica mediului, strategia pe care o intreprindere o adopta se poate diferentia si dupa
comportamentul sau Varianta falsa : comportament nediferentiat
87 in cadrul tendintei specifice marketingului global de dezvoltare a unui mix de marketing standardizat oportunitati ma
ireduse de standardizare le are : pretul
88 in conditiile unei piete dinamice, exigente si cu un nivel de competitivitate ridicat, ce strategie de piata se recomanda
pentru o intreprindere puternica cu o sinergie ridicata, avand in vedere pozitia intreprinderii fata de dinamica pietei?
Strategia cresterii
89 in conditiile unei piete dinamice, exigente si cu un nivel de competitivitate ridicat, ce strategie de piata se recomanda
pentru o intreprindere puternica cu o sinergie ridicata, avand in vedere pozitia intreprinderii fata de structura pietei?
Strateg. Diferentiata
90 in conditiile unei piete dinamice, exigente si cu un nivel de competitivitate ridicat, ce strategie de piata se recomanda
pentru o intreprindere puternic, cu o sinergie ridicata, avand in vedere pozitia intreprin derii fata de schimbarea pietei:
strategia activa
91 in conditiile unei piete dinamice, exigente si cu un nivel de competitivitate ridicat, ce strategie de piata se recomanda
pentru o intreprindere puternic, cu o sinergie ridicata, avand in vedere pozitia intreprin derii fata de exigentele pietei:
strategia exigentei ridicate
92 in conditiile unei piete dinamice, exigente si cu un nivel de competitivitate ridicat, ce strategie de piata se recomanda
pentru o intreprindere puternic, cu o sinergie ridicata, avand in vedere pozitia intreprin derii fata de nivelul competitiei :
strat. Ofensiva
93 in conditiile unei piete dinamice, exigente si cu un nivel de competitivitate ridicat, ce strategie de piata se recomanda
pentru o intreprindere modesta avand in vedere pozitia intreprinderii fata de dinamica pietei : strategia mentinerii
94 in conditiile unei piete dinamice, exigente si cu un nivel de competitivitate ridicat, ce strategie de piata se recomanda
pentru o intreprindere cu posibilitati modeste, avand in vedere pozitia intreprinderii fata de structura pietei : strategie
concentrata
95 in conditiile unei piete dinamice, exigente si cu un nivel de competitivitate ridicat, ce strategie de piata se recomanda
pentru o intreprindere cu posibilitati modeste, avand in vedere pozitia intreprinderii fata de schimbarea pietei :
strategia pasiva
96 in conditiile unei piete dinamice, exigente si cu un nivel de competitivitate ridicat, ce strategie de piata se recomanda
pentru o intreprindere cu posibilitati modeste, avand in vedere pozitia intreprinderii fata de exigentele pietei : strategia
exigentei minima
97 in conditiile unei piete dinamice, exigente si cu un nivel de competitivitate ridicat, ce strategie de piata se recomanda
pentru o intreprindere cu posibilitati modeste, avand in vedere pozitia intreprinderii fata de nivelul competitiei :
strategia defensiva

Politica de produs

98 cea mai importanta componenta a mixului de market, este reprezentata de : politica de produs
99 metafira “inima marketingului” vizeaza : politica de produs
100 conduita pe care o intreprindere o adopta, referitoare la dimensiunile, structura si evolutia gamei de produse si servicii
ce fac obiectul proprii sale activitati reprezinta : politica de produs
101 obiectul de activitate a politicii de produs, in sensul cel mai cuprinzator , il reprezinta : bunurile de consum
102 in acceptiunea sa cea mai cuprinzatoare, politica de produs nu cuporinde: politica calitate-pret
103 privita ca un tot unitar, politicii de produs, la nivelul intreprinderii i se pot atribui 3 sarcini principale, varianta falsa:
succesiunea de decizii de factura tehnologica
104 care dintre urmatoarele activitati constituie o componenta a politicii de produs : cercetarea produsului
105 care dintre urmatorarele activitati constituie o componenta a politicii de produs : inovatia
106 care dintre urmatoarele activitati constituie componenta a politicii de produs : modelarea produselor
107 care dintre urmatoarele activitati constituie o componenta a politicii de produs : asigurarea legala a produsului.
