ECONOMIA SERVICIILOR

Teste grilă cu o singură variantă de răspuns corectă

1. Între caracteristicile serviciilor se numară: nematerialitatea (1), netangibilitatea(2)

neperisabilitatea (3), nestocabilitatea (4):
a) 1,2,3 b) 1,3,4 c) 2,3,4 d) l,2,4

2. Care din următoarele afirmaţii este adevarată? Pag. 14,aliniatul IV

a) serviciile sunt neproductive c) există şi servicii materiale
b) serviciile sunt omogene d) serviciile sunt tangibile

3. Evaluarea serviciilor este mai dificilă şi adesea subiectivă datorită caracteristicii lor de:
a) nestocabilitate c) nematerialitate
b) absenţa proprietăţii d) nici una dintre acestea

4. Între strategiile de îmbunătăţire a sincronizării ofertei cu cererea de servicii pentru stimularea cererii se pot folosi:
a) preţuri diferenţiate
b) servicii complementare oferite în perioadele de vârf
c) oferte de servicii speciale
d) toate acestea

5. În condiţiile în care oferta de servicii este mai mare decât cererea, între consecinţele ce pot apare se numără:
a) creşterea tarifelor c) imobilizări de fonduri
b) cerere nesatisfăcută d) toate acestea

6. Care din următoarele clasificări face parte din categoria clasificărilor pe "produs": Pag. 20,al doilea aliniat
a) Clasificarea Internaţională Tip pe Industrii (CITI)
b) Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională (CAEN)
c) Clasificarea Bunurilor şi Serviciilor pentru Gospodării (CBSG)
d) Nomenclatorul Activităţilor din Comunitatea Europeană (NACE)

7. Printre caracteristicile folosite pentru clasificarea produselor se numără:

a) mărimea unităţilor de producţie c) forma juridică a unităţilor de producţie
b) natura rezultatelor producţiei d) toate acestea

8. Care din următoarele clasificări face parte din categoria clasificărilor pe "activităţi” Pag. 21,primul aliniat
a) Clasificarea Bunurilor şi Serviciilor pentru Gospodării
b) Clasificarea Internatională Tip pe Industrii (CITI)
c) Clasificarea Schimburilor Invizibile (CSI)
d) nici una dintre acestea

9. Serviciile de "Hoteluri şi restaurante" reprezintă în Clasificarea Activităţilor din Pag. 21,ultimul aliniat
Economia Natională (CAEN):
a) o secţiune b) o diviziune c) o clasă d) o grupă

10. Activitatea de alimentaţie publică este considerată în ţara noastră

a) producţie industrial alimentară c) servicii
b) comerţ d) nici una dintre acestea

11. După prezenţa şi natura relaţiilor de piaţă, serviciile se clasifică în:

a) materiale şi nemateriale c) marfă şi ne-marfă
b) private şi publice d) productive şi neproductive

12. După natura beneficiarului (utilizatorului) serviciile se clasifică în: Pag.26,aliniatul VIII
a) materiale şi nemateriale c) marfă şi ne-marfă
b) intermediare şi finale d) de piaţă non-market

13. Care din următoarele servicii reprezintă acţiuni tangibile:

a) îngrijirea sănătaţii b) educaţie c) servicii juridice d) asigurări Pag.27,tabel

14. Serviciile de "Hoteluri şi restaurante" fac parte din categoria serviciilor: Pag.27,tabel
a) de distribuţie b) de producţie c) personale d) sociale (colective)

15. După modul de furnizare în cadrul schimburilor internaţionale serviciile se clasifică în: Pag. 28,ultimele două aliniate
a) materiale şi nemateriale c) intensive în muncă şi intensive in cunoaştere
b) marfă şi ne-marfă d) transferabile şi netransferabile

16. După anii 1970-1980 ,care din următoarele afirmaţii nu mai este adevărată:
a) serviciile pure au efecte nemateriale
b) serviciile sunt cel mai puţin intensive în capital şi tehnologie
c) serviciile sunt cel mai puţin intensive în muncă
d) serviciile sunt indirect productive

17. În Romania,faţă de ţările dezvoltate (de exemplu, Elveţia) ponderea populaţiei Pag. 46,tabel
ocupate în sectorul terţiar se situează la aproximativ:
a) 1/10 b) 1/5 c) 1/4 d) 1/ 2

