Fiecare organizație, indiferent de mărimea și domeniul ei de activitate, are o cultură organizațională

proprie ,care depinde de propria ei istorie, de modul de abordare a problemelor și de practicile de

conducere ale activităților . Cultură organizațională reflectă mix-ul personalităților și al stilurilor de
leadership,ea punându-și amprenta asupra modului în care vor fi realizate lucrurile,se vor efectua
schimbările, se va manifesta personalitatea organizațională și climatul psiho-social.

Folosind o antologie simplă, cultura reprezintă pentru o organizație ceea ce pentru un individ este
personalitatea sa.

Cultura își are originea în interacțiunea relațiilor interpersonale la nivel organizațional.

Conceptul de cultură organizațională își are rădăcinile în științele sociale, în antropologie, sociologie,
psihologie socială și comportament organizațional.

Primele studii specifice datează din perioada anilor 1970 (Clark ,1972 ; Pettigrew 1973). Apoi Schein
(1985) contribuind la conturarea conceptului de cultură organizațională, a abordat posibilitățile de
analiză și de intervenție în modificarea acesteia. În perioada 1980-1990 cultură organizațională a început
să fie tot mai mult analizată, companiile vest-europene și cele nord-americane fiind preocupate să
înțeleagă și să explice performanțele superioare ale companiilor japoneze la acea vreme.

Geert Hofstede (1997) definește cultura organizațională ca fiind «programarea colectivă a modului de
gândire prin care membrii unei organizații se deosebesc de cei ai altei organizații». Deci, putem defini
cultura organizațională ca fiind modul specific de gândire, simțire și acțiune,pe care oamenii dintr-o
organizație l-au învățat ca urmare a ansamblului de proceduri concepute de manageri ,dar și a influenței
mediului social în care au trăit și s-au format. Cultura organizațională este reprezentată de sistemul de
valori,de convingerile comune ale membrilor organizației privind existența și funcționarea acesteia,de
ritualuri,mituri și întâmplări care determină modul în care angajării gândesc și acționează.

Conform modelului de analiză elaborat de Hofstede, cultura națională poate fi caracterizată prin cinci
dimensiuni: distanță față de putere, individualismul, masculinitatea, prevenirea incertitudinii și
orientarea pe termen lung.

Indicele distanței față de putere semnifică măsura în care membrii unei culturi se așteaptă și acceptă ca
puterea să fie inegal distribuită în societate și în organizații.Un indice al distanței față de putere mare
reflectă inegalități din punct de vedere al accesului oamenilor la putere și avuție . Un indice al distanței
față de putere redus semnifică faptul că în acele societăți, egalitatea șanselor și oportunitatea oamenilor
de a accede la un status mai bun sunt evidente.

Indicele distanței față de putere (IDP)

IDP ridicat

 Ierarhia din cadrul organizației reflectă inegalitatea dintre indivizi și grupuri

 În cadrul organizațiilor,centralizarea este frecventă
 Diferențe mari de salarii între posturile de la vârful piramidei ierarhice și cele de la baza acesteia
 Subordonații așteaptă să li se spună ce au de făcut
 Privilegiile și simbolurile statutului managerilor sunt de așteptat să fie frecvent invocate/utilizate

IDP scăzut

 Ierarhia reflectă importanta rolurilor, stabilită în mod convențional

 În cadrul organizațiilor este promovată ideea descentralizării
  Diferențe mai mici de salarii între posturile de la vârful piramidei ierarhice și cele de la baza
acesteia
 Subordonații așteaptă să fie consultați și să aibă inițiativa în ceea ce fac
 Șeful ideal promovează un leadership participativ
 Invocarea privilegiilor și simbolurilor statutului managerilor nu sunt bine privite de către ceilalți

Individualismul (IDV)

tUn nivel ridicat de individualism reflectă faptul că drepturile individului au un rol important în cadrul
societății, dar un nivel scăzut de individualism ( colectivismul) este specific societăților cu un mare grad
de colectivism ,cu legături strânse între indivizi. În acest caz, oamenii se așteaptă ca alții din grupul lor
(familia extinsă,clanul, organizația) să le apere interesele în schimbul loialității manifestate față de
grupul respectiv.