108 care dintre urmatoarele activitati constituie o componenta a politcii de produs : atitudinea fata de produsele vechi
109 care este prncipala orientare ofensiva a politicii de produs : activitatea de inovare
110 totalitatea operatiunilor prin care intreprinderea producatoare confera identitate bunurilor pe care le creeaza
reprezinta : activitatea de modelare a produsului
111 activitatea de inovatie nu priveste : modelarea produsului
112 activitatea de inovatie priveste : crearea unui climat inovator in toate compartimentele intreprinderii
113 activitatea de modelare a produsului are in vedere : realizarea sub forma de prototip sai macheta a tuturor
componentelor ce dau continutul viitorului produs
114 ansamblul deciziilor luate de intreprindere privitoare la marca, se constituie intr-o veritabila politica de marca, ale carei
elemente se repercuteaza in forme specifice asupra : tuturor celorlalte componente ale mixului de marketing
115 marcati activitatea componenta a politicii de produs : atitudinea fata de produsele vechi
116 atitudinea fata de produsele vechi priveste : preocuparea intreprinderilor fata de soarta produselor cu grad ridicat de
obsolescenta si nivel scazut de rentabilitate
117 asigurarea legala a produsului atrage dupa sine o responsabilitate permanenta din partea producatorului pentru
pastrarea nealterata a performantelor calitative ale produselor : pe tot parcursul duratei sale de viata
118 atentia acordata produselor vechi in politica de produs a unei intreprinderi este : proportionala cu locul ocupat in
productia sau desfacerea intreprinderii
119 preocuparea intreprinderilor fata de produsele vechi se concretizeaza intr-o serie de actiuni, marcati varianta falsa :
functionalitatea si valentele ergonomice
120 activitatea de modelare a produsului nu priveste : nivelul rentabilitatii fiecarui produs
121 politica sortimentala se refera la : stabilirea dimensiunilor si structurii sortimentului de marfuri desfacut de catre
intreprindere in raport cu potentialul de care dispune si cu cerintele pietei tinta
122 politica sortimentala are la baza o serie de criterii, marcati varianta falsa : cunoasterea permanenta a nivelului
rentabilitatii fiecarui produs, a gradului de amortizare a mijloacelor de munca cu ajutorul carora se fabrica
123 politica sortimentala are la baza o serie de criterii, marcati varianta falsa : calitatea produselor aflate in fabricatie in
vanzare , studiul invechirii economice a acestora, analiza circulatiei produselor si urmarirea lor in utilizare sau consum
124 service-ul reprezinta : un pachet de servicii complementare prestatiei de baza oferite de produs sau de ansamblul de
bunuri
125 obiectivul service-ului vizeaza : valorizarea deplina a produsului in consum sau utilizare
126 sarcinile principale ale service-ului tehnic nu privesc : dobandirea de catre consumator a tuturor informatiilor privind
locurile de unde poate fi cumparat
127 service-ul comercial nu priveste activitatile ce se deruleaza : in timpul stocarii
128 in opozitie cu service-ul tehnic, service-ul comercial este conceput : toate variantele prezentate
129 garantia reprezinta : prelungirea responsabilitatii producatorului marfii, un interval de timp determinat, dincolo de
momentul vanzarii
130 marcati una din facilitatile avordate in perioada de garantie : schimbarea produsului defect cu altul de acelasi fel in
stare normala de functionare
131 componentele corporale ale unui produs cuprind : caracteristicile merceologice ale produsului si ambalajului sau
132 componentele acorporale ale unui produs cuprind : elementele ce nu au corp material nemijlocit
133 comunicatiile privitoare la produs cuprind : ansamblul informatiilor transmise de producator sau distribuitor
cumparator potential
134 inmaginea produsului semnifica : sinteza reprezentarilor mentale de natura cognitiva afectiva, sociala si personala a
produsului in randul cumparatorilor
135 garantia este in esenta : componenta acorporala a produsului
