Grile-Merchandising Merged

Intre factorii cantitativi in decizia privind alocarea linearului regasim:
Select one or more:
a. calitatea ofertei
b. profitul brut
c. imaginea punctului de vanzare
d. rentabilitatea
e. vanzari
Conform studiilor, alegerea produselor de catre consumator cu ajutorul simtului auzului reprezinta:
Select one or more:
a. 12%
b. 18%
c. 5%
d. 55%
e. 10%
Acest tip de lay-out are un culoar principal de circulatie de-a lungul intregului magazin. Se refera la:
Select one or more:
a. lay-out de tip coloana vertebrala
b. lay-out de tip bucla
Intr-un magazin online, rata de microconversie look to buy se refera la:
Select one or more:
a. ce procent din afisarile de produse este convertit in achizitii efective
b. cate plasari in cosul de cumparaturi s-au transformat in achizitii effective ???
c. cat de multe din afisarile de produse s-au transformat in click-uri contorizate

Pe acest nivel al gondolei se aseaza de obicei produse voluminoase usor localizabile, cele care se pot citi usor
de sus, produse carlig sau de cerere, de stricta necesitate, de mare utilitate, prezentate in bloc, sau asezate pe
paleti sa in cutii. Se refera la:
Select one or more:
a. nivelul mainilor
b. nivelul ochilor
c. nivelul palariei
d. nivelul solului
Care sunt sectoarele din zona de atractivitate a magazinului din care acesta isi poate atrage clienti?:
Select one or more:
a. sectorul primar
b. sectorul secundar
c. sectorul tertiar
Acest principiu privind lay-outul magazinului recomanda un aranjament care sa faciliteze controlul fluxului
traficului prin magazin. Se refera la:
Select one or more:
a. principiul coordonarii
b. principiul comoditatii
c. principiul circulatiei
Un comerciant realizeaza schita amplasarii raioanelor pe suprafata de vanzare a magazinului sau. Care dintre
urmatoarele amplasari poate fi adecvata?:
Select one or more:
a. raionul cu produse proaspete traditionale in zona din fata a magazinului
b. raionul cu produse proaspete reci in zona calda
c. raionul Librarie/Papetarie în fluxul consumatorului, dar pe langa gondola de la perete???
d. raionul Textile in stanga intrarii penetrante
e. raionul Bazar la intrare, in zona de decompresie
Un comerciant expune pe raft ultimul model de tableta cu sistem Android aparuta pe piata. Care este principiul
de expunere care ar trebui sa se aplice în acest caz?:
Select one or more:
a. LIFO (Last in, First out)
b. FIFO (First in, First out)

In cadrul unei clasificari in asortimentul unui punct de vanzare, la raionul Alimentar putem spune ca produsele
lactate de tip iaurturi pentru dieta reprezinta:
Select one or more:
a. o categorie de produse
b. o subfamilie de produse
c. o familie de produse
Conform acestui tip de lay-out consumatorul este fortat sa urmeze prin magazin o ruta determinata de
comerciant (un singur culoar care ruleaza de la intrare pana in partea din spate a magazinului), ceea ce
asigura un contact maxim cu o mare cantitate de produse si creste sansa pentru achizitionarea produselor la
impuls; este puternic utilizat in magazinele de specialitate:
Select one or more:
a. lay-out de tip grila
b. lay-out cu traiectorie fortata/coloana vertebrala
c. lay-out de tip bucla/pista de cursa

Intre elementele merchandisingului de gestiune se regasesc:
Select one or more:
a. linearul
b. rentabilitatea
c. suprafata magazinului
Tipul, designul si dimensiunea culoarelor intr-un punct de vanzare depind de:
Select one or more:

a. tipul unitatii comerciale
b. tipul produselor oferite spre vanzare
c. obiceiurile de cumparare ale clientilor
d. tipul de merchandising
intre cele 11 elemente potrivite ale merchandisingului (cei 11 P) se regasesc:
Select one or more:
a. magazinul potrivit
b. lay-out-ul potrivit
c. personalul potrivit
d. momentul potrivit
Conform princiiilor de merchandising, produsele cu rotatie inalta (frecventa mare de cumparare, cum sunt de
exemplu produsele pentru nevoi de baza) se recomanda sa fie asezate:
Select one or more:
a. in zonele cu vizibilitate foarte puternica
b. in zonele mai putin tranzitate de consumator, pentru a obliga consumatorul sa ajunga in acea zona rece
c. in zonele cu servire asistata
Asezarea produselor pe verticala se poate realiza dupa:
Select one or more:
a. marca
b. segment
c. produs
Care dintre urmatoarele zone reprezinta zone reci de cumparare intr-un punct de vanzare?:
Select one or more:
a. mijlocul magazinului
b. culoarul de aspirare
c. toata partea din spate a magazinului
d. stanga fluxului de cumparare
Criteriile in distribuirea suprafetei de vanzare sunt:
Select one or more:
a. criterii comerciale
b. criterii de rentabilitate
c. criterii sociale
d. criterii tehnice
Care este intervalul în care ar trebui să se încadreze coeficientul de ocupare a solului (COS) corespunzător
pentru un magazin cu o suprafață de peste 5500 mp.?:
Select one or more:
a. intre 30% si 35%

b. intre 25% si 30%
c. intre 35% si 40%
d. intre 40% si 45%
Este format din ansamblul ofertei unui punct de vanzare si include toate referintele (sau produsele) disponibile
consumatorului. Acesta reprezinta:
Select one or more:
a. linearul
b. asortimentul
c. facing-ul
Un bun asortiment are urmatoarele calitati:
Select one or more:
a. corespunde asteptarilor si necesitatilor comerciantului
b. este coerent (asigura echilibrul intre numarul de familii si numarul de referinte pe familii)
c. permite echilibrul permanent intre stabilitate si noutate
d. este rentabil la nivelul unitatii comerciale pentru comerciant
Acest tip de asezare a produselor constă în situarea unui produs diferit pe fiecare dintre rafturile gondolei.
Toate produsele aceleiasi familii sunt situate orizontal, pe lungimea gondolei. Se refera la:
Select one or more:
a. asezarea produselor pe verticala
b. asezarea produselor pe orizontala

Asortimentul unui magazin local poate fi:
Select one or more:
a. restrans si profund
b. larg si profund
c. restrans si putin profund
d. larg si putin profund
Reprezinta organizarea fizica a suprafetei punctului de vanzare prin care se creaza modele de trafic specifice.
Se refera la:
Select one or more:
a. lay-out-ul punctului de vanzare ???
b. coeficientul de ocupare a solului (COS)
c. merchandising-ul punctului de vanzare

Un intreprinzator doreste sa deschida un magazin de proximitate cu autoservire, cu bunuri de convenienta,
care va avea o suprafata de vanzare de aproape 500 metri patrati. Asortimentul recomandat in acest caz ar fi:
Select one or more:
a. larg si profund
b. restrans si profund
c. restrans si putin profund

d. larg si putin profund
Aceste suprafete de vanzare sunt magazine mici (de mai putin de 500 mp), ofera un program de functionare
prelungit, asortiment larg dar putin profund, preturi ridicate, amplasare in zone urbane centrale, aglomerate.
Acestea sunt:
Select one or more:
a. magazine de convenienta
b. supermarketuri
c. supermagazine
Intre beneficiile merchandising-ului pentru distribuitor regasim:
Select one or more:
a. stabileste locul de expunere optim, care genereaza o notorietate mai buna a produsului, in comparatie cu
concurenta
b. se profita mai bine de suprafata de expunere
Un comerciant poate transforma o zona rece intr-o zona calda prin:
Select one or more:
a. utilizarea de mijloace fizice (capete de gondola, insule/piramide de volum)
b. amplasarea raionului alimentar in partea din spate a magazinului
c. o zona rece din magazin nu poate fi transformata intr-o zona calda
d. utilizarea de mijloace audiovizuale (anunturi, firme luminoase)
Zona de comercializare a magazinului se bazeaza pe:
Select one or more:
a. distanta intre client si toate magazinele din jurul punctului de vanzare analizat
b. caracteristicile punctului de vanzare respectiv
c. obiceiurile de consum
d. timpul parcurs de client de la locuinta sa pana la punctul de vanzare analizat

Merchandising-ul se aplica in:
Select one or more:
a. magazinele cu tejghea
b. comertul en-gross
c. targuri si expozitii de prezentare si comercializare a marfurilor
d. comertul cu amanuntul
e. comertul online
Lay-outul punctului de vanzare:
Select one or more:
a. difera de la comerciant la comerciant
b. este determinat de numarul de clienti potentiali
c. urmareste echilibrul dintre dispunerea marfii si productivitate

Reprezinta lungimea de expunere pe un mobilier, fara a lua in considerare diferitele nivele (rafturi) de pe
verticala gondolei/mobilierului:
Select one or more:
a. linear dezvoltat
b. linear la sol
c. coeficientul de ocupare a solului

Acesta se constituie prin dispunerea raioanelor si echipamentelor de prezentare a marfurilor pe suprafata de
vanzare, atat cele cu destinatia pentru vanzarea marfurilor, cat si pentru activitatile de suport, cu specific non-
vanzare. Se refera la:
Select one or more:
a. fluxul consumatorului la punctul de vanzare
b. lay-out-ul punctului de vanzare
c. merchandising-ul punctului de vanzare

Intre constrangerile in amplasarea raioanelor intr-un punct de vanzare se regasesc:
Select one or more:
a. amplasarea unitatii comerciale
b. amplasarea caselor de marcat
c. forma magazinului
d. amplasarea salilor de depozitare
Un comerciant aseaza produsele pe verticala. Avantajele urmarite de acesta sunt:
Select one or more:
a. o mai buna uniformitate in amplasare, benefică localizarii produselor de catre consumator (se creaza efectul
de bloc)
b. este o asezare echitabila, toate produsele si marcile se pot bucura de puterea tuturor nivelurilor gondolei
c. clientii pot efectua usor comparatii intre marci, in functie de performantă si preturi
Lay-out-ul de tip grila are urmatoarele dezavantaje:
Select one or more:
a. consumatorul nu are posibilitatea sa se orienteze usor in magazin
b. experienta consumatorului este limitata
c. poate implica riscul iritarii consumatorului care se va simti fortat sa urmeze calea impusa de comerciant
Zona din magazin care contribuie la formarea primei impresii a consumatorului despre preturile punctului de
vanzare este:
Select one or more:
a. zona de atac
b. zona de decompresie
Linearul dezvoltat total al unei gondole de perete, cu 5 rafturi care cu o lungime de 21 metri, si o înălțime de
1,80 metri este:
Select one or more:
a. 210 ml.
b. 21 mp.
c. 21 ml
d. 105 ml.
e. 105 mp.
f. 210 mp.
Strategiile adoptate pentru constituirea asortimentului pot fi:
Select one or more:
a. imitarea
b. coerenta
c. specializarea
d. inovarea
Un asortiment cu putine familii de produse dar cu multe referinte diferite la nivel de fiecare familie si cu multe
alegeri pentru fiecare nevoie este:
Select one or more:
a. larg si putin profund
b. restrans si putin profund
c. larg si profund
d. restrans si profund
Un client ajunge in fata raftului cu produse alimentare de baza, se uita la produsele expuse acolo si isi
aminteste ca nu mai are acasa ulei pentru gatit si se decide sa cumpere. Ce tip de cumparatura va realiza:
Select one or more:
a. cumparatura planificata
b. cumparatura la impuls rememorata
c. cumparatura la impuls planificata
d. cumparatura la impuls sugerata
Pe zona de extensie a gondolei (nivelul capului/nivelul palariei) pot fi asezate:
Select one or more:
a. produse ambalate care au vizibilitate de departe
b. produse mici si usoare
c. produse cu frecventa mare de cumparare
d. produse cu imagine de marca puternica/notorietate puternica

Un merchandiser trebuie să aseze pe raft produsele lactate ale unei mari firme producatoare, aplicând
principiile managementului categoriei de produs. Produsele din categorie sunt: iaurturi desert, smantana,
iaurturi cu fructe, iaurturi dietetice, iaurturi albe (naturale), iaurturi pentru copii, lapte bătut. Fluxul cosumatorului
este de la dreapta la stanga. Produsele firmei producatoare se vor aseza pe un singur raft. Care este ordinea
corecta in care merchandiser-ul ar trebui sa aseze produsele luand in considerare principiile
merchandisingului:
Select one or more:

a. iauturi cu fructe, iaurturi desert, iaurturi pentru copii, iaurturi pentru dieta, iaurturi albe (naturale), lapte batut,
smantana
b. smantana, lapte batut, iaurturi albe (naturale), iaurturi pentru dieta, iaurturi pentru copii, iaurturi desert,
iauturi cu fructe
c. nu se pot aseza in nici o ordine, gondola nu are decat un singur raft
d. iaurturi pentru dietă, iauturi cu fructe, iaurturi pentru copii, smântână, iaurturi desert, iaurturi albe (naturale),
lapte bătut
e. iaurturi albe (naturale), iaurturi desert, smantana, iauturi cu fructe, lapte batut, iaurturi pentru copii, iaurturi
pentru dietă
f. smantana, lapte batut, iaurturi albe (naturale), iauturi cu fructe, iaurturi pentru copii, iaurturi pentru dieta,
iaurturi desert
In cazul acestui tip de bunuri, cumpararea este frecventa, fara un anumit efort din partea consumatorului;
consumatorul detine o cunoastere precisa a tipurilor de produse si a modului in care acestea vin in
intampinarea nevoilor sale; consumatorul nu va face un efort mare de cautare ca sa obtina marca dorita, el va
accepta usor produse substituibile. Este vorba de:
Select one or more:
a. bunuri substituibile
b. bunuri de specialitate
c. bunuri de shopping
d. bunuri de comoditate/curente
Grupeaza produse care prezinta omogenitate in functie de compozitie, caracteristici; grupeaza o serie de
articole care corespund aceleiasi nevoi, dar usor diferite (de exemplu, sampon pentru par). Se refera la:
Select one or more:
a. subfamilia de produse
b. categoria de produse
c. familia de produse
Brosura 16
1) Locurile ideale pentru amplasarea unei pirmaide sunt:

a) Locurile in care sunt expuse permanent produsele in magazine
b) Cele situate cit mai aproape de fluxul de consumatori
c) Cele situate cit mai aproape de intrare in magazine
2) In cadrul carei metode de repartitie a linearului apar urmatoarele incoveniente “ Procedeul utilizeaza rezultate
trecute inregistrate in general pe perioade destul de scurte, neluind in considerare si alti factori care pot influenta
vinzarile; Nu se tine de linearul acordat deja produsului?
a) Repartitia proportional cu vinzarile
b) In functie de cifra de afaceri trecuta
c) Metoda pe baza cantitatilor vindute
3) Locul ideal pentru prmovare este:

a) In colturile magazinului pe paleti
b) Extremitatea mobilierului situate lateral intr-o cale de acces principal
c) La mijlocul mobilieruluui de expunere a marfii( gondolei)
4) Figura 2 este un exemplu de dispunere a produselor pe rafturile gondolei:

a) Semiorizontala
b) Pe orizontala
c) In L
d) Semiverticala in pavaj
e) Pe vertical
f) Mixta
5) In merchandising, principiul” First in first out( FIFO) fronting” inseamna:

a) Aducerea marfii pe raft din spate spre fata, astfel incit produsul intrat pe stoc cel mai demult sa iasa
primul
b) Produsul cu cea mai mare cota de piata va ocupa cel mai mare linear si se va vinde primul
c) Produsul cu cea maimare cota de piata va fi primul asezat la marginea gondolei pentru a se vinde primul
6) Tinind cont de logica plasarii la raft, inovatiile si produsele cu frecventa mare de cumparare se aseaza in:
a) Zona de extensie a gondolei
b) Zona din spate a magazinului
c) Zona de vizibilitate a gondolei
d) Zona de aplecare a gondolei
e) Zona din fata magazinului
7) Wobblerul reprezinta:
a) Material promotional care marcheaza spatial de raft alocat produsului pentru care este conceput
b) Material promotional de dimensiuni mici, care se lipeste la un capat de raft, la locul unde exista produsl
expus iar la celalalt capat este lasat liber, cu scopul de a atrage atentia asupra locatiei respective
c) Material promotional suspendat de asupra rack-urilor, indicind de la distanta locul unde poate fi gasit produsul
d) Panou inscriptionat cu numele producatorului in partea de sus a rack-ului
8) In cadrul amplasarii universului pe grupe de familii si in cadrul lor pe familiile de produse, sunt valabile
urmatoarele reguli:
a) Produsele “Marca nationala” ( acele produse aflate in toate magazinele care beneficiaza de publicitate) se
implannteaza la nivelul miinilor
b) Produsele “cel mai ieftin” se implanteaza la nivelul cel mai de jos al gondolei
c) Produsele “Marca nationala” (acele produse aflate in toate magazinele care beneficiaza de publicitate) se
implanteaza la nivelul ochilor
d) Produsele “Marca proprie”( de exemplu, “Clever”, la Billa, “Carrefour” la Carrefour se implanteaza la
nivelul miinilor
9) In dispunerea de orizontala a produselor, cea mai mare valoare o are:

a) Ambele zone
b) Zona centrala
c) Zona de vizibilitate
10) Marcati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate.

a) In casa de marcat dulciurile se amplaseaza mai sus de nivelul ochilor
b) In casa de marcat tigarile se amplaseaza la nivelul miinilor
c) In casa de marcat guma de mestecat se amplaseaza la nivelul ochilor adultului
11) Marfurile amplasate linga casa de marcat fac parte din categoria:
a) Cumparaturilor programate
b) Cumparaturilor programate si cumparaturilor de impuls
c) Cumparaturilor de impuls
12) Seful raionului alimentar din hipermarketul Cocolino doreste sa influenteze viteza de deplasare a consumatorilor
in spatial de vinzare. El poate actiona prin:
a) Informarea de la intrare (planul general al magazinului)
b) Largimea aleilor
c) Muzica si anunturi sonore
13) Mihai se ocupa de merchandisingul produselor de curatenie la magazinul Clean. Dupa mai multe observatii si
analize el decide sa repozitioneze un anumit produs, si sa il ridice de la nivelul solului la nivelul miinilor.
Rationamentul sau este:
a) Vinzarile produslui respective vor creste cu 32 %
b) Vinzarile produslui respective vor creste cu 34 %
c) Vinzarile produslui respective vor creste cu 40 %
14) “ Fiecarui produs I se aloca o parte din sectiunea permanenta , proportional cu procentul realizat din vinzari.
Acest tip de aranjare poate crea impresia ca este correct pentru toata lumea sic a este foarte usor de controlat”. Se
refera la :
a) Asezarea vertical pe produse similar
b) Asezarea pe categorii
c) Asezarea pe producatori
d) Asezarea orizontala pe produse similare
15) Maria merge la cumparaturi intr-un mare hypermarket si doreste sa cumpere detergent. Cum ar trebui sa caute
Maria produsele pe raft?
a) Marcile de detergent pe orizontala
b) Segmentele de utilizare a detergentului pe verticala---?
c) Marcile de detergent pe vertical
d) Segmentele de utilizare a detergentului pe orizontala
16) Rolul promovarii intr-un punct de vinzare sau raion:

a) De a crea un “eveniment” in magazine--?
b) Este de a-l anima
c) De a atrage un maximum de cumparatori---?
17) Ionut Popescu este merchandiser la magazinul Clio, la raionul bauturi. El a ales asezarea pe raft a produselor din
raion pe vertical. Care dintre urmatoarele avantaje au fost obtinute:
a) Frineaza mersul clientilor si ii oblige sa parcurga cu privirea toata inaltimea gondolei pentru a descoperi
produsul pe care il cauta
b) Se poate efectua usor comparatii intre marci, in functie de preturi
c) Fiecare produs va fi prezent la fiecare nivel de vinzare
d) Asezarea da impresia de ordine si luminozitate
e) Permite o mai mare rapiditate in perceperea referintelor din linear
18) In amplasarea pe orizontala, lungimea blocului de produse pe raft trebuie:

a) Sa nu fie mai mare de 0,80 – 1 m
b) Mai mica de 30 – 35 cm
19) In acest tip de aranjament, produsele similar sunt aranjate impreuna, indifferent de furnizorul fiecarui produs.
Este vorba de aranjarea produselor:
a) Pe categorii de produse
b) Pe producatori
c) Aranjamentul vertical pe producatori
d) Vertical pe produse similar
20) Avantajele prezentarii pe orizontala sunt:

a) Clientii pot efectua usor comparatii intre marci, in functie de preturi
b) Evita dispersarea atentiei clientilor intre diferite nivele ale gondolei
c) Se poate folosi valoarea vizuala a diferitelor nivele, localizind la nivelul ochilor si miinilor referintele cele
mai rentabile, iar la nivelele inferioare produsele de apel, cu preturi scazute si vinzari mari, pe care
clientii le cauta si pentru care vor face efortul de a se apleca
d) Faciliteaza observarea, miscarea capului fiind naturala si facila, de la dreapta la stinga si invers, de sus in
jos
21) Factorii de care trebuie tinut cont pentru asigurarea calitatii implementarii produsului pe linear pot fi:
a) Produsul sa fie usor accesibil si usor de manevrat de catre consummator
b) Sa existe un mediu favorabil produsului
c) Sa se realizeze o pozitionare favorabila a produsului in cadrul raionului insusi
d) Produsul sa fie plasat in raionul corespunzator
e) Sa se asigure o buna vizibilitate a produsului
22) Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a) Un client care se indreapta spre partea central a salii de vinzare este tentat sa abandoneze aleea principal
( perimetrala)
b) Clientii evita ungherele, colturile, zonele inguste si intunecate
c) Daca parasesc o cale de circulatie principala, rareori revin pe acelasi itinerar
23) Rack-ul, ca punct de vinzare la impuls, reprezinta:

a) O vitrine frigorifica in care se pastreaza de obicei baututrile racoritoare si produsele lactate si care au forma
unor frigidere inalte, cu o usa transparenta, din sticla
b) Un stand de dimensiuni mari conceput pentru expunerea unei singure marci de produs care se gaseste de
obicei in mai multe variante
c) Nici una dintre variante
d) Un aranjament temporar pe podea care “anunta” consumatorului prezenta produselor in magazine si transmite o
senzatie de forta apreciata de client
24) Blocurile de culoare:

a) Atrag atentia, prin plasarea marfurilor cu colorit similar unele linga altele pentru a crea o prezenta
puternica pe raft
b) Pot sa realizeze o asociere intre culori cu destinatia utilizarii produsului
c) Reamintesc consumatorului de produse relationate pe rafturi
25) Directorul magazinului Optimus doreste sa influenteze circuitul urmat de clienti. El poate actiona prin:
a) Largimea aleilor
b) Muzica si anunturi sonore
c) Afisajul precis la linear al pretului fiecarui produs
d) Informarea de la intrare (planul general al magazinului)
26) La magazinul Electrocasnic, fiecare produs nou este asezat pe raft inconjurat in totalitate de un altul. Acest tip de
aranjare reprezinta:
a) Prezentare in fereastra
b) Prezentarea semi-verticala in pavaj
c) Prezentarea in U
d) Prezentarea in T
27) In cazul unei rupture de stoc, consumatorii fideli unei marci in rupture ar putea:
a) Sa cumpere nu numai articolul pe care nu l-au gasit la locul de vinzare unde are loc ruptura de stoc, dar
si alte produse de care au nevoie---?
b) Sa fie tentati sa-si schimbe obiceiul de aprovizionare---?
c) Sa frecventeze alte puncte de vinzare pentru a o gasi
28) Facingul se refera la:

a) Un prag de saturatie peste care, daca se trece, nu se va obtine o sporire a vinzarilor
b) Imaginea magazinului perceputa de consummator
c) Linear
d) Un numar minim de bucati dintr-o anumita referinta care, daca nu este atins, nu permite realizarea unei
vinzari corespunzatoare
29) “Standardele de merchandising ale companiilor sunt astfel gindite incit produsele sa se sustina intre ele,
produsele mai cautate sustinindu-le pe cele mai putine cunoscute”. Acesta este un effect pozitiv specific aranjarii
produselor:
a) Vertical pe produse similare
b) Pe producatori
c) Pe categorii de produse
30) In magazinele mici este recomandabil ca alocarea linearului sa se faca astfel:
a) Repartitia bazata pe cantitatile vindute
b) Atribuirea unui “ facing” de 1 pentru fiecare produs
c) Atribuirea fiecarui produs a unui “ facing”
d) Repartitia proportional cu vinzarile
31) In acest tip de aranjament, produsele similar sunt aranjate impreuna, indifferent de furnizorul fiecarui produs.
De exemplu raionul de bauturi racoritoare, bauturile acidulate sunt expuse impreuna, iar bauturile neacidulate
impreuna.
a) Aranjarea produselor pe producatori
b) Aranjarea pe orizontala
c) Aranjarea pe vertical
d) Aranjarea produselor pe categorii
32) Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a) Aleea penetranta este aleea dintre gondolele aceluiasi raion
b) Aleea secundara este aleea dintre gondolele aceluiasi raion
c) Aleea penetranta coincide cu aleea perimetrala
d) Aleea penetranta este alee ape linga peretii magazinului
e) Aleea penetranta este aleea dintre raioane
33) Mihai se ocupa de merchandisingul produselor de curatenie la magazinul Clean. Dupa mai multe observatii si
analize el decide ca este mai bine sa repozitioneze un anumit produs, sis a il coboare de la nivelul ochilor la
nivelul miinilor. In acest caz, vinzarile produsului respectiv:
a) Vor creste cu 32%
b) Vor scadea cu 20%
c) Vor creste cu 63%
d) Vor scadea cu 32%
34) Victor este merchandising la o firma producatoare de cafea. Firma a introdus in portofoliul sau un nou sortiment
de cafe ape care doreste s ail lanseze luna urmatoare in magazine. Victor va decide ca cea mai bune pozitionare pe
gondola a noului produs este:
a) Zona de extensie
b) Zona de aplecare
c) Zona de apucare
d) Zona de vizibilitate
35) Figura 1 sugereaza modul de cautare a marfurilor pe rafturi:

a) Pe vertical dupa marci
b) Pe orizontala dupa marci
c) Pe orizontala dupa segmente (domeniul de utilizare)
d) Pe verticala dupa segmente (domeniul de utilizare)
1} Aria de captivitate (de influenţă) a unui magazin depinde de:
a) veniturile alocate de consumatori pentru achiziţii de bunuri
b) înclinaţia pentru consum a potenţialilor consumatori
c) clientul potenţial nu are întotdeauna un comportament raţionai: el reacţionează în funcţie de prejudecăţi,
de propriile idei şi percepţii, uneori ignorând eforturile de promovare
d) „costul suportat" de client - durata deplasării, efortul generat, comoditatea deplasării, banii cheltuiţi
pentru deplasare ......
2) Persoana care ştie precis ce vrea, ştiind că produsul se găseşte în magazin descrie comportamentul unui
consumator:
a) nehotărât
b) grăbit
c) hotărât
d) nemulţumit
3) Transformarea lui In client........ prin ambianţa, servicii şi asortiment de calitate este un obiectiv pentru
clienţii:
a) flux ataşat"
b) „trafic"
c) flux detaşat*
4) Cumpărătorul vioif energic, optimist, sociabil, îndrăzneţ şi rapid în luarea deciziei de cumpărare are un
temperament:
a) melancolic
b) coleric
c) sangvin
d) f legmatic
5) în cazul unei rupturi de stoc, consumatorii fideli unei mărci în rupturi ar putea:
a) să frecventeze alte puncte de vânzare pentru a o găsi
b) să cumpere nu numai articolul pe care nu l-au găsit la locul de vânzare unde are loc ruptura de stoc, dar şi
alte produse de care au nevoie
c) să fie tentaţi să-şi schimbe obiceiul de aprovizionare
6) Factorii psihologici care influenţează comportamentele de consum sunt:
a) caracterul
b) impulsivitatea
c) temperamentul
7) Cumpărătorul foarte pretenţios care se hotărăşte greu, respingând argumentele vânzătorului chiar dacă
nu are motiv are un caracter:
a) dificil
b) atotştiutor
c) entuziast
d) impulsiv
e) econom
8) Clienţii care vin în ajutorul micilor comercianţi, fără să acorde importantă preţului, mărcii sau altor
elemente care ar putea influenţa alegerea magazinului intră în categoria celor:
a) care caută contactul uman
b) apatici
c) cu simţ etic
9) Cumpărăturile impulsive de apel:
a) au loc atunci când individul rememorează nevoia de a-şi procura un anumit produs în momentul în care
îl vede sau îl găseşte în cadrul unui program publicitar
b) presupun abandonarea obiceiurilor de cumpărare şi exclud reflexia şi raţionalitatea
c) sunt anticipate de către individ, dar acesta aşteaptă o ocazie favorabilă achiziţiei
d) presupun descoperirea de către client a faptului că o nevoie, pe care deja o resimte, ar putea fi
acoperită prin consumul produsului ce i se prezintă şi pe care îl vede pentru prima dată
10) Rolul promovării într-un punct de vânzare sau raion:
a) de a atrage un maximum de cumpărători
b) este de a-l anima
c) de a crea un „eveniment" în magazin
11) „Sunt influenţaţi de culorile vii, diferenţiaza mai greu esenţialul de neesenţial, nu-şi pot exprima cu
claritate dorinţele". Este vorba de comportamente ale consumatorilor din grupa:
a) adolescenţilor
b) copiilor
c) persoanelor în vârstă
12} Persoana care nu găseşte marfa dorită sau nu a fost servită potrivit aşteptărilor descrie
comportamentul unui consumator;
a) hotărât
b) nemulţumit
c) grăbit
d) nehotărât
13) Definiţia merchandisingului "procesul de prezentare eficientă şi efectivă a produselor la punctul de
vânzare1* aparţine:
a) firmei Kraft Jacobs Suchard
b) Academiei de Ştiinţe Comerciale din Franţa
c) Institutul Francez de Merchandising
d) firmei COCA COLA
14) Tratarea lor drept clienţi privilegiaţi (carduri de fidelitate, cadouri» acţiuni de marketing direct) este un
obiectiv pentru clienţii:
a) „flux ataşat"
b) „flux detaşat11
c) „trafic"
15) Cumpărătorul care ia decizii de cumpărare în mod subit, fârâ să se gândească prea mult, fiind
impresionat de înfăţişarea produsului, de marca lui are un caracter:
a) econom
b) atotştiutor
c) dificil
d) impulsiv
e) entuziast
16) „Ei preferă produsele cu ajutorul cărora îşi scot în evidenţă personalitatea; manifestă independenţă
în luarea deciziei de cumpărare; sunt timizi când vizitează magazinele în mod individual, dar siguri pe
ei în cadrul unui grup." Este vorba de comportamente ale consumatorilor din grupa:
a) copiilor
b) persoanelor în vârstă
c) adolescenţilor
17) O acţiune asupra unui singur element se repercutează asupra ansamblului de elemente care
compun magazinul. Este un element definitoriu al merchandisingului care se referă la:
a) conceperea magazinului ca un sistem
b) planificarea activităţii magazinului
c) schimbare
18) în zona terţiară de atractivrtate sa recomandă ca din punct de vedere al marketingului, responsabilii
magazinului să practice o politică de:
a) reducere a indiferenţei şi infidelităţii
b) ameliorare a imaginii şi notorietăţii
c) f idelîzare
19) Cumpărătorul care este impresionat repede de un produs pe care îl laudă şi îl admiră în mod excesiv
are un caracter:
a) atotştiutor
b) entuziast
c) dificil
d) impulsiv
e) econom
20) Dintre variabilele care acţionează asupra consumatorului înainte de intrarea in magazin pot fi
evidenţiate:
a) timpul disponibil pentru vizitarea magazinului
b) scopurile de cumpărare ale familiei şi cumpărătorului
c) obiceiurile de cumpărare în magazine
21) Persoana care, fiind în mare criză de timp în magazin, preferă să renunţe la cumpărături în caz
de aglomeraţie descrie comportamentul unui consumator:
a) grăbit
b) nemulţumit
c) hotărat
d) nehotărât
22) Dintre categoriile de determinanţi cognitivi care influenţează alegerea magazinului fac parte:
a) numărul de mărci oferite, calitatea produselor, numărul raioanelor existente
b) distanţa faţă de domiciliu, căile de acces şi calitatea acestora, timpul de deplasare, posibilităţile de
parcare
c) organizarea interioară, decoraţiunîle interioare, etalarea, categoriile de cumpărători, atmosfera
de destindere
23) Afirmaţia „consumatorii accepta o deplasare mai lunga pentru studierea unei oferte cu preţuri
mai mari şi care necesita o
reflexie mai îndelungată înainte de luarea deciziei de cumpărare* 1 se referă la:
o) efectul de „evadare" al magazinelor care vând bunuri de consum îndelungat {confecţii,
electrocasnice...} sau sub efectul
modei
b) efectul de „dispersie" al magazinelor care vând bunuri de consum îndelungat (confecţii,
electrocasnice...) sau sub efectul modei
c) efectul de atracţie al magazinelor care vând bunuri de consum îndelungat (confecţii, electrocasnice...)
sau sub efectul modei
24) Comportamentul specific în autoservire se poate evidenţia urmărind:
a) comportamentul faţă de preţ
b) comportamentul faţă de ruptura de stoc
c) cumpărătura impulsivă
d) clienţii şi acţiunea de promovare a vânzărilor
25) Blocurile de culoare:
a) pot să realizeze o asociere între culori cu destinaţia utilizării produsului
b) atrag atenţia, prin plasarea mărfurilor cu colorit similar unele lângă altele pentru a crea o prezenţă
puternică pe raft
c) reamintesc consumatorului de produse relationate pe rafturi
26) Cumpărătorul lent, calm, răbdător, chibzuieşte mult până la luarea deciziei de cumpărare are un
temperament:
a) sangvin
b) coleric
c) melancolic
d) flegmatic
27) Printre elementele ce pot avea influenţă asupra frecventării diferitelor puncte de vânzare se află:
a) numărul şi amplasarea diferitelor puncte de vânzare, politica lor comercială şi mijloacele de
comunicare cu piaţa folosite.
b) caracteristici socio - economice şi demografice (vârsta, sex, educaţie, familie, profesie),
precum şi trăsăturile de personalitate, stilurile de viaţă, influenţe survenite din plan cultural şi
social
c) caracteristicile nevoii ce trebuie să fie satisfăcuta
28) Persoana care fie nu ştie precis ce doreşte, fie nu ştie că produsul dorit se află în magazin descrie
comportamentul unui consumator:
a) hotărât
b) nemulţumit
c) nehotărât
d) grăbit
29) Cumpărătorul care se consideră competent în legătură cu orice produs, vrând să facă, în orice
împrejurare, dovada acestei competenţe are un caracter:
a) atotştiutor
b) entuziast
c) impulsiv
d) econom
e) dificil
30) Dintre motivele apariţiei merchandisiagului fac parte:
a) cerinţele crescute ale consumatorilor (dorinţa de a cunoaşte ceea ce cumpără)
b) creşterea diversităţii mărfurilor (pe orizontală şi în profunzime)
c) creşterea responsabilităţii consumatorilor în luarea deciziei de cumpărare
31) Unele puncte de vânzare sunt mai atractive decât altele:
a) datorită accesibilităţii
b) datorită promoţiilor
c) prin varietatea mărfurilor, prin serviciile oferite, ambianţa generala, apropierea de alte magazine sau
servicii de interes colectiv (poştă, cinema, bănci, pieţe....)
32) Dificultăţile clienţilor de a memora cu precizie preţul articolelor cumpărate se explică prin:
a) frecventarea sistemelor de distribuţie cu niveluri de preţ diferite şi care variază neregulat
(creşterea preţurilor de către producător sau reducerea lor temporară în acţiuni promoţionale)
b) mărcile producătorilor şi distribuitorilor sunt din ce în ce mai numeroase în asortimentul magazinelor,
chiar şi pe o suprafaţă de vânzare constantă
c) produsele noi se multiplică datorită eforturilor firmelor producătoare cât şi a importurilor numeroase
33) Cumpărăturile impulsive pure.
a) presupun descoperirea de către client a faptului că o nevoie, pe care deja o resimte, ar putea fi
b) presupun abandonarea obiceiurilor de cumpărare şi exclud reflexia şi raţionalitatea
c) au foc atunci când îndividui rememorează nevoia de a-şi procura un anumit produs în momentul în
care îl vede sau îl găseşte în cadrul unui program publicitar
d) sunt anticipate de catre individ, dar acesta asteapta o ocazie favorabila achizitiei
34) Dintre scopurile care ar putea fi atinse prin promovare pot face parte;
a) a crea o buna imagine magazinului
b) a răspunde la un atac al concurenţei
c) a vinde mai repede şi mai mult pentru o perioadă scurtă de tirnp, oferind avantaje excepţionale
35) Dintre variabilele care acţionează asupra consumatorului în magazin pot fi evidenţiate:
a) timpul disponibil pentru vizitarea magazinului
b) publicitatea la locul vânzării
c) informaţiile trecute privind produsul
d) etalarea produsului în magazin
36) Atunci când ruptura de stoc este frecventă:
a) se pot pierde clienţi
b) se deteriorează imaginea magazinului
c) nu au loc consecinţe dacă fenomenul nu are loc pe perioade îndelungate
37) Cumpărăturile sugestive (impulsive de sugestie):
a) sunt anticipate de către individ, dar acesta aşteaptă o ocazie favorabilă achiziţiei
b) presupun abandonarea obiceiurilor de cumpărare şi exclud ref texia şi raţionalitatea
c) au Ioc atunci când individul rememorează nevoia de a~şt procura un anumit produs în momentul în
care îi vede sau îl găseşte în cadrul unui program publicitar
d) presupun descoperirea de câtre client a faptului că o nevoie, pe care deja o resimte, ar putea fi
acoperită prin consumul produsului ce i se prezintă şi pe care II vede pentru prima dată
38) Atunci când este analizată atitudinea faţă de un produs nou, consumatorii pot face parte din
urmâtore!e categorii:
a) lenţii
b) inovatorii
c) nemulţumiţii
d) impulsivii
e) hotărâţii
39) Cumpăraturile din impuls sunt declanşate de:
a) o condiţionare atractivă (bax, pachet, coşuteţ, pungă, etc.)
b) o ofertă promotionaiă interesantă
c) simpla observare a unui produs
d) o noutate
40) Cea rnai cunoscută definiţie a merchandtsingului include următoarele elemente:
a) preţui potrivit
b) locul potrivit
c) timpul potrivit
d) marfa potrivită
e) cantităţile potrivite
41) Cumpărăturile impulsive planificate:
a) au loc atunci când individul rememorează nevoia de a-şi procura un anumit produs în momentul în
care îi vede sau îl găseşte în cadru! unui program publicitar
b) presupun descoperirea de către client a faptului că o nevoie, pe care de}a o resimte, ar putea fi
c) sunt anticipate de către individ, dar acesta aşteaptă o ocazie favorabilă achiziţiei
d) presupun abandonarea obiceiurilor de cumpărare şi exclud reflexia şi raţionalitatea
42) Cumpărătorul care apreciază mai toate produsele în funcţie de bugetul său bănesc, chibzuind
îndelung până când se decide să cumpere, fiind foarte atent la preţul produsului are un caracter:
a) impulsiv
b) entuziast
c) atotştiutor
d) econom
e) dificil
43) „Ei apreciază la mărfuri calităţi precum: utilitatea, rezistenţa, întreţinerea uşoară; sunt mai
grijulii în privinţa cheltuielilor; consultă cu grp preţurile, asupra cărora sunt mai bine documentaţi."
Este vorba de comportamente ale consumatorilor din
grupa:
a) persoanelor In vârstă
b) adolescenţilor
c) copiilor
44) Comportamentul modal al consumatorului se referă la:
a) distribuţia cumpărătorilor în timp (ani, sezoane, tuni, săptămâni, zile)
b) la atitudinea cumpărătorului faţa de locul din care îşi va face aprovizionarea cât şi distanţa până la
acel loc
c) formele de vânzare agreate de către cumpărător cu privire la modul de servire, serviciile legate de
vânzare oferite, modul de prezentare a mărfii
45) Cumpărătorul nervos, nestăpânit, rapid şi mobil, ia repede decizia de cumpărare are
un temperament: â) sangvin
b) melancolic
c) flegmatic
d) coleric
46) Cumpărătorul foarte sensibil, impresionabil, liniştit, nehotărât are un temperament:
a) melancolic
b) flegmatic
c) coleric
d) sangvin
47) Clientii atraşi de magazinul unde pot avea relaţii cordiale cu ceilalţi clienţi şi cu personalul intră în
categoria cefor:
a) cu simţ etic
b) apatici
c) care caută contactul uman
48) Pentru bunurile de larg consum sau de comoditate (con veni ence goods) dientul:
a) mult mai indecis, nu dispune de informaţii particulare despre produsul pe care doreşte sâ-l cumpere
sau despre articolele substituibile
b) nu va îi înclinat să facâ eforturi pentru a obţine o marcă specială şi va accepta deci destul de uşor un
produs substituibil
c) va face un efort de căutare important pentru a putea achiziţiona un produs a cărui calitate şi
caracteristici sunt deosebite
49) Locul ideal pentru promovare este:
a) extremitatea mobilierului situat lateral într-o cale de acces principala
b) la mijlocul mobilierului de expunere a mărfii (gondolei)
c) în colţurile magazinului pe paleţi
50) în zona primară de atractiviate se recomanda ca din punct de vedere al marketingului, responsabilii
magazinului să practice o politică de:
a) reducere a „frânelor 11
b) f idelizare
c) prospectare
1 O acţiune asupra unui singur element se repercutează asupra ansamblului de elemente care
compun magazinul. Este un element definitoriu al merchandisingului care se referă la:
a. conceperea magazinului ca un sistem
b. schimbare
c. planificarea activităţii magazinului
2 Cea mai cunoscută definiţie a merchandisingului include următoarele elemente:

a. marfa potrivită
b. locul potrivit
c. cantităţile potrivite
d. timpul potrivit
e. preţul potrivit
3 Definiţia merchandisingului "procesul de prezentare eficientă şi efectivă a produselor la

punctul de vânzare" aparţine:
a. firmei COCA COLA
b. firmei Kraft Jacobs Suchard
c. Institului Francez de Merchandising
d. Academiei de Stiinţe Comerciale din Franţa
4 Dintre motivele apariţiei merchandisingului fac parte:

a. creşterea diversităţii mărfurilor (pe orizontală şi în profunzime)
b. cerinţele crescute ale consumatorilor (dorinţa de a cunoaşte ceea ce cumpără)
c. creşterea responsabilităţii consumatorilor în luarea deciziei de cumpărare
5 Aria de captivitate (de influenţă) a unui magazin depinde de:

a. „costul suportat” de client – durata deplasării, efortul generat, comoditatea deplasării, banii
cheltuiţi pentru deplasare ……
b. veniturile alocate de consumatori pentru achiziţii de bunuri
c. clientul potenţial nu are întotdeauna un comportament raţional: el reacţionează în funcţie
de prejudecăţi, de propriile idei şi percepţii, uneori ignorând eforturile de promovare
d. înclinaţia pentru consum a potenţialilor consumatori
6 Unele puncte de vânzare sunt mai atractive decât altele:

a. prin varietatea mărfurilor, prin serviciile oferite, ambianţa generală, apropierea de alte
magazine sau servicii de interes colectiv (poştă, cinema, bănci, pieţe….)
b. datorită accesibilităţii
c. datorită promoţiilor
7 În zona primară de atractivitate se recomandă ca din punct de vedere al marketingului,

responsabilii magazinului să practice o politică de:
a. fidelizare
b. reducere a „frânelor”
c. prospectare
8 În zona terţiară de atractivitate se recomandă ca din punct de vedere al marketingului,

responsabilii magazinului să practice o politică de:
a. fidelizare
b. ameliorare a imaginii şi notorietăţii
c. reducere a indiferenţei şi infidelităţii
9 Afirmaţia „consumatorii acceptă o deplasare mai lungă pentru studierea unei oferte cu
preţuri mai mari şi care necesită o reflexie mai îndelungată înainte de luarea deciziei de
cumpărare” se referă la:
a. efectul de atracţie al magazinelor care vând bunuri de consum îndelungat (confecţii,
electrocasnice…) sau sub efectul modei
b. efectul de „evadare” al magazinelor care vând bunuri de consum îndelungat (confecţii,
c. efectul de „dispersie” al magazinelor care vând bunuri de consum îndelungat (confecţii,
10 Tratarea lor drept clienţi privilegiaţi (carduri de fidelitate, cadouri, acţiuni de marketing
direct) este un obiectiv pentru clienţii:
a. „flux ataşat”
b. „flux detaşat”
c. „trafic”
11 Transformarea lui în client ........ prin ambianţă, servicii şi asortiment de calitate este un
obiectiv pentru clienţii:
a. „flux ataşat”
b. „flux detaşat”
c. „trafic”
12 Comportamentul specific în autoservire se poate evidenţia urmărind:

a. cumpărătura impulsivă
b. comportamentul faţă de preţ
c. comportamentul faţă de ruptura de stoc
d. clienţii şi acţiunea de promovare a vânzărilor
13 Cumpărăturile din impuls sunt declanşate de:

a. simpla observare a unui produs
b. o ofertă promoţională interesantă
c. o condiţionare atractivă (bax, pachet, coşuleţ, pungă, etc.)
d. o noutate
14 Cumpărăturile impulsive pure:

a. presupun abandonarea obiceiurilor de cumpărare şi exclud reflexia şi raţionalitatea
b. au loc atunci când individul rememorează nevoia de a-şi procura un anumit produs în
momentul în care îl vede sau îl găseşte în cadrul unui program publicitar
c. presupun descoperirea de către client a faptului că o nevoie, pe care deja o resimte, ar
putea fi acoperită prin consumul produsului ce i se prezintă şi pe care îl vede pentru prima
dată
d. sunt anticipate de către individ, dar acesta aşteaptă o ocazie favorabilă achiziţiei
15 Cumpărăturile impulsive de apel:

dată
16 Cumpărăturile sugestive (impulsive de sugestie):
dată
17 Cumpărăturile impulsive planificate:

dată
18 Clienţii atraşi de magazinul unde pot avea relaţii cordiale cu ceilalţi clienţi şi cu
personalul intră în categoria celor:
a. apatici
b. cu simţ etic
c. care caută contactul uman
19 Clienţii care vin în ajutorul micilor comercianţi, fără să acorde importanţă preţului, mărcii
sau altor elemente care ar putea influenţa alegerea magazinului intră în categoria celor:
a. apatici
b. cu simţ etic
c. care caută contactul uman
20 Dificultăţile clienţilor de a memora cu precizie preţul articolelor cumpărate se explică

prin:
a. mărcile producătorilor şi distribuitorilor sunt din ce în ce mai numeroase în asortimentul
magazinelor, chiar şi pe o suprafaţă de vânzare constantă
b. frecventarea sistemelor de distribuţie cu niveluri de preţ diferite şi care variază neregulat
(creşterea preţurilor de către producător sau reducerea lor temporară în acţiuni promoţionale)
c. produsele noi se multiplică datorită eforturilor firmelor producătoare cât şi a importurilor
numeroase
21 În cazul unei rupturi de stoc, consumatorii fideli unei mărci în ruptură ar putea:
a. să frecventeze alte puncte de vânzare pentru a o găsi
b. să cumpere nu numai articolul pe care nu l-au găsit la locul de vânzare unde are loc
ruptura de stoc, dar şi alte produse de care au nevoie
c. să fie tentaţi să-şi schimbe obiceiul de aprovizionare
22 Atunci când ruptura de stoc este frecventă:

a. se deteriorează imaginea magazinului
b. se pot pierde clienţi
c. nu au loc consecinţe dacă fenomenul nu are loc pe perioade îndelungate
23 Rolul promovării într-un punct de vânzare sau raion:
a. este de a-l anima
b. de a creia un „eveniment” în magazin
c. de a atrage un maximum de cumpărători
24 Dintre scopurile care ar putea fi atinse prin promovare pot face parte:
a. a vinde mai repede şi mai mult pentru o perioadă scurtă de timp, oferind avantaje
excepţionale
b. a creia o bună imagine magazinului
c. a răspunde la un atac al concurenţei
25 Locul ideal pentru promovare este:

a. extremitatea mobilierului situat lateral într-o cale de acces principală
b. la mijlocul mobilierului de expunere a mărfii (gondolei)
c. în colţurile magazinului pe paleţi
26 Blocurile de culoare:
a. atrag atenţia, prin plasarea mărfurilort cu colorit similar unele lângă altele pentru a crea o
prezenţă puternică pe raft
b. pot să realizeze o asociere între culori cu destinaţia utilizării produsului
c. reamintesc consumatorului de produse relaţionate pe rafturi
27 Dintre categoriile de determinanţi cognitivi care influenţează alegerea magazinului fac

parte:
a. organizarea interioară, decoraţiunile interioare, etalarea, categoriile de cumpărători,
atmosfera de destindere
b. distanţa faţă de domiciliu, căile de acces şi calitatea acestora, timpul de deplasare,
posibilităţile de parcare
c. numărul de mărci oferite, calitatea produselor, numărul raioanelor existente.
28 Pentru bunurile de larg consum sau de comoditate (convenience goods) clientul:

a. nu va fi înclinat să facă eforturi pentru a obţine o marcă specială şi va accepta deci destul
de uşor un produs substituibil
b. va face un efort de căutare important pentru a putea achiziţiona un produs a cărui calitate
şi caracteristici sunt deosebite
c. mult mai indecis, nu dispune de informaţii particulare despre produsul pe care doreşte să-l
cumpere sau despre articolele substituibile
29 Printre elementele ce pot avea influenţă asupra frecventării diferitelor puncte de vânzare
se află:
a. caracteristici socio - economice şi demografice (vârsta, sex, educaţie, familie, profesie),
precum şi trăsăturile de personalitate, stilurile de viaţă, influenţe survenite din plan cultural şi
social
b. caracteristicile nevoii ce trebuie să fie satisfăcută
c. numărul şi amplasarea diferitelor puncte de vânzare, politica lor comercială şi mijloacele
de comunicare cu piaţa folosite.
30 Printre avantajele magazinului care funcţionează pe baza principiului autoservirii pot fi:
a. condiţiile igienice mult mai bune
b. libertatea alegerii mărfurilor
c. utilizarea raţională a spaţiului de vânzare
d. economisirea unei părţi importante din timpul afectat cumpărăturilor
31 Amplasarea şi dimensionarea raioanelor rezultă, cel mai adesea, dintr-un compromis între
două elemente:
a. a-l face pe client să circule prin faţa a cât mai multe raioane fără a-i da impresia unui
circuit impus
b. volumul şi structura asortimentului de mărfuri comercializat
c. existenţa restricţiilor tehnice
32 Amplasarea raioanelor ţine cont de:

a. obiectivele comerciale
b. restricţiile tehnice
c. comportamentul consumatorilor
33 Traficul de destinaţie se referă la:

a. consumatorul străbate magazinul în funcţie de aşezarea gondolelor şi de atracţia
produselor şi a prezentării
b. consumatorul merge spre un punct precis
c. consumatorul se deplasează în sens invers acelor de ceasornic
34 Traficul de impuls se referă la:

a. consumatorul străbate magazinul în funcţie de aşezarea gondolelor şi de atracţia
produselor şi a prezentării
b. consumatorul merge spre un punct precis
c. consumatorul se deplasează în sens invers acelor de ceasornic
35 Figura 1 de pe pagina anexată prezintă un exemplu de amenajare a spaţiului de vânzare:

a. cu circulaţie aspirată
b. liberă
c. oblică

b. liberă
c. oblică

b. liberă
c. oblică
38 Asupra vitezei de deplasare a consumatorilor în spaţiul de vânzare se poate acţiona prin:

a. lărgimea aleilor
b. informarea de la intrare ( planul general al magazinului)
c. muzică şi anunţuri sonore
39 Asupra circuitului urmat de clienţi se poate acţiona prin:
a. muzică şi anunţuri sonore
b. afişajul precis la linear al preţului fiecărui produs
c. lărgimea aleilor
40 Mărfurile amplasate lângă casa de marcat fac parte din categoria:

a. cumpărăturilor programate
b. cumpărăturilor de impuls
c. cumpărăturilor programate şi cumpărăturilor de impuls
41 Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate:

a. la casa de marcat dulciurile se amplasează mai sus de nivelul ochilor
b. la casa de marcat ţigările se amplasează la nivelul mâinilor
c. la casa de marcat guma de mestecat se amplasează la nivelul ochilor adultului
42 „Totalitatea referinţelor pe care le oferă un magazin” este definiţia:

a. linearului
b. facingului
c. asortimentului
43 Cele trei dimensiuni care caracterizează un asortiment sunt:

a. lăţimea, profunzimea, înălţimea
b. lărgimea, varietatea, înălţimea
c. lungimea, profunzimea, diversitatea
d. lărgimea, profunzimea, coerenţa
44 Preţul de apel poate avea:

a. un rol de „locomotivă” pentru celelalte mărfuri
b. rolul de formare a unei imagini de preţuri joase
c. un rol de atragere a atenţiei pentru mărfurile de impuls
45 Facingul se referă la:

a. imaginea magazinului percepută de consumator
b. un prag de saturaţie peste care, dacă se trece, nu se va obţine o sporire a vânzărilor
c. un număr minim de bucăţi dintr-o anumită referinţă care, dacă nu este atins, nu permite
realizarea unei vânzări corespunzătoare
d. partea vizibilă a stocului prezentat
46 Prezentarea în fereastră reprezintă:

a. o combinaţie între prezentarea verticală şi cea orizontală
b. segmentarea suprafeţei de prezentare
c. prezentarea în vitrină sau în fereastra magazinului
d. un produs înconjurat în totalitate de un altul
47 Avantajele prezentării pe orizontală sunt:

a. permite unui produs să fie prezent la fiecare nivel de vânzare
b. dă impresia de ordine şi luminozitate
c. permite o mai mare rapiditate în perceperea referinţelor din linear
d. frânează mersul clienţilor şi îi obligă să parcurgă cu privirea toată înălţimea gondolei
pentru a descoperi produsul pe care îl caută
e. se pot efectua uşor comparaţii între mărci, în funcţie de preţuri
48 Avantajele prezentării pe verticală sunt:
a. permite unui produs să fie prezent la fiecare nivel de vânzare
b. dă impresia de ordine şi luminozitate
c. permite o mai mare rapiditate în perceperea referinţelor din linear
d. frânează mersul clienţilor şi îi obligă să parcurgă cu privirea toată înălţimea gondolei
pentru a descoperi produsul pe care îl caută
e. se pot efectua uşor comparaţii între mărci, în funcţie de preţuri
49 Wobblerul reprezintă:
a. material promoţional suspendat deasupra rack-urilor, indicând de la distanţă locul unde
poate fi găsit produsul
b. material promoţional care marchează spaţiul de raft alocat prdusului pentru care este
conceput
c. panou inscripţionat cu numele producătorului în partea de sus a rack-ului
d. material promoţional de dimensiuni mici, care se lipeşte la un capăt de raft, la locul unde
există produsul expus iar la celălalt capăt este lăsat liber, cu scopul de a atrage atenţia asupra
locaţiei respective
50 Un magazin se orientează spre vânzarea frigiderelor unei singure firme producătoare

