MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE AN I

Seminar 1. Derivarea funcţiilor reale de o variabilă reală (recapitulare)

1.1. Calculaţi f 0 (x) pentru următoarele funcţii reale de o variabilă reală definite prin:
1. f (x) = 5x14 + 3x3 − 4x2 − 6;
2 √ √
3
2. f (x) = x 3 + x + x2 ;
p
3. f (x) = x4 + ln x3 − 3 (x − 1)2 ;
√
4. f (x) = lg x + 5x + x12 − 1;
1 1 1
5. f (x) = 1 + x + x2 + x3 ;
6. f (x) = sin x + 3 cos x − 5x6 + ln (x + 2);
7. f (x) = (3x + 1)(4 − 5x);
3
8. f (x) = x2 · e2x −1 ;
√
9. f (x) = 2x5 − 5x + 1;
3x2 +7x−6
10. f (x) = 2x−1 ;
√ √
11. f (x) = ( x + 3 x) · ln x;
12. f (x) = x · cos x + 5x ln x + 3 sin2 x3 ;
1
13. f (x) = x3 −3x+2 ;
ln x+x
14. f (x) = ln x−x ;
√
3x+1
15. f (x) = e3x2 +2
;
2
x +x+1
16. f (x) = x2 −x+1 ;
2
17. f (x) = tgx + arcsin x;
x+ln x
18. f (x) = √
2x−1
;
x 2
19. f (x) = a · ln (x + 1), cu a ∈ R;
20. f (x) = ax · xα , cu a, α ∈ R;
21. f (x) = ( xa + xa )2 , cu a ∈ R.

1.2. Calculaţi derivatele următoarelelor funcţii reale de o variabilă reală definite prin:
a) f (x) = −x5 + 3x2 − 100x + 1;
b) f (t) = t7 + 200t3 − 50t − 5;
c) f (y) = ln(y 2 + y − 1) · y x , x ∈ R;
d) f (a) = (a2 + 1)x + xa , x ∈ R;
3
e) f (x) = 4x ;
f) f (u) = e3u · sin (2u6 );
g) f (v) = v · arcsin (2v + 5);

1
1.3. Fie dreptele 6x + 3y = 18, y = − x + 3, y = 5. Găsiţi pantele şi interpretaţi rezultatele. Aflaţi
4
punctele de intersecţie cu axele de coordonate.

1.4. Scrieţi ecuaţiile dreptelor pentru care:

a) panta este 1/4 şi punctul (0, 3) aparţine dreptei.
b) avem punctele (4, 1) şi (6, 2) aparţin dreptei.

1.5. Fie funcţiile cerere ı̂n raport cu preţul unitar p date de următoarele expresii:
2p − b
a) Q(p) = , cu a, b ∈ R;
a
 a − p2
b) Q(p) = , cu a, b ∈ R.
b
Exprimaţi preţul ı̂n funcţie de cerere şi calculaţi valoarea marginală (derivata) a acestuia.
a −b
(R: p0 = , p0 = √ )
2 2 a − bQ
1.6. Fie funcţia cerere exprimată ı̂n raport cu preţul unitar p dată de expresiile:
a) Q(p) = b · eap , cu a, b ∈ R;
p
b) Q(p) = , cu a, b ∈ R.
a+p
Calculaţi valoarea marginală a funcţiei cerere (derivata) precum şi elasticitatea cererii ı̂n raport cu
−a
preţul. (R: EQ (p) = −ap, EQ (p) = )
a+p
1.7. Fie funcţia cerere ı̂n raport cu preţul Q(p) = −p2 + 5p + 50. Calculaţi EQ (5), elasticitatea cererii
ı̂n raport cu un preţ unitar de 5 u.m. Este cererea elastică sau inelastică ı̂n raport cu acest preţ?
−p · Q0 (p) −p(−2p + 5) 2p2 − 5p 25 1
(R: EQ (p) = = 2
= 2
⇒ EQ (5) = = = 0, 5 < 1 ⇒ cererea Q
Q(p) −p + 5p + 50 −p + 5p + 50 50 2
este inelastică deoarece p = 0, 5 procentul cu care descreşte cererea este mai mic decât procentul 1% cu
care creşte preţul, deci avem rentabilitate.)