18. Prin tendinţa de "terţiarizare" a economiei ţărilor dezvoltate se înţelege:

a) serviciile contribuie cu 1/3 la crearea PIB
b) serviciile contribuie cu 1/3 la ocuparea populaţiei
c) costurile determinate de funcţiile serviciilor reprezintă aproximativ 1/3 din costurile totale
d) nici una dintre acestea

19. Din punct de vedere al contribuţiei la creşterea economică, serviciile pot fi clasificate în:
a) servicii materiale şi nemateriale
b) servicii productive şi neproductive
c) servicii intensive în muncă şi intensive în cunoaştere
d) servicii private şi publice

20. Care din următoarele mutaţii în economia românească după 1990: creşterea ponderii sectorului terţiar în populaţia ocupată (P.O.)
(1); creşterea ponderii sectorului primar în P.O. (2); scăderea ponderii sectorului secundar în P.O. (3); devansarea ponderii sectorului
terţiar în P.O. de către ponderea acestui sector în PIB (4) reprezintă "semne" ale modernizării economiei:
a) 1,2,3 b) 2,3,4 c) 1,2,4 d) 1,3,4

21. Care este criteriul de clasificare în cele 3 sectoare (primar, secundar, terţiar):
a) receptivitatea faţă de progresul tehnic c) intangibilitatea
b) complexitatea proceselor de producţie d) eterogenitatea

22. Dintre ţările dezvoltate, au cel mai mare grad de terţiarizare:

a) SUA şi Olanda b) Olanda şi Germania c) SUA şi Austria d) SUA şi Italia Tabel pagina 50

23. Ansamblul serviciilor şi sectorul terţiar se află în următoarea relaţie:

a) primul îl include pe al doilea c) sunt egale
b) al doilea îl include pe primul d) nu au legături

24. Împărţirea economiei în sectoare în funcţie de nivelul progresului tehnic şi receptivitatea faţă de acesta aparţine lui: Pag.38
a) J. Naisbitt b) J. Fourastie c) D. Bell d) J. Nusbaumer

25. În decursul ultimelor două secole, mărirea duratei medii de viaţă s-a produs în beneficiul:
a) timpului de muncă, transport, şcolarizare
b) timpului de transport, şcolarizare, liber
c) timpului de muncă, şcolarizare, liber
d) timpului de muncă, transport, liber

26. Totalitatea actelor de vânzare-cumpărare de servicii, în interdependenţa lor, exprimă:

a) cererea de servicii c) sfera serviciilor
b) piaţa serviciilor d) consumul de servicii

27. Monopolul natural este justificat prin: Pag. 78 aliniatul II

a) economii de scală c) economii de sinergie
b) pieţe necontestabile d) toate acestea

28. Concesionarea este o formă de: Pag. 75 ultimul aliniat

a) privatizare a proprietăţii c) leasing imobiliar
b) privatizare a gestiunii d) nici una dintre ele

29. În sectoarele de servicii cu efecte externe negative este necesară intervenţia statului prin:
a) reglementări administrative c) controlul preţurilor
b) reglementări tehnice d) nu este necesară

30. Teoria "concurenţei distinctive" justifică intervenţia statului prin:

a) reglementări administrative c) reglementari fiscale
b) reglementări tehnice d) nu justifică intervenţia statului

31. Care din următoarele domenii are piaţa cea mai contestabilă:
a) telecomunicaţiile c) restauraţia
b) transporturile feroviare d) sectorul bancar

32. Economiile de scală se obţin ca urmare:

a) reducerii cifrei de afaceri (CA) şi reducerii costurilor
b) creşterii CA şi reducerii absolute a costurilor
c) creşterii CA şi reducerii relative a costurilor
d) reducerii CA şi reducerii personalului

33. O piaţă este contestabilă atunci când:

a) costurile de intrare sunt mici
b) costurile de intrare sunt mari
c) exista foarte puţini ofertanţi
d) există foarte puţini cumpărători

34. Metoda curbelor de indiferenţă foloseşte pentru previziunea relaţiilor între piaţa serviciilor şi piaţa bunurilor de:
a) substituţie c) indiferenţă
b) stimulare d) toate acestea

35. În care din următoarele situaţii este mai eficientă cumpărarea unui nou bun de folosinţă îndelungată (BFÎ) decît repararea lui:
Preţ BFÎ Timp până la prima Tariful reparaţiei Durabilitatea
(RON) reparaţie (luni) (RON) reparaţiei (luni)
a) 600 10 80 2
b) 3000 30 100 5
c) 1000 10 50 5
d) 100 20 50 5