(reputată şi specializată în domeniu) căutând să ofere toate tipurile fabricate de aceasta. În
acest caz el propune un asortiment:
a. restrâns şi puţin profund
b. restrâns şi profund
c. larg şi puţin profund
d. larg şi profund
51 Rack-ul, ca punct de vânzare la impuls, reprezintă:

a. un stand de dimensiuni mici conceput pentru expunerea unei singure mărci de produs care
se găseşte de obicei în mai multe variante
b. un aranjament temporar pe podea care „anunţă” consumatorului prezenţa produselor în
magazin şi transmite o senzaţie de forţă apreciată de clienţi
c. o vitrină frigorifică în care se păstrează de obicei băuturile răcoritoare şi produsele lactate
şi care au forma unor frigidere înalte, cu uşă transparentă, din sticlă
52 „Standardele de merchandising ale companiilor sunt astfel gândite încât produsele să se

susţină între ele, produsele mai căutate susţinându-le pe cele mai puţin cunoscute”. Acesta
este un efect pozitiv specific aranjării produselor:
a. pe categorii de produse
b. pe producători
c. vertical pe produse similare
53 În acest tip de aranjament, produsele similare sunt aranjate împreună, indiferent de

furnizorul fiecărui produs. Este vorba de aranjarea produselor:
a. pe categorii de produse
b. pe producători
c. vertical pe produse similare
d. aranjamentul vertical pe producători
54 Calitatea implementării produsului pe linear depinde de următoarele aspecte:
a. produsul să fie plasat în raionul corespunzător
b. să existe un mediu favorabil produsului
c. să se realizeze o poziţionare favorabilă a produsului în cadrul raionului însuşi
d. să se asigure o bună vizibilitate a produsului
e. produsul să fie uşor accesibil şi uşor de manevrat de către consumator
55 Figura 4 este un exemplu de dispunere a produselor pe rafturile gondolei:

a. mixtă
b. verticală
c. orizontală
56 Locurile ideale pentru amplasarea unei piramide sunt:

a. locurile în care sunt expuse permanent produsele în magazin
b. cele situate cât mai aproape de intrarea în magazin
c. cele situate cât mai aproape de fluxul de consumatori
57 Un „balcon” este:
a. un coş amplasat pe un postament mai înalt pentru a atrage atenţia
b. un coş agăţat de perete
c. o mică platformă sau un coşuleţ care se agaţă de poliţa gondolei sau a raftului
58 Publicitatea la locul de vânzare se materializează prin:

a. publicitatea prin demonstraţii practice
b. publicitatea prin expoziţii de mărfuri în interiorul magazinului
c. publicitatea prin etichetare
d. publicitatea prin ambalaj
59. Linearul dezvoltat al gondolei din figura 5 este:

a. 96 m2
b. 24 m
c. 96 m
d. 12 m
e. 48 m
60. Un discounter reuşeşte menţinerea preţurilor la un nivel redus prin:

a. controlul riguros al costurilor
b. renunţarea voită la servicii secundare (ca de ex. prezentarea sofisticată a
produselor în raft)
c. menţinerea unor marje (adaosuri) comerciale foarte mici
d. menţinerea salariilor angajaţilor la un nivel scăzut
e. folosirea optimă şi raţională a tuturor spaţiilor de vânzare
61 Un discounter reuşeşte menţinerea preţurilor la un nivel redus prin:

a. vânzarea de produse sub marcă proprie
b. achiziţionarea în cantităţi foarte mari direct de la fabricanţi
c. vânzarea de produse subcalitative
d. eliminarea revânzătorilor din lanţul de distribuţie
62 Zona de decompresie dintr-o suprafaţă mare de vânzare este situată:
a. imediat după intrarea în magazin
b. imediat după intrarea în spaţiul de vânzare
c. înainte de casele de marcat (în spaţiul de vânzare)
d. înainte de casele de marcat (în holul de acces-evacuare)
e. nu are o locaţie propriu-zisă, fiind o denumire generică pentru zona în care se află
cumpărătorul după ce şi-a «îndeplinit» obiectivele de cumpărare
63 În zona de decompresie dintr-o suprafaţă mare de vânzare:

a. se amplasează promoţiile din magazin
b. se amplasează raioane sau grupe de mărfuri cu vânzare scăzută
c. se amplasează grupe sau categorii de mărfuri care să atragă atenţia şi să frâneze
clientul imediat după intrarea în suprafaţa de vânzare
64 „Femei 25-39 ani, curioase, interesate de nou, deschise către noi experienţe, atrase de
mărcile cunoscute şi de ce este la modă” – reprezintă rezultatul unui studiu efectuat pe piaţa
românească de către Mercury Research care caracterizează segmentul:
a. „portofelelor influenţabile”
b. „portofelelor binevoitoare”
c. „portofelelor cheltuitoare”
d. „portofelelor constrânse”
65 „Femei, 18-39 ani, dependente de cumpărături, interesate de calitate şi de marcă, atrase de

lucrurile scumpe şi care nu dau atenţie preţului”- reprezintă rezultatul unui studiu efectuat pe
piaţa românească de către Mercury Research care caracterizează segmentul:
a. „portofelelor influenţabile”
b. „portofelelor binevoitoare”
c. „portofelelor cheltuitoare”
d. „portofelelor constrânse”
66 În figura 6, mărfurile care se recomandă a fi amplasate la nivelul zonei de vizibilitate şi

zonei de apucare sunt:
a. mărfuri cu frecvenţă mare de cumpărare
b. mărfuri uşoare
c. mărfuri voluminoase şi grele
d. mărfuri cu profit mare
e. mărfuri cu caracter inovator
67 Figura 7 sugerează modul de căutare a mărfurilor pe rafturi:

a. pe orizontală după mărci
b. pe verticală după mărci
c. pe orizontală după segmente (domeniul de utilizare)
d. pe verticală după segmente (domeniul de utilizare)
68 Descoperirea unui produs la raft; la o distanţă de la 10m la 4m primul contact vizual este
reprezentat de:
a. ambalaj
b. etichetă
c. culoare
d. marcă
69 Descoperirea unui produs la raft; la o distanţă de aproximativ 3m se distinge:
a. ambalajul
b. culoarea
c. logo-ul mărcii sau elementele de grafică
1. Ansamblul activitatilor promotionale realizate sub forma
unor programe si campanii corespunde:
a) Comunicatiei directe;
b) Comunicatiei formale;
c) Comunicatiei informale;
d) Comunicatiei indirecte.
2. Inscrierea mesajului in memoria permanenta a

receptorului este un obiectiv al actiunii de comunicatie
conform fenomenului:
a) Distorsiunii selective;
b) Orientarii comunicarii;
c) Pozitionarii psihologice;
d) Retinerii selective.
3. Reactia destinatarului mesajului transmisa emitatorului

acestuia reprezinta:
a) Codificarea;
b) Elementul perturbator;
c) Feedback-ul;
d) Raspunsul.
4. Formarea unor atitudini care determina consumatorul sa

recepteze si sa interpreteze mesajele doar in masura in
care acestea ii intaresc convingerile ca efect:
a) Distorsiunea selectiva;
b) Orientarea comunicarii;
c) Elementul perturbator;
d) Feedback-ul;
5. Semnificatia atribuita mesajului de catre receptor

reprezinta:
a) Codificarea;
b) Decodificarea;
c) Elementul perturbator;
d) Feedback-ul.
6. Actiunile specifice comunicatiei promotionale corespund:

a) Comunicatiei formale;
b) Comunicatiei informale;
c) Comunicatie interpersonale;
d) Comunicatiei indirecte.
7. Comunicatia care se desfasoara necontrolat prin

intermediul personalului, produselor, distributiei, etc.
poarta denumirea de:
a) Comunicatie formala;
b) Comunicatie informala;
c) Comunicatie directa;
d) Comunicatie externa.
8. Procesul de comunicatie este eficient daca :

a) Impactul dintre mesaj si receptor si feedback-ul sunt
pregatite si garantate;
b) Emitatorul isi asuma exclusiv rolul de mijloc de transmitere a
mesajului;
c) De la receptor nu se asteapta nici un raspuns;
d) Emitatorul isi pastreaza anonimatul.
9. Orientarea continutului mass-media in directia evidentierii

inovatiilor corespunde functiei publicitatii de:
a) Antena
b) Amplificare;
c) Focar;
d) Prisma.
10. Catalogul de prestigiu reprezinta :

a) Suportul publicitar cel mai eficient pentru vanzarea rapida a
produselor;
b) Un ansamblu de informatii de detaliu , tehnice si comerciale ,
despre produsele firmei;
c) O editie publicitara deosebita menita sa evidentieze
pozitia firmei si a produselor firmei;
d) Instrumentul curent de lucru al firmelor de vanzare prin
corespondenta.
11. Atenuarea efectelor sezonalitatii asupra vanzarilor

produsului reprezinta un obiectiv specific interventiei
publicitatii la nivel:
a) Afectiv;
b) Cognitiv;
c) Conativ;
d) Rational.
12. Precizati care din urmatoarele afirmatii sunt

adevarate:
a) In cazul procesului de informare , emitatorul mesajului asteapta
un raspuns de la perceptor;
b) Ofertele speciale reprezinta reduceri indirecte ale pretului;
c) Comunicatia informala recurge la doua tipuri de instrumente ,
actiunile media si in afara media;
d) Selectivitatea publicului ascultator reprezinta unul din
avantajele radioului ca mediu publicitar.
13. Conceperea actiunilor de publicitate astfel incat sa nu

se profite de increderea sau lipsa de cunoastere a
publicului este o cerinta specifica acestui gen de
operatiuni:
a) Decenta mesajului publicitar;
b) Loialitatea mesajului publicitar;
c) Veridicitatea mesajului publicitar;
d) Credibilitatea mesajului publicitar.
14. Unul din obiectivele vizate prin intermediul

publicitatii de conditionare il reprezinta:
a) Evidentierea conditiilor de prezentare a produsului;
b) Prezentarea comparativa a unor produse sau servicii;
c) Stimularea cererii potentiale pentru un produs.
d) Cultivarea unei atitudini favorabile fata de produs.
15. Transmiterea unor informatii apte sa reflecte , sa

ateste si sa confere consistenta stilurilor de viata si
gandirii dominante in societate corespunde functiei
publicitatii de :
a) Amplificare ;
b) Antena;
c) Ecou;
d) Focar.
16. Din perspectiva definirii tintei de comunicatie ,

mediului de resedinta reprezinta un criteriu:
a) Comportamental;
b) Psihografic
c) Geografic;
d) Demografic
17. In cazul in care comunicatia urmareste sa raspunda

nevoii de diferentiere sociala a consumatorului sau de
afirmare a apartenentei la un anumit grup , pozitionarea
comunicationala este:
a) Obiectiva;
b) Simbolica;
c) Psihologica;
d) Rationala.
18. Catalogul care se refera la produsele si serviciile cele

mai scumpe , de cea mai buna calitate , de cea mai buna
calitate la unicatele pe care le ofera firma
a) catalog de prospectare;
b) catalog de prestigiu;
c) catalog de lucru;
d) catalog de exploatare
19. Mecanismul de traducere a ideilor în simboluri sau

semne reprezintă:
a) codificarea;
b) decodificarea;
c) feedback-ul;
d) răspunsul.
20. Din perspectiva definirii ţintei de comunicaţie, stilul de
viaţă reprezintă un criteriu:
a) comportamental;
b) psihografic;
c) geografic;
d) socioeconomic.
21. Catalogul ce se caracterizează printr-o descriere

detaliată, strict comercială, a mărfurilor oferite spre
vânzare, a dimensiunilor şi performanţelor acestora,
poartă denumirea de:
a) catalog de prospectare;
b) catalog de prestigiu;
c) catalog de lucru;
d) catalog excepţional.
22. Pentru a putea determina o relaţie de autoritate faţă

de publicul vizat, o sursă de comunicaţie trebuie să fie:
a) credibilă;
b) partizană;
c) constantă;
d) suficient de puternică.
23. In cazul în care comunicaţia pune accent pe valoarea

imaginară a produsului poziţionarea comunicaţională este:
a) obiectivă;
b) psihologică;
c) psihografică;
d) simbolică.
24. Testele de notorietate sunt utilizate pentru evaluarea:

a) gradului de cunoaştere al produsului;
b) opiniei consumatorilor faţă de produs;
c) uşurinţei înţelegerii mesajului;
d) fidelităţii consumatorilor faţă de produs.
25.Dezvoltarea imaginii unui produs sau a unei mărci

reprezintă un obiectiv specific intervenţiei publicităţii la
nivel:
a) afectiv;
b) cognitiv;
c) conativ;
d) raţional.
26.Oferirea de agende şi calendare reprezintă un

instrument promoţional specific:
a) publicităţii prin tipărituri;
b) relaţiilor publice;
c) promovării vânzărilor;
d) forţelor de vânzare.
27.A conferi întreprinderii o valoare civică şi morală, prin

evidenţierea personalităţii acesteia, reprezintă obiectivul:
a) comunicaţiei de produs;
b) comunicaţiei de marcă;
c) comunicaţiei de întreprindere;
d) comunicaţiei instituţionale.
28. Unul dintre obiectivele vizate prin intermediul

publicităţii de informare îl reprezintă:
a) evidenţierea condiţiilor de prezentare ale produsului;
b) prezentarea comparativă a unor produse sau servicii;
c) stimularea cererii potenţiale pentru un produs;
d) cultivarea unei atitudini favorabile faţă de produs.
29.Transmiterea către o audienţă determinată a unor noi

modele de comportament sau de limbaj corespunde
funcţiei publicităţii de:
a) amplificare;
b) prismă;
c) ecou;
d) focar.
30.Publicitatea emoţională accentuează:

a) obţinerea unui efect imediat în urma campaniei publicitare;
b) influenţarea cererii selective pentru produsul promovat;
c) exploatarea resorturilor psihologice;
d)consolidarea imaginii de marcă.
31. In calitate de mesaj publicitar, o scrisoare de

publicitate personală trebuie să îndeplinească următoarea
condiţie:
a) să se diferenţieze de stilul scrisorilor comerciale obişnuite;
b) să fie redactată din punctul de vedere al destinatarului
şi nu din cel al expeditorului;
c) ca formula terminala, de politeţe, să urmeze imediat ultimei
idei exprimate în textul scrisorii;
d) să îmbrace forma unei scrisori, fie de interes privat, fie de
interes comercial.
32. Principiul uniformităţii publicităţii are în vedere faptul

că:
a) orice produs sau serviciu posedă o serie de caracteristici mai
mult sau mai puţin importante care pot servi drept argumente
într-o campanie publicitară;
b) este necesară combinarea armonioasă a tuturor mijloacelor
posibile pentru a asigura punerea în valoare a argumentului
publicitar;
c) publicitatea, în oricare din formele ei, nu poate fi
adaptată la specificul si personalitatea fiecărui
consumator (utilizator) potenţial;
d) este necesară evitarea apariţiei unor neconcordanţe între
obiectivele urmărite, mijloacele şi tehnicile utilizate în procesul de
comunicaţie publicitară.
33. Intre caracteristicile diferitelor publicaţii folosite ca

suport pentru vehicularea publicităţii nu se înscrie:
a) difuzarea teritorială;
b) momentul de apariţie;
c) preţul de vânzare al spaţiului destinat anunţurilor publicitare;
d) tipul mesajului publicitar difuzat.
34. Intre formele prin care se concretizează publicitatea

gratuită se înscrie:
a) editarea de pliante;
b) utilizarea în scopuri promoţionale a afişelor publicitare şi
însemnelor luminoase;
c) interviuri ale factorilor de decizie ai întreprinderii
pentru presă, radio şi televiziune;
d) includerea de imagini în materialele publicitare
35. In conceperea unei campanii de publicitate, principiul

convergenţei mijloacelor impune;
a) alegerea acelei caracteristici a produsului care este cea mai
convingătoare şi mai memorabilă;
b) ca modalităţile de expunere a argumentului publicitar
ales să fie adaptate atit fiecărui suport de vehiculare a
publicităţii cât şi publicului vizat de campania publicitară;
c) adaptarea la specificul şi personalitatea fiecărui consumator
(utilizator) potenţial;
d) ca mesajele publicitare să se adreseze consumatorilor
(utilizatorilor) tipici.
36. La editarea unui catalog, o importanţă deosebită
trebuie să se acorde unuia dintre următoarele elemente:
a) ilustraţiei;
b) numărului de pagini;
c) tirajului;
d) costurilor de realizare.
37. Nu fac parte din formele de publicitate directă:

a)publicitatea prin corespondenţă (mailing) adresată direct unei
anumite persoane;
b) marketingul telefonic;
c) vânzarea prin intermediul televiziunii (teleshopping-ul);
d) publicitatea la locul vânzării.
38. Inocuitatea este criteriul de selecţie a motivaţiei ca ax

psihologic conform căruia aceasta:
a) va stimula cât mai multe motivaţii suplimentare cu caracter
pozitiv;
b) va diminua la minimum reţinerile consumatorilor faţă de
produs;
c) va evita stimularea unor motivaţii suplimentare cu
caracter negativ;
d) se va regăsi la un număr cât mai mare de consumatori.
39. Alegerea unui univers de produse de referinţă căruia

urmează să i se asocieze produsul promovat corespunde:
a) poziţionării obiective;
b) poziţionării psihologice;
c) principiului diferenţierii;
d) principiului identificării.
40. Polivalenţa, ca şi criteriu de selecţie a motivaţiei ca ax

psihologic, implică:
a) prezenţa acesteia la un număr cât mai important de
consumatori;
b) existenţa unei frâne care urmează să fie diminuată;
c) generarea unor motivaţii suplimentare cu caracter
pozitiv;
d) evocarea unor posibile reţineri ale consumatorilor faţă de
produs.
41. Diferenţierea dintre mecanismul cumpărării şi cel al

alegerii se face prin intermediul:
a) criteriului universalităţii;
b) criteriului specificităţii;
c) criteriului forţei;
d) criteriului polivalenţei.
42. în alegerea axului psihologic bazat pe un element de

frânare trebuie să se ţină seama de unul din următoarele
criterii:
a) criteriul universalităţii;
b) criteriul inocuitâţii;
c) criteriul univalenţei;
d) criteriul polivalenţei.
43. Vulnerabilitatea este criteriul de selecţie al unui

element de frânare ca ax psihologic conform căruia
acesta:
a)este foarte puternic la nivelul consumatorilor;
b) induce şi alte elemente de frânare;
c) nu va permite diminuarea unei frâne extrem de
puternice;
d) nu este foarte răspândit în rândul consumatorilor.
44. In scopul păstrării interesului consumatorilor pentru

un produs, serviciu, marcă si firmă este utilizată:
a) publicitatea comparativă;
b) publicitatea de informare;
c) publicitatea de condiţionare;
d) publicitatea de reamintire.
45. Publicitatea factuală accentuează:

a) resorturile psihologice ale consumatorilor;
b) stimularea cererii selective pentru un produs;
c)prelungirea efectului temporal al publicităţii;
d) caracteristicile evidente ale produsului.
46. Rolul promovării vânzărilor în faza de maturitate a
ciclului de viaţă a produsului este:
a)câştigarea fidelităţii consumatorilor;
b)crearea unei imagini favorabile produsului;
c) informarea consumatorilor;
d) susţinerea vânzărilor.
47. Demonstraţiile reprezintă o tehnică de promovare a

vânzărilor eficientă când produsul se află în faza ciclului
de viaţă de:
a) lansare;
b) creştere;
c) maturitate;
d) declin.
48. Concursurile promoţionale reprezintă o tehnică de

promovare a vânzărilor în care:
a) hazardul intervine parţial;
b) intervenţia hazardului este exclusă;
c) hazardul intervine în mod exclusiv;
d) accentul cade pe generarea unor efecte cantitative pe termen
lung.
49. Rolul promovării vânzărilor în faza de creştere a

ciclului de viaţă a produsului este:
a) câştigarea fidelităţii consumatorilor;
b) creşterea notorietăţii produsului,
c) păstrarea fidelităţii consumatorilor;
d) susţinerea vânzărilor produsului.
50. Reducerile de preţ reprezintă instrumentul tactic

adecvat fazei ciclului de viaţă al produsului de:
a) lansare;
b) creştere;
c) maturitate;
d) declin
51. Cea mai eficientă componentă a activităţii

promoţionale în cazul promovării unui bun industrial o
reprezintă:
a) publicitatea;
b) forţele de vânzare;
c) relaţiile publice;
d) sponsorizarea.
52. O reducere a preţului de vânzare al produsului cu 10 %

corespunde, în condiţiile menţinerii unei marje brute de
profit de 25 %, unei creşteri necesare a cifrei de afaceri
de:
a) 18%;
b)50%;
c) 112%;
d) 300 %.
53. în cazul in care modalitatea de utilizare a produselor
este esenţială, tehnica de promovare adaptată acestei
situaţii este:
a) distribuirea de prime promoţionale;
b) reducerea temporară a preţului;
c) organizarea unei demonstraţii promoţionale;
d) organizarea unei loterii promoţionale.
54. Afirmaţia potrivit căreia promovarea vânzărilor

presupune utilizarea acelor mijloace care au rolul de a
stimula, pe termen scurt, cererea pentru un produs şi de a
asigura crearea de trafic la punctul de vânzare
corespunde:
a) abordării comunicaţionale;
b) abordării de marketing;
c) abordării tehnice;
d) abordării comerciale.
55. Afirmaţia potrivit căreia tehnica promovării vânzărilor

este un ansamblu de instrumente promoţionale cu o arie
de aplicabilitate vastă, ce depăşeşte cu mult sfera strict
comercială, corespunde:
56. Cel care organizează o operaţiune de promovare a

vânzărilor, având ca ţintă consumatorii şi urmărind
crearea de trafic la punctul de vânzare este:
a) producătorul;
b) comerciantul;
c) prescriptorul;
d) vânzătoriil-consultant.
57. Avantajele deosebit de importante oferite

participanţilor la operaţiune promoţională de tipul unui joc
sau al unui concurs promoţional şi care nu pot fi obţinute
de toţi cei care le solicită, ci numai de un număr redus de
indivizi poartă denumirea de:
a) avantaje concrete;
b) avantaje imediate;
c) avantaje ulterioare;
d) avantaje ipotetice.
58.Ofertele de rambursare fac parte din categoria:

a) ofertelor speciale;
b) ofertelor "produs în plus";
c) primelor promoţionale;
d) reducerilor temporare de preţ.
59. Tehnica prin care producătorul operează reduceri

permanente de preţuri, oferind în fiecare săptămână sau
lună, câte un articol diferit la un preţ redus, poartă
denumirea de:
a) tehnica "mărcilor de apel";
b) tehnica preţului de încercare;
c) reducere imediată;
d) tehnica seriei speciale.
60. Ofertele speciale presupun:

a) recuperarea de către cumpărător, a unei părţi din suma
reprezentând valoarea produsului promovat,după un anumit
interval de timp de la cumpărarea acestuia;
b) comercializarea produsului promovat la un preţ inferior
celui practicat în mod obişnuit, fără a se preciza nivelul
reducerii;
c) posibilitatea de a achiziţiona o cantitate mai mare dintr-un
anumit produs, la un preţ mai mic;
d) oferirea unui cadou promoţional.
61. Tehnica reducerii directe a preţului de vânzare către

consumator, practicată la iniţiativa producătorului,care
indică pe ambalaj nivelul reducerii, în mărime absolută
sau procentual, poartă denumirea de:
a) ofertă specială;
b) ofertă gratuită;
c) reducere imediată;
d) ofertă produs în plus.
62. Tehnica ce presupune comercializarea grupată a două,

trei sau a mai multor produse diferite ale aceluiaşi
fabricant, la un preţ promoţional, poartă denumirea de:
a) tehnica lotului omogen;
b) tehnica lotului mixt;
c) tehnica lotului cu primă;
d) tehnica lotului cu gratuitate.
63. Bonul de reducere oferit consumatorului prin

intermediul unui produs diferit de cel care face obiectul
promovării poartă denumirea de:
a) bon de reducere gratuit;
b) bon de reducere pentru o cumpărare viitoare;
c) bon de reducere încrucişată;
d) bon de rambursare.
64. Indicaţi ce tehnică de reducere de preţ prezintă

inconvenientul că solicită într-o mai mare măsură
consumatorul, acesta fiind obligat să păstreze probele de
cumpărare şi să le expedieze la adresa indicată
de producător:
a) oferta specială;
b) oferta de rambursare;
c) bonul de reducere;
d) bonul de reducere încrucişată.
65. Prima oferită consumatorului pentru efectuarea, în
cadrul suprafeţei comerciale, a unor cumpărături care
depăşesc o anumită sumă se numeşte:
a) primă asociată;
b) primă ulterioară simplă;
c) primă ulterioară prin acumulare;
d) primă autoplătitoare.
66. Tehnica prin care se oferă consumatorului posibilitatea

de a cumpăra, odată cu produsul promovat -comercializat
la preţul său obişnuit - un alt produs, diferit de primul, la
un preţ redus, extrem de avantajos,
face parte din categoria:
a) ofertelor speciale
b) reducerilor temporare de preţ;
c) primelor si cadourilor promotionale
d) primelor ulterioare.
67.In cazul oferirii primelor cu ajutorul punctelor-cadou,

unul dintre avantaje îl prezintă faptul că:
a) valoarea obiectului-primă este mai mică;
b) obiectul-prima poatefi distribuit odată cu produsul promovat;
c) se elimină problemele legate de ambalarea şi de
dimensionarea obiectului-primă;
d) asigură atragerea cumpărătorilor ocazionali.
68. Obiectul oferit gratuit de către organizatorul unei

operaţiuni promoţionale cu scopul realizării anumitor
obiective de comunicaţie, în condiţiile în care primirea sa
nu este condiţionată de achiziţionarea
produsului promovat, poartă denumirea de:
a) primă ulterioară;
b) primă autoplătitoare;
c) primă directă;
d) cadou promoţional.
69. O operaţiune de promovare a vânzărilor caracterizată

prin implicarea personală a participanţilor într-o
competiţie pe parcursul căreia trebuie să-şi dovedească
inteligenţa, îndemânarea, spiritul de observaţie,
creativitatea, subtilitatea sau intuiţia, la sfârşitul căreia
câştigătorii obţin premii importante ca valoare, poartă
denumirea de:
a) joc cu rezultat imediat;
b) joc-concurs;
c) concurs;
d) loterie.
70. în categoria jocurilor cu caracter promoţional intră şi

acele operaţiuni în cadrul cărora desemnarea
câştigătorilor nu se realizează numai pe baza hazardului,
fiind necesară o anumită implicare din partea
participanţilor. O asemenea operaţiune poartă denumirea
de:
a) loterie cu pretragere;
b) joc cu concurs imediat;
c) joc-concurs;
d) joc "identificare".
71. Tehnicile de promovare a vânzărilor care au mai ales

rolul de a convinge clienţii potenţiali de calităţile reale ale
unui produs nou, prin îndepărtarea anumitor obstacole
care pot întârzia sau chiar împiedica afirmarea produsului
(precum obiceiurile de consum sau existenţa unor idei
preconcepute) intră în categoria:
a) reducerilor temporare de preţuri;
b) primelor şi cadourilor promoţionale;
c) jocurilor şi concursurilor;
d) operaţiunilor vizând încercarea gratuită a produselor.
72. In cazul în care modalitatea de utilizare a produsului

este esenţială, tehnica de promovare a vânzărilor
adaptată acestei situaţii este:
a) reducerea temporară a preţului;
b) oferirea unui cadou promoţional;
c) organizarea unei loterii promoţionale;
d) organizarea unei demonstraţii promoţionale.
73. Unitatea de măsură utilizată de specialiştii în
merchandising pentru a evalua lungimea spaţiului ocupat
în cadrul suprafeţei de vânzare de anumite
produse,categorii de produse sau mărci poartă denumirea
de;
a) liniar;
b) gondolă;
c) faţetă;
d) capăt de gondolă.
74. Bazându-se pe experienţa distribuitorilor şi pe

rezultatele studiilor efectuate de-a lungul anilor în marile
magazine, specialiştii în merchandising au formulat o serie
de reguli ce se recomandă a fi respectate.Precizaţi care
dintre recomandările de mai jos enunţă corect una dintre
aceste-reguli:
a) este bine ca raioanele pe care clienţii le vizitează foarte
frecvent să fie amplasate alăturat;
b) este bine ca raioanele pe care clienţii le vizitează mai rar să fie
amplasate alăturat;
c) este bine ca implantarea raioanelor să se facă în funcţie
de sensul de circulaţie dominant;
d) este bine ca raioanele vizitate frecvent să fie amplasate
primele în sensul de circulaţie în cadrul magazinului.
75. Tipul de expunere care prezintă avantajul că, în

funcţie de nivelul de amplasare a mărfii, permite două sau
trei contacte vizuale cu produsul poartă denumirea de:
a) prezentare verticală;
b) prezentare orizontală;
c) prezentare în "W";
d) prezentare în fereastră.
76. Punerea în valoare a mărcii la locul vânzării, prin

obţinerea unor poziţii preferenţiale - în capătul gondolei,
de pildă - este unul dintre obiectivele avute în vedere de
un producător care organizează o operaţiune de
promovare a vânzărilor, vizând:
a) consumatorii;
b) prescriptorii;
c) distribuitorii;
d) forţa de vânzare.
77. Fidelizarea clienţilor atraşi prin utilizarea acelor

tehnici de promovare a vânzărilor care se bazează pe
principiul acumulării sau a acelora care permit crearea
unei relaţii pozitive între marcă şi consumator,reprezintă
un obiectiv ce poate fi avut în vedere în cazul în care
marca promovată se găseşte în etapa de:
a) lansare a ciclului său de viaţă;
b) creştere a ciclului său de viaţă;
c) declin al ciclului său de viaţă;
d) relansare a ciclului său de viaţă.
78. In cazul unei operaţiuni de promovare a vânzărilor,

având ca obiectiv creşterea cantităţilor cumpărate, pot fi
utilizate cu succes tehnici precum:
a) lotul omogen, oferta gratuită, prima colecţie prin
acumulare;
b) lotul mixt, oferta de rambursare integrala, oferta de
rambursare încrucişată;
c) seria specială, bonul de reducere încrucişată, prima
autoplătitoare;
d) bonul de reducere gratuit, cadoul ulterior, prima eşantion.
79. Utilizarea unui prenume al produsului care îl

diferenţiază de restul de produse făcând parte din aceeaşi
gamă este specifică:
a) mărcii-gamă;
b) mărci i-garanţie;
c) mărcii-produs;
d) mârcii-sursă.
80.Funcţia mărcii de autentificare a produsului permite
firmei să revendice crearea unui produs, acesta fiind rolul
esenţial al:
a) mărci i-produs;
b) mărci i-umbrelă;
c) mărcii-gamă;
d) mărcii-garanţie.
81.Exprimarea personalităţii mărcii, prin evidenţierea

conceptului şi a identitatii acesteia, reprezintă obiectivul:
a) comunicaţiei de produs;
b) comunicaţiei de marcă;
c) comunicaţiei de întreprindere;
d) comunicaţiei instituţionale.
82.Grifa este o formă particulară de marcă ce se aplică în

general:
a) bunurilor de larg consum;
b) produselor industriale;
c) obiectelor de lux;
d) articolelor de folosinţă îndelungată.
83.Ca formă particulară de marcă, grifa are un statut

aparte, fiind mai ales:
a) un mod de identificare şi de referinţă socială;
b) o formă de prezentare a producătorului;
c) un însemn ornamental;
d) o marcă-garanţie.
84.Faptul că produsul nu poate beneficia de notorietatea