1.8. O companie are funcţia cerere Q(p) = 400 − 2p şi costul total CT (Q) = 4Q3 − 116Q2 + 20Q + 1500.
Care este profitul maxim şi care sunt valorile marginale pentru funcţiile venit şi cost total?
(R: Profit = Venit - Cheltuieli:
231Q2
 
Q
P = p · Q(p) − CT (Q) = 200 − · Q − CT (Q) = −4Q3 + + 180Q − 1500
2 2
Avem Q1 = 21 şi deci Pmax = P (21, 5) şi Q2 = −40, 75 care nu convine.
Venitul este R(p) = p · Q(p) = 400p − 2p2 deci R0 (p) = 400 − 4p ı̂n timp ce derivata costului total este
CT0 (Q) = 12Q2 − 232Q + 20.)

Temă. Recapitulare formule derivate (dacă e cazul). Construiţi 10 funcţii de o variabilă şi calculati-le
derivatele.

FORMULE DE DERIVARE PENTRU FUNCŢII DE O VARIABILĂ REALĂ

Derivatele funcţiilor simple

c0 = 0, c ∈ R
x0 = 1
√ 1 0
(xc )0 = c · xc−1 , ( x)0 = 1
= − x12


√
2 x
, x

Derivatele funcţiilor exponenţiale şi logaritmice

(ax )0 = ax · ln a, a > 0
(ex )0 = ex
(loga x)0 = x·ln1
a, a > 0, a 6= 1
(ln x)0 = x1 , x>0

Reguli generale de derivare

0
(c · f ) = c · f 0
0
(f ± g) = f 0 ± g 0
0
(f · g) = f 0 · g + f · g 0
 0 0
·g 0
f
g = f ·g−f
g2

(f ◦ g)0 = (f 0 ◦ g) · g 0
(f g )0 = (g · f g−1 ) · f 0 + (f g · ln f ) · g 0 , f >0
 MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE AN I

Seminar 2. Derivate parţiale

2.1. Calculaţi derivatele parţiale de ordinul 1 pentru următoarele funcţii reale de 2 sau 3 variabile reale:

a) f (x, y) = 5x3 − 3y 5 ;
b) f (x1 , x2 ) = −2x41 + 3x31 x2 − x21 x22 + 4x1 x22 + 5x32 − 2x2 + 1;
c) f (u, v) = 100u9 + 8u3 v + u2 v 2 + 45v 2 u + 3v 3 − 41u + 7;
d) f (x, y, z) = x3 − 3x2 yz 3 + 2xy 2 z 2 − 100yz + x2 z − z 3 + xyz + 5;
e) f (x, y, a) = x5 a − 7x2 y 3 a + 2y 2 a2 − 500ya + x2 a − a3 + xya + 1;
f) f (x, y, z) = xy + y z + z x ;
g) f (x, y, z) = xy + yz + xz ; ;
x2 +y 2 +1
h) f (x, y) = xy ;
p 1
i) f (x, y) = xy 3 + x + y1 ;
2
x+y 2x+y
j) f (x, y) = 2y − √
x
;
p
k) f (x, y) = ln (x + y + x2 + y 2 );
l) f (x, y) = ln( xy + xy );
m) f (x, y) = exy ;
2
n) f (x, y) = ex y · y 2 ;
o) f (x1 , x2 , x3 ) = x31 + sin(x2 x3 ).

2.2. Calculaţi derivatele parţiale de ordinul 1 pentru următoarele funcţii de tip Cobb-Douglas:
a) f (x, y) = 3x6 y 7 ;
p
b) f (x, y) = 31 xy 5 ;
√
c) f (x, y, z) = 3x6 y 2 z;
d) f (x1 , x2 , x3 ) = Cxα 1 α2 α3
1 x2 x3 .

2.3.t Pentru recolta unui teren cu suprafaţa x1 ha sunt necesare x2 h/muncă/zi. După x3 zile, se
recoltează y kg, unde y = f (x1 , x2 , x3 ) = 6x51 x22 x43 . Determinaţi productivităţile marginale raportate la:
suprafaţă, număr de ore de muncă/zi şi respectiv numărul de zile de muncă.

2.4.t Determinaţi productivităţile marginale pentru funcţiile de producţie următoare:

1
x2 x 2
a) funcţia Rowe-Sato: f (x1 , x2 ) = 5x31+6x
2
3;
1 2
p
b) funcţia Allen: f (x1 , x2 ) = 6hx1 x2 − 8x21 − 3x42 .