36. Pentru dimensionarea ofertei de servicii în condiţii de risc se poate folosi metoda:
a) venitului marginal egal cu costul marginal c) mini-max
b) deflaţiei d) nici una dintre acestea

37. Standardizarea ofertei de servicii se referă la stabilirea unor norme care să:
a) uniformizeze nivelul ofertei
b) echilibreze cererea cu oferta
c) stabilească sarcini clare pentru fiecare angajat
d) toate acestea

38. Pentru calculul valorii adăugate de servicii în preţuri comparabile se poate folosi metoda:
a) corelaţiei b) trendului c) elasticităţii d) extrapolării

39. Un restaurant a avut în perioada de bază 5000 de clienţi iar în perioada curentă 6000 de clienţi. În această perioadă preţurile
restaurantului au rămas aproximativ constante dar valoarea cumpărărilor de mărfuri de la terţi a crescut cu 20%. În aceste condiţii,
valoarea adăugată creată de restaurant:
a) a rămas constantă c) a crescut cu mai puţin de 20%
b) a crescut cu 20% d) a scăzut cu 20%
40. Pentru activitatea de intermediere a tranzacţiilor cu bunuri şi servicii TVA plătită de intermediari se calculează la:
a) încasări inclusiv TVA c) comision exclusiv TVA
b) însumarea TVA colectate şi TVA deductibile d) încasări exclusiv TVA

41. Pe termen scurt costul marginal este egal cu:

a) costul total unitar c) costul variabil unitar
b) costul fix unitar d) costul fix total

42. În economia serviciilor, cererea reprezintă un mecanism de:

a) echilibru c) redistribuire
b) selecţie d) toate acestea

43. Între cererea efectivă de servicii şi consumul de servicii există relaţia:

a) sunt egale
b) prima este mai mare decât al doilea
c) al doilea este mai mare
d) nu există legatură

44. În ce categorie se înscriu serviciile de comerţ, reparaţii, personale:

a) servicii care nu admit migrarea cererii
b) servicii care permit migrarea cererii
c) servicii care impun migrarea cererii
d) nici una dintre acestea

45. Pentru serviciile aflate în relaţii de substituire în consum cu diferite bunuri, estimarea cererii poate fi făcută cu ajutorul:
a) lanţurilor Markov b) deflaţiei c) maxi-min d) toate acestea

46. Care din următoarele afirmaţii nu este adevărată în ceea ce priveşte cererea destinată consumului intermediar:
a) cumpărătorii antrenează o disparitate considerabilă referitor la volumul şi structura cererii
b) factorii economici deţin un rol important în determinarea deciziei de cumpărare
c) factorii psihologici deţin un rol important în determinarea deciziei de cumpărare
d) are un caracter tehnic dominant

47. Evidenţele statistice oferă date despre:

a) dimensiunile cererii nesatisfăcute
b) structură şi repartizarea teritorială a cererii
c) motivaţia cererii
d) toate acestea

48. Creşterea complexităţii mediului extern influenţează direct:

a) cererea de servicii pentru populaţie
b) cererea de servicii finanţate public
c) cererea de servicii pentru producţie
d) nici una dintre acestea

49. Metoda speranţei matematice estimează:

a) nivelul profitului în condiţii de risc
b) nivelul cererii în condiţii de probabilitate
c) nivelul tarifelor în condiţii de incertitudine
d) nici una dintre acestea

50. Acordarea de către un lanţ hotelier de renume a permisiunii de a-i fi folosită marca în străinătate reprezintă:
a) export direct c) franciză
b) export indirect d) investiţii directe

51. Cunoscând că un hotel are 100 de locuri şi că la un tarif de 50 RON s-ar ocupa 40 de locuri, iar reducerea tarifului la 45 RON ar
conduce la creşterea cu 20% a numărului de locuri ocupate, venitul marginal obţinut de hotel va fi de:
a) 360 RON b) 9.000 RON c) 160 RON d) 200 RON

52. O sală de spectacole are 100 de locuri. Costurile fixe ale unităţii pe zi sunt de 90 RON, iar costurile variabile 0,5 RON/ spectator.
În condiţiile în care se preconizează practicarea unui preţ de 5 RON/ bilet, unitatea începe să fie rentabila pentru un coeficient de
ocupare a sălii de:
a) 10% b) 20% c) 50% d) 80%

53. Transporturile şi telecomunicaţiile intră în categoria serviciilor:

a) nonmarket
b) factor
c) intermediare şi finale
d) nici una dintre acestea.

