Modelul lui Solow cu funcție de producție Cobb-Douglas cu progres

tehnic Harrod

Am stabilit că acumulările execită un efect de nivel asupra venitului, nu un

efect de creștere.
Pentru investigarea surselor creșterii economice, introducem progresul
tehnologic neutral în sens Harrod (acționează asupra muncii):

 1
Y (t )  K (t )( A(t ) L(t ))
• Modelul Solow presupune progresul tehnologic exogen.
• Presupunem că A, funcția de progres tehnologic, creşte cu o rată constantă:

A
g
A .
Se păstrează celelalte ipoteze ale modelului.
Ecuațiile modelului:
L(t ) = L(0)  e n t

A(t) = A(0)  e gt


K t   sY t   K t 
Capitalul per capita este acum:

K (t )
k (t ) 
A(t ) L(t ) , capitalul pe o unitate efectivă de muncă.

1
Dinamica modelului:

k (t) = sf (k(t)) – (n+g+) k(t)

1. Determinați ecuația de dinamică a modelului cu progres tehnologic.

k (t)=
K (t )

K (t )
A(t )  L(t ) A(t )  L(t )2

A(t ) L (t )  L(t )  A (t ) =
K (t ) K (t ) L (t ) K (t ) A (t )
   
A(t ) L(t ) A(t ) L(t ) L(t ) A(t )  L(t ) A(t )

k (t )  sY (t )  K (t )  nk (t )  gk (t )  s Y (t )  k (t )  nk (t )  gk (t ) 
A(t ) L(t ) A(t ) L(t )
k  sf (k )  (n  k   )k
Y (t )
f (k (t )) 
Cu A(t ) L(t ) venitul per capita.

2. Calculaţi punctele staționare:

k(t )  sf (k (t ))  (n  g   )k (t )  0
Pentru a determina punctele staţionare, dăm o formă analitică funcţiei de producţie:
considerăm funcția Cobb-Douglas:

Y  aK (t ) ( A(t ) L(t ))1

y (t )  ak (t )

2
sak (t )  (n  g   )k (t )  0
k (t )( sak (t ) 1  (n  g   ))  0
k1  0
1 /( 1)
n  g   
k 2  
 as 
3. Scrieţi investiţia brută şi investiţia de compensare şi reprezentaţi grafic:


Pentru
k (t )  k 2 investiția brută este egală cu investiția de compensare.

Figura: Investiția brută și investiția de compensare pentru modelul cu progres

tehnologic.

inv compensare (t )  (n  g   )k (t )
inv bruta (t )  s  a  k  (t )
4. Stabiliţi efectul ratei acumulăriui asupra nivelului venitului:
3
 Figura: Efectul creșterii ratei economiilor, asupra echilibrului.

 s  k 
 s  sf (k (t )

5. Stabiliţi efectele ratei acumulării asupra consumului:

c (n, g ,  )  f (k  (n, g ,  ))  (n  g   )k  (n, g ,  )
c (n, g ,  ) k 
 ( f (k )  (n  g   ))


s s

4
 k 
0
s
f (k  )  (n  g   )  s  c 
f (k  )  (n  g   )  s  c 
f (k  )  (n  g   )  s  c   ct

6.Arătați că rata de creștere echilibrată a venitului actual este egală cu rata de

creștere a capitalului actual, egale cu (n+g):

Y (t )  L0ent nA0 e gt ak (t )  L0ent gA0 e gt ak (t ) 

 L ent A e gt ak (t ) 1 k(t )
0 0

Y (t ) L0 e nt nA0 e gt ak (t )  L0 e nt gA0 e gt ak (t )
 nt gt 

Y (t ) L0 e A0 e ak (t )
 (n  g )
Rata de creștere a venitului depinde de rata de creștere a populației și a
progresului tehnologic.
6. Considerăm următoarele date:

5
 L0  100, n  0,008, K 0  1000,   0,05,
  0,35, a  10, s  0,3, g  0,03, A0  50
a) Deduceţi expresia analitică a înzestrării tehnice a muncii şi calculaţi
numeric în EXCEL pentru pentru t=1-10 și faceți graficul;

b) Calculați traiectoria stocului total al capitalului pentru t=1-10 și faceți graficul în