2.5.t Fie funcţia de producţie de tip Cobb-Douglas f (x1 , x2 ) = 15x31 x22 , x1 , x2 ≥ 0. Determinaţi ratele
de schimbare parţiale şi elasticităţile parţiale ale lui f.
Pentru o funcţie f : Rn → R, se defineşte rata de schimbare parţială a lui f ı̂n raport cu xk ca
(xk ) fx0 k (x)
ρf (x) =
f (x)
iar elasticitatea parţială ca
(xk ) xk · fx0 k (x)
Ef (x) = −
f (x)
2.6. Productivitatea unei anumite ţări este descrisă de funcţia Q(L, K) = 4L1/4 K 3/4 , unde L
reprezintă forţa de muncă, iar K este capitalul investit.
  3/4  1/4
K L
a) Calculaţi Q0L , Q0K .(R:Q0L (L, K) = 0
, QK (L, K) = 3 )
L K
b) Care este productivitatea marginală a forţei de muncă, respectiv a capitalului atunci când
L = 625, K = 10000. În acest caz, guvernul ar trebui să ı̂ncurajeze investiţia ı̂n capital sau ı̂n
forţa de muncă pentru a creşte productivitatea totală?
√ √
(R: Q0K (625, 10000) = 3 · 4 0, 0625 = 3 · 0, 5 = 1, 5, Q0L (625, 10000) = 163 = 8)
4

Interpretare: O unitate investită suplimentar ı̂n capital duce la o creştere cu 1,5 unităţi ı̂n
producţie, ı̂n timp ce, o unitate investită suplimentar ı̂n forţa de muncă duce la o creştere cu 8
unităţi ı̂n producţie. În acest caz, guvernul ar trebui să ı̂ncurajeze investiţia ı̂n forţa de
muncă pentru a creşte productivitatea totală.
c) Arătaţi că productivitatea se va tripla atunci când triplăm atât capitalul cât şi forţa de muncă.
(R: Q3 = 3Q)

Temă. pag. 51/1.6.9.–1.6.14.

 MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE AN I

Seminar 3. Derivate parţiale. Diferenţiale

3.1. Calculaţi derivatele parţiale de ordinul 1, 2 şi 3 (diferite) pentru următoarele funcţii şi, unde se
cere, valorile acestora ı̂n punctele indicate:
a) f (x, y) = 12x5 + 8x2 y 2 + 7y 3 , ı̂n punctul a = (1, 2);
b) f (x, y) = 5x3 − 3y 5 ;
c) f (x, y) = −2x4 + 3x3 y − x2 y 2 + 4xy 2 + 5y 3 − 2y + 1;
d) f (x, y, z) = x3 − 3x2 y + 2y 2 z 2 − 100yz + x2 z − z 3 + xyz + 5;
e) f (x, y, z) = xy + y z + z x ;
f) f (x, y) = xy + xy ;
x2 +y 2 +1
g) f (x, y) = xy ;
p 1
h) f (x, y) = xy 3 + x + y1 ;
2
x+y 2x+y
i) f (x, y) = 2y − √
x
;
j) f (x1 , x2 , x3 ) = x1 ln(xp
2 ), ı̂n punctul a = (1, 1, 1);
k) f (x, y) = ln (x + y + x2 + y 2 );
l) f (x, y, z) = exy z, a = (1, 2, 3);
√
m) f (x, y, z) = ln x · ln y · ln z;
2 2
n) f (x, y) = xy 3 · ex y ;
2 2
o) f (x, y) = sin (xy) · ex y ;
p) f (x, y, z) = yz · ex+y+z ;
p
q) f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 3 ;
r) f (x, y, z) = xy · ln(x + y + z);

3.2. Fie f : R2 → R, f (x, y) = 3x3 + 2xy + 5y 3 . Calculaţi diferenţialele de ordinul 1 pentru f ı̂n
punctele indicate:
a) df(x,y) (dx, dy);
b) df(1,−1) (dx, dy);
c) df(x,y) (u, v);
d) df(1,−1) (u, v);
e) df(1,−1) (2, 3);

3.3. Calculaţi diferenţialele de ordinul 1, 2, 3 pentru f : R2 → R, f (x, y) = 2x4 + 2xy 2 + 3y 3 şi calculaţi
valoarea acestor diferenţiale ı̂n punctul a = (−1, 1).

3.4. Calculaţi diferenţialele de ordinul 1, 2, 3 pentru următoarele funcţii ı̂n punctele indicate:
a) f (x, y, z) = xyz, ı̂n punctul a = (1, 2, 1);
b) f (x, y, z) = 6x5 yz 3 , ı̂n punctul a = (1, 2, 3);
c) f (x, y, z) = xeyz , ı̂n punctul a = (1, 1, 1);
d) f (x, y) = xy , ı̂n punctul a = (1, 1);
e) f (x, y) = ln(xy), ı̂n punctul a = (1, e).

Temă. pag. 57/1.6.15.–1.6.22.

 MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE AN I

Seminar 4. Extremele funcţiilor de mai multe variabile

4.1. O firmă produce două sortimente de bunuri. Minimizaţi costul de produţie dacă funcţia cost este
dată de f (x, y) = x2 + (y − 1)2 + 8, unde x şi y sunt cantităţile produse.
R: (0, 1) punct de minim local, fmin = 8.

4.2. O firmă produce două sortimente de produse ı̂n cantităţile x şi y. Funcţia profit este dată de
f (x, y) = −3x2 − 2y 2 − 2xy + 160x + 120y − 32. Optimizaţi profitul firmei.
R: (20, 20) punct de maxim local, fmax = 2768.

4.3. Determinaţi extremele funcţiei de trei variabile f : R3 → R, f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 − xy + x − 2z.

R: (− 23 , − 13 , 1) punct de minim local, fmin = − 34 .

4.4. Determinaţi extremele funcţiei f : R3 → R, f (x, y, z) = 2x2 + 2y 2 + z 2 + 2xy + 2yz + 2x + 2y + 6z.

R: (−3, 5, −8) punct de minim local, fmin = −22.

4.5. Determinaţi extremele locale ale funcţiei f : R2 → R, f (x, y) = x3 + 3xy 2 − 15x − 12y.
R: (2, 1) punct de minim local, fmin = −28; (−2, −1) punct de maxim local, fmax = 28.

4.6. √Determinaţi extremele locale ale funcţiei√f : R2√→ R, f (x, y) = x3 + 2xy 2 − 6xy. √
R: ( 26 , 32 ) punct de minim local, fmin = − 1912 6 ; (− 26 , 32 ) punct de maxim local, fmax = 4 6
3 .
Pn Pn
4.7. Determinaţi extremele funcţiei de n variabile f (x1 , x2 , . . . , xn ) = ax21 + i=2 x2i + 2 i=2 xi ,
a ∈ R∗ . Discuţie după parametrul a ∈ R∗ .

Temă. pag. 95/2.6.1.–2.6.6., pag. 131/ 2.7.1.–2.7.6.

Probleme suplimentare. Determinaţi punctele de extrem local ale funcţiilor definite prin:

4.1.∗ f (x, y) = x3 + y 3 − 3x − 12y + 1; R: (1, 2) punct de minim local, (−1, −2) punct de maxim local.

4.2.∗ f (x, y) = x4 + y 4 − 4xy; R: (1, 1), (−1, −1) puncte de minim local.

4.3.∗ f (x, y) = 3x2 y + y 3 − 12x − 15y + 11; R: (1, 2) punct de minim, (−1, −2) punct de maxim.

4.4.∗ f (x, y) = xy(x + y − 3); R: (1, 1) punct de minim local.

4.5.∗ f (x, y) = x2 + xy + y 2 − x − 2y; R: (1, 0) punct de minim local.

4.6.∗ f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 3 + 2x + 12yz + 2; R: (−1, −144, 24) punct de minim local.

4.7.∗ f (x, y, z) = y 2 + z 2 + xy + yz + 3x + y + z; R: (−8, 5, −3) punct de minim local.

4.8.∗ f (x, y, z) = xyz − 6x − 3y − 2z

4.9.∗ f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 + xy + xz + yz

4.10.∗ f (x, y, z) = x3 − 3x2 + y 2 + z 2 + yz − 7y − 10z

4.11.∗ f (x, y, z) = x2 − y 2 + z 2 + xy + xz + yz + 6x − 4y − 4z

4.12.∗ f (x, y, z) = x2 + 2y 2 + 3z 2 + xy + xz + yz − 7x − 12y − 21z

 MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE AN I

Seminar 5. Extreme condiţionate

5.1. Determinaţi punctele de extrem local ale funcţiei f : R2 → R, dată de:

a) f (x, y) = x2 + y 2 care se găsesc ı̂n planul de ecuaţie x + y = 10;
b) f (x, y) = xy, cu legătura x + y = 1;
R: a) (5, 5) punct de minim legat, fmin = 50; b) ( 12 , 12 ) punct de minim legat, fmin = 14 .

5.2. Determinaţi punctele de extrem local ale funcţiei f : R3 → R, f (x, y, z) = x − 2y + 2z cu legătura

x2 + y 2 + z 2 = 1.
R: (− 31 , 23 , − 32 ) punct de minim legat, fmin = −3; ( 31 , − 23 , 23 ) punct de maxim legat, fmax = 3.

