Disciplina: Bazele statisticii

Profesor: conf. univ., dr., Natalia Gaşiţoi

Recapitulare

1. Se aleg la ı̂ntâmplare 5 contracte din cele 64 de contracte ı̂ncheiate ı̂n luna precedentă.
Sunt posibile:

2 5 cazuri 2 320 cazuri 2 624512 cazuri 2 7624512 cazuri

2. Într-o partidă din 150 de piese, 10% sunt rebut. La ı̂ntâmplare se iau 3 piese. Care este
probabilitatea că 2 piese vor fi standard şi 1 rebut?

2 0.246 2 0.081 2 0.300 2 0.352

3. Un studiu arată că din 10 contracte ı̂cheiate de o bancă, 2 sunt neperformante. Într-
o zi banca a ı̂ncheiat 6 contracte. Care este probabilitatea ca exact 5 contracte să fie
performante?

2 0.001536 2 0.065536 2 0.393216 2 0.833333

4. Durata de funcţionare a unei instalaţii este distribuită aproximativ normal cu o medie

de 12000 de ore şi o abatere medie standard egală cu 140 de ore. Probabilitatea ca o
instalaţie de aşa tip, luată la ı̂ntâmplare, va funcţiona peste 12500 de ore este:

2 0.000178 2 0.215678 2 0.984222 2 0.999822

5. Durata de funcţionare a unei instalaţii este distribuită aproximativ normal cu o medie

de 12000 de ore şi o abatere medie standard egală cu 140 de ore. Probabilitatea ca o
instalaţie de aşa tip, luată la ı̂ntâmplare, va funcţiona ı̂ntre 11500 de ore şi 12200 de ore
este:

2 0.761148 2 0.999822 2 0.923463 2 0.872857

6. Durata de funcţionare a unei instalaţii este distribuită aproximativ normal cu o medie

de 12000 de ore şi o abatere medie standard egală cu 140 de ore. Probabilitatea ca o
instalaţie de aşa tip, luată la ı̂ntâmplare, va funcţiona până la 12100 ore este:

2 0.761148 2 0.999822 2 0.923463 2 0.872857

7. Dacă variabila aleatoare X ia valori distribuite normal ı̂n jurul unei medii egale cu 16 si
cu o varianţă egală cu 25, atunci probabilitatea ca X să ia valori peste 20 este:

2 0.211855 2 0.436441 2 0.788145 2 0.563559

8. Se presupune că ı̂nălţimile studenţilor dintr-o universitate este o variabilă aleatoare dis-
tribuită normal cu o medie de 1.65 m şi abatere standard de 0.1 m. Înălţimea peste care
se regăsesc 45% din studenţi este:

1
Disciplina: Bazele statisticii
Profesor: conf. univ., dr., Natalia Gaşiţoi

2 1.705 2 1.650 2 1.663 2 1.569

9. Presupunem că pentru o populaţie statistică se cunoaşte că abaterea standard pentru o
caracteristică X este 4. În baza unui eşantion de volum 100 se determină un interval de
ı̂ncredere pentru medie. Prin metode care ı̂n 90% de cazuri dau rezultate corecte se poate
afirma că marja de eroare este:

2 0.784 2 0.660 2 0.512 2 0.328

10. Pentru estimarea proporţiei vizitatorilor unui mall care devin cumpărători s-a extras un
eşantion de 400 de persoane şi s-a constatat că 60% din ei au făcut cumpărături. În
75% de cazuri se poate afirma că marja de eroare pentru intervalul de ı̂ncredere pentru
proporţia vizitatorilor-cumpărători este:

2 4.04% 2 2.82% 2 3.08% 2 4.12%

11. Într-un sondaj aleator simplu s-a extras un eşantion de 10 unităţi şi s-a ı̂nregistrat carac-
teristica statistică X distribuită normal:

35, 47, 28, 55, 16, 38, 30, 51, 12, 19.

Cunoscând că abaterea standard este 4, cu o probabilitate de 0.93, intervalul de ı̂ncredere

pentru parametrul medie este:

2 [30.811; 35.389] 2 [30.621; 35.579]

2 [31.013; 35.187] 2 [30.512; 35.615]

12. Abaterea standard pentru o caracteristică statistică X este 15. Se extrage un eşantion
din populaţia generală şi se doreşte ca corespunzător nivelului de ı̂ncredere de 90%, marja
de eroare pentru determinarea mediei să fie egală cu 2. Volumul eşantionului trebuie să
fie egal cu:

2 134 2 144 2 154 2 164

13. Într-un sondaj aleator simplu s-a extras un eşantion de 16 unităţi şi s-a ı̂nregistrat o
valoare medie a caracteristicii egală cu 1 şi abaterea standard de selecţie egală cu 0.09.
Corespunzător unui nivel de ı̂ncredere de 90%, intervalul de ı̂ncredere pentru medie este:

2 [0.96; 1.04] 2 [0.85; 1.15]

2 [0.91; 1.09] 2 [0.88; 1.12]

14. O firmă a lansat o campanie promoţională cu ajutorul mijloacelor mass-media şi doreşte
să studieze impactul acesteia asupra vânzărilor obţinute. În acest sens s-au ı̂nregistrat
aleator vânzările ı̂n 30 de zile după campanie, obţinându-se o medie de selecţie de 82.5
unităţi convenţionale şi o varianţă de selecţie modificată s2 = 8.15. Să se determine
un interval de ı̂ncredere pentru varianţa vânzărilor zilnice, corespunzător unui nivel de
ı̂ncredere de 90%.