şi imaginea unei mărci existente este unul dintre
dezavantajele:
a)mărci i-produs;
b)mărcii-gamă;
c) mărcii-umbrelă;
d) mărci i-garanţie.
85.Articolul de profil implică:

a) transmiterea unor informaţii foarte importante referitoare la
produsele firmei;
b) elaborarea unui material destinat în exclusivitate publicaţiilor
de profil;
c) realizarea sa de către o persoană din interiorul firmei şi
difuzarea printr-o publicatie cunoscută publicului;
d) formularea unor răspunsuri la diferitele întrebări recepţionate
din partea publicului larg.
86. Articolul de importanţă caracteristică:

a) conţine până la trei mii de cuvinte apărând într-o
publicaţie de profil;
b) include cel mult o pagină de text prezentată în cadrul
conferinţei de presă;
c) însoţeşte o fotografie referitoare la activitatea organizaţiei;
d) este publicat gratuit de către publicaţiile interesate.
87. Pentru consumator, funcţia ludică a mărcii corespunde:

a) satisfacţiei şi plăcerii pe care un consumator o poate
resimţi în procesul cumpararii
b) exprimării originalităţii şi personalităţii consumatorului atât pe
plan psihologic cât şi pe plan social;
c) caracterului practic al mărcii alese de consumator;
d) numelor şi simbolurilor mărcii preferate.
88. Semnul distinctiv adoptat de către producător pentru

a deosebi produsele sale de restul produselor similare
este:
a) marca de comerţ;
b) marca de fabrică;
c) marca de producţie;
d) marca de serviciu.
89. Limitarea erorilor de cumpărare şi mai ales

nerepetarea acestora reprezintă una dintre funcţiile
specifice:
a) promovării vânzărilor;
b)mărcii;
c) publicităţii;
d) relaţiilor publice.
90. Reunirea sub un nume comun a mai multor produse
formând uzual o gamă unica este o caracteristică a:
a) mărcii - gamă;
b)mărcii - sursă;
c) mărcii - umbrelă;
d) mărcii - linie.
91. Marca îndeplineşte funcţia de garantare a calităţii

pentru:
a) producător;
b) distribuitor;
c) consumator;
d) exportator.
92. Punctul de vedere potrivit căruia promovarea

vânzărilor reprezintă o modalitate de acţiune ce permite
realizarea unor obiective de marketing stabilite cu precizie
pe termen scurt, mediu şi lung corespunde:
a)abordării comunicaţionale;
93. Opinia specialiştilor care au arătat că tehnicile de

promovare a vânzărilor pot fi utilizate de un anunţător în
vederea influenţării comportamentului consumatorului şi a
orientării atitudinii faţă de marcă
într-un sens favorabil corespunde:
94. Avantajele obţinute la cererea cumpărătorului care

prezintă anumite probe- ce dovedesc achiziţionarea
produsului promovat - poartă denumirea de:
a) avantaje imediate;
b) avantaje ulterioare;
c) avantaje anterioare;
d) avantaje ipotetice.
95) Efectele unei operaţiuni de promovare a vânzărilor
care au ca principală sursă cumpăraturile efectuate de
consumatorii obişnuiţi care profită de oferta promoţională,
dar care ar fi cumpărat marca şi în condiţii normale poartă
denumirea de:
a) efecte de anticipare;
b) efecte de transfer intern;
c) efecte structurale;
d) efecte de remanentă.
96. In perioada care urmează unei operaţiuni de

promovare a vânzărilor are loc o scădere a vânzărilor sub
nivelul mediu, datorată stocurilor neepuizate încă de
consumatori. Acest fenomen este cunoscut sub
denumirea de:
a) efecte de anticipare;
b) efecte de transfer intern;
c) efecte de depresiune;
d) efecte de remanentă.
97. Precizaţi în care dintre următoarele situaţii este vorba

despre reduceri de preţ de natură promoţională:
a) reducerea succesivă a preţului fiecăruia dintre produsele care
alcătuiesc o gamă – în fiecare săptămână sau lună este vândut, la
preţ redus, un articol;
b) practicarea sistematică a unei politici a preţurilor reduse de
către o reţea comercială, prin impunerea unor restricţii în privinţa
cheltuielilor generale;
c) acordarea, de către unii comercianţi, a unor remize substanţiale
anumitor categorii de clienţi(cumpărătorii cu familie numeroasă,
membrii unui club, anumite categorii socio-profesionale);
d) comercializarea, pe o perioadă limitată de timp, a unui
produs la un preţ inferior celui practicat în mod obişnuit,
fără a se preciza însă nivelul reducerii.
98. Preţul de încercare face parte din categoria:

b) ofertelor de rambursare;
c) operaţiunilor vizând încercarea gratuită a produselor;
d) reduceri temporare de preţuri.
99. Un producător de detergenţi îşi propune să realizeze o
operaţiune promotionala folosind o tehnică de reducere
temporară a preţului. Astfel, producătorul decide sa ofere
consumatorului o reducere de preţ cu
30 %: din cantitatea de detergent comercializată în
ambalajul 450 de grame, 135 de grame vor fi oferite
gratuit .Precizaţi care este denumirea tehnicii utilizate:
b) reducere imediată;
c) ofertă gratuită;
100. Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, compania Y. un

cunoscut producător de băuturi răcoritoare, pune la punct
o campanie de promovare a vânzărilor prin care se oferă
consumatorilor 0,5 litri de produs. Pentru a
permite adăugarea cantităţii suplimentare de produs,
toate băuturile răcoritoare ale companiei,comercializate în
mod obişnuit formatul de 2 litri, beneficiază de o
condiţionare specială - un ambalaj promoţional de 2,5 litri.
Care este denumirea tehnicii de promovare a vânzărilor
utilizată de compania Y?
b) reducere imediată;
c) ofertă gratuită;
101. Editorul unei reviste de specialitate oferă cititorilor

care au cumpărat un abonament anual posibilitatea de a
primi gratuit, odată cu abonamentul, un obiect
promoţional. Precizaţi care este denumirea tehnicii la care
a apelat editorul:
a) tehnica lotului omogen cu gratuitate;
b) tehnica lotului mixt;
c) tehnica lotului mixt cu gratuitate;
d) tehnica lotului cu primă.
102. în general, prima directă nu este preferată primei

colecţie prin acumulare deoarece:
a) exclude cumpărătorii ocazionali;
b) în cazul primei colecţie prin acumulare valoarea
obiectului oferit creşte odată cu valoarea achiziţiei;
c)prima directă asigură într-un grad prea ridicat fidelitatea
consumatorilor;
d) prima colecţie prin acumulare, spre deosebire de prima directă,
poate fi oferită si prin intermediul personalului de vânzare din
cadrul magazinului.
103. Un post de televiziune organizează o acţiune

promoţională în rândul telespectatorilor, oferind ca premiu
un autoturism. Participanţii la operaţiune sunt invitaţi la
un garaj unde se oferă fiecăruia câte o
cheie de automobil; posesorul cheii cu care va putea fi
pornit motorul autoturismului va deveni câştigătorul
acestuia- Precizaţi despre ce tehnică de promovare a
vânzărilor este vorba:
a) concurs promoţional;
b) joc cu rezultat imediat;
c) loterie cu pretragere;
d) joc-concurs.
104. Tehnicile de merchandising vizează, printre altele, o

serie de aspecte precum asigurarea disponibilităţii
constante a fiecărui produs solicitat şi prezentarea
produselor într-o manieră atractivă.Acestea sunt expresia
rolului merchandisingului în raport cu:
a) consumatorul;
b) distribuitorul;
c) forţa de vânzare;
d) producătorul.
105.Ce tip de prezentare a produselor în liniarul de

vânzare are dezavantajul că, în condiţiile în care
consumatorul are tendinţa de a privi suprafaţa de
expunere mai întâi pe orizontală, nu permite decât un
singur contact vizual cu produsul expus?
a) prezentarea orizontală;
b) prezentarea verticală;
c) prezentarea în W;
d) prezentarea în fereastră.
106.Creşterea cantităţilor cumpărate la nivelul coşului

mediu reprezintă unul dintre obiectivele unei operaţiuni
de promovare a vânzărilor ce vizează consumatorii şi se
realizează la iniţiativa:
a) producătorului;
b) forţei de vânzare;
c) comerciantului;
d) preconizatorului.
107. In cazul unei operaţiuni de promovare a vânzărilor

organizată în etapa de lansare a unei noi mărci şi având ca
obiectiv stimularea primei cumpărări a acesteia pot fi
utilizate cu succes tehnici precum:
a) lotul cu gratuitate, formatul special şi cadoul ulterior;
b) prima colecţie, cadoul ulterior şi jocul-concurs;
c) preţul de încercare, oferta de rambursare integrală şi
distribuirea de eşantioane;
d) jocul-concurs, preţul de încercare şi prima ulterioară prin
acumulare.
108. Bonul de reducere încrucişată reprezintă o tehnică de

promovare a vânzărilor utilizată atunci când sunt avute în
vedere obiective precum:
a) prima cumpărare şi încercarea unor noi variante de
produs;
b) fidelizarea consumatorilor şi creşterea cantităţilor cumpărate;
c) păstrarea clienţilor şi creşterea cantităţilor consumate;
d) creşterea cantităţilor cumpărate şi creşterea frecvenţei de
cumpărare.
109. Distribuirea de eşantioane reprezintă o tehnică de

promovare a vânzărilor ce poate avea efecte considerabile
în cazul în care marca promovată se află de:
a) lansare;
b) creştere;
c) maturitate;
d) declin.
110.Consumatorii care, deşi au o marcă preferată, sunt

sensibili la ofertele promoţionale, fiind dispuşi să
achiziţioneze o altă marcă - însă ocazional şi cu condiţia ca
avantajul promoţional să fie suficient de atractiv - poartă
denumirea de:
a) consumatori refractari;
b) consumatori ocazionali;
c) consumatori profitori;
d) consumatori infideli.
111. Consumatorii care cumpăra de regulă aceeaşi marcă,

bazându-se pe experienta anterioară şi ferinduse în
general să accepte ofertele promoţionale ale mărcilor
concurente fac parte din categoria:
a) fidelilor convinşi;
b) fidelilor din rutină;
c) consumatorilor ocazionali;
d) consumatorilor refractari.
112. Precizaţi care din următoarele afirmaţii sunt

adevărate:
a) în cazul procesului de comunicare, emiţătorul mesajului
aşteaptă un răspuns de la receptor;
b) distribuirea primelor directe se realizează cu ajutorul punctelor
cadou;
c) unul din dezavantajele presei cotidiene ca mediu publicitar il
reprezintă faptul că nu oferă o flexibilitate satisfăcătoare;
d) comunicaţia informală include ansamblul acţiunilor organizate
sub forma unor programe sau campanii.
113. Funcţia mărcii de semn de proprietate şi de

diferenţiere este evidentă mai ales atunci când estevorba
de:
a) marca produs;
b) marca gamă;
c) marca umbrelă;
d) marca garanţie.
114. în cadrul caracteristicilor de calitate ale unei mărci,
simbolurile utilizate in promovarea imaginii de marcă
conferă:
a) distincţie;
b) perceptibilitate;
c) personalitate;
d) omogenitate.
115. Folosirea de denumiri asemănătoare prin sonoritate

sau prin ortografiere cu denumirea unei mărci existente
poarta denumirea de:
a) omonimie;
b) paronimie;
c) omofonie;
d) sinonimie.
116. Reprezentarea vizuală a numelui de marcă prin

intermediul unor elemente figurative reprezintă:
a) logotipul;
b) emblema;
c) designul;
d) sigla.
117. Asigurarea consumatorului în legătură cu calitatea şi

fiabilitatea produsului, informarea acestuia în legătură cu
originea mărfii, prin indicarea mărcii fabricantului,
reprezintă rolul:
a) mărcii produs;
b) mărcii gamă;
c) mărcii umbrelă;
d) mărcii garanţie.
118. Pentru a avea forţă promoţională, o marcă trebuie să

aibă mai multe calităţi. Care dintre următoarele atribute
nu se referă la marcă?
a) perceptibil itate;
b) distincţie;
c) personalitate;
d) adaptabilitate.
119. Utilizarea unui nume de marcă identic din punct de
vedere al formei şi pronunţării cu cel al unui alt produs
a) omonimie;
b) paronimie;
c) omofonie;
d) sinonimie.
120. Reprezentarea vizuala a mărcii prin intermediul unor

figuri geometrice reprezintă:
a) logotipul;
b) emblema;
c) designul;
d) sigla.
121. Apelând la marca distribuitorului, producătorul

urmăreşte:
a) să asigure o anumită regularitate a aprovizionării;
b) să împartă riscurile cu distribuitorul;
c) să emită un mesaj dc natură promoţională;
d) să atenueze efectele sezonalilăţii.
122. Conceptul de comunicaţie de marketing a apărut;

a) la jumătatea secolului al XlX-lea;
b) odată cu conceptul de marketing;
c) la jumătatea secolului al XX-lea;
d) in ultimele decenii ale secolului al XX-lea,
123. In cazul în care, în procesul de comunicare, două

sisteme diferite îşi asumă, pe rând, rolul de emiţător,
respectiv de receptor, este vorba de:
a) comunicare în masă;
b) comunicare intergrup;
c) comunicare intragrup;
d) comunicare organizaţională.
124. In cazul în care un individ joacă rolul emiţătorului,

adresându-se receptorului în numele organizaţiei din care
face parte, sau pe care o reprezintă, procesul care se
desfăşoară este specific:
a) comunicării personale;
b) comunicării interpersonale;
c) comunicării organizaţionale;
d) comunicării în masă.
125. Transmiterea mesajelor care permit derularea

proceselor de management şi de execuţie, specifice
oricărei organizaţii, se realizează prin intermediu!:
a) comunicaţiilor manageriale;
b) comunicaţiilor de marketing;
c) comunicaţiilor corporative;
d) comunicaţiilor informale.
126. Transmiterea mesajelor care permit realizarea

obiectivelor prevăzute în planurile de marketing ale
organizaţiei are loc prin intermediul:
a) comunicaţiilor manageriale;
b) comunicaţiilor de marketing;
c) comunicaţiilor în masă;
d) comunicaţiilor informale.
127. Preocuparea unei organizaţii de a emite mesaje

persuasive, care să acţioneze, sub forma unor impulsuri,
fie în sensul împingerii produsului către consumator, fie în
vederea atragerii publicului-ţintă către
produs, poartă denumirea de:
a) comunicare formală;
b) comunicare informală;
c) promovare;
d) activitate promoţională.
128. Demersul de natură comunicaţională, riguros

planificat, realizat pe o perioadă determinată de timp sub
forma unor campanii în cadrul cărora, cu ajutorul unor
tehnici precum publicitatea, promovarea vânzărilor,
relaţiile publice sau forţa de vânzare, se acţionează in
vederea realizării unor obiective legate de notorietatea
sau imaginea unui produs, ori pentru stimularea publicului
ţintă de a adopta un anumit comportament de cumpărare,
cu scopul de a contribui la maximizarea profitului
organizaţiei, poarta denumirea de:
a) comunicare formală;
b) comunicare informală;
c) promovare;
d) activitate promoţională.
129. în cazul în care mesajele emise de anunţător diferă

de la o campanie la alta, în funcţie de obiectivele
urmărite, tehnicile de comunicare utilizate sunt de natură:
a) promoţională;
b) instituţională;
c) continuă;
d) semi-continuă.
130. In cazul în care anunţătorul transmite publicului-ţintă

un mesaj al cărui conţinut rămâne neschimbat pe
parcursul întregului ciclu de viaţă al produsului care fac
obiectul comunicării, tehnicile de comunicare
utilizate sunt de natură:
a) promoţională;
b) corporativă;
c) continuă;
d) semi-continuă.
131. în cazul demersurilor de marketing al căror obiectiv

major îl reprezintă creşterea volumului vânzărilor
produselor, acţiunile de natură comunicaţională
întreprinse de organizaţie se desfăşoară în sfera:
a) comunicaţiei comerciale;
b) comunicaţiei externe;
c) comunicaţiei interne;
d) comunicaţiei corporative.
132. In cazul demersurilor de marketing al căror obiectiv
major îl reprezintă creşterea valorii corporative a
organizaţiei, acţiunile de natură comunicaţională
întreprinse se desfăşoară în sfera:
a) comunicaţiei comerciale;
b) comunicaţiei externe;
c) comunicaţiei interne;
d) comunicaţiei corporative.
133.Demersurile comunicaţionale coerente - realizate atât

pe plan comercial, cât şi in plan corporativ – prin care o
organizaţie valorifică propriul capital comunicaţional
astfel încât să fie favorizată realizarea
obiectivelor prevăzute în planurile de marketing, definesc
conceptul de:
a) comunicaţie globală de marketing;
b) comunicaţie integrată de marketing;
c) comunicaţie formală;
d) comunicaţie informată.
134. Alcătuirea unor programe comunicaţionale care să

includă decizii coerente cu privire la utilizarea metodelor
şi tehnicilor de comunicare reprezintă, in momentul de
faţă o tendinţă majoră în evoluţia
marketingului, conducând la apariţia conceptului de:
a) comunicaţie globală de marketing;
b) comunicaţie integrată de marketing;
c) comunicaţie formală;
d) comunicaţie informală.
135. Ansamblul valorilor declarate de organizaţie, ce

corespund modului în care aceasta îşi propune să fie
percepută de publicul-ţintâ, alcătuieşte:
a) imaginea reală a organizaţiei;
b) imaginea dorită de organizaţie;
c) imaginea difuzată;
d) imaginea formată.
136. Ansamblul opiniilor mai mult sau mai puţin

structurate cu privire la o organizaţie alcătuieşte:
a) imaginea reală a organizaţiei;
b) imaginea dorită de organizaţie;
c) imaginea difuzată;
d) imaginea formată.
137. Imaginea difuzată a unei organizaţii ia naştere ca

urmare a:
a) emiterii, de către o organizaţie, a unor mesaje de natură
formală şi informalâ;
b) emiterii, de către o organizaţie, a unor mesaje de
natură formală;
c) emiterii, de către o organizaţie, a unor mesaje de natură
informală;
d) acţiunii unor factori externi.
138. In cadrul procesului de comunicare, schimbarea

atitudinii receptorului, prin declanşarea mecanismului de
asimilare internă, este condiţionată de;
a) puterea sursei;
b) atractivitatea sursei;
c) incisivitatea sursei;
d) credibilitatea sursei.
139. In cadrul procesului de comunicare, schimbarea
atitudinii receptorului, prin declanşarea mecanismului
acordului, este condiţionată de;
a) puterea sursei;
b) c) incisivitatea sursei;
c) atractivitatea sursei;
d) d) credibilitatea sursei.
140. In cazul în care. în cadrul procesului de comunicare,

receptorul percepe sursa mesajului ca fiindu-I
asemănătoare şi familiară, schimbarea atitudinii sale se
realizează ca urmare a declanşării procesului:
a) asimilării interne;
b) identificării;
c) acordului:
d) asemănării.
141. Fabricanţii de produse de înaltă tehnologie
obişnuiesc să-şi recruteze reprezentanţii forţei de vânzare
din rândul specialiştilor care posedă solide cunoştinţe
tehnice; astfel, ca urmare a modului în care vor fi
percepuţi de receptori, in cadrul procesului de
comunicare, aceştia vor determina schimbarea atitudinii
receptorului prin declanşarea mecanismului:
b) identificării;
c) acordului;
d) asemănării.
142. în cazul în care, în cadrul procesului de comunicare,

receptorul percepe sursa mesajului ca având puterea de a
oferi recompense, schimbarea atitudinii sale se realizează
ca urmare a declanşării procesului:
b) identificării;
c) acordului;
d) asemănării.
142. în cadrul procesului de comunicare, schimbarea

atitudinii receptorului este superficială, în condiţiile în
care emiţătorul este perceput exclusiv prin prisma
caracteristicilor care-i conferă:
a) incisivitate;
b) putere;
c) atractivitate;
d) credibilitate.
143. Mesajul în cadrul căruia se fac referiri doar la atuurile

produsului care face obiectul comunicării,trecându-se sub
tăcere eventualele sale slăbiciuni, poartă denumirea de:
a) mesaj faptic;
b) mesaj pozitiv;
c) mesaj unilateral;
d) mesaj bilateral.
144. Mesajul în cadrul căruia obiectul comunicării este

susţinut prin prezentarea atuurilor sale, dar care admite,
in acelaşi timp, faptul că există şi în rândul competitorilor
o serie de aspecte favorabile, poartă denumirea de:
a) mesaj faptic;
b) mesaj pozitiv;
c) mesaj unilateral;
d) mesaj bilateral.
145. în cadrul procesului de comunicare, se recomandă

prezentarea celor mai puternice argumente la începutul
mesajului atunci când:
a) mesajul este de tip raţional;
b) mesajul este de tip emoţional;
c) receptorul manifestă un grad scăzut de interes cu

privire la conţinutul mesajului;
d) receptorul manifestă un grad ridicat de interes cu privire la
conţinutul mesajului.
146. In cazul mesajelor referitoare la produse a căror

achiziţionare presupune un grad redus de implicare din
partea cumpărătorului, se recomandă ca cele mai
puternice argumente să fie plasate:
a) la începutul mesajului;
c) la sfârşitul mesajului;
b) la mijlocul mesajului:
d) într-un mesaj ulterior.
147. Indicaţi în ce situaţie se recomandă plasarea celor

mai puternice argumente la mijlocul mesajului:
a) când mesajul se referă la produse a căror cumpărare

generează un risc minim:
b)când mesajele se referă la produse cu un grad ridicat de

implicare din partea cumpărătorului;
c)când mesajele se referă la produse ieftine, dar cu un grad

ridicat de implicţie emoţională din partea cumpărătorului;
d) niciodată.
148. In procesul de comunicare. în cazul problemelor care

presupun un grad ridicat de implicare personală din
partea receptorului, este bine ca cel care formuleaza
concluziile să fie:
a) emiţătorul;
b) receptorul;
c) agenţia de publicitate;
d) o persoană neutral
149. în cazul receptorilor cu un nivel de inteligenţă mai

scăzut, se poate obţine modificare mai importantă a
opiniei acestora în direcţia dorită, dacă cel ce formulează
concluziile este:
a) emiţătorul;
b) receptorul;
c) agenţia de publicitate;
d) o persoană neutral
150. In cazul în care produsul care face obiectul

comunicării se diferenţiaza, considerabil în raport cu
produsele concurente, iar receptorul mesajului este
implicat puternic în procesul de cumpărare, răspunsul
acestuia se ierarhizează potrivit succesiunii de secvenţe:
a)înveţi - simţi - acţionezi;
b)acţionezi - simţi - înveţi;
c) înveţi - acţionezi - simţi;
d) simţi - acţionezi - înveţi.
151. în cazul în care produsul care face obiectul

comunicării nu se diferenţiază foarte mult în raport cu
produsele concurente, iar implicarea receptorului
mesajului în procesul de cumpărare este redusă,răspunsul
acestuia se ierarhizează, de regulă, potrivit succesiunii de
secvenţe:
a) înveţi - simţi - acţionezi;
b) acţionezi - simţi - înveţi;
c) înveţi - acţionezi - simţi;
d) simţi - acţionezi - înveţi.
152. Ideea potrivit căreia publicitatea poale crea reflexe

condiţionate, sau se poate folosi de reflexele deja
dobândite de indivizi, corespunde:
a) abordării raţionale;
b) abordării comportamentale;
c) abordării psihologice;
d) abordării psiho-sociale.
153. Coerenţa, consensul şi continuitatea demersurilor

comunicaţionale sunt argumente importante în favoarea:
a) construirii unui sistem complex al comunicaţiilor de marketing;
b) derulării procesului de comunicare într-o manieră continuă;
c) abordării strategice a comunicaţiei de marketing;
d) elaborării unei campanii promoţionale.
154. Procesul fundamentării strategiei globale a

comunicaţiei de marketing are ca punct de plecare:
a) fixarea coordonatelor imaginii globale a organizaţiei;
b) fixarea coordonatelor imaginii comerciale a organizaţiei,
c) formularea obiectivelor demersului comunicaţional;

d) efectuarea opţiunilor strategice.
155. Atragerea atenţiei publicului-tintă asupra

caracteristicilor unui produs existent pe piată reprezintă
un obiectiv al demersurilor comunicaţionale. a cărui
realizare presupune intervenţii la nivel;
a) cognitiv;
b) afectiv;
c) conativ;
d) psihologic.
156. Redresarea imaginii unei mărci reprezintă un obiectiv

al demersurilor comunicaţionale, a cărui realizare
presupune intervenţii la nivel:
a) cognitiv;
b) afectiv;
c) conativ;
d) psihologic.
157. Creşterea cantităţilor consumate reprezintă un

obiectiv al demersurilor comunicaţionale, a cărui realizare
presupune intervenţii la nivel:
a) cognitiv;
b) afectiv;
c) conativ;
d) psihologic.
158. Factorii întâmplători, precum urgenţa servirii,

utilizarea specifică, sau mărimea comenzii, reprezintă
variabile de segmentare, utilizate în definirea ţintei
demersurilor comunicaţionale, în cazul în care publicul
vizat este alcătuit din:
a) consumatori;
b) prescriptori;
c) reprezentanţii forţei de vânzare;
d) organizaţii.
159. Stabilirea bugetului demersurilor comunicaţionale ca

un procentaj din cifra de afaceri previzionată nu se
recomandă în cazul:
a) campaniilor de întreţinere, pe pieţe relativ stabile;
b) campaniilor promoţionale organizate cu ocazia lansării

unor noi produse;
c)campaniilor de notorietate;
d) campaniilor vizând reducerea efectelor sezonalitâţii.
160. Care dintre următoarele metode de determinare a

bugetului de comunicare este criticată de unii specialişti,
întrucât indică, în opinia acestora, o atitudine pasivă din
partea anunţătorului?
a) stabilirea bugetului ca procentaj din cifra de afaceri
previzionată;
b) alinierea la bugetele practicate de principalii

concurenţi,
c) determinarea bugetului în funcţie de obiectivele vizate;
d) calcularea bugetului in funcţie de starea trezoreriei.
161. In cazul în care se doreşte determinarea modului în

care au fost realizate obiective ce presupun intervenţii la
nivel afectiv, instrumentele de evaluare sunt de tipul:
a) testelor de verificare a memorării mesajului;
b) testelor proiective;
c) testelor de notorietate;
d) tehnicilor de observare
162. Prezentarea unor aspecte de natură obiectivă cu

privire la activitatea si performanţele unei organizaţii
presupune realizarea unor intervenţii la nivel:
a) cognitiv;
b) afectiv;
c) conativ;
d) psihologic.
163. Coordonarea întregului proces de realizare a unei

campanii promoţionale, asigurarea unei bune corelări a
activităţilor din cadrul tuturor compartimentelor agenţiei
de publicitate, reprezintă atribuţii ce revin specialistilor
din cadrul compartimentului:
a) relaţii cu clienţii;
b) creaţie;
c) trafic;
d) media.
164. Elaborarea conţinutului mesajelor publicitare şi

propunerea modalităţilor de prezentare şi realizare finală
a mesajelor, reprezintă atribuţii ce revin, în cadrul unei
agenţii de publicitate, specialiştilor din cadrul
compartimentului:
b) relaţie;
c) planificare;
d) cercetare.
165. Identificarea mecanismului comportamental care se

declanşează in urma difuzării unui mesaj publicitar şi
stabilirea a ceea ce trebuie spus pentru ca acest
mecanism să funcţioneze în favoarea produsului
promovat, constituie obiective ale celor care, într-o
agenţie de publicitate, lucrează la compartimentul:
b) creaţie;
c) planificare;
d) cercetare.
166.Sincronizarea diferitelor momente ale organizării unei
campanii, stabilirea unei legături între diferitele
compartimente implicate în realizarea acesteia, fac parte
din atribuţiile care revin, în cadrul unei agenţii de
publicitate, celor de la compartimentul;
b) relaţii publice - dezvoltare;
c) trafic;
d) administrativ.
167.Conducerea acţiunilor de promovare a agenţiei de

publicitate, ca şi pregătirea primelor contacte cu un nou
client, intră în atribuţiile celor de Ia compartimentul:
a) relaţii cu clienţii:
b) relaţii publice - dezvoltare;
c) trafic;
d) administrativ.
168. în cazul în care, în procesul de comunicare,

receptorul mesajului este chiar emiţătorul acestuia, este
vorba de:
a) comunicare intrapersonală ;
b) comunicare interpersonală;
c) comunicare intragrup;
d) comunicare intergrup.
169.Atunci când comunicarea se realizează prin
intermediul proceselor de scriere- cîtire, gândire şi vorbire
ascultare, forma de comunicare specifică poartă
denumirea de:
a) comunicare interpersonală;
b) comunicare în masă;
c) comunicare verbală;
d) comunicare personală.
170.Precizaţi care este criteriul în funcţie de care pot fi

identificate două forme de comunicare:comunicarea
personală şi comunicarea organizaţională.
a) natura simbolurilor utilizate;
b) natura mediilor de comunicare utilizate;
c) natura şi obiectivele emiţătorului;
d) natura destinatarului mesajului.
171. Care dintre următoarele situaţii reflectă o abordare

corectă a relaţiei dintre promovare şi comunicare în
marketing?
a) între comunicare şi promovare în marketing există un raport de

la parte la întreg;
b) între comunicare şi promovare există un raport de egalitate;
c)între promovare şi comunicare în marketing există un

raport de la parte la întreg;
d) între promovare şt comunicarea specifică marketingului nu
există decât o reia indirectă.
172. Numeroase instituţii financiar-bancare acordă o

importanţă tot mai mare unor elemente precum
arhitectonica şi designul spaţiului de lucru,
transformându-le in adevărate mijloace de comunicare.
Raiffeisen Bank, de pildă, pentru a sugera transparenţa, a
pus la punct un concept original - acela de"sucursală/
agenţie model” având la bază structura unui
supermagazin. Indicaţi care este, în astfel de situatii ,
natura comunicării:
a) comunicare informală organizaţională;
b) comunicare informală nonverbala;
c) comunicare formală nonverbalâ;
d) comunicare verbală organizaţională.
173. Ca orice alt tip de organizaţie, prestatorii de servicii

comunică inclusiv prin intermediul unor elemente precum
comportamentul personalului, amenajare interioară a
spaţiului de lucru, sau stilul arhitectonic al clădirii în care
funcţioneaza .Indicaţi natura comunicării specifice
situaţiilor în care nu există preocupări de valorificare a
valenţelor comunicaţionale ale acestor elemente:
a) comunicare informală nonverbalâ;
b) comunicare formală nonverbalâ;
c) comunicare promoţională de tip informal;
d) comunicare continuă de tip formal.
174. Un obiectiv de natură comunicaţională. specific

comunicării comerciale, este:
a) creşterea notorietăţii organizaţiei cu 12%; '
b) crearea unei imagini specifice mărcii produsului "X";
c)pătrunderea companiei pe o nouă piaţă;
d) stimularea unui comportament adecvat în raport cu

organizaţia.
175. Un obiectiv de natură comunicaţională, specific

comunicării corporative, este:
a) lansarea unui nou produs pe piaţă;
b) creşterea cotei de piaţă;
c)creşterea notorietăţii mărcii produsului "X" cu 20%;
d) consolidarea imaginii organizaţiei în rândul opiniei

publice.
176. Atunci când organizaţia îşi propune ca, prin

intermediul comunicării, să determine creşterea frecvenţei
de cumpărare a produsului marca "X", aceasta realizează o
comunicare de tip:
a) managerial;
b) intern;
c) comercial;
d) corporativ.
177. Atunci când organizaţia îşi propune ca. prin

intermediul comunicării, să determine consolidarea
imaginii organizaţiei în rândul mediului administrativ-
politic, aceasta realizează o comunicare de tip:
a) managerial;
b) intern;
c) comercial;
d) corporativ.
178. în funcţie de natura obiectivelor urmărite,

comunicarea în marketing are drept componente:
a) comunicarea formală şi comunicarea informală;
b) comunicarea comercială şi comunicarea corporativă;
c) comunicarea internă şi comunicarea externă;
d) comunicarea promoţională şi comunicarea corporativă.
179. Răspunzând cerinţelor specifice orientărilor vechiului

concept de marketing, demersurile comunicaţionale ale
organizaţiilor s-au înscris, în prima jumătate a secolului al
XX-lea, în sfera:
a) comunicării comerciale raţionale;

b) comunicării comerciale emoţionale;
c) comunicării corporative;
d) comunicării informale.
180. Ca răspuns la exigenţele impuse de noua orientare

către marketingul societal, in cea de-a doua jumătate a
secolului al XX-lea apare o nouă formă de comunicare,
permiţând organizaţiei sâ-şi afirme individualitatea, prin
evidenţierea performanţelor obţinute şi a personalitatii pe
care i-o conferă propria cultura. Indicati despre ce forma
de comunicare este vorba:
a) comunicare comercială raţională;
c) comunicare corporativă de tip formal;
b) comunicare comercială emoţională;
d) comunicare corporativă de tip informal
181. Modul în care este apreciată valoarea financiară a

organizaţiei de către comunitatea economică şi financiară,
reprezintă fundamentul:
a) imaginii sociale;
b) imaginii financiare;
c) imaginii tehnologice;
d) imaginii comerciale.
182. Opinia pe care publicul larg, mass media sau puterea

publică o au cu privire la integrarea companiei în viaţa
comunităţii, la contribuţia adusă rezolvării problemelor de
interes general, reprezintă fundamentul:
a) imaginii sociale;
b) imaginii financiare;
c) imaginii tehnologice;
d) imaginii instituţionale.
183. Imaginea socială a organizaţiei se formează în funcţie

de:
a) competitivitatea ofertei de muncă a organizaţiei,
b) performanţele tehnologice ale companiei;
c) preocupările companiei de a se integra în comunitate;
d) modul în care sunt percepute produsele/ mărcile produselor de

către consumatori.
184. Imaginea comercială a organizaţiei se formează în

funcţie de:
a) competitivitatea ofertei de muncă a organizaţiei;
d) modul în care sunt percepute produsele/ mărcile produselor de

către consumatori.
185. In relaţia dintre organizaţie şi angajaţi, comunicarea

specifică marketingului are mai ales rolul:
a) de a asigura desfăşurarea proceselor de management;
b) de a asigura desfăşurarea proceselor de execuţie;

c) de a crea un bun climat în interiorul organizaţiei;
d) de a crea o bună legătură cu furnizorii.
186. Potrivit opiniei lui Patrick d'Humieres, în dezvoltarea

sistemului comunicaţiilor de marketing, era industrială
corespunde:
a) sfârşitului secolului al XVlIl-lea şi secolului al XlX-lea;
b) perioadei în care a apărut şi s-a dezvoltat comunicarea

comercială raţională;
c)perioadei în care s-a dezvoltat comunicarea comercială

emoţională;
d) perioadei în care apare şi se dezvoltă comunicarea corporativă.
187. Potrivit opiniei lui Patrick d'Humieres, în dezvoltarea

sistemului comunicaţiilor de marketing, era de marketing
corespunde:
a) sfârşitului secolului al XVlII-lea şi secolului al XlX-lea;
b) perioadei în care a apărut şi s-a dezvoltat comunicarea

comercială raţională;
c)perioadei în care s-a dezvoltat comunicarea comercială

emoţională;

188. Mesajele în cadrul cărora elementele de atractivitate
se referă la caracteristicile obiective ale produselor/
serviciilor poartă denumirea de:
a) mesaje raţionale;
b) mesaje emoţionale;
c) mesaje verbale;
d) mesaje nonverbale.
189. Mesajele in cadrul cărora elementele de atractivitate

se referă la caracteristicile psihologice şi simbolice ale
obiectului comunicării poartă denumirea de:
a) mesaje raţionale;
b) mesaje emoţionale;
c) mesaje verbale;
d) mesaje nonverbale.
190. Indicaţi în care dintre următoarele tipuri de canale de

comunicare se încadrează specialiştii independenţi care
pot face aprecieri cu privire la producător şi la produsele
sale:
a) canale de comunicare mediatoare;
b) canale de comunicare expert;
c) canale de comunicare sociale;
d) canale de comunicare nepersonale.