54. Al doilea val în evoluţia serviciilor de producţie se caracterizează prin:

a) tendinţa de externalizare a serviciilor
b) apariţia serviciilor cu rol periferic pentru producţie
c) dezvoltarea explozivă a serviciilor informatice
d) nici una dintre acestea

55. Serviciile pentru producţie pot fi organizate sub forma:

a) unor societăţi specializate
b) unor compartimente în cadrul întreprinderilor
c) unor compartimente in cadrul societăţilor de tip holding
d) sub toate formele menţionate

56. Care din următoarele se poate constitui într-o formă de privatizare a proprietăţii:
a) factoringul c) leasingul
b) concesionarea d) franciza

57. Serviciile de cercetare-dezvoltare şi studiile de fezabilitate fac parte din categoria serviciilor pentru producţie prestate:
a) în amonte de producţie
b) în timpul producţiei
c) în paralel cu producţia
d) în aval de producţie

58. Serviciile de factoring se încadrează în categoria serviciilor:

a) finale c) internalizate
b) non-factor d) nici una dintre acestea

59. Între avantajele serviciilor de leasing nu se numară:

a) diminuarea bazei impozabile a întreprinderii
b) simplificarea aparatului contabil al întreprinderii
c) posibilitatea de a ţine pasul cu tehnica modernă
d) asigurarea finanţării echipamentelor tehnice

60. Între caracteristicile majore ale serviciilor pentru întreprinderi nu se numără:

a) concentrarea spaţială
b) dispersarea spaţială
c) internaţionalizarea puternică
d) rolul important în dezvoltarea regională

61. Alegerea soluţiei "interne" sau "externe" de realizare a serviciilor pentru producţie nu depinde de:
a) costurile de producţie
b) frecvenţa de utilizare a serviciului
c) forma de proprietate a întreprinderii
d) caracterul specific al nevoii serviciului respectiv

62. Serviciile de sănătate sunt servicii:

a) non-marfă
b) intermediare
c) destinate colectivităţii în ansamblul său
d) colective personalizate

63. Care din următoarele servicii finale sunt organizate ca ramuri distincte ale economiei: transporturi (1), închirieri de maşini şi
echipamente (2), poşta şi telecomunicaţiile (3), iluminatul public (4), sănătate (5), cultura (6).
a) 1,2,3,4
b) 1,3,5,6
c) 1,3,4,6
d) 2,3,4,5

64. Una din relaţiile de mai jos defineşte corect raportul (din punct de vedere al sferei de cuprindere) între serviciile de învăţământ
public (S.I.P.), serviciile finale (S.F.), serviciile non-market (N.M.)
a) S.I.P. = N.M. >S.F.
b) S.I.P. <N.M.<S.F.
c) N.M.> S.i.P.> S.F.
d) S.I.P. <N.M.>S.F.

65. Armata şi poliţia intră în categoria serviciilor:

a) non-market c) marfă
b) intermediare d) market

66. Care din următoarele afirmaţii nu este adevărată: "serviciile de consum de sine stătătoare au rolul de:
a) înlocuire în consum a unor produse
b) a realiza cadrul optim utilizării în consum a produselor
c) completare a ofertei de bunuri de consum
d) a satisface mai bine decât bunurile anumite nevoi

67. Serviciile asociate bunurilor pot fi în relaţii de:

a) substituţie faţă de consumul de produse
b) indiferenţă faţă de consumul de produse
c) independente de consumul de produse
d) nici una din aceste variante

68. Serviciile personale (coafură, frizerie) se încadrează în categoria serviciilor:

a) intermediare
b) finale cu caracter industrial
c) finale cu caracter neindustrial
d) nici una dintre aceste variante

69. Ţările dezvoltate alocă învăţământului o cota de PNB de:

a) 3-4% b) 4-5% c) 5-9% d) 10-12%

70. În România, numărul locuitorilor ce revin în medie la 1 medic se situează în jurul valorii de:
a) 250 b) 350 c) 520 d)1150

71. În structura serviciilor de piaţă prestate populaţiei, ponderea cea mai mare o au:
a) serviciile de învăţământ
b) serviciile de sănătate
c) serviciile prestate în hoteluri şi restaurante
d) serviciile de închiriere a bunurilor personale şi gospodăreşti