2
Disciplina: Bazele statisticii
Profesor: conf. univ., dr., Natalia Gaşiţoi

2 [6.543; 12.578] 2 [5.553; 13.346]

2 [5.006; 12, 897] 2 [5.896; 13.561]

15. S-a stabilit că masa medie a unei pastile cu acţiune toxică puternică trebuie să fie egală cu
0.50 mg. Un control selectiv a 121 de pastile dintr-o partidă de pastile a constatat că masa
medie a unei pastile din această partidă este x = 0.53 mg. Se cere, corespunzător nivelului
de semnificaţie α = 0.01 să se testeze ipoteza nulă H0 : µ = 0.50 versus ipoteza alternativă
Ha : µ > 0.50. În baza multiplelor investigaţii anterioare de cântărire a pastilelor produse
de uzina farmacologică s-a stabilit că abaterea standard a maselor este σ = 0.11. Statistica
testului este:

2 2.75 2 3.00 2 3.15 2 3.21

16. S-a stabilit că masa medie a unei pastile cu acţiune toxică puternică trebuie să fie egală cu
0.50 mg. Un control selectiv a 121 de pastile dintr-o partidă de pastile a constatat că masa
medie a unei pastile din această partidă este x = 0.53 mg. Se cere, corespunzător nivelului
de semnificaţie α = 0.01 să se testeze ipoteza nulă H0 : µ = 0.50 versus ipoteza alternativă
Ha : µ > 0.50. În baza multiplelor investigaţii anterioare de cântărire a pastilelor produse
de uzina farmacologică s-a stabilit că abaterea standard a maselor este σ = 0.11. Valoarea
critică pentru acest caz este:

2 2.21 2 2.33 2 3.15 2 3.41

17. S-a stabilit că masa medie a unei pastile cu acţiune toxică puternică trebuie să fie egală cu
0.50 mg. Un control selectiv a 121 de pastile dintr-o partidă de pastile a constatat că masa
medie a unei pastile din această partidă este x = 0.53 mg. Se cere, corespunzător nivelului
de semnificaţie α = 0.01 să se testeze ipoteza nulă H0 : µ = 0.50 versus ipoteza alternativă
Ha : µ > 0.50. În baza multiplelor investigaţii anterioare de cântărire a pastilelor produse
de uzina farmacologică s-a stabilit că abaterea standard a maselor este σ = 0.11. Avem
temei să:

2 acceptăm ipoteza nulă 2 respingem ipoteza nulă

2 acceptăm ipoteza alternativă 2 respingem ipoteza alternativă

18. În baza unui eşantion de volum n1 = 50 s-a determinat diametrul mediu x1 = 20.1 mm a
diametrelor pieselor produse de primul automat. În baza unui eşantion de volum n2 = 50
s-a calculat diametrul mediu x2 = 19.8 mm a diametrelor pieselor produse de al doilea
automat. Sunt cunoscute varianţele generale: σ12 = 1.75 şi σ22 = 1.375. Corespunzător
riscului α = 10% să se verifice ipoteza nulă H0 : µ1 = µ2 versus ipoteza alternativă
Ha : µ1 > µ2 . Avem temei să:

2 acceptăm ipoteza nulă 2 respingem ipoteza nulă

2 acceptăm ipoteza alternativă 2 respingem ipoteza alternativă

3
Disciplina: Bazele statisticii
Profesor: conf. univ., dr., Natalia Gaşiţoi

19. Din două populaţii generale distribuite normal s-au extras două eşantioane independente
de volume n1 = 15 şi n2 = 18 pentru care s-au calculat varianţele de selecţie s21 = 0.84 şi
s22 = 2.52. Corespunzător riscului α = 5% să se verifice ipoteza nulă H0 : σ12 = σ22 versus
ipoteza alternativă Ha : σ12 6= σ22 . Avem temei să:

2 acceptăm ipoteza nulă 2 respingem ipoteza nulă

2 acceptăm ipoteza alternativă 2 respingem ipoteza alternativă

20. Din două populaţii generale distribuite normal s-au extras eşantioanele de volum n1 = 15
şi n2 = 12. S-au determinat mediile de selecţie x1 = 142.3 şi x2 = 145.3 şi varianţele
modificate s21 = 2.7 şi s22 = 3.2. Presupunând că abaterile standard ale acestor populaţii
sunt egale, corespunzător riscului α = 5% să se verifice ipoteza nulă H0 : µ1 = µ2 versus
ipoteza alternativă Ha : µ1 6= µ2 . Avem temei să:

2 acceptăm ipoteza nulă 2 respingem ipoteza nulă

2 acceptăm ipoteza alternativă 2 respingem ipoteza alternativă