Temă pentru acasă 27.04.

2020

1. În condiţiile concurenţei imperfecte, preţul de echilibru al unui factor de producţie

este dat de:
a) intersecţia dintre curbele cererii produsului şi ofertei factorului de producţie;
b)intersecţia dintre curbele cererii şi ofertei factorului de producţie;
c) intersecţia dintre curbele cererii şi ofertei produsului realizat;
d) intersecţia dintre curbele costului marginal şi ofertei factorului de producţie;
e) nici una dintre cele de mai sus;
2. Accentuarea reclamei în cazul unei firme aflată în condiţii de concurenţă
monopolistică poate determina:
a) menţinerea profiturilor;
b) reducerea profiturilor;
c) reducerea vânzărilor;
d) creşterea costurilor medii concomitent cu creşterea vânzărilor;
c) reducerea profiturilor şi a costurilor medii;
3. Un producător aflat în situaţia de monopol va decide creşterea producţiei când:
a) costul marginal excede încasarea marginală;
b) încasarea marginală excede costul marginal;
c) costul marginal este egal cu încasarea marginală;
d) încasarea marginală este negativă;
e) toate cele de mai sus;
4. Atunci când încasarea marginală este superioară costului marginal, profitul firmei
creşte dacă:
a) producţia creşte;
b) producţia scade;
c) producţia rămâne constantă;
d) producţia creşte sau scade;
e) informaţia este insuficientă pentru a da un răspuns corect;
5. Profitul total este maxim, atunci când:
a) venitul marginal este maxim;
b) profitul marginal tinde către zero;
c) profitul mediu este în creştere;
d) venitul marginal este egal cu costul marginal;
e) profitul mediu este zero;
6. O firmă aflată în poziţie de monopol:
a) domină absolut piaţa şi nu trebuie să ţină seama de cerere;
b) stabileşte atât preţul, cât şi cantitatea oferită pe piaţă, numai în funcţie de capacitatea sa
de producţie şi de obiectivul său de maximizare a profitului;
c) domină absolut piaţa, dacă produsul său nu are substitute;
d) nu poate influenţa cererea prin reclamă;
e) preia preţul pieţei;
7. Situaţia de monopol permite obţinerea de supraprofit pentru că:
a) preţul de monopol este la nivelul costului marginal;
b) preţul de monopol depăşeşte costul marginal;
 c) cantitatea totală dintr-un bun oferită pe piaţă este mai mare decât oferta totală a pieţei
în condiţii de concurenţă;
d) are loc maximizarea cifrei de afaceri;
e) are loc minimizarea costului mediu;
8. Pe piaţa cu concurenţă monopolistică, producţia este considerată ca fiind optimă:
a) în zona crescătoare a costului marginal;
b) în zona crescătoare a costului total mediu;
c) în zona descrescătoare a costului marginal;
d) în zona descrescătoare a costului total mediu;
e) în zona în care costul total mediu este constant;
9. Care dintre următoarele caracteristici sunt proprii concurenţei monopolistice: 1)
firma atinge echilibrul pe termen lung când preţul este egal cu costul mediu; 2) oferta mărfii nu
este controlată de nici o firmă; 3) firmele pătrund în industrie şi pe piaţă fără dificultate; 4)
existenţa mai multor firme care produc şi vând aceeaşi marfă diferenţiată calitativ; 5)oferta
firmelor se adaptează permanent la cerere:
a) 1, 3, 4, 5;
b) 2, 3, 4, 5;
c) 1, 3;
d) 1, 2, 3, 4, 5;
e) 1, 4, 5;
10. În condiţii de oligopol:
a) firmele nu pot practica concurenţa prin preţ;
b) preţul este o variabilă exogenă;
c) existenţa curbei „frânte” a cererii explică mecanismul de formare a preţului;
d) modificarea preţurilor poate fi o decizie comună a firmelor;
e) a-d false;
11. Nu reprezintă trăsătură a pieţei cu concurenţă monopolistică:
a) diferenţierea bunurilor;
b) atomicitatea cererii şi a ofertei;
c) fiecare producător poate influenţa piaţa;
d) mărcile firmelor sunt individualizate;
e) posibilităţi multiple de alegere pentru consumatori;
12. Protecţia asupra proprietăţii intelectuale şi industriale:
a) poate crea o situaţie de monopol;
b) trebuie eliminată pentru că defavorizează consumatorii;
c) este o premiză pentru procesul de inovare;
d) a+b;
e) a+c;
13. Faţă de oligopoluri, guvernul trebuie să adopte măsuri care să conducă la:
a) îngrădirea şi eliminarea treptată;
b) extinderea lor ca principală formă de piaţă cu concurenţă imperfectă, reală;
c) stimularea înţelegerii dintre ele pentru a prevenii falimente răsunătoare;
d) menţinerea şi amplificarea competiţiei dintre ele;
e) aplicarea legilor concurenţei;
14. Nu caracterizează piaţa cu concurenţă monopolistică:
a) atomicitatea cererii;
 b) atomicitatea ofertei;
c) intrarea liberă pe piaţă;
d) deciziile unui producător nu au o influenţă semnificativă asupra deciziilor celorlalţi
producători;
e) omogenitatea bunului tranzacţionat;
15. Monopolul îşi maximizează profitul atunci când:
a) costul marginal este egal cu preţul;
b) costul total mediu este minim;
c) costul marginal este egal cu venitul marginal;
d) costul variabil mediu este egal cu preţul;
e) venitul marginal este egal cu preţul;
16. Diferenţa dintre concurenţa monopolistică şi cea pură şi perfectă este dată de:
a) diferenţierea produselor;
b) atomicitatea cererii;
c) atomicitatea ofertei;
d) existenţa doar a profiturilor normale pe termen lung;
e) existenţa unui preţ mai mare decât costul marginal;
17. Care dintre următoarele este trăsătura caracteristică a unui monopol natural:
a) produce o utilitate publică;
b) are costuri fixe scăzute;
c) concurenţa ar fi mai puţin costisitoare pentru consumator;
d) sunt reglementate de către stat;
e) prezintă economii de scară pe întreg intervalul descris de curbei cererii;
18. Un monopol are costul marginal dat de relaţia Cm=3Q, unde Cm este costul
marginal, iar Q este producţia. Monopolistul se confruntă cu o cerere dată de relaţia P=20-Q,
unde P este preţul. În scopul maximizării profitului, producţia trebuie să fie:
a) 3; b) 4; c) 5; d) 10; e) 20;
19. Determinaţi care variantă nu este trăsătură a pieţei oligopoliste:
a) atomicitatea cererii;
b) câţiva vânzători;
c) atomicitatea ofertei;
d) fiecare producător ţine seama şi de deciziile celorlalţi;
e) producătorii nu pot controla preţul;
20. Cum consideraţi prin ce se deosebeşte concurenţa monopolistică de concurenţa
perfectă:
a) câţiva cumpărători;
b) câţiva vânzători;
c) atomicitatea ofertei;
d) diferenţierea produselor;
e) atomicitatea cererii.