IDV ridicat

 Relațiile angajat -angajator stabilite în baza unui contract,presupus că fiind reciproc avantajos
 Angajarea și promovarea sunt pe baza de aptitudini și reguli impersonale
 Se practică mai mult un management al indivizilor
 Sarcinile de munca sunt mai importante decât relațiile inter-personale

IDV scăzut

 Relațiile angajat-angajator stabilite mai mult în termeni morali , că o legătură de familie

 Deciziile de angajare și promovare sunt influențate de grupurile de interese
 Se practică mai ales un management al grupurilor cu interese distincte
 Relațiile inter-personale sunt mai importante decât sarcinile de munca

Masculinitatea MAS

Ca dimensiune culturală presupune diferențierea clară a rolului social al sexelor, accentuează nevoia de
afirmare de sine , de succes profesional și material. O masculinitate înaltă semnifică o mare diferențiere
între sexe, bărbații dominând societatea într-o proporție semnificativă. La polul opus, masculinitatea
scăzută ( feminitate) semnificativă un grad redus a discriminării, femeile fiind tratate în mod egal cu
bărbații în toate aspectele societății.

MAS ridicată

 Se așteaptă de la manageri să fie încrezători, stăpâni pe ei înșiși

 Accent pe competiție și performanță
 Rezolvarea conflictelor în mod tranșat prin confruntare directă

MAS scăzută
 Managerii își pun își pun în valoare intuiția, urmărind realizarea consensului
 Accent pe calitatea condițiilor de muncă și performanță
 Rezolvarea conflictelor prin negociere și compromis

Prevenirea incertitudinii semnifică măsura în care membrii unei culturi se simt amenințați de
situații incerte sau comportamente neconvenționale. Indicele de prevenire a incertitudinii ( IPI)
este orientat asupra nivelului de toleranță pentru incertitudine și ambiguitate în societate. Un
IPI ridicat indică faptul că acea țară are o toleranță redusă pentru incertitudinii și ambiguitate și
drept urmare, elaborează un un număr mare de reglementări și norme . Un IPI scăzut semnifică
faptul că acea țară este mai tolerantă pentru o varietate de opinii.
 IPI ridicată
 Nevoia e nevoie emoțională de reguli chiar dacă acestea nu vor fi niciodată operaționale în
întregime
 Nevoia emoțională de a fi în permanență ocupat și de a munci din greu
 Precizia și punctualitatea sunt considerate ca fiind implicite
 Rezistență la schimbare și tendințe de suprimare a ideilor și comportamentelor care se abat de
reguli și norme
 Motivare prin securitate și aparență

IPI scăzută

 Se pornește de la premisă că nu trebuie să existe mai multe reguli decât este necesar
 Munca este dimensionate astfel încât să nu ducă la în confort și repulsie
 Precizia și punctualitatea sunt atitudini care se învață prin educație
 Toleranță față de comportamente care se abat de la norme și susținerea ideilor inovatoare
 Motivare prin realizare de sine stimă și sentimentul de aparență la grup

Orientarea pe termen lung ( OTL) reflecte măsura în care o societate acceptă sau nu dedicarea
pe termen lung orientarea către tradiție și valori de gândire. OTL ridicate semnifică orientarea
către valorile pe termen lung respectul pentru tradiție și o puternică ice că a muncii unde
recompensare pe termen lung este considerată ca fiind rezultatul muncii de zi cu zi. În culturile
cu o OTL redusă schimbările pot fi făcute mult mai rapid.
 OTL ridicată
 Orientarea către tradiție și valori de gândire
 Orientarea valorilor organizaționale spre etică muncii loialitate și corectitudine
 Recompensare prin creșterea prestigiului ca urmare a recunoașterii efortului depus în timp

OTL scăzută

 Pragmatism și orientare spre valuri vizând perfomanță și excelență

 Orientarea spre etică datorită efectelor ce pot fi obținute pe planul performanțelor și a
prestigiului
 Sisteme transparente și măsurabile de recompensare în funcție de performanțele concrete

Caracteristicile culturii naționale căreia îi aparțin indivizii unei organizații își pun amprenta
asupra culturii acelii organizației
Într-o anumite măsuri cu tura unei organizații este asemănătoare cu cea a unei societăți oferind
o imagine a modului în care:
 Reflecte regulile nescrise privind interacțiunea membrii unei organizații își pot exprima ideile în
mod liber
 Mie îmi brii unei organizații trebuie să acționeze după reguli și norme stricte privind modul în
care acționează
 Există și este aplicat un sistem de evaluare a impactului acțiunilor individuale asupra rezultatelor
organizaționale
 Prin cultură organizației se pune accentul pe exercitarea puterii sau pe un comportament
organizațional democrațic

Cultura labila sau slabă- o slabe acceptare a comportamentelor așteptate sau un set neclar de
norme comportamentale
Cultură puternică este atunci când toți membrii organizației agreează și își asumă un sat specific
de comportamente dezirabile