191. Mijloacele electronice de comunicare (benzi audio,
benzi video, CD-uri etc.) fac parte din categoria:
a) canalelor de comunicare personale;
b) canalelor de comunicare nepersonale;
c) canalelor de comunicare informale;
d) canalelor de comunicare formale.
192. Companiile care, prin procesul de comunicare,

urmăresc să construiască şi să susţină o imagine globală
care să coincidă cu imaginea comercială a organizaţiei,
optează pentru:
a) o strategie de comunicaţie comercială;
b) o strategie de comunicaţie corporativă;
c) o strategie de comunicaţie mixtă;
d) o strategie de comunicaţie cu ţintă unică.
193. Companiile care produc/ comercializează mai multe

produse şi doresc să-şi construiască discursul în jurul a cel
puţin două dintre acestea, optează pentru:
a) o strategie de comunicaţie cu ţintă unică;
b) o strategie de comunicaţie cu ţintă multiplă;
c) o strategie de comunicaţie cu obiect unic;
d) o strategie de comunicaţie cu obiect multiplu.

194. Pentru a-şi exprima identitatea, o organizaţie are la
dispoziţie o întreagă gamă de elemente, precum: logoul,
antetul, codurile vestimentare, designul exterior şi
interior al clădirilor. Aceste elemente sunt reunite sub
denumirea de:
a) sistem comercial;
b) sistem corporativ;
c) sistem de identificare vizuală;
d) sistem de identificare informală.
195. Bugetul care prevede cheltuielile necesare afirmării

identităţii organizaţiei şi gestionării demersurilor
comunicaţionale absolut necesare organizaţiei poartă
denumirea de:
a) buget de comunicare comercială;
b) buget de comunicare corporativă;
c) buget de funcţionare;
d) buget operaţional.
196. Bugetul care prevede cheltuielile necesare organizării

şi desfăşurării acţiunilor punctuale, de comunicare pe
termen scurt sau mediu, realizate în scopul obţinerii unei
imagini favorabile a organizaţiei,poartă denumirea de:
a) buget de comunicare comercială;
b) buget de comunicare corporativă;
c) buget de funcţionare;
d) buget operaţional.
197. Coordonarea tuturor activităţilor care contribuie la
formarea imaginii globale a organizaţiei reprezintă una
dintre responsabilităţile:
a) serviciului de presă;
b) serviciului de comunicare internă;
c) serviciului de gestionare şi studii;
d) directorului de comunicare.
198. Directorului de comunicare îi revine, printre altele, şi

una dintre următoarele responsabilităţi:
a) culege şt transmite informaţii din rândul şi spre angajaţi;
b) transmite, pe plan intern, în numele direcţiei generale,

valorile şi obiectivele organizaţiei;
c)se ocupă de producţia suporturilor de informare internă;
d) defineşte caietele de sarcini.
199. Culegerea şi transmiterea de informaţii din rândul şi

spre diferitele categorii de angajaţi reprezintă una dintre
responsabilităţile:
a) serviciului de presă;
b) serviciului de gestionare;
c) serviciului de informare internă;
d) serviciului de comunicare internă.

200. Care dintre următoarele asociaţii profesionale,
activând în domeniul publicităţii, urmăreşte săreprezinte,
în acelaşi timp, interesele agenţiilor de publicitate, ale
clienţilor acestora şi ale mass media?
a) IAA
b) UAPR
c) ESOMAR
d) AROMAR
Grile Managementul comertului
Comertul aprovizioneaza cu marfuri
a) numai populatia
b) consumatorii finali
c) consumatorii intermediari
d) pe interprinzatori
Baza schimbului de marfuri o constutuie existenta
a) diviziunii sociale a muncii
b) autonomiei si independentei producatorilor
c) comertului
d) negustorilor
Afirmatiile urmatore sunt adevarate
a) orice schimb de bunuri este act de comert
b) nu orice schimb de bunuri este act de comert
c) orice act de comert este act de schimb
d) nu orice act de comert este si un act de schimb
Care din urmatoarele enunturi sunt functii ale comertului
a) realizarea valorica a marfurilor
b) asigurarea integritatii marfurilor
c) asigurarea continuitatii reproductive economice
d) asigurarea transporturilor
Locul comertului in economie poate fi apreciat prin
a) cifra de afaceri
b) volumul si ponderea resurselor
c) contributia la dezvolotarea economiei
d) numarul de magazine in functiune
Dupa locul ocupat in circulatia marfurilor putem deosebi urmatoarele forme de comert
a) cu capital privat
b) cu ridicata (en gross)
c) cooperatist
d) cu amanuntul
Firmele angrosiste comercializeaza bunuri
a) numai de consum intermediar
b) bunuri de consum intermediar si….
c) in partizi relativ mici
d) in partizi relativ mari
Urmatoarele afirmatii referitoare la comertul angrosist sunt adevarate
a) incheie circuitul marfurilor
b) nu incheie circuitul marfurilor
c) efectueaza un insemnat volum de operatii tehnice
d) nu se efectueaza operatii cu caracter tenic
Alegerea unui circuit de distributie depinde de
a) costul transporturilor
b) starea infrastructurii de transport
c) tipul relatiilor contractuale dintre firmele partenere
d) capacitatea mijloacelor de transport
1
Care din urmatoarele enunturi reprezinta avantaje oferite de angrosisti producatorilor
a) le alimenteaza fluxurile banesti
b) le ofera servicii logistice
c) contribuie la regularizarea activitatii lor de productie
d) le ofera bonificatii
Care din urmatoarele enunturi reprezinta avantaje oferite de angrosisti producatorilor
a) le ofera informatii privind acceptarea produselor lor
b) participa la promovarea produselor producatorilor
c) le asigura un prag de rentabilitate
d) le asigura certificatul de capabilitate
Care din urmatoarele enunturi reprezinta tendinte noi in evolutia comertului angrosist
a) preocuparea de a-si consolida pozitia de intermediar
b) preocuparea de a-si diversifica activitatea
c) modernizarea distributiei marfurilor
d) rationalizarea distributiei marfurilor
Comerciantii detailisti cumpara marfuri in partizi
a) mari
b) mici
c) potrivite capacitatii lor de plata
d) potrivit capacitatii mijloacelor de transport
In comercializarea marfurilor se poate deosebi
a) o piata organizata
b) o piata semiorganizata
c) o piata programata
d) o piata neorganizata
O firma angrosista isi poate desfasura activitatea comerciala
a) pe cont propriu
b) pe baza de comenzi, fara stocuri
c) pe baza de bonificatii
d) pe baza de discount-uri
Reteaua comerciala detailista poate fi caracterizata prin
a) numarul de unitati comerciale
b) atitudinea clientiilor fata de magazine
c) suprafata medie a unei unitati de vanzare
d) numarul de clienti
Care din enunturile urmatoare sunt factori care influenteaza profitul unitatilor comerciale
a) volumul vanzarilor posibile
b) marimea teritoriului si densitatea populatiei
c) asigurarea rentabilitatii fiecarei unitati
d) structura consumatorilor
Care din urmatoarele enunturi reprezinta tendinte ale modernizarii comertului in
economiile dezvoltate
a) concentrarea comertului detailist in mari unitati
b) o anumita restrangere a comertului angrosist
c) cresterea personalului operativ
d) promovarea larga a formelor rapide de vanzare
Reteaua comerciala de vanzare cu amanuntul poate fi structurata in
2
a) retea stationara (fixa)
b) retea semimobila
c) retea mobila (ambulanta)
d) retea flotanta
Care din urmatoarele enunturi reprezinta tendinte ale modernizarii comertului in
economiile dezvoltate
a) modernizarea interioara a magazinelor
b) accelerarea provatizarii
c) largirea gamei de servicii oferite cumparatorilor
d) cresterea numarului de locuri de munca
Care din enunturile urmatoare sunt factori ce influenteaza profilul unitatilor comerciale
a) intensificarea gradului de urbanizare a teritoriului
b) existenta unei burse de marfuri
c) cresterea veniturilor populatiei
d) existenta unei camere de comert
Care din enunturile urmatoare sunt factori ce influenteaza profilul unitatilor comerciale
a) dezvoltarea turismului si automobilismului
b) varsta produselor
c) sporirea autonomiei locale
d) intensificarea concurentei
Unitatile comerciale mobile pot fi cu
a) tractiune mecanica
b) tractiune manuala
c) semitractiune
d) tractiune hidrodinamica
Care din urmatoarele enunturi reprezinta avantaje ale unitatilor comerciale mari si
mijlocii
a) posibilitatea de a se aproviziona direct de la producatori
b) sunt apropiate de cumparatori
c) ofera posibilitati largi de alegere a articolelor preferate
d) pot fi administrate cu mai multa usurinta
Care din urmatoarele enunturi reprezinta avantaje ale unitatilor comerciale mici
a) necesar mic de capital de investitii
b) organizarea si controlul gestiunii este mai facil
c) sunt accesibile micilor investitori
d) pot realiza o buna promovare a produselor
Dupa largimea si profunzimea asortimentului comercializat, magazinele pot fi
a) specializate
b) combinate
c) alimentare
d) diversificate
Dupa largimea si profunzimea asortimentului comercializat magazinele pot fi
a) nealimentare
b) generale
c) universale
d) alimentare
3
Magazinele universale, bine administrate, pot realiza un nivel mai bun al urmatorilor
indicatori economici
a) vanzari/mp suprafata comerciala utila
b) o suprafata comerciala utila
c) o productivitate a muncii
d) durata imobilizarii marfurilor
Asocierea sortimentelor la magazinele combinate se poate face pe baza
a) cererii de consum
b) structurii eficientei
c) asortarii unor grupe de marfuri
d) asortarii preturilor
Dupa forma de vanzare a marfurilor unitatile comerciale pot fi
a) cu alegerea marfurilor pe baza de modele
b) cu preselectia marfurilor
c) cu servire prin vanzatori
d) restaurante clasice
e) automate comerciale
Amplasarea unitatilor retelei comerciale de vanzare cu amanuntul se poate face potrivit
principiilor
a) amplasarii uniforme
b) teritorialitatii
c) amplasarii concentrice
d) amplasarii pe grupe de unitati
e) urbanismului
In mediul urban, putem deosebi urmatoarele tipuri de centre
a) de proximitate
b) pentru un ansamblu de locuinte
c) de cartier
d) stradal
e) principal al orasului
In mediul rural, putem deosebi urmatoarele tipuri de centre comerciale
a) de apropiere
b) satesc
c) comunal
d) interzonal
e) zonal
Vanzarea marfurilor presupune efectuarea unor operatii pregatitoare referitoare la
a) marfurile ce vor fi oferite
b) mijloacele de transport
c) locurile de vanzare
d) clientii vizitatori
e) personalul comercial
Operatiile de pregatire a marfurilor pentru vanzare pot fi
a) comune tuturor sortimentelor
b) generale asortimenutlui
c) specifice anumitor produse
d) de artizanat
4
Preambalarea marfurilr se poate face la
a) producatori
b) transportatori
c) angrosisti
d) detailisti
e) cumparatori
Care din enunturile urmatoare reprezinta avantaje ale preambalarii marfurilor
a) imbunatateste salarizarea personalului
b) reduce timpul de cumparare a produsului
c) favorizeaza formele moderne de comert
d) permite reducerea pretului de vanzare
Aprovizionarea ritmica cu marfuri are ca efecte pozitive
a) asigura continuitatea vanzarilor
b) permite reducerea preturilor
c) ocupa mai bine timpul personalului
d) protejeaja caracteristiceile fizico-chimice ale marfurilor
Pregatirea locului de vanzare presupune
a) stabilirea amplasarii lui
b) asigurarea utilajului de masurat, de debitat
c) structurarea asortimentului
d) expunerea estetica a marfurilor
Pregatirea locului de vanzare mai presupune si
a) instruirea personalului
b) marcarea preturilor
c) cunoasterea caracteristicilor produselor
d) verificarea gestiunii
Pregatirea salii de vanzare presupune asigurarea unor conditii
a) de maxima comoditate pentru clienti in cumpararea marfurilor
b) de vehicularea a marfurilor
c) de conservare a proprietatilor marfurilor
d) formare continua a personalului
Pregatirea salii de vanzare vizeaza si
a) economisirea resurselor, a timpului de munca
b) buna informare a vizitatorilor
c) transformarea asortimentului comercial
d) reciclarea ambalajelor
Expunerea marfurilor in sala de vanzare trebuie facuta
a) pe grupe si subgrupe
b) functie de pregatirea vanzarilor
c) pe dimensiuni, culori, modele
d) pe forme de vanzare
Prin sectorizarea expunerii marfurilor in magazine in baza conceptiei complexelor
sortimentale, s-a ajuns la
a) sector tip “totul pentru femei”
b) sector tip “confectii pentru toti”
c) sector tip “totul pentru vacanta”
d) sectoar tip “totul pentru toti”
5
La stabilirea orarului de functionare a magazinului trebuie sa se tina seama de
a) caracteristicile localitatii
b) amplasarea magazinului in cadrul localitatii
c) modul de etalare a marfurilor
d) numarul de personal comercial
Functie de existenta fizica a magazinelor, vanzarea poate fi efectuata in urmatoarele doua
variante de baza
a) pe baza de merchandising
b) pe baza de cerere-oferta
c) fara magazin
d) prin magazin
Vanzarea la domiciliul cumparatorilor are ca avantaje
a) vanzatorii sunt mai motivati
b) nu pune probleme de personal
c) nu presupune costuri fixe de personal
d) salarizarea se poate face in regie
Vanzarea pe baza de catalog este adaptata de
a) micii intreprinzatori
b) comerciantii fara magazine proprii
c) de marile magazine specializate ca departamentele de vanzare prin corespondenta
d) asociatiile familiale
Vanzarea pe baza de catalog este favorizata si de
a) imbatranirea populatiei
b) intinerirea populatiei
c) cresterea costului deplasarii
d) preturile mai joase ale produselor
Care din variantele alaturate reprezinta forme de vanzare electronica
a) vanzarea directa pe baza de telepublicitate
b) vanzarea pe baza de comenzi
c) vanzarea pe baza de videotest
d) vanzarea la domiciliu
Care din variantele alaturate reprezinta forme de vanzare electronica
a) vanzarea cu plata prin carduri
b) vanzarea electronica propriu-zisa
c) vanzarea prin corespondenta
d) vanzarea cu plata prin cec-uri
Ca mijloace de comunicare in vanzarea electronica pot fi
a) comunicarea directa
b) videotextul
c) telemobilul
d) teletextul
Intre mijloacele de comunicare in vanzarea electronica pot fi si
a) agentiile de informatii
b) videocasetele
c) pliante informationale
d) videotextul
6
Intre mijloacele de comunicare in vanzarea electronica pot fi
a) videodiscul
b) videoplayer
c) combinatii telefon + televiziune
d) combinatii telefon + posta
La vanzarea directa, mesajul publicitar trebuie sa cuprinda cu deosebire
a) o informare asupra produselor
b) o solicitare de opinii
c) indemn pentru a comanda produsul
d) o sugestie de nerisc
Avantajele vanzarii electronice sunt
a) vanzarea este posibila 24 din 24
b) livrarea imediata a produselor
c) incredere sporita in operatorii de comenzi
d) termen de garantie sporit
Vanzarea pe baza de videotext are dificultati datorita
a) continutului slab al prestatiilor de informare prin videotext
b) profesionalism slab a personalului
c) costul ridicat al sistemului de comunicare interactiva
d) modul de servire
Vanzarea pe baza de televiziune cablata
a) accesul la servicii de cumparare poate fi permanent
b) preturile sunt controlabile
c) sistemul este simplu pentru cumparator
d) asortimentul este relativ ingust
Autoservirea in magazinele comerciale presupune
a) accesul partial la raft
b) accesul liber la marfurile expuse
c) modificarea structurii personalului
d) mentinerea structurii personalului
Autoservirea este mai raspandita in comercializarea marfurilor
a) alimentare
b) nealimentare
c) de alimentatie publica
d) preambalate
Vanzarea cu autoservire presupune un numar mai mare de
a) controlori, indrumatori de sala
b) vitrinieri, ambalatori, economisti
c) supraveghetori de sala
d) sefi de magazin
Suprafata salii de vanzare cu autoservire trebuie sa aiba
a) minimum 50-80 metri patrati
b) minimum 100 metrii patrati
c) forma circulara
d) forma dreptunghiulara sau patrata
7
In sala de autoservire marfurile se expun
a) in ordinea aprovizionarii lor
b) cele grele, in apropierea iesirii din sala
c) cele frecvent solicitate, in apropierea depozitului de mana
d) cele cu preturi mici, in apropierea vanzatorului
Avantajele autoservirii canstau in
a) alegerea nemijlocita a articolului preferat
b) reducerea stocurilor
c) scurtarea timpului de cumparare
d) acceptarea cartilor de credit
Ca avantaje ale autoservirii mai pot fi
a) nu favorizeaza sustragerile
b) garantie sporita privind greutatea si pretul marfurilor
c) accesul liber la marfuri
d) diminuarea rotatiei stocurilor
La operatia de vanzare cu expunere deschisa si alegere libera a marfurilor
a) nu intervin si vanzatorii
b) intervin vanzatorii
c) presupune emiterea bonurilor de casa
d) nu presupune bonuri de incasat
La comercializarea marfurilor pe baza de modele
a) produsele se livreaza din sala de vanzare
b) produsele se livreaza din depozitul alaturat salii de vanzare
c) intervin “vanzatorii consultanti”
d) nu intervine nimeni
Urmatoarele afirmatii referitoare la semiconfectiile comercializate in magazine sunt
adevarate
a) pretul lor este ceva mai mic decat la cele finalizate in fabricile de confectii
b) pretul lor este ceva mai mare de cat la cele finalizate in fabricile de confectii
c) ele se finalizeaza la cererea magazinului
d) ele se finalizeaza la cererea cumparatorului
Vanzarea semiconfectiilor se poate face cu eficienta
a) in magazinele de confectii mici
b) in magazinele mijlocii si mari
c) prin preturi mai mici decat la comanda
d) prin preturi mai mari decat la fabrica
Referitor la automatele comerciale, urmatoarele afirmatii sunt adevarate
a) vanzarea prin automate seamana cu vanzarea cu autoservire
b) vanzarea prin automate seamana cu vanzarea pe baza de modele expuse in sala de
servire
c) ele se amplaseaza in apropierea magazinelor
d) ele se amplaseaza acolo unde nu se pot infiinta magazine
Care din urmatoarele enunturi reprezinta avantaje ale automatelor comerciale
a) servirea nonstop a cumparatorilor
b) produsele au un plus de prospetime
c) reducerea nivelului relativ al cheltuielilor ce circulatie
d) preturile sunt mai mici
8
Vanzarea pe baza de comenzi se practica atunci cand cumparatorii
a) nu pot veni la magazin
b) costul transportului este ridicat
c) doresc sa ridice marfurile la o anumita ora de la magazin
d) doresc o calitate mai buna a produselor la un pret mai mic
La vanzarea marfurilor pe baza de comenzi, acestea pot fi
a) primite de la clienti
b) oferite clientilor de catre magazin
c) relativ uzate
d) oferite pe baza de tichete
Plata marfurilor la vanzarea pe baza de comenzi se poate face la
a) primirea marfurilor la domiciliu
b) emiterea comenzii
c) emiterea carnetului de cec-uri
d) primirea salariului
Valoarea taxei de transport poate fi functie de
a) distanta
b) client
c) greutate si valoarea marfii
d) mijlocul de transport folosit
Conditia de succes a acestei forme de vanzare consta indeosebi in
a) operativitatea servirii
b) distanta fata de clienti
c) solicitudinea magazinului
d) calitatea marfurilor oferite
Vanzarea prin corespondenta se refera cu deosebire la
a) cumparatorii din localitati mai indepartate
b) marfuri nealimentare
c) produse de cofetarie-patiserie
d) marfuri de alimentatie publica
Vanzarea pe baza de precomanda vizeaza cu deosebire comercializarea marfurilor
a) cu valoare unitara mare
b) pentru consum de grup
c) ce nu se gasesc curent in magazine
d) alimentare
Vanzarea marfurilor cu plata direct la vanzator
a) se practica cu deosebire in unitatile comerciale mici
b) asigura o servire mai operativa
c) presupune emiterea bonurilor de casa
d) nu presupune bonuri de casa
Vanzarea marfurilor pe credit presupune
a) plata marfurilor in rate
b) plata unui avans
c) acordarea de remize
d) obtinerea unui imprumut bancar
9
Vanzarea marfurilor pe credit mai presupune
a) perceperea unei dobanzi pentru suma creditata
b) transportul marfurilor la domiciliul cumparatorului
c) stimularea vanzarii unor marfuri de mare valoare
d) diminuarea rotatiei stocurilor
Contractul de vanzare-cumparare a marfurilor pe credit mai presupune adesea
a) o anumita valoare minima a vanzarii
b) acordarea eventuala de garantii de catre client
c) marime variabila a ratelor lunare
d) termen minim de plata
Numarul si marimea ratelor la vanzarea pe credit se stabilesc functie de
a) natura marfurilor
b) valoarea marfurilor cumparate
c) venitul cumparatorului
d) viteza de circulatie a marfurilor
Marfurile care se vand prin consignatii
a) pot fi noi
b) nu sunt noi dar nu necesita reparatii
c) necesita mici reconditionari
d) pot fi concesionate
Nu pot fi depuse spre vanzare in consignatii bunuri
a) scoase prin lege din folosinta civililor
b) care nu apartin persoanelor deponente
c) de catre persoanele in varsta
d) de catre persoanele sub 21 ani
Nu pot depune marfuri pentru vanzare in consignatie persoanele
a) din alte localitati
b) minorii
c) militarii
d) persoanele cu deficiente motorii
Marfurile oferite spre vanzare prin consignatii pot provenii
a) de la persoane cu drepturi depline
b) din aprovizionari de produse de catre firma obtinute prin licitatii
c) din preluari prin conventii
d) de la unitati militare
Preturile produselor din consignatii se stabilesc
a) prin corelare cu pretul produselor similare si gradul lor de uzura
b) cu ajutoarul unor agenti executori
c) pe baza sugestiilor depunatorilor
d) pe baza unor tabele de preturi
Marfurile primite spre vanzare in consignatie
a) raman proprietate a depunatorului pana in momentul vanzarii lor
b) devin proprietate a firmei cu magazinul de consignatie
c) li se adauga o marja de profit si tva
d) li se adauga un comision si tva
10
Pana la achitarea completa a valorii marfurilor ele
a) pot fi instrainate
b) nu pot fi instrainate
In cazul nevanzarii marfurilor din consignatii intr-un anumit interval de timp
a) termeul se prelungeste automat
b) se restituie deponentului dupa plata unei taxe de magazinaj
c) contractul poate fi reinnoit
d) nu se pune problema termenului de vanzare
Alegerea unei anumite forme de vanzare a marfurilor depinde de
a) particularitatile marfurilor comercializate
b) pozitia firmei pe piata
c) eficienta practicarii ei
d) amplasarea unitatii comerciale
Alegerea unei anumite forme de vanzare a marfurilor mai depinde si de
a) marimea magazinului
b) structura asortimentului
c) intensitatea concurentei
d) pozitia magazinului in centrul comercial
Marfurile din materii prime scumpe cu pret ridicat, de dimensiuni mici impun inca
a) vanzarea lor asistata
b) vanzarea bazata pe comenzi
c) vanzarea lor in forma clasica, prin intermediul vanzatorilor
d) perceperea de garantii gestionare
Marfurile cu tehnicitate si complexitate ridicata impun inca vanzarea
a) asistata
b) prin intermediul vanzatorilor
c) la domiciliul clientilor
d) prin corespondenta
Depozitul de marfuri este o subunitate
a) a centrelor comerciale de cartier
b) de baza la firmele angrosiste
c) auxiliara la firmele detailiste
d) preponderent a firmelor producatoare
Depozitele ca unitati operative
a) au personalitate juridica
b) desfasoara activitati de pregatire a marfurilor pentru livrare
c) livreaza marfuri tertilor
d) stabilesc nivelul preturilor
Intr-un sens restrans (tehnic) depozitul este un
a) spatiu relativ amenajat
b) spatiu cu constructii, instalatii si utilaje pentru operatiuni specifice
c) un sector al productiei de baza
d) departament de management
Oportunitatea stocurilor si a depozitelor este justificata de
a) particularitatile producerii si circulatiei anumitor bunuri
b) de reteaua comerciala detailista
c) transformarea asortimentului de productie in asortiment comercial
11
d) asteptarea clientilor
Existenta depozitelor de marfuri este justificata si de
a) aprovizionarea continua a magazinelor, a populatiei
b) divizarea partizilor mari de marfuri preluate de la producatori
c) necesitatea asigurarii marfurilor
d) necesitatea marcarii marfurilor
Functiile depozitelor mai depind si de
a) marimea si structura marfurilor ce trec prin interiorul lor
b) marimea, profilul si importanta firmelor angrosiste
c) modul de gestionare a marfurilor
d) termenul de garantie acordat
Printre functiile depozitelor se mai pot consemna
a) imbunatatirea calitatii unor produse
b) formarea asortimentului comercial
c) diversificarea distributiei
d) scurtarea circuitelor de distributie
Privind continutul principal al activitatii desfasurate depozitele pot fi
a) de colectare
b) de prezentare
c) de distributie
d) productie
Depozitele de colectare, de regula
a) acumuleaza partizi mici de marfuri
b) formeaza loturi mari de livrare
c) primesc loturi mari de marfuri
d) livreaza marfuri, de regula micilor detailisti
Depozitele de distributie
a) acumuleaza partizi mici de marfuri
b) formeaza loturi mari de livrare
c) primesc loturi mari de marfuri
d) livreaza marfuri adesea detailistilor mici si mijlocii
Dupa natura constructiilor depozitele de amrfuri pot fi
a) deschise
b) semideschise
c) de servire
d) de informare
Dupa pozitia lor la sol depozitele inchise pot fi
a) terestre
b) subacvatice
c) subterane
d) de inaltime
Potrivit structurii stocurilor, depozitele pot fi
a) strict specializate
b) nespeciale
c) specializate
d) private
12
Potrivit structurii stocurilor, depozitele mai pot fi
a) combinate
b) generale
c) mixte
d) ale cooperativelor de consum
Cele mai costisitoare depozite sunt considerate a fi cele
a) specializate
b) terestre
c) strict specializate
d) semisubterane
In comertul modern, depozitele devin
a) subunitati active de vehiculare a marfurilor
b) unitati de servire a consumatorilor de grup si a celor individuali daca ei cumpara
peste o anumita valoare
c) unitati de servire la domiciliu
d) unitati de prelucrare industriala
Costul ridicat al construirii depozitelor impune utilizarea lor mai eficienta ceea ce se
poate realiza prin
a) diversificarea operatiilor
b) modernizarea capacitatii de depozitare
c) cresterea cantitatilor depozitate in vrac
d) scutirea de tva
Folosirea mai intensiva a spatiilor de depozitare se poate realiza prin
a) receptionarea rapida a marfurilor
b) accelerarea circulatiei marfurilor prin depozit
c) reducerea preturilor de livrare a marfurilor care intra in depozit
d) asigurarea suplimentara a marfurilor
La proiectarea depozitelor trebuie tinut seama si de
a) volumul marfurilor ce vor fi depozitate
b) densitatea si profilul depozitelor deja existente, concurente
c) marimea taxei pe valoarea adaugata
d) densitatea retelei rutiere
Stabilirea dimensiunii optime a depozitului trebuie sa aiba in vedere
a) volumul previzibil al stocurilor
b) formele interne de vehiculare a produselor
c) caracteristicile volumetrice ale produselor ce se vor depozita
d) structura tehnologica a produselor
Realizarea de depozite prin asocierea mai multor angrosisti permite
a) economii la investitii
b) economii la cheltuieli de vehiculare a marfurilor
c) cai comune de acces, instalatii de alimentare cu apa, cu energie
d) bonificatii sporite
Mai eficiente se dovedesc a fi depozitele
a) tip “hala”, neetalate, fara subsol
b) realizate din materiale usoare
c) realizate cu capital mixt
d) construite pe verticala
13
Mai eficiente se dovedesc a fi depozitele cu
a) posibilitati de depozitare atat pe orizontala cat si pe verticala
b) cote de adaos comercial medii
c) inaltimi intre 6 m si 16 m
d) de dimensiuni mici
Raza de influenta a unui depozit poate fi functie de
a) amplasarea furnizorilor si beneficiarilor da marfuri
b) situatia cailor de transport pentru marfuri
c) nivelul bonificatiilor
d) structura clientelei
Raza de influenta a unui depozit mai este influentata si de
a) existenta si amploarea altor forme de circulatie a marfurilor
b) volumul si structura marfurilor ce se vor depozita
c) modul de plata a marfurilor
d) existenta altor depozite si intensitateal concurentei lor
Raza de influenta a unui depozit mai este influentata si de
a) topografia localitatii, a zonei
b) densitatea si ocupatia populatiei
c) situatia infrastructurii generale de transport
d) sezonalitate
O amplasare optima a unui depozit presupune apropierea lui maxima de
a) reteaua de magazine pe care o aprovizioneaza in sistem “franco-magazin”
b) casele de comert si industrie
c) casele de moda
d) principalele sosele, statii de cale ferata, porturi
Din punct de vedere al cerintelor constructive, terenul trebuie
a) sa fie ferit de umezeala excesiva
b) sa fie in proprietate privata
c) sa fie nisipos
d) apa freatica sa fie la o anumita adancime
Tot sub aspectul cerintelor constructive, terenul depozitului trebuie sa nu
a) fie inundabil
b) fie langa calea ferata
c) prezinte risc de alunecare
d) fie proprietate a unor regii
Functie de destinatie, depozitul poate sa cuprinda
a) o suprafata de pastrare a marfurilor
b) suprafete (incaperi) auxiliare
c) incaperi pentru aer conditionat
d) incaperi administrative si sociale
Suprafata utila a unui depozit cuprinde
a) suprafata de pastrare propriu-zisa a marfurilor
b) suprafete de trecere dintre stive, stelaje, dintre acestea si pereti
c) suprafete ocupate de lemente ale constructiei
d) suprafete ocupate de lifturi
14
Deplasarea marfurilor in depozitele mici se face pe principiul
a) “curentului”
b) “circular”
c) distantei minime de transport
In marile depozite, deplasarea marfurilor se face pe principiul
a) “curentului”, cu doua rampe
b) “celor trei rampe”
In marile depozite, fluxul amrfurilor poate fi
a) “liniar”
b) in forma de “L”
c) “circular”
d) in forma de “U”
e) in linie franta
Spatiile mari pentru pastrarea marfurilor (cu exceptia celor frigorifice) pot fi amenajate
astfel
a) ca o sala generala unica
b) ca un salon de prezentare
c) ca o sala generala sectorizata prin pereti subtiri precum grilaje
d) sub forma unor camere total independente
Sala generala unica a depozitului de marfuri prezinta urmatoarele avantaje
a) conditii mai bune de mecanizare
b) conditii mai bune de pastrare
c) poate fi mai bine iluminata
d) o folosire mai intensiva a suprafetelor de depozitare
Sala generala unica a depozitului mai prezinta si urmatoarele avantaje
a) utilizarea larga a mijloacelor suspendate de transport
b) gestionarea in grup a depozitului
c) vehicularea mai usoara a marfurilor
d) poate fi incalzita mai bine
Sectorizarea salii de depozitare prin pereti despartitori subtiri se impune
a) cand este necesar alcatuirea unui asortiment comercial complex
b) cand trebuie sa fie respectate anumite reguli de vecinatate
c) la depozitarea in containere
d) la livrarea franco magazin
Inaltimea de asezare a marfurilor in depozit depinde de
a) modul lor de aranjare la pastrare
b) calificarea personalului din depozit
c) natura marfurilor
d) viteza de circulatie a merfurilor
e) rotatia stocurilor
Inaltimea de asezare a marfurilor in depozit mai depinde si de
a) rezistenta ambalajelor
b) calificarea personalului
c) caracteristicile utilajului de ridicat
d) alte caracteristici ale personalului
15
Organizarea, functionalitatea si eficienta unui depozit pot fi exprimate cu ajutorul
urmatorilor indicatori
a) volumul vanzarilor pe mp suprafata com utila
b) structura personalului depozitului
c) volumul stocurilor pe mp suprafata com utila
d) productivitatea muncii
Organizarea, functionalitatea si eficienta unui depozit mai poat fi exprimate si cu
ajutoarul urmatorilor indicatori
a) gradul de ocupare a suprafetei si capacitatii de depozitare
b) cheltuielilor de circulatie pe mp suprafata comerciala utila sau totala
c) structura marfurilor depozitate
d) rata rentabilitatii depozitului
Eficienta cheltuielilor de investitii cu un depozit poate fi evidentiata cu indicatorii
a) investitia specifica
b) coeficientul eficientei economice a investitiei
c) capacitatea de depozitare
d) termenul de recuperare a investitiei
Referitor la comertul de alimentatie publica, urmatoarele afrmatii sunt adevarate
a) produce preparate culinare si asigura conditii de consum
b) produce doar preparate culinare
c) toate unitatile ofera si programe de divertisment
d) comercializeaza atat preparate cat si nepreparate
Activitatea de alimentatie publica este importanta si prin aceea ca
a) favorizeaza cresterea productivitatii muncii in alte unitati de productie
b) favorizeaza structura productiei
c) stimuleaza dezvoltarea turismului
d) stimuleaza realizarea de economii
Comertul de alimentatie publica se caracterizeaza prin aceea ca
a) comercializeaza produse in cantitati mici
b) ofera produsele in stare proaspata
c) ofera produsele la la preturi joase
d) are un nivel relativ al costurilor scazut
Comertul de alimentatie publica se mai caracterizeaza si prin aceea ca preparatele sale
a) nu se pot depozita mult timp
b) se consuma de regula in unitatile respective
c) nu se pot executa la comanda
d) presupun costuri mari de stocaj
Amplasarea unitatilor de alimetatie publica se face in functie de
a) numarul populatiei din zona
b) gravitatia comerciala a populatiei din zona
c) viteza de circulatie a marfurilor
d) structura populatiei
Amplasarea unitatilor de alimentatie publica se face si in raport de
a) functiile economice si sociale ale zonei
b) puterea de cumparare a populatiei din zona
c) cota de adaos comercial admisibila
d) specificul activitatilor si stilul de viata al populatiei din zona
16
Restaurantele care au si caracter recreativ se amplaseaza cu succes in
a) zona centrala a localitatii
b) gari, autogari, institutii publice
c) institutii de invatamant
d) zone pitoresti sin apropierea localitatilor, a oraselor in special
Unitatile tip “expres”, “fast food” au eficienta daca sunt amplasate in
a) zone aglomerate, cu circulatie intensa
b) zone linistite, recreative
Cofetariile au eficienta daca sunt amplasate cu deosebire
a) in zonele rezidentiale
b) pe artere intens circulate
Pe parcursul unui an, unitatile de limentatie publica sezoniere functioneaza cu deosebire
in
a) statiunile balneo-climaterice
b) in zona unitatilor administrative
c) zonele cu activitate de constructii
d) zonele pietonale
Suprafata unei unitati de alimentatie publica are ca etalon de exprimare numarul de
a) mese din sala de servire
b) locuri la mese
c) numarul de ospatari
Complexele de alimentatie publica
a) se organizeaza in orase, in statiuni turistice
b) se organizeaza in zona unor firme industriale
c) ele folosesc impreuna o serie de spatii auxiliare, de parcare etc
d) au insa costuri la 1000 lei vanzari mai mari
In organizarea unitatilor de alimentatie publica se recomanda
a) evitarea gigantismului
b) practicarea de preturi joase
c) individualizarea, personalizarea unitatilor
d) standardizarea organizarii si servirii
Dupa profilul obiectului lor de activitate si scopul urmarit, restaurantele pot avea caracter
a) recreativ
b) multifuncional
c) pronuntat culinar
d) administrativ
Dupa locul de desfasurare a activitatii, unitatile de alimentatie publica pot fi
a) terestre
b) in vagoane de calatori
c) in autospeciale
d) in automagazine
Dupa locul de desfasurare a activitatii, unitatile de alimentatie publica mai pot fi
a) pe nave fluviale, maritime, oceanice
b) in sanatorii
c) in nave aeriene
d) in catering
17
In vagoanele de calatori se organizeaza
a) vagon-restaurant de tip “clasic”
b) vagon-bar
c) cofetarie
d) minibar in vagonul de dormit
e) bar de noapte
Barul de noapte are urmatoarele caracteristici
a) amplasare in zonele centrale
b) functioneaza in doua schimburi
c) ofera conditii normale de confort
d) ofera, preparate si divertisment
Barul de zi are ca specific urmatoarele
a) mobilier de dimensiuni relativ mici
b) dispune de aparatura audio-videa
c) functioneaza nonstop
d) ofera o atmosfera de intimitate
Barurile se caracterizeaza prin urmatoarele
a) ofera numai preparate culinare reci
b) ofera preparate calde si reci
c) ofera doar bauturi racoritoare
d) se amplaseaza in apropierea garilor a pietelor, a fabricilor
Bufetele au caracteristic faptul
a) comercializeaza produse culinare reci “minuturi”, preparate la gratar
b) vanzarea se face prin autoservire
Bodegile au caracteristic faptul ca
a) comercilizeaza cu deosebire gustari, aperitive si bauturi alcoolice
b) toate produsele sunt preparate in bucataria proprie
Ca tipuri de unitati specifice organizate in unele tari se pot mentiona
a) restaurant rotativ in ...
b) restaurant rotativ pe fundalul marii
c) restaurantul familial
d) bucatarii centrale (catering)
Tot ca unitati specifice de alimentatie publica, organizate in unele tari se mai pot
mentiona
a) restaurant pe fundul marii cu tunel de acces
b) restaurantele suspendate
c) bucatarii mobile
d) bufete in circuit
Cresterea cifrei de afaceri, a profitabilitatii restaurantelor se pot realiza, in primul rand
prin
a) sporirea productiei de preparate culinare proprii in total vanzari
b) cresterea calitatii preparatelor
c) cresteres numarului de personal la servire
d) destructurarea meniului
Pentru cresterea productiei de preparate culinare proprii este necesar
a) o buna cunoastere a cererii locale
b) o scadere relativa a preturilor
18
c) o aprovizionare ritmica complexa
d) o imbunatatire a marjei de profit
Pentru cresterea productiei de preparate culinare proprii mai apare necesar
a) modernizarea laboratoarelor de productie, a bucatariei
b) modernizarea structurii productiei
c) diversificarea productiei de preparate culinare proprii
d) simplificarea meniului
Organizarea procesului de productie si de vanzare in restaurante sunt influentate de
a) frecventa diferita a clientilor in timpul zilei
b) frecventa diferita a clientilor pe zi , in cursul saptamanii
c) nivelul de calificare a personalului
d) vechimea personalului de servire
Organizarea procesului de productie si de vanzare in restaurante este influentata si de
urmatoarele aspecte
a) preparatele culinare trebuiesc comercializate imediat dupa preparare
b) productia trebuie diversificata
c) preturile trebuie sa fie medii
d) produsele trebuie sa fie de foarte buna calitate
Procesul de producere a preparatelor culinare cuprinde
a) prelucrarea primara
b) semiprelucrarea
c) prepararea termica in bucatarii
d) prelucrarea in mai multe transe
Sporirea eficientei unitatilor de alimentatie publica se poate realiza prin
a) cresterea volumului si calitatii preparatelor comercilizate
b) modificarea periodica a accizelor
c) o mai buna folosire a utilajelor si personalului
d) sporirea dimensiunii unitatilor
Sporirea eficientei unitatilor de alimentatie publica se mai poate realiza si prin
a) realizarea unei diviziuni optime a muncii in cadrul personalului
b) reducerea termenului de recuperare a investitiilor
c) sporirea disciplinei si a ordinei in activitatea de productie si vanzare
d) corelarea mai stransa a ofertei cu cererea
O buna servire a consumatorilor, presupune efectuarea unor operatii prealabile cum ar fi
a) pregatirea spatiilor de primire
b) pregatirea sefului de unitate
c) pregatirea personalului de servire
d) igienizarea spatiilor de promovare
Pregatirea ospatarilor la inceputul zilei de munca vizeaza cunoasterea de catre acestia a
a) meniului
b) clientilor
c) zonelor (meselor) in care ei vor servi
d) fluxului ambalajelor
Vanzarea produselor in unitatile de alimentatie publica se face prin
a) ospatarilor
b) tonetarilor
c) vanzatorilor
19
Care din urmatoarele enunturi sunt functii ale comertului
a) realizarea unui echilibru in circulatia monetara
b) asigurarea de profit
c) pregatirea marfurilor pt vanzare
d) aprovizionarea cu marfuri a populatiei
Dupa forma de vanzare a marfurilor unitatile comerciale pot fi
a) cu autoservire
b) tonete
c) cu acces liber la marfuri
d) itinerante
Cand trebuie facuta alimentarea salii de vanzare cu marfuri
a) inaintea inceperii programului
b) pe parcursul programului
c) la sfarsitul programului
d) la inceputul saptamanii
Functiile depozitelor mai depind si de
a) marimea si structura marfurilor ce trec prin interiorul lor
b) marimea, profilul si importanta firmelor angrosiste
c) modul de gestionare a marfurilor
d) termenul de garantie acordat
Folosirea mai intensiva a spatiilor de depozitare se poate realiza prin
a) marirea timpului de utilizare a depozitului
b) cresterea gradului de paletizare, containerizare a marfurilor
c) imbunatatirea conditiilor de pastrare si reducerea pierderilor
d) dezvoltarea comertului mobil
La proiectarea depozitelor trebuie tinut seama si de
a) propr. fizico-chimice ale marfurilor ce vor fi depozitate
b) intensitatea traficului pietonal
c) anumite conditii speciale de pastrare
d) intensitatea curentilor atmosferici
Activitatea de alimentatie publica este importanta prin aceea ca
a) ocupa un nr insemnat de persoane
b) este o activitate productiva, creatoare de valoare
c) permite economisirea timpului in gospodaria casnica
d) asigura economie de personal
Pe parcursul unui an, unitatile de alimentatie publica se pot organiza si functiona
a) sezonier
b) semisezonier
c) permanent
d) in stationar
Sporirea eficientei unitatilor de alimentatie publica se mai poate face si prin
a) aprovizionarea la timp complexa
b) organizarea rationala a locurilor de munca
c) practicarea bonificatiilor
d) reducerea consumului de active fixe
20
6. TEHNICI PROMOŢIONALE
1. Ansamblul activităţilor promoţionale realizate sub forma unor programe si campanii specifice
corespunde:
a) comunicaţiei directe; c) comunicaţiei informale;
b) comunicaţiei formale; d) comunicaţiei indirecte.
2. Inscrierea mesajului în memoria permanentă a receptorului este un obiectiv al acţiunii de comunicaţie

