ALGEBRĂ LINIARĂ - RECOMANDARI PENTRU EXAMEN

AN UNIVERSITAR 2019-2020

Ianuarie 2020

1. RŢ 
  
Condiţii de intrare, desfăşurare şi finalizare a examenului de algebră liniară:
(1) Prezentarea cu 9 foi A4 capsate, albe, nescrise şi instrumente de scris în sala de
examen la data şi ora stabilită.
(2) Legitimarea cu cartea de identitate sau paşaportul atât la intrarea în sala de examen,
cât şi la fiecare solicitare a cadrelor didactice supraveghetoare.
(3) Respectarea disciplinei de examen, a colegilor şi a cadrelor didactice.
Se interzice în timpul examenului:
(1) Folosirea telefoanelor mobile, smartwatch-uri sau a oricăror alte dispozitive de comunicare.
(2) Folosirea însemnărilor personale, a cărţilor, caietelor, notiţelor, xerox-urilor sau a fişelor
de sinteză.
(3) Folosirea oricăror dispozitive electronice de calcul.
(4) Deranjarea colegilor, indiferent de motiv.
(5) Rezolvarea altor probleme în afara celor indicate pe propriul bilet de examen.
Chesiuni conexe:
(1) Eventualele contestaţiile se fac în scris la secretariatul facultăţii şi vor fi analizate doar
dacă sunt depuse în termen.

2. S   

Subiecte fundamentale. 5 aplicaţii numerice privind: i) spaţii vectoriale, repere şi modificarea
coordonatelor unui vector la schimbarea reperelor, tehnica de pivotare descrisă în lema schimbu-
lui; ii) aducerea funcţionalelor pătratice reale la forma canonică şi stabilirea naturii acestora; iii)
sisteme de ecuaţii diferenţiale liniare de ordinul întâi (SEDL1), omogene, cu coeficienţi constanţi;
iv) produs scalar, spaţii euclidiene, lungimea unui vector şi unghiul a doi vectori; v) repere or-
togonale/ortonormale în spaţii euclidiene şi metoda de ortonormalizare Gram-Schmidt, proiecţia
ortogonală a unui vector pe un subspaţiu vectorial şi complementul ortogonal al unui subspaţiu
vectorial.
Subiecte tehnice. 2 aplicaţii numerice compatibile cu unele din următoarele patru teme: i) ope-
raţii cu subspaţii vectoriale, teorema dimensiunii a lui Grassmann, suma directă a două subspaţii
vectoriale şi construirea unui suplement direct al unui subspaţiu vectorial; ii) nucleul, imaginea
unui operator liniar şi teorema dimensiunii, vectori, valori proprii asociate unui endomorfism,
endomorfisme diagonalizabile şi jordanizabile; iii) funcţionale liniare, dual algebric al unui spaţiu
vectorial, reprezentare matriceală, funcţionale biliniare; iv) operatori liniari pe spaţii euclidiene,
operatori liniari adjuncţi, tipuri de operatori liniari pe spaţii euclidiene.
Subiecte exploratorii. 2 subiecte ce conţin întrebări sau aplicaţii teoretice din toată materia. Se
vor prezenta toate noţiunile implicate în tratarea fiecărui exerciţiu precum şi conexiunile dintre
ele. La fiecare aplicaţie teoretică se va urmării pe de o parte amploarea temei, iar pe de altă parte
curgerea raţionamentului de la ipoteze spre concluzii. (Un exemplu este precizat în următorul set
de subiecte.)

Punctajul maxim îl va obţine soluţia corectă, completă şi justificată.

1
2 AN UNIVERSITAR 2019-2020

3. U  
  


1. În spaţiul vectorial R2 , R se consideră vectorii b1 = (2, −3) , b2 = (1, −1) şi x = (3, −1).
Să se determine [x]B vectorul coordonatelor lui x în reperul B = (b1 , b2 ) folosind tehnica de
pivotare.