Factorii de influență în formarea și evoluția culturii organizaționale

Mărimea organizației care face ca în organizațiile mici cultură să fie axată pe personalitățile mai
importante cu tură de club iar în organizațiile mari spre o cultură de roluri specifică organizațiilor
birocratice.
Gradul de integrare a activității atunci când obții vitezele sunt succesivi și interdependente sau
când pot fi divizate în grupuri autonome de activități cultura organizațională țin devine de cip
birocratică
Caracteristicile mediului și gradul de adaptare la mediu un mediu stabil previzibil favorizează
rutină organizațională și birocratizarea
Istoria organizației personalitatea fondatorului reputația acestuia evenimentele importante prin
care a trecut organizația marchează trăsăturile culturii organizaționale orice schimbare fiind
dificil de întreprins
Managerii și în special managerii superiori influențează cu tura organizației prin personalitatea și
carismă lor
Situației economico financiare a organizației resursele de care dispune și cele la care are acces
influențează cultura organizațională

Elementele culturii organizaționale

Cultura organizațională poate fi analizate la două niveluri de suprafață și de adâncime
Nivel la suprafață elemente observabile vizibile modul de a se îmbrăca simboluri fizice
întâmplări sloganuri eroi ceremoniei
Nivel de adâncime elemente observabile în mod direct valori norme comportamentale
întâmplări limbaj simboluri
Valori și norme. Valorile constituie elementul esențial al culturii organizaționale datorită acestui
fapt cultura mai poate fi definită și ca un sistem de valori cheie de concepții modalități de
înțelegere și norme stabilite pentru membrii unei organizații datorită caracterului complex
sistemul de valori își pune amprenta asupra concepției de ansamblu privind cultura unii
organizații.
Valorile sunt definite ca fiind concepții sau maniere de interpretare a cea ce este bine adevărat
sau de dorit pentru o organizație ca urmare a valorilor promovate de managerii și a somație mai
mult sau mai puțin de către angajați pot fi rally a face două dimensiuni una preferată dezirabile
și una nedorita.
Normele sunt reguli de conduită prin care se descriu ce ar trebui făcut in diferite situații
organizaționale. Din punct de vedere al Constanței aplicării zilnice oamenii tind să fie mai
sensibil la norme decât la valori valorile sunt principii mai generale și adesea este nevoie ca
acestea să fie interpretate pentru alea a pleca la situații specifice in timp ce normele sunt
instrumente clare care ghidează interacțiunea organiza nulla valorile servesc la alegerea
modelelor alternative de acțiune valorile și normele sunt promovate prin formare profesională
și prin orientare concreta.

Întâmplările
Unele organizații fac apel la evenimente care a avut loc în trecut și care au semnificații
importante asupra valorilor ce definesc cultură organizațională.
Aceste fapte întâmplări sunt transformate în adevărate mituri și sunt povestite fiecărui nou
angajat. Orice să arate gel la Ford află încă din prima zi cum a distrus efort prima mașină pe care
a realizat o pentru că una dintre porți ieri nu se închide etanș de fapt mesajul transmis noului
angajat este acela că nimic nu iese pe poarta fabricii dacă nu este perfect.
Simbolurile sunt obiecte reprezentări grafice ori cromatice evenimente cu o anumită
semnificație pentru firme prin care se încearcă transmiterea unui mesaj sau crearea unei
atitudini simbolurile pat sugera puterea firmei calitatea produselor tradiția climat organizațional
unele organizații folosesc piese de arte sau o misiune pentru a simboliza valorile importante.
Eroi adesea firmele își aleg personalități importante ale căror trăsături de caracter corespund
celor mai puternice atribuție ale culturii organizaționale eroii servind ca modele pentru salariați.
Jerry Google eroi sunt persoane reale fondatorii firmei sau alte personalități importante au cere
ori eroii au un caracter mitic.
Sloganurile pentru definirea pentru a forma cât mai simplă a culturii organizaționale și pentru
comunicarea a către proprii salariați clienți sau alți parteneri de afaceri se folosesc fraze care
exprimă în mod sucind valorile cheie ale organizației adesea ele își elaborează un imn propriu pe
care sau reacții încântă cu ocazie unor ceremonii.
Ceremoniile la care participă salariații membrii lor de familie precum și principalii parteneri de
afaceri sau membrii comunității sunt organizație cu ocazia unor evenimente speciale pentru
promovarea valorilor cheie ale culturii manageriale. Astea de ceremonii se organizează la
anumite perioade de timp sau cu prilejul acordării unor premii salariaților proprii pentru
rezultate merituoase sau pentru un comportament etic deosebit. La astfel de ceremonii nelipsite
sunt imnurile companiilor.