conform fenomenului:
a) distorsiunii selective; c) poziţionării psihologice;
b) orientării comunicării; d) reţinerii selective.
3. Reacţia destinatarului mesajului transmisă emiţătorului acestuia reprezintă:

a) codificarea; c) feedback-ul;
b) elementul perturbator; d) răspunsul.
4. Formarea unor atitudini care determină consumatorul să recepteze şi să interpreteze mesajele doar în
măsura în care acestea îi întăresc convingerile are ca efect:
a) distorsiunea selectivă; c) poziţionarea psihologică;
b) orientarea comunicării; d) reţinerea selectivă.
5. Semnificaţia atribuită mesajului de către receptor reprezintă:

a) codificarea; c) elementul perturbator;
bj decodificarea; d) feed-back-ul. '
6. Acţiunile specifice comunicaţiei promoţionale corespund:

a) comunicaţiei formale; c) comunicaţiei interpersonale;
b) comunicaţiei informale; d) comunicaţiei indirecte.
7. Comunicaţia care se desfăşoară necontrolat prin intermediul personalului, produselor, distribuţiei etc.
a) comunicaţie formală; c) comunicaţie directă;
b) comunicaţie informală; d) comunicaţie externă.
8. Procesul de comunicaţie este eficient dacă:

a) impactul dintre mesaj şi receptor şi feedback-ul sunt pregătite şi garantate.
b) emiţătorul îşi asumă exclusiv rolul de mijloc de transmitere a mesajului;
c) de la receptor nu se aşteaptă nici un răspuns;
d) emiţătorul îşi păstrează anonimatul.
9. Orientarea continutului mass-media în direcţia evidenţierii inovaţiilor corespunde functiei publicitatii de:
a) antena b) amplificare; c) focar; d) prismă.
10. Catalogul de prestigiu reprezintă:

a) suportul publicitar cel mai eficient pentru vânzarea rapidă a produselor;
b) un ansamblu de informaţii de detaliu, tehnice şi comerciale, despre produsele firmei
c) o ediţie publicitară deosebită menită să evidenţieze poziţia firmei şi a produselor firmei sale;
d) instrumentul curent de lucru al firmelor de vânzare prin corespondenţă.
11. Atenuarea efectelor sezonalităţii asupra vânzărilor produsului reprezintă un obiectiv specific
intervenţiei publicităţii la nivel:
a) afectiv b) cognitiv; c) conativ; d) raţional.
11. Precizaţi care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:

a) în cazul procesului de informare, emiţătorul mesajului aşteaptă un răspuns de la receptor;
b) ofertele speciale reprezintă reduceri indirecte ale preţului;
c) comunicaţia informală recurge la două tipuri de instrumente, acţiunile media şi acţiunile în afara media;
d) selectivitatea publicului ascultător reprezintă unul din avantajele radioului ca mediu publicitar.
13. Conceperea acţiunilor de publicitate astfel încât să nu se profite de încrederea sau lipsa de cunoaştere a
publicului este o cerinţă specifică acestui gen de operaţiuni,
a) decenţa mesajului publicitar; c) veridicitatea mesajului publicitar;
b) loialitatea mesajului publicitar; d) credibilitatea mesajului publicitar.
14. Unul din obiectivele vizate prin intermediul publicităţii de condiţionare îl reprezinta:
a) evidentierea conditiilor de prezentare ale produsului;
b) prezentarea comparativa a unor produse sau servicii;
c) stimularea cererii potentiale pentru un produs;
d) cultivarea unei atitudini favorabile faţă de produs.
15. Transmiterea unor informatii apte sa reflecte, să ateste şi să confere consistenţă stilurilor de viata si
gandirii dominante în societate corespunde funcţiei publicităţii de:
a) amplificare b) antenă; c) ecou; d ) focar
16. Din perspectiva definirii ţintei de comunicaţie, mediul de reşedinţă reprezintă un criteriu:
a) comportamental; b) psihografic; c) geografic; d) demografic.
17. In cazul în care comunicaţia urmăreşte să răspundă nevoii de diferenţiere socială a consumatorului sau
de afirmare a apartenenţei la un anumit grup, poziţionarea
comunicaţională este:
a) obiectivă; b) simbolică; c) psihologică; d) raţională.
18. Catalogul care se referă la produsele şi serviciile cele mai scumpe, de cea mai bună calitate, la
unicatele pe care le oferă firma, poartă denumirea de:
a) catalog de prospectare; c) catalog de lucru;
b) catalog de prestigiu; d) catalog de exploatare. ,
19. Mecanismul de traducere a ideilor în simboluri sau semne reprezintă:

a) codificarea; b) decodificarea; c) feedback-ul; d) răspunsul.
20. Din perspectiva definirii ţintei de comunicaţie, stilul de

viaţă reprezintă un criteriu:
a) comportamental; b) psihografic; c) geografic; d) socioeconomic.
21. Catalogul ce se caracterizează printr-o descriere detaliată, strict comercială, a mărfurilor oferite
spre vânzare, a dimensiunilor şi performanţelor acestora, poartă denumirea de:
a) catalog de prospectare; c) catalog de lucru;
b) catalog de prestigiu; d) catalog excepţional.
22. Pentru a putea determina o relaţie de autoritate faţă de publicul vizat, o sursă de comunicaţie trebuie
să fie:
a) credibilă; c) constantă;
b) partizană; d) suficient de puternică.
23. In cazul în care comunicaţia pune accent pe valoarea imaginară a produsului poziţionarea
comunicaţională este:
a) obiectivă; b) psihologică; c) psihografică; d) simbolică.
24. Evidenţierea performanţelor tehnice înregistrate de firmă este un obiectiv de comunicaţie ce nu poate
fi avut în vedere în cazul:
a) sponsorizării; c) manifestărilor promoţionale;
b) mecenatului; d) comunicaţiei organizaţiei.
25. Testele de notorietate sunt utilizate pentru evaluarea:

a) gradului de cunoaştere al produsului;
b) opiniei consumatorilor faţă de produs;
c) uşurinţei înţelegerii mesajului;
d) fidelităţii consumatorilor faţă de produs.
26,Dezvoltarea imaginii unui produs sau a unei mărci reprezintă un obiectiv specific intervenţiei publicităţii
la nivel:
a) afectiv; b) cognitiv; c) conativ; d) raţional.
27.Oferirea de agende şi calendare reprezintă un instrument promoţional specific:

a) publicităţii prin tipărituri; c) promovării vânzărilor;
b)relaţiilor publice; d) forţelor de vânzare.
28.A conferi întreprinderii o valoare civică şi morală, prin evidenţierea personalităţii acesteia, reprezintă
obiectivul:
a) comunicaţiei de produs; c) comunicaţiei de întreprindere;
b)comunicaţiei de marcă; d) comunicaţiei instituţionale.
29.Prescriptorii şi preconizatorii sunt două categorii de public care pot fi incluse în:
a) ţinta de comunicaţie; c) publicul intem;
b)ţinta de marketing; d) ţinta complementară.
30, Unul dintre obiectivele vizate prin intermediul publicităţii de informare îl reprezintă:
a) evidenţierea condiţiilor de prezentare ale produsului;
b)prezentarea comparativă a unor produse sau servicii;
c) stimularea cererii potenţiale pentru un produs;
d)cultivarea unei atitudini favorabile faţă de produs.
31, Transmiterea către o audienţă determinată a unor noi modele de comportament sau de limbaj
corespunde funcţiei publicităţii de:
a) amplificare; b) prismă; c) ecou; d) focar.
32. Publicitatea emoţională accentuează:
a) obţinerea unui efect imediat în urma campaniei publicitare;
b) influenţarea cererii selective pentru produsul promovat;
c) exploatarea resorturilor psihologice;
d) consolidarea imaginii de marcă.
33. In calitate de mesaj publicitar, o scrisoare de publicitate personală trebuie să îndeplinească următoarea
condiţie:
a) să se diferenţieze de stilul scrisorilor comerciale obişnuite;
b) să fie redactată din punctul de vedere al destinatarului şi nu din cel al expeditorului;
c) ca formula terminala, de politeţe, să urmeze imediat ultimei idei exprimate în textul scrisorii;
d) să îmbrace forma unei scrisori, fie de interes privat, fie de interes comercial.
34. Principiul uniformităţii publicităţii are în vedere faptul că:

a) orice produs sau serviciu posedă o serie de caracteristici mai mult sau mai puţin importante care pot
servi drept argumente într-o campanie publicitară;
b) este necesară combinarea armonioasă a tuturor mijloacelor posibile pentru a asigura punerea în valoare
a argumentului publicitar;
c) publicitatea, în oricare din formele ei, nu poate fi adaptată la specificul si personalitatea fiecărui
consumator (utilizator) potenţial;
d) este necesară evitarea apariţiei unor neconcordanţe între obiectivele urmărite, mijloacele şi tehnicile
utilizate în procesul de comunicaţie publicitară.
35. Intre caracteristicile diferitelor publicaţii folosite ca suport pentru vehicularea publicităţii nu se înscrie:
a) difuzarea teritorială;
b) momentul de apariţie;
c) preţul de vânzare al spaţiului destinat anunţurilor publicitare;
d) tipul mesajului publicitar difuzat.
36. Intre formele prin care se concretizează publicitatea gratuită se înscrie:

a) editarea de pliante;
b) utilizarea în scopuri promoţionale a afişelor publicitare şi însemnelor luminoase;
c) interviuri ale factorilor de decizie ai întreprinderii pentru presă, radio şi televiziune;
d) includerea de imagini în materialele publicitare,
37. In conceperea unei campanii de publicitate, principiul convergenţei mijloacelor impune;

a) alegerea acelei caracteristici a produsului care este cea mai convingătoare şi mai memorabilă;
b) ca modalităţile de expunere a argumentului publicitar ales să fie adaptate atit fiecărui suport de
vehiculare a publicităţii cât şi publicului vizat de campania publicitară;
c) adaptarea la specificul şi personalitatea fiecărui consumator (utilizator) potenţial;
d) ca mesajele publicitare să se adreseze consumatorilor (utilizatorilor) tipici.
38. La editarea unui catalog, o importanţă deosebită trebuie să se acorde unuia dintre următoarele
elemente:
a) ilustraţiei; c) tirajului;
b) numărului de pagini; d) costurilor de realizare.
39. Nu fac parte din formele de publicitate directă:

a)publicitatea prin corespondenţă (mailing) adresată direct unei anumite persoane;
b) marketingul telefonic;
c) vânzarea prin intermediul televiziunii (teleshopping-ul);
d) publicitatea la locul vânzării.
40. Inocuitatea este criteriul de selecţie a motivaţiei ca ax psihologic conform căruia aceasta:
a) va stimula cât mai multe motivaţii suplimentare cu caracter pozitiv;
b) va diminua la minimum reţinerile consumatorilor faţă de produs;
c) va evita stimularea unor motivaţii suplimentare cu caracter negativ;
d) se va regăsi la un număr cât mai mare de consumatori.
41. Alegerea unui univers de produse de referinţă căruia urmează să i se asocieze produsul promovat
corespunde:
a) poziţionării obiective; c) principiului diferenţierii;
b) poziţionării psihologice; d) principiului identificării.
42. Polivalenţa, ca şi criteriu de selecţie a motivaţiei ca ax psihologic, implică:

a) prezenţa acesteia la un număr cât mai important de consumatori;
b) existenţa unei frâne care urmează să fie diminuată;
c) generarea unor motivaţii suplimentare cu caracter pozitiv;
d) evocarea unor posibile reţineri ale consumatorilor faţă de produs.
43. Diferenţierea dintre mecanismul cumpărării şi cel al alegerii se face prin intermediul:
a) criteriului universalităţii; c) criteriului forţei;
b) criteriului specificităţii; d) criteriului polivalenţei.
44. în alegerea axului psihologic bazat pe un element de frânare trebuie să se ţină seama de unul din
următoarele criterii:
a) criteriul universalităţii; c) criteriul univalenţei;
b) criteriul inocuitâţii; d) criteriul polivalenţei.
45. Vulnerabilitatea este criteriul de selecţie al unui element de frânare ca ax psihologic conform căruia
acesta:
a)este foarte puternic la nivelul consumatorilor;
b) induce şi alte elemente de frânare;
c) nu va permite diminuarea unei frâne extrem de puternice;
d) nu este foarte răspândit în rândul consumatorilor.
46. In scopul păstrării interesului consumatorilor pentru un produs, serviciu, marcă si firmă este utilizată:
a) publicitatea comparativă; c) publicitatea de condiţionare;
b) publicitatea de informare; d) publicitatea de reamintire.
47. Publicitatea factuală accentuează:

a) resorturile psihologice ale consumatorilor;
b) stimularea cererii selective pentru un produs;
c)prelungirea efectului temporal al publicităţii;
d) caracteristicile evidente ale produsului.
48. Rolul promovării vânzărilor în faza de maturitate a ciclului de viaţă a produsului este:
a) câştigarea fidelităţii consumatorilor; c) informarea consumatorilor;
b) crearea unei imagini favorabile produsului; d) susţinerea vânzărilor.
49. Demonstraţiile reprezintă o tehnică de promovare a vânzărilor eficientă când produsul se află în faza
ciclului de viaţă de:
a) lansare; b) creştere; c) maturitate; d) declin.
50. Concursurile promoţionale reprezintă o tehnică de promovare a vânzărilor în care:

a) hazardul intervine parţial;
b) intervenţia hazardului este exclusă;
c) hazardul intervine în mod exclusiv;
d) accentul cade pe generarea unor efecte cantitative pe termen lung.
51. Rolul promovării vânzărilor în faza de creştere a ciclului de viaţă a produsului este:
a) câştigarea fidelităţii consumatorilor; c) păstrarea fidelităţii consumatorilor;
b) creşterea notorietăţii produsului, d) susţinerea vânzărilor produsului.
52. Reducerile de preţ reprezintă instrumentul tactic adecvat fazei ciclului de viaţă al produsului de:
a) lansare; b) creştere; c) maturitate; d) declin
53. Cea mai eficientă componentă a activităţii promoţionale în cazul promovării unui bun industrial o
reprezintă:
a) publicitatea; c) relaţiile publice;
b) forţele de vânzare; d) sponsorizarea.
54. O reducere a preţului de vânzare al produsului cu 10 % corespunde, în condiţiile menţinerii unei marje
brute de profit de 25 %, unei creşteri necesare a cifrei de afaceri de:
a) 18%; b)50%; c) 112%; d) 300 %.
55. în cazul in care modalitatea de utilizare a produselor este esenţială, tehnica de promovare adaptată
acestei situaţii este:
a) distribuirea de prime promoţionale;
b) reducerea temporară a preţului;
c) organizarea unei demonstraţii promoţionale;
d) organizarea unei loterii promoţionale.
56. Afirmaţia potrivit căreia promovarea vânzărilor presupune utilizarea acelor mijloace care au rolul de a
stimula, pe termen scurt, cererea pentru un produs şi de a asigura crearea de trafic la punctul de vânzare
corespunde:
a) abordării comunicaţionale; c) abordării tehnice;
b) abordării de marketing; d) abordării comerciale.
57. Afirmaţia potrivit căreia tehnica promovării vânzărilor este un ansamblu de instrumente promoţionale
cu o arie de aplicabilitate vastă, ce depăşeşte cu mult sfera
strict comercială, corespunde:
58. Cel care organizează o operaţiune de promovare a vânzărilor, având ca ţintă consumatorii şi urmărind
crearea de trafic la punctul de vânzare este:
aj producătorul; c) prescriptorul;
b) comerciantul; d) vânzătoriil-consultant.
59. Avantajele deosebit de importante oferite participanţilor la o operaţiune promoţională de tipul unui joc
sau al unui concurs promoţional şi care nu pot fi obţinute de toţi cei care le solicită, ci numai de un număr
redus de indivizi poartă denumirea de:
a) avantaje concrete; c) avantaje ulterioare;
b) avantaje imediate; d) avantaje ipotetice.
60. Ofertele de rambursare fac parte din categoria:

a) ofertelor speciale; c) primelor promoţionale;
b) ofertelor "produs în plus"; d) reducerilor temporare de preţ.
61. Tehnica prin care producătorul operează reduceri permanente de preţuri, oferind în fiecare săptămână
sau lună, câte un articol diferit la un preţ redus, poartă denumirea de:
a) tehnica "mărcilor de apel"; c) reducere imediată;
b) tehnica preţului de încercare; d) tehnica seriei speciale.
62. Ofertele speciale presupun:

a) recuperarea de către cumpărător, a unei părţi din suma reprezentând valoarea produsului promovat,
după un anumit interval de timp de la cumpărarea acestuia;
b) comercializarea produsului promovat la un preţ inferior celui practicat în mod obişnuit, fără a se preciza
nivelul reducerii;
c) posibilitatea de a achiziţiona o cantitate mai mare dintr-un anumit produs, la un preţ mai mic;
d) oferirea unui cadou promoţional.
63. Tehnica reducerii directe a preţului de vânzare către consumator, practicată la iniţiativa producătorului,
care indică pe ambalaj nivelul reducerii, în mărime absolută sau procentual, poartă denumirea de:
a) ofertă specială; c) reducere imediată;
b) ofertă gratuită; d) ofertă produs în plus.
64. Tehnica ce presupune comercializarea grupată a două, trei sau a mai multor produse diferite ale
aceluiaşi fabricant, la un preţ promoţional, poartă denumirea de:
a) tehnica lotului omogen; c) tehnica lotului cu primă;
b) tehnica lotului mixt; d) tehnica lotului cu gratuitate.
65. Bonul de reducere oferit consumatorului prin intermediul unui produs diferit de cel care face obiectul
promovării poartă denumirea de:
a) bon de reducere gratuit;
b) bon de reducere pentru o cumpărare viitoare;
c) bon de reducere încrucişată;
d) bon de rambursare.
66. Indicaţi ce tehnică de reducere de preţ prezintă inconvenientul că solicită într-o mai mare măsură
consumatorul, acesta fiind obligat să păstreze probele de cumpărare şi să le expedieze la adresa indicată
de producător:
a) oferta specială; c) bonul de reducere;
b) oferta de rambursare; d) bonul de reducere încrucişată.
67. Prima oferită consumatorului pentru efectuarea, în cadrul suprafeţei comerciale, a unor cumpărături
care depăşesc o anumită sumă se numeşte:
a) primă asociată; c) primă ulterioară prin acumulare;
b) primă ulterioară simplă; d) primă autoplătitoare.
68. Tehnica prin care se oferă consumatorului posibilitatea de a cumpăra, odată cu produsul promovat -
comercializat la preţul său obişnuit - un alt produs, diferit de primul, la un preţ redus, extrem de avantajos,
face parte din categoria:
a) ofertelor speciale c) primelor si cadourilor promotionale
b) reducerilor temporare de preţ; d) primelor ulterioare.
69.In cazul oferirii primelor cu ajutorul punctelor-cadou, unul dintre avantaje îl prezintă faptul că:
a) valoarea obiectului-primă este mai mică;
b) obiectul-prima poatefi distribuit odată cu produsul promovat;
c) se elimină problemele legate de ambalarea şi de dimensionarea obiectului-primă;
d) asigură atragerea cumpărătorilor ocazionali.
70. Obiectul oferit gratuit de către organizatorul unei operaţiuni promoţionale cu scopul realizării
anumitor obiective de comunicaţie, în condiţiile în care primirea sa nu este condiţionată de achiziţionarea
produsului promovat, poartă denumirea de:
a) primă ulterioară;c) primă directă;
b) primă autoplătitoare; d) cadou promoţional.
71. O operaţiune de promovare a vânzărilor caracterizată prin implicarea personală a participanţilor

într-o competiţie pe parcursul căreia trebuie să-şi dovedească inteligenţa, îndemânarea, spiritul de
observaţie, creativitatea, subtilitatea sau intuiţia, la sfârşitul căreia câştigătorii obţin premii importante ca
valoare, poartă denumirea de:
a) joc cu rezultat imediat; c) concurs;
b) joc-concurs; d) loterie.
72. în categoria jocurilor cu caracter promoţional intră şi acele operaţiuni în cadrul cărora desemnarea
câştigătorilor nu se realizează numai pe baza hazardului, fiind necesară o anumită implicare din partea
participanţilor. O asemenea operaţiune poartă denumirea de:
a) loterie cu pretragere; c) joc-concurs;
b) joc cu concurs imediat; d) joc "identificare".
73. Tehnicile de promovare a vânzărilor care au mai ales rolul de a convinge clienţii potenţiali de
calităţile reale ale unui produs nou, prin îndepărtarea anumitor obstacole care pot întârzia sau chiar
împiedica afirmarea produsului (precum obiceiurile de consum sau existenţa unor idei preconcepute) intră
în categoria:
a) reducerilor temporare de preţuri;
b) primelor şi cadourilor promoţionale;
c) jocurilor şi concursurilor;
d) operaţiunilor vizând încercarea gratuită a produselor.
74. In cazul în care modalitatea de utilizare a produsului este esenţială, tehnica de promovare a vânzărilor
adaptată acestei situaţii este:
a) reducerea temporară a preţului;
b) oferirea unui cadou promoţional;
c) organizarea unei loterii promoţionale;
d) organizarea unei demonstraţii promoţionale.
75. Unitatea de măsură utilizată de specialiştii în merchandising pentru a evalua lungimea spaţiului ocupat
în cadrul suprafeţei de vânzare de anumite produse,categorii de produse sau mărci poartă denumirea de;
a) liniar; b) gondolă; c) faţetă; d) capăt de gondolă.
76. Bazându-se pe experienţa distribuitorilor şi pe rezultatele studiilor efectuate de-a lungul anilor în marile
magazine, specialiştii în merchandising au formulat o serie de reguli ce se recomandă a fi respectate.
Precizaţi care dintre recomandările de mai jos enunţă corect una dintre aceste-reguli:
a) este bine ca raioanele pe care clienţii le vizitează foarte frecvent să fie amplasate alăturat;
b) este bine ca raioanele pe care clienţii le vizitează mai rar să fie amplasate alăturat;
c) este bine ca implantarea raioanelor să se facă în funcţie de sensul de circulaţie dominant;
d) este bine ca raioanele vizitate frecvent să fie amplasate primele în sensul de circulaţie în cadrul
magazinului.
77. Tipul de expunere care prezintă avantajul că, în funcţie de nivelul de amplasare a mărfii, permite două
sau trei contacte vizuale cu produsul poartă denumirea de:
a) prezentare verticală; c) prezentare în "W";
b) prezentare orizontală; d) prezentare în fereastră.
78. Punerea în valoare a mărcii la locul vânzării, prin obţinerea unor poziţii preferenţiale - în capătul
gondolei, de pildă - este unul dintre obiectivele avute în vedere de un producător care organizează o
operaţiune de promovare a vânzărilor, vizând:
a) consumatorii; c) distribuitorii;
b) prescriptorii; d) forţa de vânzare.
79. Fidelizarea clienţilor atraşi prin utilizarea acelor tehnici de promovare a vânzărilor care se bazează pe
principiul acumulării sau a acelora care permit crearea unei relaţii pozitive între marcă şi consumator,
reprezintă un obiectiv ce poate fi avut în vedere în cazul în care marca promovată se găseşte în etapa de:
a) lansare a ciclului său de viaţă; c) declin al ciclului său de viaţă;
b) creştere a ciclului său de viaţă; d) relansare a ciclului său de viaţă.
80. In cazul unei operaţiuni de promovare a vânzărilor, având ca obiectiv creşterea

cantităţilor cumpărate, pot fi utilizate cu succes tehnici precum:
a)lotul omogen, oferta gratuită, prima colecţie prin acumulare;
b) lotul mixt, oferta de rambursare integrala, oferta de rambursare încrucişată;
c) seria specială, bonul de reducere încrucişată, prima autoplătitoare;
d) bonul de reducere gratuit, cadoul ulterior, prima eşantion.
81. Utilizarea unui prenume al produsului care îl diferenţiază de restul de produse făcând parte din aceeaşi
gamă este specifică:
a) mărcii-gamă; c) mărcii-produs;
b) mărci i-garanţie; d) mârcii-sursă.
82.Funcţia mărcii de autentificare a produsului permite firmei să revendice crearea unui produs, acesta
fiind rolul esenţial al:
a) mărci i-produs; c) mărcii-gamă;
b) mărci i-umbrelă, d) mărcii-garanţie.
83.Exprimarea personalităţii mărcii, prin evidenţierea conceptului şi a identitatiin acesteia, reprezintă
obiectivul:
a) comunicaţiei de produs; c) comunicaţiei de întreprindere;
b) comunicaţiei de marcă; d) comunicaţiei instituţionale.
84.Grifa este o formă particulară de marcă ce se aplică în general:

a) bunurilor de larg consum; c) obiectelor de lux;
b) produselor industriale; d) articolelor de folosinţă îndelungată.
85.Ca formă particulară de marcă, grifa are un statut aparte, fiind mai ales:
a) un mod de identificare şi de referinţă socială;
b)o formă de prezentare a producătorului;
c) un însemn ornamental;
d)o marcă-garanţie.
86.Faptul că produsul nu poate beneficia de notorietatea şi imaginea unei mărci existente este unul dintre
dezavantajele:
a) mărci i-produs; c) mărcii-umbrelă;
b) mărcii-gamă; d) mărci i-garanţie.
87.Articolul de profil implică:

a) transmiterea unor informaţii foarte importante referitoare la produsele firmei;
b) elaborarea unui material destinat în exclusivitate publicaţiilor de profil;
c) realizarea sa de către o persoană din interiorul firmei şi difuzarea printr-o publicatie cunoscută
publicului;
d) formularea unor răspunsuri la diferitele întrebări recepţionate din partea publicului larg.
88. Articolul de importanţă caracteristică:

a) conţine până la trei mii de cuvinte apărând într-o publicaţie de profil;
b) include cel mult o pagină de text prezentată în cadrul conferinţei de presă;
c) însoţeşte o fotografie referitoare la activitatea organizaţiei;
d) este publicat gratuit de către publicaţiile interesate.
89. Pentru consumator, funcţia ludică a mărcii corespunde:

a) satisfacţiei şi plăcerii pe care un consumator o poate resimţi în procesul cumpararii
b) exprimării originalităţii şi personalităţii consumatorului atât pe plan psihologic cât şi pe plan social;
c) caracterului practic al mărcii alese de consumator;
d) numelor şi simbolurilor mărcii preferate.
90. Semnul distinctiv adoptat de către producător pentru a deosebi produsele sale de restul produselor
similare este:
a) marca de comerţ; c) marca de producţie;
b) marca de fabrică; d) marca de serviciu.
91. Limitarea erorilor de cumpărare şi mai ales nerepetarea acestora reprezintă una dintre funcţiile
specifice:
a) promovării vânzărilor; c) publicităţii;
b) mărcii; d) relaţiilor publice.
92. Reunirea sub un nume comun a mai multor produse formând uzual o gamă unica este o caracteristică
a:
a) mărcii - gamă; c) mărcii - umbrelă;
b) mărcii - sursă; d) mărcii - linie.
93. Marca îndeplineşte funcţia de garantare a calităţii pentru:

a) producător; b) distribuitor; c) consumator; d) exportator.
94. Principalul domeniu de intervenţie a sponsorizării îl constituie:

a) cultura; b) cercetarea ştiinţifică; c) sportul; d)arta.
95. Orice acţiune de sponsorizare presupune existenţa a trei elemente şi anume:

a) anunţătorul, ţinta şi mediile de comunicare;
b) sponsorul, mediile de comunicare şi mesajul;
c) anunţătorul, ţinta şi evenimentul;
d) evenimentul, ţinta şi comunicaţia.
96. Punctul de vedere potrivit căruia promovarea vânzărilor reprezintă o modalitate de acţiune ce permite
realizarea unor obiective de marketing stabilite cu precizie pe termen scurt, mediu şi lung corespunde:
a)abordării comunicaţionale; c) abordării tehnice;
97. Opinia specialiştilor care au arătat că tehnicile de promovare a vânzărilor pot fi utilizate de un
anunţător în vederea influenţării comportamentului consumatorului şi a orientării atitudinii faţă de marcă
într-un sens favorabil corespunde:
98. Avantajele obţinute la cererea cumpărătorului care prezintă anumite probe- ce dovedesc achiziţionarea
produsului promovat - poartă denumirea de:
a) avantaje imediate; c) avantaje anterioare;
b) avantaje ulterioare; d) avantaje ipotetice.
99) Efectele unei operaţiuni de promovare a vânzărilor care au ca principală sursă cumpăraturile efectuate
de consumatorii obişnuiţi care profită de oferta promoţională, dar care ar fi cumpărat marca şi în condiţii
normale poartă denumirea de:
a) efecte de anticipare; c) efecte structurale;
b) efecte de transfer intern; d) efecte de remanentă.
100. In perioada care urmează unei operaţiuni de promovare a vânzărilor are loc o scădere a vânzărilor sub
nivelul mediu, datorată stocurilor neepuizate încă de consumatori. Acest fenomen este cunoscut sub
denumirea de:
a) efecte de anticipare; c) efecte de depresiune;
b) efecte de transfer intern; d) efecte de remanentă.
101. Precizaţi în care dintre următoarele situaţii este vorba despre reduceri de preţ de natură
promoţională:
a) reducerea succesivă a preţului fiecăruia dintre produsele care alcătuiesc o gamă – în fiecare săptămână
sau lună este vândut, la preţ redus, un articol;
b) practicarea sistematică a unei politici a preţurilor reduse de către o reţea comercială, prin impunerea
unor restricţii în privinţa cheltuielilor generale;
c) acordarea, de către unii comercianţi, a unor remize substanţiale anumitor categorii de clienţi
(cumpărătorii cu familie numeroasă, membrii unui club, anumite categorii socio-profesionale);
d) comercializarea, pe o perioadă limitată de timp, a unui produs la un preţ inferior celui practicat în mod
obişnuit, fără a se preciza însă nivelul reducerii.
102. Preţul de încercare face parte din categoria:

b) ofertelor de rambursare;
c)operaţiunilor vizând încercarea gratuită a produselor;
d) reduceri temporare de preţuri.
103. Un producător de detergenţi îşi propune să realizeze o operaţiune promotionala folosind o tehnică de
reducere temporară a preţului. Astfel, producătorul decide sa ofere consumatorului o reducere de preţ cu
30 %: din cantitatea de detergent comercializată în ambalajul 450 de grame, 135 de grame vor fi oferite
gratuit
Precizaţi care este denumirea tehnicii utilizate:
a) ofertă specială; c) ofertă gratuită;
b) reducere imediată; d) ofertă produs în plus.
104. Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, compania Y. un cunoscut producător de băuturi răcoritoare, pune la
punct o campanie de promovare a vânzărilor prin care se oferă consumatorilor 0,5 litri de produs. Pentru a
permite adăugarea cantităţii suplimentare de produs, toate băuturile răcoritoare ale companiei,
comercializate în mod obişnuit formatul de 2 litri, beneficiază de o condiţionare specială - un ambalaj
promoţional de 2,5 litri. Care este denumirea tehnicii de promovare a vânzărilor utilizată de compania Y?
a) ofertă specială; c) ofertă gratuită;
b) reducere imediată; d) ofertă produs în plus.
105. Editorul unei reviste de specialitate oferă cititorilor care au cumpărat un abonament anual
posibilitatea de a primi gratuit, odată cu abonamentul, un obiect promoţional. Precizaţi care este
denumirea tehnicii la care a apelat editorul:
a) tehnica lotului omogen cu gratuitate; c) tehnica lotului mixt cu gratuitate;
b) tehnica lotului mixt; d) tehnica lotului cu primă.
106. în general, prima directă nu este preferată primei colecţie prin acumulare deoarece:
a) exclude cumpărătorii ocazionali;
b) în cazul primei colecţie prin acumulare valoarea obiectului oferit creşte odată cu valoarea achiziţiei;
c)prima directă asigură într-un grad prea ridicat fidelitatea consumatorilor;
d) prima colecţie prin acumulare, spre deosebire de prima directă, poate fi oferită si prin intermediul
personalului de vânzare din cadrul magazinului.
107. Un post de televiziune organizează o acţiune promoţională în rândul telespectatorilor, oferind ca

premiu un autoturism. Participanţii la operaţiune sunt invitaţi la un garaj unde se oferă fiecăruia câte o
cheie de automobil; posesorul cheii cu care va putea fi pornit motorul autoturismului va deveni câştigătorul
acestuia-
Precizaţi despre ce tehnică de promovare a vânzărilor este vorba:
a) concurs promoţional; c) loterie cu pretragere;
b) joc cu rezultat imediat; d) joc-concurs.
108. Tehnicile de merchandising vizează, printre altele, o serie de aspecte precum asigurarea
disponibilităţii constante a fiecărui produs solicitat şi prezentarea produselor într-o manieră atractivă.
Acestea sunt expresia rolului merchandisingului în raport cu:
a) consumatorul; b) distribuitorul; c) forţa de vânzare; d) producătorul.
109. Ce tip de prezentare a produselor în liniarul de vânzare are dezavantajul că, în condiţiile în care
consumatorul are tendinţa de a privi suprafaţa de expunere mai întâi pe orizontală, nu permite decât un
singur contact vizual cu produsul expus?
a) prezentarea orizontală; c) prezentarea în W;
b) prezentarea verticală; d) prezentarea în fereastră.
110. Creşterea cantităţilor cumpărate la nivelul coşului mediu reprezintă unul dintre obiectivele unei
operaţiuni de promovare a vânzărilor ce vizează consumatorii şi se realizează la iniţiativa:
a) producătorului; c) comerciantului;
b) forţei de vânzare; d) preconizatorului.
111. In cazul unei operaţiuni de promovare a vânzărilor organizată în etapa de lansare a unei noi mărci şi
având ca obiectiv stimularea primei cumpărări a acesteia pot fi utilizate cu succes tehnici precum:
a) lotul cu gratuitate, formatul special şi cadoul ulterior;
b) prima colecţie, cadoul ulterior şi jocul-concurs;
c) preţul de încercare, oferta de rambursare integrală şi distribuirea de eşantioane;
d) jocul-concurs, preţul de încercare şi prima ulterioară prin acumulare.
112. Bonul de reducere încrucişată reprezintă o tehnică de promovare a vânzărilor utilizată atunci când
sunt avute în vedere obiective precum:
a) prima cumpărare şi încercarea unor noi variante de produs;
b) fidelizarea consumatorilor şi creşterea cantităţilor cumpărate;
c) păstrarea clienţilor şi creşterea cantităţilor consumate;
d) creşterea cantităţilor cumpărate şi creşterea frecvenţei de cumpărare.
113. Distribuirea de eşantioane reprezintă o tehnică de promovare a vânzărilor ce poate avea efecte
considerabile în cazul în care marca promovată se află de:
a) lansare; b) creştere; c) maturitate; d) declin.
114.Consumatorii care, deşi au o marcă preferată, sunt sensibili la ofertele promoţionale, fiind dispuşi să
achiziţioneze o altă marcă - însă ocazional şi cu condiţia ca avantajul promoţional să fie suficient de
atractiv - poartă denumirea de:
a) consumatori refractari; c) consumatori profitori;
b) consumatori ocazionali; d) consumatori infideli.
115. Consumatorii care cumpăra de regulă aceeaşi marcă, bazându-se pe experienta anterioară şi ferindu-
se în general să accepte ofertele promoţionale ale mărcilor concurente fac parte din categoria:
a) fidelilor convinşi; c) consumatorilor ocazionali;
b) fidelilor din rutină; d) consumatorilor refractari.
116. Precizaţi care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:

a) în cazul procesului de comunicare, emiţătorul mesajului aşteaptă un răspuns de la receptor;
b)distribuirea primelor directe se realizează cu ajutorul punctelor cadou;
c) unul din dezavantajele presei cotidiene ca mediu publicitar il reprezintă faptul că nu oferă o flexibilitate
satisfăcătoare;
d)comunicaţia informală include ansamblul acţiunilor organizate sub forma unor programe sau campanii.
117. Funcţia mărcii de semn de proprietate şi de diferenţiere este evidentă mai ales atunci când este
vorba de:
a) marca produs; b) marca gamă; c) marca umbrelă; d) marca garanţie.
118. în cadrul caracteristicilor de calitate ale unei mărci, simbolurile utilizate in promovarea imaginii de
marcă conferă:
a) distincţie; b) perceptibilitate; c) personalitate; d) omogenitate.
119. Folosirea de denumiri asemănătoare prin sonoritate sau prin ortografiere cu denumirea unei mărci
existente poarta denumirea de:
a) omonimie; b) paronimie; c) omofonie; d) sinonimie.
120. Reprezentarea vizuală a numelui de marcă prin intermediul unor elemente figurative reprezintă:
a) logotipul; b) emblema; c) desîgnul; d) sigla.
121. Asigurarea consumatorului în legătură cu calitatea şi fiabilitatea produsului, informarea acestuia în

legătură cu originea mărfii, prin indicarea mărcii fabricantului, reprezintă rolul:
a) mărcii produs; b) mărcii gamă; c) mărcii umbrelă; d) mărcii garanţie.
122. Pentru a avea forţă promoţională, o marcă trebuie să aibă mai multe calităţi. Care dintre următoarele
atribute nu se referă la marcă?
a) perceptibil itate; b) distincţie; c) personalitate; d) adaptabilitate.
123. Utilizarea unui nume de marcă identic din punct de vedere al formei şi pronunţării cu cel al unui alt
produs poartă denumirea de:
a) omonimie; b) paronimie; c) omofonie; d) sinonimie.
124. Reprezentarea vizuala a mărcii prin intermediul unor figuri geometrice reprezintă:
a) logotipul; b) emblema; c) designul; d) sigla.
125. Apelând la marca distribuitorului, producătorul urmăreşte:

a) să asigure o anumită regularitate a aprovizionării;
b) să împartă riscurile cu distribuitorul;
c) să emită un mesaj dc natură promoţională;
d) să atenueze efectele sezonalilăţii.
126. Specialiştii apreciază că sponsorizarea şi mecenatul sunt două tehnici promoţionale care se asemănă
prin faptul că:
a) presupun stabilirea unor relaţii cu dublu sens, bazate pe principiul prestaţie - contraprestaţie;
b) în ambele cazuri anunţătorul se asociază unui eveniment sau creează el însusi un eveniment în scopul
de a comunica;
c) vizează obiective de natură comercială;
d) necesită o exploatare sistematică a evenimentului.
127.Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:

a)în cazul mecenatului anunţătorul urmăreşte ca demersul său să fie rentabil din punct de vedere
comercial;
b) credibilitatea unui mecena depinde de discreţia cu care realizează demersul comunicaţional;
c) efectele unei operaţiuni de mecenat sunt rapide şi pe termen scurt;
d) în cazul mecenatului predomină interesele întreprinderii anunţătoare.
128.Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:
a) efectele unei operaţiuni de sponsorizare sunt pe termen lung;
b) în urma acţiunii de sponsorizare anunţătorul nu urmăreşte obţinerea unor efecte de natură
publicitară;
c) în cazul sponsorizării anunţătorul caută să iasă în evidenţă, exploatând sistematic evenimentul - în
special prin mass media;
d) relaţiile dintre susţinător şi cel susţinut nu implică o contraprestaţie, bazându-se exclusiv pe finanţare.
129.Evidenţierea superiorităţii tehnologice şi a performanţelor tehnice înregistrate de firmă reprezintă un

obiectiv specific:
a) sponsorizării de notorietate; c) sponsorizării de credibilitate;
b) sponsorizării de imagine; d) mecenatului.
130. Precizaţi care este natura demersului unui anunţător care plăteşte pentru ca numele său să apară pe
panourile din jurul unui teren de sport?
a) achiziţionare de spaţiu publicitar; c) sponsorizare de imagine;
b) sponsorizare de notorietate; d) mecenat.
131. Conceptul de comunicaţie de marketing a apărut;