EXCEL.

c) Calculați venitul per capita și venitul total și faceți graficele

corespunzătoare în EXCEL

y(t )  ak (t )
Y (t )  aK (t ) L(t )1  aL0 e nt k (t )
d) Calcuați punctele fixe ale ecuației de dinamică a capitalului per capita:

j) Stabiliți dacă la o creștere unitară a ratei acumulării, consumul crește,

scade sau rămâne constant;
Când rata acumulării crește, consumul va crește.

k)Calculați traiectoria de echilibru a stocului total al capitalului și a venitului de

echilibru pentru t-1-10, faceți graficele în EXCEL:

K (t )   L0 e nt k 2
   nt 1
Y (t )  a( L0 e k ) ( L0 e ) nt
2

6
l) Calculați investițiile brute și consumul pentru t=1-10, în mărimi per capita,
în mărimi totale și trasați graficele în EXCEL.

Investiţiile per capita şi consumul per capita sunt respectiv: sak (t )

şi (1  s ) ak (t ) .

I (t )  sY (t )
C (t )  Y (t )  I (t ) , sunt investițiile și respectiv
consumul, în mărimi actuale.

m) Analizați efectele creșterii ratei economiilor de la s0=0,3, la s1=0,35.

-asupra traiectoriei de echilibru;
-asupra consumului

Modelul lui Solow în timp discret

1. Cunoscând ipotezele modelului Solow în timp discret, deduceţi

modelul per capita:

În timp discret avem: tY  F (K , L ) t 1 t 1 venitul la momentul

t este produs de combinația de factori ai anului precedent.

Yt F ( K t 1 , Lt 1 )
yt  f (kt 1 )  
Lt 1 Lt 1 funcția de producție

macroeconomică per capita, cu

k t 1  K t 1 / Lt 1 înzestrarea tehnică a muncii în perioada (t  1) și

yt  Yt / Lt 1 venitul per capita în perioada (t  1)

I t  K t  K t 1  K t 1

7
Investiția brută calculată ca sumă între invstiția netă (sporul stocului
de capital) plus amortizările, unde

 este rata deprecierii capitalului fix,

Populația/forța de muncă crește cu o rată constantă n:

Lt  Lt 1
n
Lt 1
Indicele de dinamică al populației/forței de muncă este:

Lt
 1 n
Lt 1
Economiile sunt egale cu investițiile:

I t  St
S t  sYt
I t  S t  sYt
De unde:
sYt  K t  K t 1  K t 1  K t  (1   ) K t 1
Investiția brută este egală cu investiția netă K t  K t 1 , plus
deprecierea capitalului K t 1 .
K t  sYt  (1   ) K t 1

Împărțim ambii membrii la Lt 1 :

8
 sYt K (1   ) K t 1 K t Lt K
 t    (1   ) t 1
Lt 1 Lt 1 Lt 1 Lt Lt 1 Lt 1
Obținem:

syt  k t (1  n)  (1   )k t 1
Sau:

sf (kt 1 )  kt (1  n)  (1   )kt 1
Explicităm capitalul per capita:

(1   )k t 1  sf (k t 1 )
kt 
(1  n)
În cazul funcției de producție Cobb-Douglas per capita cu randamente
constante la scală:

y (k t 1 )  ak t1 , 0    1, a  0
Ecuația de dinamică a capitalului per capita:

kt 
1   k t 1  sak t 1
1 n
k0 dat
2. Calculaţi punctele fixe:

1 sa  1
k ((1  ) k )0
1 n 1 n
Avem două puncte fixe:

k1  0
9
 1 /( 1)
n   
k2  
 sa 
3. Calculaţi traiectoria prin aproximare liniară:
Dezvoltarea Taylor în jurul punctului fix
1 /( 1)
n   
k2  
 sa  :

kt  h(k  )  hk (k  )( kt 1  k  )
s  1
h(kt 1 )  akt 1  ( )kt 1
1 n 1 n
sa  1 1  
h(kt 1 )  kt 1  ( )
1 n 1 n
sa  1
h(k  )  (k ) 1  ( )
1 n 1 n
  (1   )  sa (k  ) 1  
k t  h( k )   (k t 1  k )
 1 n 
Dar h(k  )  k  prin construcție. Atunci:


