Firma Boromir ca sistem adaptiv complex –

Apariție și dezvoltare

Tot ceea ce ne înconjoară poate fi considerat un sistem adaptiv complex, de

la resursa umană a unei companii, până la organizația în sine și felul cum
interacționează cu mediul în care își desfășoară activitatea. Orice agent exterior ce
afectează mediul firmei lasă indirect urme în deciziile luate de către întreprindere.
Nu doar organizațiile cu același profil afectează activitatea prin soluționarea unor
anumite decizii, ci și entitățile naturale, precum calamitățile, sau întâmplări
neprevăzute, traficul/atacuri teroriste. Din cauza abundenței de fenomene ce nu
pot fi prezise este greu să oferim o definiție universal valabilă pentru sistemul
adaptiv complex.
Kevin Dooley consideră faptul că un sistem adaptiv complex se recunoaște
dacă se îndeplinesc trei principii. Primul dintre ele afirmă că emergența oferă
ordinea și controlul în sistem. Cel de-a doilea principiu ne atenționează că istoria
evenimentelor este ireversibilă, fapt ce reiese din permanenta schimbare a mediului.
Ultimul principiu se referă la incertitudinea viitorului, dacă nu putem să prezicem
un eveniment la moment dat, este imposibil să cuantificăm o serie de evenimente
ce afectează un singur domeniu, perimetru de activitate din economia unei țări.7
Un sistem adaptiv complex este alcătuit din mai multe subsisteme ce sunt
conectate între ele, conlucrează, co-evoluează, se adaptează și se autoorganizează
în mediul din care fac parte, formând un sistem independent.
Întreprinderea fiind un sistem adaptiv complex conține anumite proprietăți
ce contribuie la structura funcțională și organizațională a firmei, precum și la
crearea unor procese și mecanisme de autoreglare și reglare. Printre cele mai
importante proprietăți se regăsesc următoarele:
Emergența: Fiecare întreprindere conține un număr de agenți, aceștia
interacționează aleatoriu, fără ca acțiunile acestor agenți să fie planificate sau
controlate. Din acțiunile fiecărui agent și modul cum aceștia interacționează în
sistemul din care fac parte rezultă comportamentul organizației.

7 Emil Scarlat, Nora Chiriță, Bazele ciberneticii economice, Ed. Economică, 2015.
106 Nora Chiriță, Ionuț Nica
Cibernetica firmei. Aplicații și studii de caz. (2019)

Co-evoluția: Orice întreprindere se încadrează într-un anumit domeniu de

activitate, iar acțiunile sale afectează mediul înconjurător sau părți ale mediului
din care fac parte. Odată ce se modifică mediul sau organizația acestea se
afectează reciproc. Însă, orice mediu ce se află într-o continuă schimbare, implică
un grad ridicat de adaptivitate al firmei.
Suboptimalitatea: Mediul din care face întreprinderea conține un anume
grad de concurență. Organizația trebuie doar să păstreze un grad mai ridicat de
eficiență în procesele sale față de competitorii săi, pentru a fi cea mai eficace din
mediul în care își desfășoară activitatea.
Varietatea necesară: Diversitatea în domeniul de activitate al unei
întreprinderi este cheia pentru ca un eventual risc care s-a produs în domeniul
respectiv să aibă un impact atenuat de către restul activităților susținute de
organizație. Se pot acapara o mulțime de activități în serviciile prestate de către
firmă pentru a oferi o stabilitate prin varietate.
Conectivitate: Felul în care comunică agenții dintr-o organizație și relațiile
pe care aceștia le conturează formează gradul de conectivitate. Acest lucru este
important pentru firmă, deoarece cu cât gradul de conectivitate este mai ridicat cu
atât mai repede se formează mecanisme de reglare cruciale pentru supraviețuire.
Autoorganizarea: Avantajul pentru un sistem adaptiv complex este acela că
nu are nevoie de comandă și control. Firma se află într-un continuu proces de
reorganizare pentru a găsi la un moment dat cel mai bun raport cu mediul din care
face parte. Acesta se păstrează doar pentru o perioadă scurtă de timp, deoarece
mediul înconjurător se află într-o continuă schimbare. Sistemul apelează la
emergență și feedback pentru a-și păstra proprietatea de a se autoorganiza.
Funcționarea la limita haosului: Această proprietate este complementară cu
autoorganizarea, deoarece fiecare sistem ce este în stare să se autoorganizeze
funcționează la limita haosului, departe de echilibru. Acestă proprietate ajută la
dezvoltarea varietății și creativității conducând la noi oportunități în mediul din
care face parte sistemul.
Firma Boromir se încadrează în categoria sistemelor adaptive complexe,
deoarece organizația este o entitate de sine stătătoare ce interacționează atât cu
elemente ce aparțin mediului înconjurător, cât și cu mediul din care acestea fac
parte. În cadrul firmei se află un număr mare de oameni ce desfășoară o gamă
variată de activități. Astfel se formează un sistem variat de interdependențe ce are
ca scop principal eficiența.
Capitolul 6. Firma Boromir ca sistem adaptiv complex – Apariție și dezvoltare 107