136 actiunile de merchandising, promovare la locul vanzarii, publicitate prin mijloace de comunicare de masa, fac parte din
: comunicatiile privitoare la produs
137 dimensiunile calitative ale produsului ce tin de forma, gabarit, capoacitae, structura si continut, greutate si densitate,
putere instalata etc. fac parte din : componentele corporale ale produsului
138 numele, si marca, instructiunile de folosire, protectia legala prin brevet, licenta de fabricatie sau comercializare, pretul
si orice alt serviciu acordat pentru produs, fac parte din : componentele acorporale ale produsului
139 conceptia functionala a produsului are in vedere : o suma de functii partiale sau de valori de intrebuintare partiale,
distincte intre ele, desi nu apar pe piata ca atare
140 evidentiati dintre gruparile de mai jos pe cea care cuprinde numai componente acorporale ale drodusului, in optica
marketingului modern : numele produsului, marca, pretul , instructiunile de utilizare
141 largimea gamei de produse este data de : numarul de linii de produse ce o compun
142 lungimea gamei de produse reprezinta : insumarea efectvelor tuturor liniilor de fabricatie
143 lungimea gamei de produse semnifica : suprafata pe care o acopera o gama de produse in satisfacerea unei anumite
trebuinte
144 care dintre urmatoarele enumerari nu contribuie la pozitionarea corecta a produselor in cadrul gamei : gradul de
satisfactie a consumatorului
145 strategia de selectie sortimentala semnifiica : o strategie in politica de marketing
146 strategiile de diversificare sortimentala, stabilitate sortimentala si selectie sormentala sunt alternative strategice in
gfunctie de : dimensiunile si structura gamei de produse
147 alternativele strategice vizand asimilarea de noi produse, perfectionarea produselor existentee si mentinerea gradului
de noutate a produselor au drept criteriu de diferentiere : gradul de innoire a produselor
148 diversificarea laterala semnifica : dezvoltarea gamei de produse in directii conexe structurii de baza
149 diversificarea orizontala inseamna : marirea numarului de produse in cadrul gamei
150 diversificarea verticala semnifica : prelungirea in amonte sau aval a unei linii de produse

Politica de pret

151 costurile reprezinta cheltielile efectuate pentru : producerea si vanzarea unui produs sau serviciu
152 costurile de marketing presupun determinarea urmatoarelor categorii de costuri : toate variantele prezentate
153 volumul total al costurilor variabile in masura absoluta, se modifica pe masura : cresterii sau scaderii productiei
154 costurile variabile pe unitatea gizica de produs vandut : raman constante
155 marcati obiectivul strategiei de piata pentru o intreprindere intr-o perioada rentabila : dezvoltarea activitatii\
156 marcati obiectivull strategiei de piata pentru o intreprindere intre-o perioada rentabila : patrunderea pe piete noi
157 marcati obiectivul strategiei de piata pentru o intreprindere intr-o perioada rentabila : retehnologizarea intreprinderii
158 in timp pretul s-a bucurat de diverse acceptiuni , marcati varianta falsa : atribut intrisec al bunului sau serviciului
159 in timp pretul s-a bucurat de diverse acceptiuni , marcati varianta falsa : element al unui sistem complex de informare
si reglare
Economica
160 preturile “administrate” sunt acelea : sunt stabilite ( calculate ) de catre intreprinderea ofertanta , pe baza costurilor,
taxelor si cotelor de profit
161 pretul absolut este : atribut intrinsec al bunului sau serviciului
162 pretul relativ este: obtinut prin compararea bunurilor sau serviciilor
163 pretul este : rezultatul procesului de evaluare a bunurilor si serviciilor , existente pe o piata data, in scopul
satisfacerii intereselor participantilor la procesul de schimb
164 preturile impuse ( total/partia) apar cand : statul are o pozitie dominanta si intervine efectiv pe piata, prin masuri
mai degraba administrative decat economice
165 preturile libere apar cand : statul nu intervine in nici un sens in procesul de evaluare