72. După 1990, în ţara noastră ponderea cheltuielilor pentru ordine publică şi siguranţă naţională în cheltuielile bugetului de stat:
a) a scăzut b) a crescut c) a rămas constantă d) a avut o evoluţie oscilantă

73. Serviciile transfrontiere presupun:

a) prezenţa persoanei fizice în străinătate
b) prezenţa persoanei juridice în străinătate
c) prezenţa consumatorului în străinătate
d) nici una din aceste variante

74. Veniturile din muncă sunt înregistrate în balanţa de plăţi externe la:
a) operaţiuni curente
b) transferuri private
c) mişcări de capital
d) transferuri oficiale

75. Dezvoltarea rapidă a informaticii şi telecomunicaţiilor antrenează creşterea rapidă a serviciilor:

a) "in situ" b) non-factor c) non-market d) nici una dintre acestea
76. Cerinţa de diferenţiere şi personalizare a serviciilor favorizează furnizarea serviciilor internaţionale:
a) transfrontiere
b) prin deplasarea consumatorilor
c) "in situ"
d) nici una dintre acestea

77. Franciza, leasingul, serviciile de reparaţii şi întreţinere fac parte din categoria serviciilor internaţionale:
a) incorporate în bunuri
b) complementare comerţului cu bunuri
c) ce se comercializează independent de comerţul cu bunuri
d) ce se substituie comerţului cu bunuri

78. Care din următorii factori pot influenţa pozitiv exporturile de servicii ale ţărilor în curs de dezvoltare:
a) liberalizarea exportului de servicii
b) liberalizarea investipilor
c) liberalizarea muncii temporare
d) liberalizarea comerţului cu bunuri şi servicii

79. Principiul "tratamentului naţional" stă la baza:

a) reglementării schimburilor de servicii
b) liberalizării
c) unor măsuri protecţioniste
d) avantajului comparativ

80. Ţările dezvoltate au avantaj comparativ în:

a) bunuri
b) servicii
c) bunuri şi servicii intensive în cunoaştere
d) bunuri şi servicii intensive în muncă

81. Teoria avantajului comparativ în comerţul internaţional ia în considerare:

a) diferenţa de costuri absolute a două produse din două ţări
b) diferenţa de productivitate a muncii pentru două produse din două ţări
c) diferenţa costurilor de oportunitate pentru două produse din două ţări
d) nici una dintre acestea

82. Regimul juridic al liberei circulaţii a serviciilor active în UE este menit să asigure:
a) interdicţia discriminării în funcţie de criteriul naţionalităţii sau al rezidenţei prestatorului
b) interdicţia măsurilor naţionale restrictive aplicate în mod nediscriminatoriu
c) măsurile justificative prin raţiuni de interes general
d) toate acestea

83. Piaţa "primară" a forţei de muncă în servicii se referă la:

a) slujbe în servicii ce satisfac nevoi primare
b) slujbe bune în servicii
c) profesiuni de servicii în sectorul primar
d) toate acestea

84. Productivitatea relativă a muncii în domeniul serviciilor se obţine raportând:

a) ponderea serviciilor în PIB la ponderea serviciilor în populaţia ocupată (PO)
b) ponderea serviciilor în PO la ponderea serviciilor în PIB
c) valoarea PIB din servicii la PO în servicii
d) cifra de afaceri la numărul de lucrători

85. Tendinţa de "terţarizare" a economiei ţărilor dezvoltate este ilustrată de faptul că serviciile au o pondere de peste 60-70% în:
a) ocuparea populaţiei (1), crearea PIB (2), comerţul mondial (3)
b) 1,2, cumpărările de bunuri şi servicii (4)
c) 1,3,4
d) nici o variantă nu este corectă

86. Care din următoarele situaţii reprezintă gradul cel mai mare de concentrare economică a unităţilor de servicii la nivelul unei
localităţi:
 Nr. de unităţi de servicii în Nr. de angajaţi în
localitate servicii în localitate
a) 10 1.000
b) 100 1.000
c) 200 1.000
d) 2 100

87. Termenul de recuperare a investiţiei se calculează ca:

a) raport procentual între valoarea investiţiei şi profitul anual estimat a se realiza
b) raport între cifra de afaceri anuală previzionată şi valoarea investiţiei
c) raport între valoarea investiţiei şi profitul anual estimat a se realiza
d) raport între valoarea investiţiei şi cota anuală de amortizare