Organizația este într-o continuă schimbare, acesta își modifică activitatea,

poziția pe piață, structura etc. cu un ritm și o intensitate diferite. Activitatea din
firmă are loc într-un mediu complex și are un comportament imprevizibil
deoarece este afectată de factori externi precum: consumatori, taxe, concurenți,
legi, acționari, condițiile din mediu etc.
Am observat că odată cu trecerea timpului firma a contribuit la dezvoltarea
mediului macroeconomic, piețelor, precum și la relațiile economice, deoarece a
avut o activitate din care a rezultat, crearea de locuri de muncă, cumpărarea de
materii prime și imobile ce au avut ca scop crearea și vânzarea produselor din
cadrul intern al firmei, plata taxelor etc.
Nu doar latura materială s-a dezvoltat în tot acest timp, odată cu acesta s-a
definit mult mai bine latura informațională a firmei, deoarece volumul de
informații căpătat din mediul înconjurător și zona de activitate în care firma își
desfășoară activitatea a crescut. Puterea în orice domeniu în care se dorește
performanță poartă numele de informație.

6.1. Întreprinderea și mediul înconjurător

Mediul înconjurător din cadrul organizației afectează activitățile firmei și se
identifică prin următoarele observații:
 Un grup de oameni efectuează un număr mare de activități, fiecare dintre
aceste grupuri fiind specializat pe activitatea pe care o desfășoară într-un mod
eficient. Astfel se creează un sistem variat de interdependențe ce acționează pe
baza unor reguli bine stabilite în conduita firmei.
Boromir are diferite departamente ce se regăsesc în organigrama firmei și
fiecare dintre aceste departamente deține un capital uman specializat în așa fel
încât organizația nu creează relații doar prin departamente, ci și prin relațiile pe
care și le fac angajații. Toate aceste lucruri duc la o simbioză a activităților și
creează o sinergie pentru rezultatele obținute.
 În cadrul întreprinderii suntem într-o permanentă schimbare de activitate,
dimensiune, structură, poziție pe piață cu un ritm și intensitate de la caz la caz
într-un mediu extern ce este complex și greu de prevăzut pentru acțiunile pe care
le desfășoară întreprinderea, fiind influențată de acționari, concurenți, parteneri,
taxe, legi, consumatori etc.
Cum s-a putut observa și în descrierea pe scurt a firmei, de-a lungul anilor,
aceasta nu și-a schimbat doar structura, poziția pe piață și dimensiunea, dar ritmul
108 Nora Chiriță, Ionuț Nica
Cibernetica firmei. Aplicații și studii de caz. (2019)

în care acesta a apelat la schimbările prezentate au fost influențate de mediul de la