2. Se consideră funcţionala pătratică definită pe spaţiul vectorial R3 , R ,
V (x) = 5x21 − x22 + x23 + 4x1 x2 − 4x1 x3 + 2x2 x3 , unde x = (x1 , x2 , x3 ) .
Folosind metoda Jacobi aflaţi o formă canonică a funcţionalei pătratice şi precizaţi natura ei.
3. Folosind forma canonică Jordan să se determine soluţia generală a sistemului de ecuaţii
diferenţiale liniare  ′
y (x) = −y (x) + 3z (x)
, unde x ∈ I ⊆ R.
z ′ (x) = y (x) + z (x)


4. Se consideră subspaţiul X = span {(1, 0, 2) , (−3, 2, 0) , (−1, 1, 1)} în R3 , R . Să se găsească
(folosind procedura Gram—Schmidt) o bază ortonormată pentru X şi pentru X⊥ . Să se determine
proiecţia ortogonală vectorului v = (1, 1, 0) pe X.
5. a) În spaţiul vectorial CR ([0, 1]), al funcţiilor continue reale definite pe intervalul [0, 1],
1
dotat cu produsul scalar f, g = 0 f (t) g (t) dt, să se calculeze unghiul vectorilor f (x) = x2 − 2x
şi g (x) = x3 − 1.
b) Fie v1 = (4, −5, 2), v2 = (−2, 2, 3), v3 = (−19, −16, −2). Determinaţi care perechi de vectori
sunt ortogonali.
c) Fie (X, R, ., .) un spaţiu euclidian, x, y ∈ X, x = y = 1. Dacă v = 2x + y şi w = 3y − x
sunt ortogonali, atunci calculaţi ∡ (x, y).
d) Să se verifice că într-un
spaţiu euclidian avem: |x, y|  x · y, ∀ x, y vectori.
6. În spaţiul vectorial R3 , R se consideră mulţimile
 
X1 = {(α − β, 5β, −α + 2β) | α, β ∈ R} şi X2 = (a, b, c) ∈ R3 | 2a − 3b + c = 0 .
Arătaţi că X1 şi X2 sunt subspaţii vectoriale şi să se determine dimensiunea lor. Determinaţi o
bază a subspaţiului vectorial Y = X1 ∩ X2 . Este suma subspaţiilor X1 şi X2 directă ?
7. Să se arate că funcţia f : R2 × R2 → R,
f ((x1 , x2 ) , (y1 , y2 )) = 2x1 y1 + x1 y2 + x2 y1 + x2 y2
defineşte pe R un produs scalar. În plus:
2


a) să se arate că operatorul T1 : R2 → R2 , T1 (x1 , x2 ) = x1 − 12 x2 , 2x2 este autoadjunct şi să
se determine un reper otonormat în care operatorul are forma diagonală;
b) să se arate că operatorul T2 : R2 → R2 , T2 (x1 , x2 ) = (x1 + x2 , −x2 ) este ortogonal şi să se
determine un reper otonormat în care operatorul are forma diagonală.
8. a) Fie T : X → Y un operator liniar,
{v1 , · · · , vn } ⊆ X şi {h1 = T (v1 ) , · · · , hk = T (vk )} ⊆ Y.
Să se arate că dacă {h1 , · · · , hk } este o mulţime liniar independentă în Y, atunci {v1 , · · · , vk } este
o mulţime liniar independentă în X. În ce condiţii proprietatea se păstrează şi în cazul sistemului
de generatori ?
b) Daţi exemplu de R-operator liniar nejordanizabil.
9. a) Definiţi noţiunea de funcţională biliniară simetrică polar ataşată funcţionalei pătratice
σ : V → R, unde V este un spaţiu vectorial real.
b) Arătaţi că unei funcţionale pătratice reale îi corespunde o singură funcţională biliniară si-
metrică φ : V × V → R care face adevărată relaţia σ (x) = φ (x, x), ∀x ∈ V, iar acesta este obţinută
prin formula
φ (x, y) = 12 (σ (x + y) − σ (x) − σ (y)) , ∀x, y ∈ V.