166 preturile echilibrate apar cand : interesele consumatorilor si ale ofertantilor sunt satisfacute in masura aproximativ
egala
167 pragul de rentabillitate reprezinta : punctul de echilibru intre costuri si venituri
168 in punctul de echilibru intre costuri si venituri pierderile sunt egale cu : zero
169 in punctul de echilibru intre costuri si venituri profitul este egal cu : zero
170 care dintre variantele de mai jos exprima cel mai corespunzator semnificatia orientarii stabilirii nivelului preturilor dupa
concurenta : toate variantele de mai sus
171 marcati avantajul ce nu este specific strategiei pretului inalt : lansarea produsului sau serviciului ce prezinta o mare
sensibilitate la pret
172 marcati situatia in care nu se recomanda utilizarea strategiei pretului de penetrare pe piata : cand se doreste
valorificarea existentei unor categorii de consumatori care sunt dispusi sa plateasca preturi mai ridicate decat alti
cumparatori
173 strategia de pret este influentata de : curba de viata a produsului
174 in faza de crestere a produsului sau serviciului ooptiunea pentru o anumita alternativa straftegica a pretului depinde de
: numarul de concurenti existenti si necesitatea de a se mentine o stabilitate relativa a pretului
175 printre formele cele mai utilizate ale politicii pretului psihologic nu se numara : pretul de penetrare :)))
176 Marcati alternativa strategica de pret care nu corespunde preturilor orientate dupa competitie : politica pretului
psihologic
177 pretul traditional este cel pe care : producatorul nu doreste sa-l schimbe

Politica de distributie

178 obiectul activitatii de distributie il formeaza : marfurile , fluxul lor de la producator la consumator
179 prin intermediul distributiei : se finalizeaza activitatea economica si se incheie ciclul economic al produselor
180 cu peste 2 decenu in urma, termenul “ canal de distributie” a inceput sa fie inlocuit cu termenul : cabal de marketing
181 Rolul canalului de distributie nu se limiteaza la satisfacerea cererii prin furnizarea bunurilor si serviciilor, ci presupune :
stimularea cererrii prin actiunile promotionale ale membrilor retelei
182 din categoria participantilor primari la procesul de distributie fac parte in sens larg : producatorii, angrosistii si
detailistii
183 marcati dimensiunea care nu este specifica unui canal de marketing : inaltimea
184 lungimea unui canal de marketing se refera la : numarul de niveluri intermediare pe care le parcurg marfurile de la
producator la consumatorul sau utilizatorul final
185 latimea unui canal de marketing se refera la : numarul unitatilor prin care se asigura distribuirea unui produs in cadrul
fiecarei faze ( secvente ) a rutei de distribuire
186 adancimea canalului de marketing se refera la : masura apripierii distribuitorului de punctele efective de consum
187 tipul de canal de distributie producator-consumator este specific in primul rand , distributiei : serviciilor
188 distributia fara intermediari intervine frecvent in cazul: bunurilor de utilizare productiva (utilaje, masini, materii
prime in cantitati vagonabile etc. , )
189 canalul direct de distributie care include magazinul producatorului este adesea preferat de cumparatori datorita :
gamei mai largi de produse apartinand aceluiasi producator si preturilor mai mici
190 tipul de canal de distributie cu un singur intermediar este denumit canal : scurt
191 canalul de distributie alcatuit din doua verigi intermediare succesive este considerat un canal : lung
192 canalul lung de distributie este specific : pietei bunurior de consum
193 un canal direct este acela care : nu are nici un intermediar
194 prezenta intermediarilor pe traseul marfurilor de la producator la consumator este adeseori necesara datorita unor
motive diverse , marcati varianta falsa : amplasarea pe teritoriu a intermediarilor
195 la nivelul unei intreprinderi producatoare, sistemul logistic include trei componente majore , marcati varianta falsa :
prelucrarea de materii prime