acel moment. Spre exemplu criza nu a avut un impact pronunțat în cadrul
organizației sau a domeniului de activitate, deoarece indiferent de posibilitățile
materiale ale consumatorilor, aceștia vor cheltui o parte din venituri pe alimentele
strict necesare supraviețuirii.
 Strategia de diversificare a bunurilor și serviciilor oferite de organizație
este asigurată prin dezvoltarea sau înființarea compartimentelor din care rezultă
noi activități cu procese de producție specifice pentru fiecare dintre acestea.
Activitățile din cadrul firmei sunt diversificate în funcție de condițiile de
piață de care se dispun la un anumit moment dat. Divizia de producție de dulciuri,
prăjituri și panificație poate să își procure materia primă din divizia de morărit în
cazul în care prețul la materia primă crește exponențial. Astfel firma va putea
menține prețurile pe piață, iar în urma vânzării de materii prime mai scump la alți
producători va obține o cotă de piață mai bună și își va îmbunătăți brandul.
 În funcție de rezultatele obținute și starea mediului în care firma își
desfășoară activitatea, sistemul are nevoie de un mecanism de reglare și control
pentru activitatea pe care o desfășoară.
Odată cu ciclurile economice ce se repetă la o perioadă de timp, cu cât firma
reușește să supraviețuiască pe o perioadă cât mai lungă de timp experimentând
diferite forme și influențe ale mediului economic local, internațional, dar și
mondial, cu atât organizația știe cum să acționeze în funcție de situație pentru că
aceasta s-a mai întâmplat în trecut, la o altă scală, dar având aceleași caracteristici
ca probleme în organizație.
 Activitățile întreprinderii pleacă de la cele mai mici entități ale acesteia,
factorul uman și relațiile umane. Aceste sisteme conlucrează pentru a eficientiza,
crea specializări, obține produse de cea mai bună calitate pentru ca sistemul
economic să nu iasă din starea de normalitate și să se creeze haos.
Odată cu relațiile cele mai mici stabilite în întreprindere, de la care pleacă
tot mecanismul sistemului economic integral (firma) s-au stabilit conexiuni din
care au rezultat idei noi ce au la bază aceleași ideologii și comportamente, ce
diferă însă prin felul de a fi al factorului uman. Astfel, din combinarea ideilor s-au
dezvoltat noi departamente ce ocupă o parte importantă din portofoliu și acoperă
un grad mare de risc în cazul unei crize majore ce se va crea la un moment dat.
 Fiecare organizație ce își desfășoară activitatea în domeniul privat
contribuie la susținerea mediului macroeconomic, relațiilor economice și sinergia
Capitolul 6. Firma Boromir ca sistem adaptiv complex – Apariție și dezvoltare 109

piețelor de desfacere pentru anumite bunuri și servicii din piață. Acestea folosesc
instrumente definitorii pentru a susține economia prin: achiziționarea de materii
prime, forță de muncă și capital, în schimb organizația plătește impozite și taxe.
În anul 2011 grupul Boromir, a fost lider de piață în domeniul de activitate,
al industriei de panificație și dulciuri având o cotă națională ce fluctua între 15-
20% pe lună, pe tot parcursul anului.
 Odată cu creșterea volumului de muncă, de informații și trecerea timpului
firma își crește gradul de organizare și își îmbunătățește/consolidează locul pe
piață în care își desfășoară activitatea.

În decursul timpului, de la înființarea întreprinderii până la expansiunea și

contopirea diferitelor firme, organizația și-a consolidat propriul brand și a crescut
numărul de angajați prin volumul de muncă creat. A obținut noi informații prin
simplul fapt ca s-a menținut pe piață tot timpul la un nivel înalt, chiar și atunci
când alte domenii de pe piață au fost afectate. Cu informațiile procesate și
înmagazinate în arhiva de succes a trecutului firmei, acesta a știut cum să
abordeze anumite situații ce s-au repetat la un interval de timp.
Un exemplu elocvent în care organizația a investit este un audit făcut de
către firma Ernst & Young pentru a vedea unde se situează pe piața internațională
și dacă se ridică la normele europene. În urma auditului, ce a decurs două
săptămâni la sediul central din Vâlcea, a rezultat și faptul că în privința unei crize
ce se preconizează, organizația nu va fi afectată crucial.
110 Nora Chiriță, Ionuț Nica
Cibernetica firmei. Aplicații și studii de caz. (2019)

6.2. Subsistemele cibernetice ale întreprinderii Boromir

Din cauza faptului că dimensiunea unei societăți are o influență mare asupra
repartiției sarcinilor și atribuțiilor, dar și în specializarea personalului și, totodată,
și din cauza faptului că natura activităților este extrem de diversificată este
imposibilă stabilirea unei structuri pe compartimente disponibile pentru toate
firmele.
Listarea unui număr suficient de mare de compartimente posibile într-o
firmă duc spre crearea unei direcții posibile care urmează să acopere majoritatea
situațiilor clare, ca următor pas având analiza pe rând a posibilelor variante ce ar
putea rezulta ținând cont de lipsa sau existența anumitor secțiuni ale organizației.
Va fi necesar să efectuăm o cercetare asupra activităților desfășurate în
general la nivelul unei firme și apoi să identificăm compartimentul sau
compartimentele, dar și subsistemul sau subsistemele ce sunt responsabile de
realizarea fiecăreia, asta în cazul în care vom defini subsistemele firmei după
scopurile și funcțiile pe care le îndeplinesc acestea.
Odată cu trecerea timpului s-a observat că o parte din activitate sau chiar
toată activitatea este orientată spre piață, existența și succesul unei firme fiind
sinonime cu obținerea de profit, încercându-se cuprinderea unei părți cât mai mari
din cererea pieței prin punerea la vânzare a propriilor bunuri și servicii, neținându-
se cont de domeniul de activitate sau de dimensiunea unei firme. Astfel, o firmă
trebuie să:
 încerce creșterea vânzărilor prin diverse reclame;
 facă o analiză a cererii care să marcheze factorii economici, psihologici,
economici, politici etc., care au o influență în ceea ce privește cantitatea
cerută de piață și care să dea explicații despre modul în care se desfășoară
această influență;
 adune informații despre cererea pieței prin parcurgerea unor studii de piață
sau pe baza comenzilor primite;
 descopere nivelul probabil al cererii viitoare și să plaseze comenzi celor
care fabrică serviciile și bunurile ce constituie domeniul de activitate al
firmei, toate acestea pe baza informațiilor obținute și a analizei finalizate;
 livreze produsele obținute către piața serviciilor și bunurilor.
Existența unei interfețe între piață și firmă și un compartiment special sau
un grup de indivizi care să aibă responsabilități asupra desfășurării cât mai bune a
acestora, sunt lucruri de care aceste activități au nevoie în permanență.
Capitolul 6. Firma Boromir ca sistem adaptiv complex – Apariție și dezvoltare 111

