Seminar 7

TESTAREA IPOTEZELOR STATISTICE

APLICATII REZOLVATE

Aplicația 1. Conducerea Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor din București
dorește să fluidizeze servirea persoanelor care solicită un anumit serviciu. Din analize anterioare se cunoaște
că timpul de servire a este normal distribuit, de medie 130 de minute și abatere standard 15 minute. Conform
informațiilor actualizate, conducerea instituției se îndoiește de faptul că timpul mediu de servire a unei
persoane este de 130 minute. Pentru a studia această problemă, se înregistrează timpii de servire pentru un
eșantion aleator de 100 de persoane. Timpul mediu obținut în eșantion este 120 minute. Poate conducerea
instituției să concluzioneze, pentru o probabilitate de 95%, că timpul mediu este diferit de 130 minute?
Rezolvare:
Ipotezele testate sunt:
H 0 :  = 130
H1 :   130
Trebuie, așadar, să răspundem la întrebarea: “Este media de 120 minute suficient de diferită de valoarea 130,
pentru a ne permite să concluzionăm că media populației nu este egală cu 130 minute?”
Vom putea să respingem ipoteza nulă dacă media eșantionului este suficient de diferită, relativ la valoarea
130. Dar, interpretările nu sunt evidente. Dacă în eșantion obțineam media 1300 sau 13 atunci diferențele erau
clare. De asemenea, dacă media eșantionului era 130,5 atunci egalitatea era și ea evidentă.
Fiind vorba de un eșantion de volum mare, distribuția de eșantionare a mediei x este normală, cu media  și
abaterea standard s / n și vom utiliza testul z:
x − 130 x − 130 120 − 130
z= = = = −6,67 .
15 / 100 1,5 1,5
Regiunea critică, de respingere a ipotezei nule, pentru testul bilateral este: z  − z 2 sau z  z 2 .
Valoarea critică a testului z / 2 = z0.025 = 1.96
Întrucât z = −6,67  −1.96 = z0.025 , rezultă că sunt suficiente dovezi pentru a respinge ipoteza nulă H0 și a
accepta ipoteza alternativă, aceea că timpul mediu de servire a unei persoane este diferit de 130 minute.

Aplicația 2. În scopul creșterii producției, o fermă pomicolă aplică un nou fertilizator, în cinci dintre livezile
de cireși ale fermei, livezi ce au aceeași suprafață. Producția înregistrată după aplicarea fertilizatorului este:
2,60; 3,32; 1,80; 3,43; 2,00 (mii kg.). Știind că producția medie la nivelul celor 5 livezi în anul anterior a fost
de 2,01 mii kg, sunt suficiente dovezi pentru a concluziona că recolta medie obținută după aplicarea
fertilizatorului este semnificativ mai mare față de producția anului anterior, pentru un nivel de încredere de
5%?

Rezolvare:
Producția medie obținută după aplicarea fertilizatorului este x = 2,63 mii kg., cu dispersia:
 (x )
2
−x 2,203
s 2
= i
== 0,5507 și abaterea standard: s x = s x2 = 0,74 mii kg.
n −1
x
4
Ipotezele testate sunt:
H0: μ = 2,01
H1: μ > 2,01 (test unilateral dreapta).

Testul utilizat, în ipoteza distribuției normale a populației din care a fost extras eșantionul în raport cu
x− x− 2,63 − 2,01
producția, este t = = = = 1,874 . Valoarea critică a testului pentru un nivel de
sx sx n 0,74 / 5
semnificație de 5% și un 4 grade de libertate este 2,132. Regiunea critică este dată de t>tα,n-1.
Cum t=1,874< t0,05;4=2,132, nu putem concluziona că producția obținută după aplicarea fertilizatorului este
semnificativ mai mare decât producția anului anterior de 2,01 mii kg.

Aplicația 3. Un târg de prezentare a echipamentelor agricole este considerat de succes dacă cel puțin 12%
dintre vizitatori încheie un contract de achiziție a unui echipament. A fost selectat un eșantion de 400 de
vizitatori ai târgului internațional de produse și echipamente în domeniul agriculturii INDAGRA, ediția 2016
și s-a constatat că 56 dintre aceștia au încheiat un contract pentru achiziția unui echipament agricol. Pentru o
probabilitate de 99% poate fi considerată ediția 2016 a târgului INDAGRA un succes?
Răspuns:
Ipotezele sunt:
H 0 : p = 0,12
H1 : p  0,12 (test unilateral dreapta).
f − 0,12 0,14 − 0,12 0,02
Testul statistic este: z = = = = 1,15 .
f (1 − f ) / n 0,14  0,86 / 400 0,017
Cum z = z 0.01 = 2,33 și z  z , rezultă că nu ne aflăm în regiunea critică (Rc), nu avem suficiente dovezi să
respingem ipoteza nulă, deci procentul nu este mai mare de 12%.