196 cea mai importanta componenta a mixului logistic sub aspectul costurilor generale o constituie : transportul
197 distributia directa, distributia prin canale scurte sau distributia prin canale lungi sunt alternative strategice de
distributie dupa criteriul : dimensiunile canalului
198 alternativele strategice referitoare la distributia extensiva, selectiva si exvclusiva au drept criteriu de baza : amploare/
latimea distributiei
199 alternativa strategica de distributie extensiva vizeaza : difuzarea larga a produselor prin cele mai diverse tipuri de
intermediari
200 alternativa strategica de distributie selectiva vizeaza : difuzarea printr-un numar redus de intermediari de regula
specializati in difuzarea anumitor produse
201 alternativa strategica de distributie exclusiva vizeaza : difuzarea produselor printr-un singur intermediar care
dobandeste exclusivitate in diverse variante
202 dintre urmatoarele afirmatii vizand distributia exclusiva nu este reala cea referitoare la faptul ca : este legata
intotdeauna de marfurile scumpe
203 alternativele strategice privind distributia prin aparatul propriu, distributia prin intermediari sau distributia combinata
(prin aparat pripriu si prin intermediari) vizeaza : gradul de participare a firmei in activitatea canalului de marketing

Politica promotionala

204 politica promotionala nu presupune : prestarea de service gratuit inainte in timpul si postvanzare
205 prin politica de comunicatie si mijloacele care o caracterizeaza intreprinderea urmaresti : difuzarea cat mai amplla a
unor informatii despre activitatea, produsele si serviciile sale si receptionarea modului cum acesea sunt primite si
apreciate de destinatari
206 fiecare sursa de comunicatie utilizata de intreprindere trebuie sa respecte anumite cerinte, marcati varianta falsa :
informational
207 vehiculele (suporturile) prin intermediul carora mesajul ajunge la destinatie vizeaza : media
208 emitatorul reprezinta : sursa de comunicatie, respectiv cel care transmite mesajul
209 codificarea reprezinta : mecanismul care “traduce” ideile mesajului in simboluri , semne imagini
210 mesajul reprezinta : ansamblul simbolurilor (semnelor) trasnmise de emitator
211 decodificare reprezinta : semnificatia atribuita mesjului de catre receptor
212 receptorul reprezinta : audienta sau destinatarul, respecti cel care primeste mesajul
213 raspunsul reprezinta : ansamblul reactiei audientei dupa receptia mesajului
214 feedback-ul reprezinta : partea din raspuns pe care receptorul o retransmite emitatorului
215 elementul perturbator (zgomotul) reprezinta : orice poate provoca o distorsiune intre mesajul transmis si mesajul
receptat
216 publicitatea reprezinta : variabila calitativa, de natura psihologica cu actiune pe termen lung si care , in general , este
greu masurabila cantitativ in privinta efectelor economice pe care le genereaza
217 promovarea vanzarilor reprezinta : o variabila de ordin cantitativ si cu actiune pe termen scurt
218 avantajele economice, materiale si imediate pentru consumator, masurate cu usurinta cantitativ, posibilitatea oferita
itreprinderii de a exercita un control riguras al activitatilor desfasurate, sunt atribute ale : promovarii
219 relatiile publice reprezinta : o grupare de tehnici cu actiune si efecte pe plan psihologic si pe termen lung greu de
masurat in termeni economici
220 care dintre urmatoarele variabile ale mixului promotional au, deopotriva, efecte calitative si cantitative pe termen
scurt si indelungat : manifestarile promotionale
221 care dintre urmatiarele variabile ale mixului promotional intrunesc o serie de tehnici in general eterogene-prospectare,
demonstratie, argumentare negociere, incheiere de contracte etc. – si vizeaza obiective cantitative, exprimate in cifre de
afaceri, precum si obiective legate de formarea imaginii intreprinderii : fortele de vanzare
222 “nervul” politicii de comunicatie promotionala a intreprinderii contemporare il constituie: publicitatea
223 publicitatea de produs/serviciu, de marca si insitutionala este structurata in functie de : obiect