Se poate observa apariția unei considerații cât mai naturale în analiza

cibernetică a firmei, a unui subsistem al raporturilor cu piața care are ca scop
concentrarea tuturor resurselor financiare și materiale ale firmei în obținerea unei
satisfaceri cât mai complexe a cererii pe piață pentru bunurile și serviciile pe care
ni le oferă.
Este foarte clar că orice firmă, pentru a ne putea face să ne bucurăm de
bunurile și serviciile ei, trebuie să dispună de un compartiment special sau de un
grup de oameni care să fabrice bunurile și serviciile respective, sau să presteze
serviciile ce constituie domeniul de activitate al firmei. Un altfel de grup va putea
să ia decizii având la bază informațiile primite de către piață, dar și tehnologia și
inputurile pe care le obține firma, care constituie cantitatea și proporția optimă a
serviciilor și bunurilor ce sunt definite de programul de producție furnizat de
subsistemul raporturilor cu piața, ce vor urma a fi oferite spre vânzare.
Se definește cu certitudine dependența lor de un subsistem care să fie
capabil să ia deciziile privitoare la partea fizică a producției, cunoscut sub numele
de subsistem de producție sau subsistemul tehnologic al firmei.
Firmele dețin întotdeauna multiple posibilități de producție, fiind neapărată
nevoie de o analiză regulată a evoluției tehnologiei folosite în mod curent și
variantele de îmbunătățire sau de a trece la o altă tehnologie în scopul asigurării
folosirii unei tehnologii eficiente și, pe cât se poate, la nivelul celor mai eficiente
tehnologii care s-au făcut remarcate la firmele cu domeniul de activitate
asemănător.
Este nevoie de o asemenea activitate permanentă de informare cu privire la:
 posibilitățile de investiție;
 producția proprie;
 profitabilitatea cantităților de produse obținute pe urma tehnologiei
curente;
 costul factorilor de producție;
 nivelul prețurilor pe piața produselor firmei.
Toate acestea presupun existența unui subsistem care se dedică în mod
expres acestor activități, a unor instrumente corespunzătoare de analiză și a unui
grup de indivizi care urmăresc culegerea, interpretarea, transmiterea, analiza și
centralizarea informațiilor, recunoscut sub numele de subsistem preț-cost-
profitabilitate.
112 Nora Chiriță, Ionuț Nica
Cibernetica firmei. Aplicații și studii de caz. (2019)