TESTAREA IPOTEZELOR STATISTICE

PROBLEME PROPUSE
1. O firmă doreşte să se aprovizioneze cu un tip de componente electronice de la un producător care afirmă că acestea
au o durată de viaţă de 100 de ore. Managerul firmei crede, însă, că în realitate durata de viaţă este mai mică şi, pentru
a verifica această ipoteză se organizează o cercetare pe un eşantion selectat aleator, de 36 de componente pentru care se
înregistrează durata de viaţă. În urma prelucrării datelor reiese că în medie, o astfel de componentă funcţionează 96 de
ore, cu o deviaţie standard de 8 ore. Dacă se ştie că durata de viaţă este o variabilă normal distribuită, există suficiente
dovezi pentru a afirma că managerul firmei are dreptate? (nivelul de semnificaţie este de 1%).

2. Un analist financiar presupune că valoarea medie a facturilor emise de firma la care lucrează este de peste 10 mii
lei/factură. Pentru a verifica această ipoteză, el selectează aleator 48 de facturi emise în ultima lună şi înregistrează
valorile acestora. În urma prelucrării datelor, se obţine:  xi = 490 ;  xi2 = 5165 , unde xi este valoarea facturii i. Are
analistul dreptate? (nivelul de încredere este de 98%).

3. Un consilier local pretinde că pompierii ajung la locul unui incendiu într-un timp mediu de 12 minute, însă un reporter
suspectează că în realitate timpul de răspuns al pompierilor ar fi mai mare. Pentru examinarea acestei ipoteze, este aplicat
un test pe un eşantion de 16 de situaţii de urgenţă, ce reclamau intervenţia pompierilor, înregistrându-se timpii de răspuns
(de reacţie). La ce concluzie se ajunge dacă, pe baza datelor din eşantion, a reieşit că timpul mediu de răspuns al
pompierilor este de 13,1 minute, cu o dispersie de 36? (nivel de semnificaţie de 2%).

4. Un reprezentant al Camerei de Comerţ locale pretinde că nivelul mediu al preţurilor de vânzare al caselor din acea
zonă este de 90 mii $. Pentru a verifica această afirmaţie, un agent imobiliar înregistrează preţul de vânzare practicat în
cazul a opt tranzacţii imobiliare recent efectuate (mii $): 75; 102; 80; 85; 79; 98; 62.
a) Există dovezi în sprijinul acceptării afirmaţiei reprezentantului Camerei de Comerţ pentru un nivel de semnificaţie de
5%? Dar pentru un nivel de semnificaţie de 10%?
b) Estimati, pentru o probabilitate de 95%, pretul mediu al caselor din zona respectiva.

5. În urma tratamentelor clasice aplicate pacienţilor operaţi chirurgical în vederea recuperării lor, se ştie că aceştia petrec
în medie 2 ore în salonul de recuperare. Un medic susţine, însă, că aplicarea unui nou tratament va conduce la micşorarea
timpului de recuperare. Pentru a verifica această ipoteză, este efectuat un studiu pe 17 pacienţi operaţi chirurgical, pentru
care se măsoară timpul petrecut în salonul de recuperare, în urma aplicării noului tratament postoperator (xi). S-au obţinut
x  (x )
2
următoarele rezultate: i = 35,7 ; i −x = 0,096 .
Există suficiente dovezi pentru a susţine afirmaţia medicului, la un nivel de încredere de 90%?
6. Un articol dintr-o revistă susţine că adolescenţii se uită în medie 2 ore pe zi la televizor. Un sociolog crede însă că
cifra reală este mai mare şi intervievează 18 adolscenţi, înregistrând răspunsul la întrebarea: „Câte ore priviţi în medie
pe zi la televizor?” S-au obţinut rezultatele: 
xi = 50,4 ; 
xi2 = 163,8 . Cine are dreptate, la un nivel de semnificaţie
de 1%?

7. O companie producătoare de avioane trebuie să se aprovizioneze cu foi (folii) de aluminiu de 0,05 inch grosime.
Foliile mai subţiri nu au duritatea necesară, iar cele mai groase de 0,05 inch au o greutate prea mare. O firmă producătoare
de folii de aluminiu susţine că foliile fabricate de el întrunesc condiţia de grosime cerută. Pentru a verifica această
ipoteză, compania de avioane face un studiu pe 100 de folii de aluminiu selectate aleator şi găseşte o grosime medie de
0,048 inch, cu o deviaţie standard a grosimii de 0,01 inch. Ar trebui compania de avioane să se aprovizioneze cu folii de
aluminiu de la acel producător? (nivel de semnificaţie de 5%).