224 forma de publicitate cea mai familiara si mai frecvent utilizata in practica publicitara o constituie publicitatea : de
produs/serviciu
225 dupa natura obiectivelor urmarite, pot fi identificate urmatoarele forme de publicitate: comerciala, corporativa si
socio-umanitar
226 publicitatea comparativa se inscrie in sfera publicitatii de : produs
227 publicitatea de informare urmareste : stimularea cererii potentiale prin informarea publicului in legatura cu aparitia
si prezenta pe piata a unui nou produs sau serviciu
228 publicitatea de reamintire urmareste : intarirea efectului unor actiuni de publicitate anterioare, respectiv, al pastrarii
interesului pentru un produs, servviciu, o firma, etc. in randul consumatorilor
229 care dintre urmatoarele forme de publicitate este folosita in timpul perioadei de maturitate din ciclul de viata a
produsului : publicitatea de reamintire
230 care dintre urmatoarele forme de publicitate este in unele tari interzisa prin lege : publicitatea comparativa
231 publicitatea comerciala, corporativa si social-umanitara sunt forme de publicitate clasificate dupa : natura obiectivelor
urmarite
232 publicitatea de natura factuala pune accentul pe : reliefarea caracteristicilor produsului (serviciului)
233 exploatarea unor trasaturi si resorturi emotionale ale individului, pentru stimularea cererii utilizandu-se sloganuri de
tipul “cea mai buna marca din lume” .... se realizeaza prin : publicitatea de natura emotionala
234 un loc aparte, dar modest, in ansamblul mijloacelor publicitare, relativ costisitor si care nu-si poate identifica bine
“subiectii” asupra carora actioneaza il ocupa : cinematograful
235 marcati forma nespecifica a publicitatii exterioare : cataloagele
236 cea mai importanta forma de publicitate exterioara se realizeaza prin : afisaj
237 dupa caracteristicile sale esentiale catalogul se prezinta in trei variante, marcati varianta falsa : de cercetare
238 marcati mijloacele publicitare care, in majoritatea cazurilor, au semnificatia de cadou publicitar : agende si calendare
239 care dintre gruparile de mai jos include integral activitati specifice promovarii vanzarilor : reducerile de pret, vanzarile
grupate, concursurile promotionale
240 tehnicile de merchandising nu privesc in principal : asigurarea continuitatii vanzarilor
241 care dintre urmatoarele enumerari sunt folosite ca mijloc de vanzare sau ca subiect de publicitate si privesc facilitatile
pe care vanzatorul intelege sa le acorde cumparatorului : cadourile promotionale
242 obiectivul de a instaura, in randul unei cat mai mari parti a publicului un climat de incredere in intreprindere, in
capacitatea ei de a satisface trebuintele si exigentele diferitelor categorii de consumatori si utilizatori apartine :
relatiilor publice
243 sponsorizarea a aparut si s-a dezvoltat in domeniul : sportului
244 cele mai performante in desfasurarea dialogului cu agentii pietei, dar si ca un important criteriu de estimare a
competivitatii sunt considerate a fi : fortele de vanzare
245 dupa modul de desfasurare in timp, strategia promotionala poate fi : permanenta sau intermitenta
246 variantele strategice de promovare a imaginii globale a intreprinderii, de promovare exclusiva a produsului si de
extindere a imaginii produsului sunt delimitate in functie de : obiectivele globale ale activitatii promotionale
247 alternativele strategice promotionale ofensive si defensive sunt delimitate in functie de : rolul activitatii promotionale
248 alternativele strategice promotionale concentrata, diferentiata si nediferentiata sunt delimitate in functie de : pozitia
intreprinderii fata de structurile pietei
249 alternativele strategice promotionale realizate prin fortele proprii si prin institutii specializate sunt delimitate in functie
de : sediul activitatii promotionale
250 in practica sunt utilizate modalitati variate de stabilire a bugetelor promotionale, marcati varianta falsa : stabilire unui
buget rezultat din cercetarile de piata