Definiția generală a imobilizărilor corporale
Imobilizarile corporale sau tangibile au un conținut material și sunt
reprezentate prin bunuri fizice,concrete,de folosință îndelungată si cu
valoare mare.Imobilizarile corporale sunt deținute de agentul economic
pentru a fi utilizate in producția proprie de bunuri sau prestarea de
servicii, pentru a fi inchiriate terților,sau pentru
folosirea acestora în scopuri administrative.Activele imobilizate au o
durată de folosință mai mare de un an.
Structura imobilizărilor corporale
-imobilizari corporale în curs de execuție;
-terenuri și construcții;
-instalații tehnice și mașini;
-alte instalații tehnice,utilaje si mobilier;
Fluxul operaţiunilor curente privind imobilizările
Contabilitatea imobilizărilor corporale vizează, în mod curent, trei
momente principale:
(1)INTRARE(recunoastere)(2)UTILIZARE(amortizare)(3)IESIRE
(derecunoastere)
Intrarea imobilizărilor corporale – recunoaşterea iniţială, poate avea loc
în mai multe moduri:
1. achiziţie – evaluarea se face la cost de achiziţie;
2. producţie – evaluarea se face la cost de producţie;
3. aport la capital – valoarea de aport (stabilită în urma evaluării);
4. primite ca donaţie – valoarea justă – se va studia la partea de
capitaluri;
5. constatate plus la inventar – valoarea justă – se va studia la partea de
capitaluri;
6. leasing financiar
Operaţiuni care pot duce la modificarea valorii de intrare:
(1) modernizarea; (2) reevaluarea.
Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare
economică reprezintă alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui
activ pe întreaga durată de utilizare economică.
Amortizarea imobilizărilor se calculează începând cu luna următoare
punerii în funcţiune şi până la recuperarea integrală a valorii lor de
intrare. La stabilirea amortizării imobilizărilor corporale sunt avute în
vedere duratele de utilizare economică şi condiţiile de utilizare a
acestora.
Metode de amortizare
Amortizarea liniara
Amortizarea în baza unităților de producție
Amortizarea accelerata
Metoda de amortizare folosită trebuie să reflecte modul în care beneficiile
economice viitoare ale unui activ se aşteaptă să fie consumate de entitate.
Ieşirea/scoaterea din evidenţă/descărcarea din gestiune – derecunoaşterea
imobilizărilor, poate avea loc prin:
1. casare – în situaţia în care imobilizarea nu mai generează beneficii
economice pentru entitate;
2. cedare – în situaţia transferului dreptului de proprietate către un terţ în
schimbul unei contraprestaţii (cu titlu oneros);
3. aport la capitalul social al altei societăţi
4. donaţie – în situaţia transferului dreptului de proprietate către un terţ fără
existenţa unei contraprestaţii (cu titlu gratuit);
5. lipsă la inventar – se înregistrează în momentul constatării lipsei din
gestiune;
Principalele conturi utilizate
Pentru evidența imobilizarilor corporale se utilizează
următoare conturi sintetice :
-contul 121(A) Imobilizări corporale în curs de execuție;
- contul122-terenuri(A);
-contul 123-Mijloace fixe (instalații tehnice,mijloace de transport etc.) (A);
-contul 124 -(P)Amortizarea imobilizărilor corporale.
Conturile de imobilizari corporale țin evidența operațiilor și categoriilor de
imobilizari și sunt conturi de active.Se debitează cu intrari de imobilizari și se
crediteză la iesirea din folosință sau prin vanzare.Soldul final debitor arată
valoarea imobilizarilor existente la sfarșitul perioadei.
Evidența în conturile de imobilizări se ține la valoarea contabilă de intrare sau
valoarea reevaluată.În valoarea
contabilă de intrare se includ: prețul de cumpararea, cheltuielile de transport-
aprovizionare, cheltuielile de montaj și punere în funcțiune,taxe
nerecuperabile,etc. Documente utilizate in contabilitatea imobilizărilor
corporale
Principalele documente utilizate pentru evidența
contabilă a imobilizarilor corporale sunt:
-Factură fiscală;
-Notă contabilă;
-Nota I-Active imobilizate;
-Ordin de plată; Extrasul bancar;
-Fișa mijocului fix;etc.