 1     sa k 
kt  k  
  k 1

 k 
t 1
 1 n 
Sau:
 1     sa k 
kt  
   1
  1     sa k 
 kt 1  1 
 
 1
 
k
 1 n   1 n 
 
Adică o ecuație liniară neomogenă de ordinul unu, pe care o rezolvăm
cu metodele cunoscute.
10
 Ecuația omogenă
 1     sa k 
kt  
  1

 kt 1
 1 n 

Facem ipoteza că soluția ecuației omogene este de forma k t  t și

punem condiția ca această soluție să verifice ecuația omogenă:
 1     sa k 
 
t   1
 t 1

 1 n 
Împărțim la t 1 și obținem ecuația caracteristică:
 1     sa k   1 
  
 1 n 
Soluția generală a ecuației omogene este:

 1     sa k 
kt  C  C 
G t  
 1 t


 1 n 
Soluția particulară, de forma termenului liber:
k tP  D
Trebuie să verifice ecuația neomogenă:

kt  
 
 1     sa k   1
  1     sa k 
 kt 1  1 
   1
 
k
 1 n   1 n 
 
Adică:

D
 
 1     sa k   1
  1     sa k 
 D  1 
   1
 
k
 1 n  1 n 
 

11
  1     sa k 
D  1 
   1
   1     sa k 
k / 1     1

k

 1 n   1 n 
  
Soluția:
k t  k tG  k tP
Adică:

 1     sa k 
kt  C 
   1 t

 k


 1 n 
Determinarea constantei cu ajutorul condiției inițiale:
k0 dat

k0  C  k 

Traiectoria:

C  k0  k


 1     sa k 
kt  (k0  k ) 
   1 t

 k


 1 n 
5. Stabilitatea punctului fix:
sa   1 1  
h(k  )  1  (k )  ( ) 1
1 n 1 n
Temă:
Considerăm valorile:

a  5,   0,25, s  0,1, n  0,02,   0,1, k 0  20

a. Scrieți modelul lui Solow în mărimi per capita cu datele considerate.

b. Determinați numeric punctele fixe ale ecuației

kt :
12
 k1  0
1 /( 1) 1 / 0, 75
 n    0,02  0,1 
k2       6,67
 sa   0,5 
c. Scrieți ecuația de dinamică a înzestrării tehnice a muncii determinată prin
aproximare liniară:


kt  k   
1      sa k 
   1


 k t 1  k


 1 n 
1  0,1  0,25 x0,1x56,67 0, 251 
kt  6,67   *
 1  0,02 
* kt 1  6,67   6,67  0,91176kt 1  6,67 * 0,91176 
 0,91176kt 1  0,59

kt  0,91176kt 1  0,59
d. Rezolvați ecuația
ecuația liniară, neomogenă, de ordinul unu, cu coeficienți constanți:

k t  1,17489 k t 1 ecuația omogenă.

k
Facem ipoteza că soluția este de forma t   t

t  0,91176 t 1
Împărțim prin t 1  0.
Ecuația caracteristică este:

13
  0,91176
Soluția generală a ecuației omogene:

k tG  C (0,91176) t
Soluția particulară:

k tP  D
Punem condiția ca soluția particulară să verifice ecuația neomogenă:
D  0,91176 D  0,59
D  0,59 / 0,08824  6,67
kt  ktG  ktP  C (0,91176)t  6,67
Constanta generalizată:

20  C  6,67
C  13,33
Soluția:

kt  13,33(0,91176)  6,67 t

Calculați în EXCEL: traiectoria înzestrării tehnice a muncii, a stocului

total de capital, a venitului per capita, a venitului total, a consumului per
capita, a consumului total, a investițiilor per capita, a investițiilor totale
pentru o perioadă de 10 ani și trasați graficele traiectoriilor.
Știm că:

Lt  (1  n) Lt 1  Lt  L0 (1  n) t

14