Inputurile sunt necesare în cadrul unei firme, inputuri pe care le obține pe

piețele respective, tocmai pentru a-și putea desfășura activitatea. În această
direcție se pot vedea clar desfășurate activități de:
 obținere de fonduri folositoare pentru crearea cantităților de factori de
producție necesari desfășurării producției;
 studierea pieței factorilor de producție în scopul cunoașterii
disponibilului de factori și a prețului acestora;
 deținerea de informații cu referire la profitabilitatea factorilor de
producție utilizați către subsistemul preț-cost-profitabilitate;
 obținerea de factori de producție și de sincronizare a acestora în spațiu și
timp cu activitatea de producție.
Activitățile pot fi grupate în subsistemul asigurării cu factori de producție
împreună cu agenții în sarcina cărora se află efectuarea lor. Categoric
subsistemele trebuie să îndeplinească anumite condiții, precum următoarele:
 să se gestioneze resursele financiare pe parcursul întregii activități;
 să onoreze obligațiile firmei către acționari și stat;
 să se asigure resursele financiare necesare firmei în diferitele etape ale
activității;
 să asigure legătura strânsă a firmei cu piața financiară.
Pentru o desfășurare cât mai bună a activităților se folosește de cele mai
multe ori un personal specializat în această direcție care construiește în cât mai
multe firme un compartiment diferit și constituie subsistemul financiar, privit ca
un sistem cibernetic al firmei.
În final, se face următoarea afirmație: indiferent de dimensiunea firmei sau
de domeniul pe care aceasta îl dezvoltă, orice firmă trebuie să aibă neapărat
următoarele cinci subsisteme:
1. Subsistemul de raporturi cu piața bunurilor și serviciilor (SRBS);
2. Subsistemul de producție sau tehnologic (SP-T);
3. Subsistemul prețuri-cost-profitabilitate (SPCP);
4. Subsistemul asigurării cu factori de producție (SAFP);
5. Subsistemul financiar (SF).
Din prezentarea organigramei întreprinderii se observă o multitudine de
conexiuni între departamentele firmei, departamente individuale sau împreună cu
alte ramuri ale organizației alcătuiesc cele cinci subsisteme prezentate.
Capitolul 6. Firma Boromir ca sistem adaptiv complex – Apariție și dezvoltare 113

SRBS este alcătuit din departamentele firmei ce intră în supravegherea

directorului de vânzări și directorului general adjunct împreună cu departamentul
juridic. Departamentele ce sunt în atribuția directorului de vânzări sunt cele de
vânzări panificație, vânzări morărit, vânzări grup. Directorul general adjunct
coordonează trei departamente importante: marketing, produse de grup și
magazine specializate. Ultimele două departamente au la rândul lor o împărțire ce
distribuie atribuțiile pentru o mai ușoară coordonare și observare a activităților.
Un alt departament pe care trebuie să-l menționăm este cel juridic. El funcționează
independent și intervine doar în cazul unor plângeri, înaintate în instanță de către
clienții, cu privire la produsele cumpărate.
SP-T este alcătuit din departamentul de aprovizionare și cel de morărit.
Aceste două componente se asigură că tot timpul va exista materie primă cu care
departamentul de producție își va desfășura activitatea. Departamentul sistemelor
informatice este alcătuit dintr-o echipă de IT ce se ocupă cu înregistrarea datelor
întregii organizații pe propriile servere, ce dispun de echipamente hardware și
software avansate. De asemenea, se ocupă și de întreținerea și soluționarea
eventualelor probleme în cadrul sistemului ERP deținut de firmă.
SPCP este reprezentat de către departamentele de management integrat, cel
de control al calității și cele ce intră sub atenta observare a directorului executiv.
Acesta se ocupă de ramurile de transport, de întreținere și reparații a utilajelor, de
dezvoltare investiții și compartimentul de pază. Managementul integrat al firmei
coordonează cele două departamente din acest subsistem, iar în anumite cazuri
poate interveni și în alte subsisteme. Aceste departamente acționează în sinergie
pentru a obține un raport calitate-preț bun pentru clienți și cost-profitabilitate
maxim pentru organizație.
SPFP conține departamente ce intră în atribuția directorului stațiilor Peco,
cel de aprovizionare și cel de mediu. Directorul din acest subsistem se ocupă de
administrarea benzinăriilor, acestea fiind în număr de trei. Activitățile desfășurate
sunt atent supravegheate de departamentul ce se ocupă cu protecția mediului
pentru a fi sigur că nu se afectează natura, iar în urma unor controale să se aplice
amenzi ce pot fi evitate ușor printr-o conduită internă.
SF este format din departamentul de audit intern al firmei, cât și de depar-
tamentele ce intră în atribuțiile contabilului șef, adică serviciul de contabilitate,
serviciul financiar și casieria. Acest subsistem se ocupă de cash flow-urile
întreprinderii.
114 Nora Chiriță, Ionuț Nica
Cibernetica firmei. Aplicații și studii de caz. (2019)

Trebuie menționat faptul că din simbioza a două departamente ce se află în

subsisteme diferite se pot crea departamente noi precum cel logistic (transport și
departament stații Peco).
Toate activitățile pe care le are firma sunt raportate către directorului
general care împreună cu consilierul său încearcă să aducă idei noi în
întreprindere, ce sunt propuse și votate în consiliul executiv ce se întrunește o dată
la două luni. Toate aceste departamente sunt reprezentate în sistemul ERP, ce are
o structură piramidală, unde fiecare director își poate urmări activitățile doar din
departamentul său. Numai directorul general are acces la orice departament și
orice activitate raportată de acestea indiferent de circumstanțe.