8. Un producător susţine că un nou tip de aparat de aer condiţionat consumă doar 6,5 KW pe zi. Reprezentantul unei
agenţii de consum crede că valoarea reală a consumului zilnic este mai mare şi efectuează un studiu pe un eşantion de
50 de aparate. Dacă pe baza datelor din eşantion a reieşit că un aparat de aer condiţionat consumă în medie 7 KW pe zi,
cu o deviaţie standard de 1,4 KW, există suficiente dovezi că ar trebui să respingem afirmaţia producătorului pentru un
nivel de semnificaţie de 5%? Dar de 1%?

9. O companie farmaceutică susţine că un medicament va produce efectul dorit după un timp mediu de 58,4
minute. Un cercetător efectuează un test de verificare a acestei ipoteze, pe un eşantion de 250 de pacienţi cărora li s-a
administrat medicamentul respectiv şi înregistrează timpul după care el şi-a făcut efectul. Se cunosc rezultatele
x  (x )
2
preliminare: i = 14875 ; i −x = 17155 . Există suficiente dovezi pentru respingerea ipotezei companiei
farmaceutice pentru un nivel de semnificaţie de 10%? Dar de 2%?

10. Patronul unei firme de prestări servicii doreşte să fluidizeze servirea clienţilor şi, până în prezent, el
presupunea că timpul de servire a clienţilor este normal distribuit, de medie 130 de minute şi abatere medie pătratică 15
minute. El este de acord cu abaterea medie pătratică, dar se îndoieşte de faptul că durata medie de servire a unui client
este 130 minute. Pentru a studia această problemă, înregistrează timpii de servire pentru 100 de clienţi. Timpul mediu
obţinut în eşantion este 120 minute. Poate patronul să concluzioneze, la o probabilitate de 99%, că timpul mediu este
diferit de 130 minute.

11. Într-o cercetare prin sondaj aleator privitoare la transportul în comun, au fost selectate 100 de persoane pentru care
s-a calculat valoarea medie a biletelor cumpărate într-o lună pentru transport în comun urban de 110 u.m, cu o abatere
medie pătratică de 60 u.m.
a) Testaţi ipoteza nulă, aceea conform căreia valoarea medie a biletelor cumpărate într-o lună, în colectivitatea generală,
este  =  0 = 100 u.m, cu ipoteza alternativă    0 = 100 u.m, utilizând un nivel de încredere 1- = 0,95
(probabilitatea (1-)100 = 95%).
b) Testaţi ipoteza nulă  =  0 = 100 u.m, cu ipoteza alternativă    0 = 100 u.m, cu aceeaşi probabilitate. Interpretaţi
rezultatele.

12. Un analist financiar presupune că valoarea facturilor emise de firma la care lucrează este, în medie, mai mare 10 mii
lei/factură. Pentru a susţine această ipoteză, el selectează aleator 58 de facturi emise în ultima lună, pentru care
înregistrează valorile (mii lei), prelucrează datele si obtine:
Mean 11,15517
Standard Error 0,384832
Median 10
Mode 9
Standard Deviation 2,930791
Sample Variance 8,589534
Kurtosis -0,39551
Skewness 0,803254
Range 11
Minimum 7
Maximum 18
Sum 647
Count 58
Confidence Level(95,0%) 0,770612
Să se testeze ipoteza analistului pentru o probabilitate de garantare a rezultatelor de 99%.
Sa se estimeze nivelul mediu al facturilor emise de firma.

13. Un producător de imprimante pentru calculatoare personale doreşte să estimeze media numărului de caractere tipărite
până când se consumă cerneala. Costul crescut al unei astfel de anchete impune utilizarea unui eşantion de volum redus.
Presupunem că au fost testate n = 15 imprimante şi s-au calculat: x = 1,13 milioane caractere, sx = 0,27 milioane
caractere. În ipoteza distribuţiei normale a numărului de caractere în colectivitatea generală:
a) Să se determine, pentru o probabilitate de 90%, intervalul de încredere pentru numărul mediu de caractere.
b) Să se testeze ipoteza nulă  = 1,00 milioane, cu ipoteza alternativă   1,00 milioane caractere, utilizând o
probabilitate de 90%.

14. Valoarea medie a unei locuinţe aflate în imediata apropiere a unui colegiu este de 58950 unitati monetare. Se
presupune ca valoarea locuinţelor creşte cu cât ele sunt situate mai aproape de acest colegiu. Pentru a testa această
ipoteză, au fost selectate aleatoriu 12 locuinţe din zona colegiului; în urma evaluării acestora, a rezultat o valoare medie
de 62 460 unităţi monetare, cu o abatere medie patratică de 5200 unităţi monetare. Testaţi această ipoteză, pentru un
nivel de semnificaţie de 5%, stiind ca pretul locuintelor urmeaza o distributie normala.