88. Mijloacele de transport în comun fac parte din:

a) capitalul fix ce aparţine domeniului serviciilor
b) capitalul circulant ce aparţine domeniului serviciilor
c) capitalul natural
d) nici una dintre acestea

89. În ipoteza în care valoarea unei investiţii este de 20 miliarde ROL, iar taxa de actualizare este de 10%, pentru recuperarea
investiţiei într-un an, profitul investiţiei trebuie să fie de cel puţin:
a) 20 miliarde ROL c) 18 miliarde ROL
b) 22 miliarde ROL d) 42 miliarde ROL

90. Investiţia netă este: Pag 211,primul aliniat

a) investiţia brută plus investiţia de înlocuire
b) investiţia brută minus investiţia de înlocuire
c) investiţia brută minus impozitul pe profit
d) investiţia de înlocuire plus investiţia de capacitate

91. Care din urmatoarele domenii poate fi caracterizat ca având gradul de concentraţie tehnică şi economică cel mai ridicat:
a) comerţ e) restauraţie
b) servicii bancare d) transport urban

92. Dacă o societate de servicii a avut în perioada de bază 10 angajaţi şi a realizat o cifră de afaceri de 2 mld. ROL, iar în perioada
curentă a mai angajat 2 salariaţi, realizând o cifră de afaceri de 2,4 mld. ROL, productivitatea medie a muncii în
perioada respectivă:
a) a rămas constantă
b) a crescut cu 0,4 mld. ROL
c) a crescut cu 20%
d) nu se poate calcula

93. Nivelul relativ al cheltuielilor prestatorilor de servicii se obţine prin:

a) scăderea din venituri a cheltuielilor
b) raportarea cheltuielilor la cifra de afaceri
c) raportarea veniturilor la cheltuieli
d) raportarea numarului de lucrători la cheltuieli

94. Eficienţa socială a serviciilor se calculează:

a) raportând ponderea serviciilor în PO la ponderea lor în PIB
b) raportând cifra de afaceri la numărul de lucrători
c) raportând numărul de unităţi de prestări servicii la populaţie
d) raportând fondul de salarii la numărul de lucrători

95. Timpul de efectuare a cumpărăturilor este un indicator care exprimă:

a) sintetic,eficienţa economică a comerţului c) eficienţa socială a comerţului
b) eficienţa investiţiilor comerciale d) nici una dintre acestea

96. Dacă în ultimul semestru al anului "X", viteza de rotaţie a capitalului unei societăţi de servicii a fost de 15 zile, în condiţiile
realizării unei cifre de afaceri de 600 mil. ROL, capitalul folosit a fost de:
a) 6,66 mil. ROL b) 300 mil. ROL c) 50 mil. ROL d) 40 mil.ROL
97. Rata rentabilităţii comerciale se calculează ca raport între:
a) cifra de afaceri şi profit c) cifra de afaceri şi rezultatul exerciţiului
b) rezultatul exerciţiului şi cifra de afaceri d) profit şi capital

98. Din punct de vedere al conţinutului, cheltuielile fixe sunt:

a) cele legate de imobilizările acorporale
b) echivalente cu nivelul costurilor la 1000 lei mijloace fixe
c) convenţional constante
d) nici una dintre aceste variante

99. Care din următoarele categorii de cheltuieli nu intră, de regulă, în categoria cheltuielilor variabile:
a) cu publicitatea c) generale ale întreprinderii
b) cu depozitarea d) cu transportul

100. Dacă la o societate de servicii nivelul încasărilor creşte cu 5% şi numărul de lucrători scade cu 10%, productivitatea medie a
muncii:
a) va creşte cu 5% c) va scădea cu 10%
b) va creşte cu mai mult de 5% d) situaţia nu este posibilă

101. Dacă o societate de servicii realizează într-o lună o cifră de afaceri de 100 mil. ROL cu un capital de 50 mil. ROL,viteza de
rotaţie a capitalului este:
a) 2 zile b) 5 zile c) 15 zile d) 30 zile

102. În sens specific, calitatea serviciilor este definită ca:

a) aptitudinea serviciilor şi bunurilor de a satisface nevoile utilizatorilor
b) diferenţa între preţul cerut de furnizor şi cel oferit de cumpărător
c) situaţie, poziţie care oferă dreptul de utilizare a serviciilor
d) diferenţa între serviciul furnizat şi cel aşteptat de consumator