a) la jumătatea secolului al XlX-lea; c) la jumătatea secolului al XX-lea;
b) odată cu conceptul de marketing; d) in ultimele decenii ale secolului al XX-lea,
132. In cazul în care, în procesul de comunicare, două sisteme diferite îşi asumă, pe rând, rolul de emiţător,
respectiv de receptor, este vorba de:
a) comunicare în masă; c) comunicare intragrup;
b) comunicare intergrup; d) comunicare organizaţională.
133. In cazul în care un individ joacă rolul emiţătorului, adresându-se receptorului în numele organizaţiei
din care face parte, sau pe care o reprezintă, procesul care se desfăşoară este specific:
a) comunicării personale; c) comunicării organizaţionale;
b) comunicării interpersonale; d) comunicării în masă.
134. Transmiterea mesajelor care permit derularea proceselor de management şi de execuţie, specifice
oricărei organizaţii, se realizează prin intermediu!:
a) comunicaţiilor manageriale; c) comunicaţiilor corporative;
b) comunicaţiilor de marketing; d) comunicaţiilor informale.
135. Transmiterea mesajelor care permit realizarea obiectivelor prevăzute în planurile de marketing ale
organizaţiei are loc prin intermediul:
a) comunicaţiilor manageriale; c) comunicaţiilor în masă;
b) comunicaţiilor de marketing; d) comunicaţiilor informale.
136. Preocuparea unei organizaţii de a emite mesaje persuasive, care să acţioneze, sub forma unor
impulsuri, fie în sensul împingerii produsului către consumator, fie în vederea atragerii publicului-ţintă către
produs, poartă denumirea de:
a) comunicare formală; c) promovare;
b) comunicare informală; d) activitate promoţională.
137. Demersul de natură comunicaţională, riguros planificat, realizat pe o perioadă determinată de timp
sub forma unor campanii în cadrul cărora, cu ajutorul unor tehnici precum publicitatea, promovarea
vânzărilor, relaţiile publice sau forţa de vânzare, se acţionează in vederea realizării unor obiective legate
de notorietatea sau imaginea unui produs, ori pentru stimularea publicului ţintă de a adopta un anumit
comportament de cumpărare, cu scopul de a contribui la maximizarea profitului organizaţiei, poarta
denumirea de:
a) comunicare formală; c) promovare;
b) comunicare informală; d) activitate promoţională.
138. în cazul în care mesajele emise de anunţător diferă de la o campanie la alta, în funcţie de obiectivele
urmărite, tehnicile de comunicare utilizate sunt de natură:
a) promoţională; b) instituţională; c) continuă; d) semi-continuă.
139. în cazul în care anunţătorul transmite publicului-ţintă un mesaj al cărui conţinut rămâne neschimbat
pe parcursul întregului ciclu de viaţă al produsului care fac obiectul comunicării, tehnicile de comunicare
utilizate sunt de natură:
a) promoţională; b) corporativă; c) continuă; d) semi-continuă.
140. în cazul demersurilor de marketing al căror obiectiv major îl reprezintă creşterea volumului vânzărilor
produselor, acţiunile de natură comunicaţională întreprinse de organizaţie se desfăşoară în sfera:
a) comunicaţiei comerciale; c) comunicaţiei interne;
b) comunicaţiei externe; d) comunicaţiei corporative.
141. In cazul demersurilor de marketing al căror obiectiv major îl reprezintă creşterea valorii corporative a
organizaţiei, acţiunile de natură comunicaţională întreprinse se desfăşoară în sfera:
a) comunicaţiei comerciale; c) comunicaţiei interne;
b) comunicaţiei externe; d) comunicaţiei corporative.
142. Considerând următoarele metode şi tehnici de comunicare - 1. Publicitate media; 2. Publicitatea prin
tipărituri; 3. Primele şi cadourile promoţionale: 4. Marca: 5.Participarea la târguri şi expoziţii; 6. Designul
produsului; 7. Ambalajul produsului; 8. Utilizarea forţei de vânzare; 9. Logoul; 10. Sponsorizarea; 11.
Mecenatul; 12. Stilul arhitectonic - precizaţi care dintre grupările de mai jos include doar metode şi tehnici
de natură promoţională.
a) 1, 2, 6, 10; b) 4, 5, 8,12; c) 3, 5, 8,11; d) 7, 9, 10, 11????
143. Considerând următoarele metode şi tehnici de comunicare: 1. Publicitatea media 2. Publicitatea prin
tipărituri; 3. Primele şi cadourile promoţionale; 4. Marca; 5.Participarea la târguri şi expoziţii; 6. Designul
produsului; 7. Ambalajul produsului: 8.Utilizarea forţei de vânzare; 9. Logoul; 10. Sponsorizarea; 11.
Mecenatul; 12. Stilul arhitectonic, precizaţi care dintre grupările de mai jos include doar metode şi tehnici
de natură continuă.
a) 4, 6, 11, 12; b) 1,4,9, 12; c) 6, 7, 9, 12; d) 4, 5,6????????
144. Demersurile comunicaţionale coerente - realizate atât pe plan comercial, cât şi in plan corporativ - prin
care o organizaţie valorifică propriul capital comunicaţional astfel încât să fie favorizată realizarea
obiectivelor prevăzute în planurile de marketing, definesc conceptul de:
a) comunicaţie globală de marketing; c) comunicaţie formală;
b) comunicaţie integrată de marketing; d) comunicaţie informată.
145. Alcătuirea unor programe comunicaţionale care să includă decizii coerente cu privire la utilizarea
metodelor şi tehnicilor de comunicare reprezintă, in momentul de faţă o tendinţă majoră în evoluţia
marketingului, conducând la apariţia conceptului de-
a) comunicaţie globală de marketing; c) comunicaţie formală;
b) comunicaţie integrată de marketing; d) comunicaţie informală.
146. Ansamblul valorilor declarate de organizaţie, ce corespund modului în care aceasta îşi propune să fie
percepută de publicul-ţintâ, alcătuieşte:
a) imaginea reală a organizaţiei; c) imaginea difuzată;
b) imaginea dorită de organizaţie; d) imaginea formată.
147. Ansamblul opiniilor mai mult sau mai puţin structurate cu privire la o organizaţie alcătuieşte:
a) imaginea reală a organizaţiei; c) imaginea difuzată;
b) imaginea dorită de organizaţie; d) imaginea formată.
148. Imaginea difuzată a unei organizaţii ia naştere ca urmare a:

a) emiterii, de către o organizaţie, a unor mesaje de natură formală şi informalâ;
b) emiterii, de către o organizaţie, a unor mesaje de natură formală;
c) emiterii, de către o organizaţie, a unor mesaje de natură informală;
d) acţiunii unor factori externi.
149. In cadrul procesului de comunicare, schimbarea atitudinii receptorului, prin declanşarea

mecanismului de asimilare internă, este condiţionată de;
a) puterea sursei; c) incisivitatea sursei;
b) atractivitatea sursei; d) credibilitatea sursei.
150. In cadrul procesului de comunicare, schimbarea atitudinii receptorului, prin declanşarea mecanismului
acordului, este condiţionată de;
a) puterea sursei; c) incisivitatea sursei;
b) atractivitatea sursei; d) credibilitatea sursei.
151. In cazul în care. în cadrul procesului de comunicare, receptorul percepe sursa mesajului ca fiindu-i
asemănătoare şi familiară, schimbarea atitudinii sale se realizează ca urmare a declanşării procesului:
a) asimilării interne; b) identificării; c) acordului: d) asemănării.
152. Fabricanţii de produse de înaltă tehnologie obişnuiesc să-şi recruteze reprezentanţii forţei de vânzare
din rândul specialiştilor care posedă solide cunoştinţe tehnice; astfel, ca urmare a modului în care vor fi
percepuţi de receptori, in cadrul procesului de comunicare, aceştia vor determina schimbarea atitudinii
receptorului prin declanşarea mecanismului:
a)asimilării interne; b) identificării; c) acordului; d) asemănării.
153. în cazul în care, în cadrul procesului de comunicare, receptorul percepe sursa mesajului ca având
puterea de a oferi recompense, schimbarea atitudinii sale se realizează ca urmare a declanşării procesului:
a) asimilării interne; b) identificării; c) acordului; d) asemănării.
154. în cadrul procesului de comunicare, schimbarea atitudinii receptorului este superficială, în condiţiile în
care emiţătorul este perceput exclusiv prin prisma caracteristicilor care-i conferă:
a) incisivitate; b) putere; c) atractivitate; d) credibilitate.
155. Mesajul în cadrul căruia se fac referiri doar la atuurile produsului care face obiectul comunicării,
trecându-se sub tăcere eventualele sale slăbiciuni, poartă denumirea de:
a) mesaj faptic; b) mesaj pozitiv; c) mesaj unilateral; d) mesaj bilateral.
156. Mesajul în cadrul căruia obiectul comunicării este susţinut prin prezentarea atuurilor sale, dar care
admite, in acelaşi timp, faptul că există şi în rândul competitorilor o serie de aspecte favorabile, poartă
denumirea de:
a) mesaj faptic; b) mesaj pozitiv; c) mesaj unilateral; d) mesaj bilateral.
157. în cadrul procesului de comunicare, se recomandă prezentarea celor mai puternice argumente la
începutul mesajului atunci când:
a) mesajul este de tip raţional;
b) mesajul este de tip emoţional;
c) receptorul manifestă un grad scăzut de interes cu privire la conţinutul mesajului;
d) receptorul manifestă un grad ridicat de interes cu privire la conţinutul mesajului.
158. In cazul mesajelor referitoare la produse a căror achiziţionare presupune un grad redus de implicare
din partea cumpărătorului, se recomandă ca cele mai puternice argumente să fie plasate:
a) la începutul mesajului; c) la sfârşitul mesajului;
b) la mijlocul mesajului: d) într-un mesaj ulterior.
159. Indicaţi în ce situaţie se recomandă plasarea celor mai puternice argumente la mijlocul mesajului:
a) când mesajul se referă la produse a căror cumpărare generează un risc minim:
b)când mesajele se referă la produse cu un grad ridicat de implicare din partea cumpărătorului;
c)când mesajele se referă la produse ieftine, dar cu un grad ridicat de implicţie emoţională din partea
cumpărătorului;
d) niciodată.
160. In procesul de comunicare. în cazul problemelor care presupun un grad ridicat de implicare personală
din partea receptorului, este bine ca cel care formuleaza concluziile să fie:
a) emiţătorul; b) receptorul; c) agenţia de publicitate; d) o persoană neutra
161. în cazul receptorilor cu un nivel de inteligenţă mai scăzut, se poate obţine modificare mai importantă
a opiniei acestora în direcţia dorită, dacă cel ce formulează concluziile este:
a) emiţătorul; b) receptorul; c) agenţia de publicitate; d) o persoană neutra
162. In cazul în care produsul care face obiectul comunicării se diferenţiaza, considerabil în raport cu
produsele concurente, iar receptorul mesajului este implicat puternic în procesul de cumpărare, răspunsul
acestuia se ierarhizează potrivit succesiunii de secvenţe:
a) înveţi - simţi - acţionezi; c) înveţi - acţionezi - simţi;
b) acţionezi - simţi - înveţi; d) simţi - acţionezi - înveţi.
163. în cazul în care produsul care face obiectul comunicării nu se diferenţiază foarte mult în raport cu
produsele concurente, iar implicarea receptorului mesajului în procesul de cumpărare este redusă,
răspunsul acestuia se ierarhizează, de regulă, potrivit succesiunii de secvenţe:
a) înveţi - simţi - acţionezi; c) înveţi - acţionezi - simţi;
b) acţionezi - simţi - înveţi; d) simţi - acţionezi - înveţi.
164. Pornind de la ideea că, înainte de toate, consumatorul doreşte o garantare a rezultatelor pe care le
poate obţine în urma utilizării /consumului produsului care face obiectul comunicării, unii specialişti recurg,
în conceperea mesajelor, la explicaţii, demonstraţii, sfaturi sau recomandări. Această abordare a
demersurilor comunicaţionale are la bază:
a) modelul marshallian; c) analiza tranzacţională:
b) modelul freudian; d) teoria motivaţiilor.
165. Ideea potrivit căreia publicitatea poale crea reflexe condiţionate, sau se poate folosi de reflexele deja
dobândite de indivizi, corespunde:
a) abordării raţionale; c) abordării psihologice;
b) abordării comportamentale; d) abordării psiho-sociale.
166. Abordarea potrivit căreia publicitatea are rolul de a interveni în calitate de stimul, pentru a crea
acel dezechilibru care permite motivaţiilor să depăşească frânele ce stau in calea cumpărării, corespunde:
a) teoriei freudiene; c) teoriei stimulilor pozitivi;
b) teoriei motivaţiilor; d) teoriei vebleniene.
167.Atunci când, în procesul de comunicare, emiţătorul apreciază că demersul său va avea un impact mai
puternic dacă se bazează pe norme, valori, interdicţii sau prejudecăţi, mesajul vizează receptorul aflat în
starea de spirit:
a) părinte; b) copil adaptat; c) copil creator; d) adult.
168.în cazul în care anunţătorul îşi propune să provoace cumpărarea impulsivă a produsului care face
obiectul comunicării, mesajul vizează receptorul aflat în starea de spirit:
a) părinte autoritar; b) copil liber, c) copil adaptat; d) copil creator.
169.Atunci când, prin intermediul unei publicităţi normative, educative, emiţătorul explică ce anume
trebuie făcut, cum trebuie acţionat, arată ce este bine să cumperi, acesta:
a) îşi atribuie starea de spirit părinte;
6) vizează receptorul aflat în starea de spirit părinte:
c) vizează receptorul aflat în starea de spirit copil liber;
d) vizează receptorul aflat în starea de spirit copil creator.
170.Abordarea publicitară potrivit căreia, pentru a determina receptorul să adopte comportamentul dorit
de anunţător, mesajele emise evidenţiază faptul că marca promovată îi permite să se încadreze în normele
unui grup, are la bază:
a) modelul marshallian; c) analiza tranzacţională;
b) modelul freudian; d) modelul veblenian.
171. Coerenţa, consensul şi continuitatea demersurilor comunicaţionale sunt argumente importante în

favoarea:
a) construirii unui sistem complex al comunicaţiilor de marketing;
b) derulării procesului de comunicare într-o manieră continuă;
c) abordării strategice a comunicaţiei de marketing;
d) elaborării unei campanii promoţionale.
172. Procesul fundamentării strategiei globale a comunicaţiei de marketing are ca punct de plecare:
a) fixarea coordonatelor imaginii globale a organizaţiei;
b) fixarea coordonatelor imaginii comerciale a organizaţiei,
c) formularea obiectivelor demersului comunicaţional;
d) efectuarea opţiunilor strategice.
173. Atragerea atenţiei publicului-tintă asupra caracteristicilor unui produs existent pe piată reprezintă
un obiectiv al demersurilor comunicaţionale. a cărui realizare presupune intervenţii la nivel;
a) cognitiv; b) afectiv; c)conativ; d) psihologic.
174. Redresarea imaginii unei mărci reprezintă un obiectiv al demersurilor comunicaţionale, a cărui
realizare presupune intervenţii la nivel:
a) cognitiv; b) afectiv; c) conativ; d) psihologic.
175. Creşterea cantităţilor consumate reprezintă un obiectiv al demersurilor comunicaţionale, a cărui

realizare presupune intervenţii la nivel:
a) cognitiv; b) afectiv; c) conativ; d) psihologic.
176. Factorii întâmplători, precum urgenţa servirii, utilizarea specifică, sau mărimea comenzii, reprezintă
variabile de segmentare, utilizate în definirea ţintei demersurilor comunicaţionale, în cazul în care publicul
vizat este alcătuit din:
a) consumatori; b) prescriptori; c) reprezentanţii forţei de vânzare; d) organizaţii.
177. Stabilirea bugetului demersurilor comunicaţionale ca un procentaj din cifra de afaceri previzionată nu
se recomandă în cazul:
a) campaniilor de întreţinere, pe pieţe relativ stabile;
b) campaniilor promoţionale organizate cu ocazia lansării unor noi produse;
c)campaniilor de notorietate;
d) campaniilor vizând reducerea efectelor sezonalitâţii.
178. Care dintre următoarele metode de determinare a bugetului de comunicare este criticată de unii
specialişti, întrucât indică, în opinia acestora, o atitudine pasivă din partea anunţătorului?
a) stabilirea bugetului ca procentaj din cifra de afaceri previzionată;
b) alinierea la bugetele practicate de principalii concurenţi,
c) determinarea bugetului în funcţie de obiectivele vizate;
d) calcularea bugetului in funcţie de starea trezoreriei.
179. In cazul în care se doreşte determinarea modului în care au fost realizate obiective ce presupun
intervenţii la nivel afectiv, instrumentele de evaluare sunt de tipul:
a) testelor de verificare a memorării mesajului; c) testelor de notorietate;
b) testelor proiective; d) tehnicilor de observare.
180. Prezentarea unor aspecte de natură obiectivă cu privire la activitatea si performanţele unei
organizaţii presupune realizarea unor intervenţii la nivel:
a) cognitiv; bj afectiv; c) conativ; d) psihologic.
181. Coordonarea întregului proces de realizare a unei campanii promoţionale, asigurarea unei bune
corelări a activităţilor din cadrul tuturor compartimentelor agenţiei de publicitate, reprezintă atribuţii ce
revin specialistilor din cadrul compartimentului:
a) relaţii cu clienţii; b) creaţie; c) trafic; d) media.
182. Elaborarea conţinutului mesajelor publicitare şi propunerea modalităţilor de prezentare şi realizare

finală a mesajelor, reprezintă atribuţii ce revin, în cadrul unei agenţii de publicitate, specialiştilor din cadrul
compartimentului:
a) relaţii cu clienţii; b) relaţie; c) planificare; d) cercetare.
183. Identificarea mecanismului comportamental care se declanşează in urma difuzării unui mesaj
publicitar şi stabilirea a ceea ce trebuie spus pentru ca acest mecanism să funcţioneze în favoarea
produsului promovat, constituie obiective ale celor care, într-o agenţie de publicitate, lucrează la
compartimentul:
a) relaţii cu clienţii; b) creaţie; c) planificare; d) cercetare.
184. Sincronizarea diferitelor momente ale organizării unei campanii, stabilirea unei legături între diferitele
compartimente implicate în realizarea acesteia, fac parte din atribuţiile care revin, în cadrul unei agenţii de
publicitate, celor de la compartimentul;
a) relaţii cu clienţii; c) trafic;
b) relaţii publice - dezvoltare; d) administrativ.
185. Conducerea acţiunilor de promovare a agenţiei de publicitate, ca şi pregătirea primelor contacte cu un
nou client, intră în atribuţiile celor de Ia compartimentul:
a) relaţii cu clienţii: c) trafic;
b) relaţii publice - dezvoltare; d) administrativ.
186. în cazul în care, în procesul de comunicare, receptorul mesajului este chiar emiţătorul acestuia, este
vorba de:
a) comunicare intrapersonală ; c) comunicare intragrup;
b) comunicare interpersonală; d) comunicare intergrup.
187. Atunci când comunicarea se realizează prin intermediul proceselor de scriere- cîtire, gândire şi vorbire-
ascultare, forma de comunicare specifică poartă denumirea de:
a) comunicare interpersonală; c) comunicare verbală;
b) comunicare în masă; d) comunicare personală.
188. Precizaţi care este criteriul în funcţie de care pot fi identificate două forme de comunicare:
comunicarea personală şi comunicarea organizaţională.
a) natura simbolurilor utilizate; c) natura şi obiectivele
emiţătorului;
b) natura mediilor de comunicare utilizate; d) natura destinatarului mesajului.
189. Care dintre următoarele situaţii reflectă o abordare corectă a relaţiei dintre promovare şi comunicare
în marketing?
a) între comunicare şi promovare în marketing există un raport de la parte la întreg;
b) între comunicare şi promovare există un raport de egalitate;
c)între promovare şi comunicare în marketing există un raport de la parte la întreg;
d) între promovare şt comunicarea specifică marketingului nu există decât o reia indirectă.
190. Numeroase instituţii financiar-bancare acordă o importanţă tot mai mare unor elemente precum
arhitectonica şi designul spaţiului de lucru, transformându-le in adevărate mijloace de comunicare.
Raiffeisen Bank, de pildă, pentru a sugera transparenţa, a pus la punct un concept original - acela de
"sucursală/ agenţie model” având la bază structura unui supemagazin. Indicaţi care este, în astfel de
situatii , natura comunicării:
a) comunicare informală organizaţională; c) comunicare formală nonverbalâ;
b) comunicare informală nonverbala; d) comunicare verbală organizaţională.
191. Ca orice alt tip de organizaţie, prestatorii de servicii comunică inclusiv prin intermediul unor elemente
precum comportamentul personalului, amenajare interioară a spaţiului de lucru, sau stilul arhitectonic al
clădirii în care funcţioneaza .Indicaţi natura comunicării specifice situaţiilor în care nu există preocupări de
valorificare a valenţelor comunicaţionale ale acestor elemente:
a) comunicare informală nonverbalâ; c) comunicare promoţională de tip informal;
b) comunicare formală nonverbalâ; d) comunicare continuă de tip formal.
192. Un obiectiv de natură comunicaţională. specific comunicării comerciale, este:

a) creşterea notorietăţii
organizaţiei cu 12%; '
b) crearea unei imagini specifice mărcii produsului "X";
c)pătrunderea companiei pe o nouă piaţă;
d) stimularea unui comportament adecvat în raport cu organizaţia.
193. Un obiectiv de natură comunicaţională, specific comunicării corporative, este:
a) lansarea unui nou produs pe piaţă;
b) creşterea cotei de piaţă;
c)creşterea notorietăţii mărcii produsului "X" cu 20%;
d) consolidarea imaginii organizaţiei în rândul opiniei publice.
194, Atunci când organizaţia îşi propune ca, prin intermediul comunicării, să determine creşterea
frecvenţei de cumpărare a produsului marca "X", aceasta realizează o comunicare de tip:
a) managerial; b) intern; c) comercial; d) corporativ.
195. Atunci când organizaţia îşi propune ca. prin intermediul comunicării, să determine consolidarea
imaginii organizaţiei în rândul mediului administrativ-politic, aceasta realizează o comunicare de tip:
a} managerial; b) intern; c) comercial; d) corporativ.
196. în funcţie de natura obiectivelor urmărite, comunicarea în marketing are drept componente:
a) comunicarea formală şi comunicarea informală;
b) comunicarea comercială şi comunicarea corporativă;
c) comunicarea internă şi comunicarea externă;
d) comunicarea promoţională şi comunicarea corporativă.
197. La iniţiativa lui Volney B. Palmer, în S.U.A. a apărut cea dintâi societate de intermediere de pe piaţa
publicităţii. Aceasta funcţiona ca reprezentant al unor publicaţii, oferind potenţialilor anunţători spaţiul
publicitar necesar promovării produselor. Indicaţi anul în care a apărut această societate:
a)1683; b) 184l; c) 1875; d) 1901.
198. În anul 1875. în S.U.A. este înfiinţată agenţia N.W. Ayer&Sons. Considerată precursorul agenţiei de
publicitate moderne. Prin modul său de funcţionare, aceasta urmărea:
a) să satisfacă mai bine nevoile anunţătorilor, nemulţumiţi de modul în care erau concepute
anunţurile lor publicitare;
b) o mai bună colaborare cu mass media;
c)să ofere, ca reprezentant al unor publicaţii, spaţiu publicitar pentru promovarea produselor;
d) să satisfacă mai bine nevoile curtierilor de spaţiu publicitar.
199. Răspunzând cerinţelor specifice orientărilor vechiului concept de marketing, demersurile

comunicaţionale ale organizaţiilor s-au înscris, în prima jumătate a secolului al XX-lea, în sfera:
a) comunicării comerciale raţionale; c) comunicării
corporative;
b) comunicării comerciale emoţionale; d) comunicării
informale.
200. Ca răspuns la exigenţele impuse de noua orientare către marketingul societal, in cea de-a doua
jumătate a secolului al XX-lea apare o nouă formă de comunicare, permiţând organizaţiei sâ-şi afirme
individualitatea, prin evidenţierea performanţelor obţinute şi a personalitatii pe care i-o conferă propria
cultură. Indicaţi despre ce formă de comunicare este vorba:
a) comunicare comercială raţională; c) comunicare corporativă de tip formal;
b) comunicare comercială emoţională; d) comunicare corporativă de tip informal
201. Modul în care este apreciată valoarea financiară a organizaţiei de către comunitatea economică şi
financiară, reprezintă fundamentul:
a) imaginii sociale; c) imaginii tehnologice;
b) imaginii financiare; d) imaginii comerciale.
202. Opinia pe care publicul larg, mass media sau puterea publică o au cu privire la integrarea companiei
în viaţa comunităţii, la contribuţia adusă rezolvării problemelor de interes general, reprezintă fundamentul:
a) imaginii sociale;c) imaginii tehnologice;
b) imaginii financiare; d) imaginii instituţionale.
203. Imaginea socială a organizaţiei se formează în funcţie de:

a) competitivitatea ofertei de muncă a organizaţiei,
d) modul în care sunt percepute produsele/ mărcile produselor de către consumatori.
204. Imaginea comercială a organizaţiei se formează în funcţie de:

a) competitivitatea ofertei de muncă a organizaţiei;
d) modul în care sunt percepute produsele/ mărcile produselor de către consumatori.
205. In relaţia dintre organizaţie şi angajaţi, comunicarea specifică marketingului are mai ales rolul:
a) de a asigura desfăşurarea proceselor de management;
b) de a asigura desfăşurarea proceselor de execuţie;
c)de a crea un bun climat în interiorul organizaţiei;
d) de a crea o bună legătură cu furnizorii.
206. Potrivit opiniei lui Patrick d'Humieres, în dezvoltarea sistemului comunicaţiilor de marketing, era
industrială corespunde:
a) sfârşitului secolului al XVlIl-lea şi secolului al XlX-lea;
b) perioadei în care a apărut şi s-a dezvoltat comunicarea comercială raţională;
c)perioadei în care s-a dezvoltat comunicarea comercială emoţională;
207. Potrivit opiniei lui Patrick d'Humieres, în dezvoltarea sistemului comunicaţiilor de marketing, era de
marketing corespunde:
a) sfârşitului secolului al XVlII-lea şi secolului al XlX-lea;
b) perioadei în care a apărut şi s-a dezvoltat comunicarea comercială raţională;
c)perioadei în care s-a dezvoltat comunicarea comercială emoţională;
208. Mesajele în cadrul cărora elementele de atractivitate se referă la caracteristicile obiective ale
produselor/ serviciilor poartă denumirea de:
a) mesaje raţionale; b) mesaje emoţionale; c) mesaje verbale; d) mesaje nonverbale.
209. Mesajele in cadrul cărora elementele de atractivitate se referă la caracteristicile psihologice şi

simbolice ale obiectului comunicării poartă denumirea de:
a) mesaje raţionale; b) mesaje emoţionale; c) mesaje verbale; d) mesaje nonverbale.
210. Indicaţi în care dintre următoarele tipuri de canale de comunicare se încadrează specialiştii
independenţi care pot face aprecieri cu privire la producător şi la produsele sale:
a) canale de comunicare mediatoare; c) canale de comunicare sociale;
b) canale de comunicare expert; d) canale de comunicare
nepersonale.
211. Mijloacele electronice de comunicare (benzi audio, benzi video, CD-uri etc.) fac parte din categoria:
a) canalelor de comunicare personale; c) canalelor de comunicare informale;
b) canalelor de comunicare nepersonale; d) canalelor de comunicare formale.
212. Companiile care, prin procesul de comunicare, urmăresc să construiască şi să susţină o imagine
globală care să coincidă cu imaginea comercială a organizaţiei, optează pentru:
a) o strategie de comunicaţie comercială;
b) o strategie de comunicaţie corporativă;
c) o strategie de comunicaţie mixtă;
d) o strategie de comunicaţie cu ţintă unică.
213. Companiile care produc/ comercializează mai multe produse şi doresc să-şi construiască discursul în
jurul a cel puţin două dintre acestea, optează pentru:
a) o strategie de comunicaţie cu ţintă unică;
b) o strategie de comunicaţie cu ţintă multiplă;
c) o strategie de comunicaţie cu obiect unic;
d) o strategie de comunicaţie cu obiect multiplu.
214. Pentru a-şi exprima identitatea, o organizaţie are la dispoziţie o întreagă gamă de elemente, precum:
logoul, antetul, codurile vestimentare, designul exterior şi interior al clădirilor. Aceste elemente sunt
reunite sub denumirea de:
a) sistem comercial; c) sistem de identificare vizuală;
b) sistem corporativ; d) sistem de identificare informală.
215. Bugetul care prevede cheltuielile necesare afirmării identităţii organizaţiei şi gestionării demersurilor
comunicaţionale absolut necesare organizaţiei poartă denumirea de:
a) buget de comunicare comercială; c) buget de funcţionare;
b) buget de comunicare corporativă; d) buget operaţional.
216. Bugetul care prevede cheltuielile necesare organizării şi desfăşurării acţiunilor punctuale, de
comunicare pe termen scurt sau mediu, realizate în scopul obţinerii unei imagini favorabile a organizaţiei,
a) buget de comunicare comercială; c) buget de funcţionare;
b) buget de comunicare corporativă; d) buget operaţional.
217. Coordonarea tuturor activităţilor care contribuie la formarea imaginii globale a organizaţiei reprezintă
una dintre responsabilităţile:
a) serviciului de presă; c) serviciului de gestionare şi studii;
b) serviciului de comunicare internă; d) directorului de comunicare.
218. Directorului de comunicare îi revine, printre altele, şi una dintre următoarele responsabilităţi:
a) culege şt transmite informaţii din rândul şi spre angajaţi;
b) transmite, pe plan intern, în numele direcţiei generale, valorile şi obiectivele organizaţiei;
c)se ocupă de producţia suporturilor de informare internă;
d) defineşte caietele de sarcini.
219. Culegerea şi transmiterea de informaţii din rândul şi spre diferitele categorii de angajaţi reprezintă
una dintre responsabilităţile:
a) serviciului de presă; c) serviciului de informare internă;
b) serviciului de gestionare; d) serviciului de comunicare
internă.
220. Care dintre următoarele asociaţii profesionale, activând în domeniul publicităţii, urmăreşte să
reprezinte, în acelaşi timp, interesele agenţiilor de publicitate, ale clienţilor acestora şi ale mass media?
a) IAA; b) UAPR, c) ESOMAR; d) AROMAR.

Grile-Merchandising Merged

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile-Merchandising Merged

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Intre factorii cantitativi in decizia privind alocarea linearului regasim:

Select one or more:

c. imaginea punctului de vanzare

Select one or more:

Select one or more:

a. lay-out de tip coloana vertebrala

b. lay-out de tip bucla

Intr-un magazin online, rata de microconversie look to buy se refera la:

Select one or more:

a. ce procent din afisarile de produse este convertit in achizitii efective

b. cate plasari in cosul de cumparaturi s-au transformat in achizitii effective ???

c. cat de multe din afisarile de produse s-au transformat in click-uri contorizate

Select one or more:

Select one or more:

Select one or more:

Select one or more:

a. raionul cu produse proaspete traditionale in zona din fata a magazinului

b. raionul cu produse proaspete reci in zona calda

c. raionul Librarie/Papetarie în fluxul consumatorului, dar pe langa gondola de la perete???

d. raionul Textile in stanga intrarii penetrante

e. raionul Bazar la intrare, in zona de decompresie

Select one or more:

a. LIFO (Last in, First out)

b. FIFO (First in, First out)

Select one or more:

Select one or more:

a. lay-out de tip grila

b. lay-out cu traiectorie fortata/coloana vertebrala

c. lay-out de tip bucla/pista de cursa

Select one or more:

Tipul, designul si dimensiunea culoarelor intr-un punct de vanzare depind de:

Select one or more:

b. tipul produselor oferite spre vanzare

c. obiceiurile de cumparare ale clientilor

intre cele 11 elemente potrivite ale merchandisingului (cei 11 P) se regasesc:

Select one or more:

Select one or more:

a. in zonele cu vizibilitate foarte puternica

c. in zonele cu servire asistata

Asezarea produselor pe verticala se poate realiza dupa:

Select one or more:

Select one or more:

c. toata partea din spate a magazinului

d. stanga fluxului de cumparare

Criteriile in distribuirea suprafetei de vanzare sunt:

Select one or more:

Select one or more:

a. intre 30% si 35%

c. intre 35% si 40%

d. intre 40% si 45%

Select one or more:

Select one or more:

a. corespunde asteptarilor si necesitatilor comerciantului

c. permite echilibrul permanent intre stabilitate si noutate

d. este rentabil la nivelul unitatii comerciale pentru comerciant

Select one or more:

a. asezarea produselor pe verticala

b. asezarea produselor pe orizontala

Select one or more:

c. restrans si putin profund

d. larg si putin profund

Select one or more:

a. lay-out-ul punctului de vanzare ???