5.3. Determinaţi punctele de extrem local ale funcţiei dată de f (x, y, z) = 3x2 + 2xy + 5y 2 + z care
satisfac condiţiile: g1 (x, y, z) = x + y + z − 4 = 0 şi g2 (x, y, z) = x − y + z − 2 = 0.
R: (− 61 , 1, 19
6 ) punct de minim local legat.

5.4. Determinaţi punctele de extrem local ale funcţiei dată de

f (x, y, z) = x2 + xy + y 2 + xz + z 2 − yz + y + 1 dacă 2x + y + z = 5.
R: S = ∅.

5.5. Determinaţi punctele de extrem local ale funcţiei dată de f (x, y, z) = xyz care satisfac condiţiile:
g1 (x, y, z) = x + 2y + 3z − 30 = 0 şi g2 (x, y, z) = 2xy + 3xz + 6yz − 108 = 0.
R: (−6, 9, 6) punct de minim legat; (26, 1, 23 ) punct de maxim legat, fmax = 52 3 .

Temă. pag. 102 / 2.6.7.–2.6.17., pag.132 / 2.7.7.–2.7.14.

Probleme suplimentare.
5.1.∗ Determinaţi punctele de extrem local ale funcţiei f : R2 → R, f (x, y) = x2 + y 2 − 3x − 4y + 3 care
verifică relaţia x + 2y = 3. R: (1, 1) punct de minim local condiţionat.

5.2.∗ Determinaţi punctele de extrem local ale funcţiei f : R3 → R, f (x, y, z) = 2x + y − 2z care verifică
relaţia x2 + y 2 + z 2 = 9. R: (−2, −1, 2) punct de minim legat; (2, 1, −2) punct de maxim legat.

5.3.∗ Determinaţi punctele de extrem local ale funcţiei f : R3 → R, f (x, y, z) = xyz care verifică relaţia
xy + yz + zx = 12. R: (2, 2, 2) punct de maxim legat; (−2, −2, −2) punct de minim legat.

5.4.∗ Determinaţi punctele de extrem local ale funcţiei f : R2 → R, f (x, y) = x2 + y 2 − 3x − 4y + 3 cu

condiţia x + 2y = 3. R: (1, 1) punct de minim local condiţionat.

5.5.∗ Determinaţi punctele de extrem local ale funcţiei f : R3 → R, f (x, y, z) = 2x + y − 2z cu condiţia

x2 + y 2 + z 2 = 9. R: (−2, −1, 2) punct de minim condiţionat; (2, 1, −2) punct de maxim condiţionat.

5.6.∗ Determinaţi punctele de extrem local ale funcţiei f : R3 → R, f (x, y, z) = xyz cu condiţia
xy + yz + zx = 12. R: (1, 1, 1) punct de maxim local legat.
y
5.7.∗ Determinaţi punctele de extrem local ale funcţiei f (x, y) = x2 + y 2 cu condiţia x
2 − 3 = 1.

5.8.∗ Determinaţi punctele de extrem local ale funcţiei f (x, y) = x2 + xy + y 2 + x − y + 1 cu condiţia

x2 + y 2 = 1.

5.9.∗ Determinaţi punctele de extrem local ale funcţiei f (x, y, z) = xyz cu condiţiile x + y − z = 3 şi
x − y − z = 8.

5.10.∗ Determinaţi punctele de extrem local ale funcţiei f (x, y, z) = x + y + z cu condiţiile x − y + z = 2

şi x2 + y 2 + z 2 = 4. R: ( 34 , 23 , 43 ) punct de maxim condiţionat; (0, −2, 0) punct de minim condiţionat.
 MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE AN I

Seminar 6. Ajustarea datelor experimentale

6.1. O agenţie imobiliară a stabilit următoarea dependenţă ı̂ntre vechimea unei case şi preţul ei pe
piaţă:

x (ani) 2 3 5
y (preţ/10000 e) 5 4 3

Ajustaţi aceste date:

a) printr-un polinom de gradul ı̂ntâi (o dreaptă);
b) printr-un polinom de gradul doi (o parabolă);
c) printr-o funcţie exponenţială.

6.2. Ajustaţi următoarele date numerice

x -1 0 1 2
y 2 1 2 11

a) printr-un polinom de gradul ı̂ntâi (o dreaptă);

b) printr-un polinom de gradul doi (o parabolă).

6.3. Ajustaţi următoarele date numerice

x -2 0 1 2
y 48 32 9 8

a) printr-un polinom de gradul ı̂ntâi (o dreaptă);

b) printr-un polinom de gradul doi (o parabolă).

6.4. Consumul de materii prime ale unei societăţi ı̂n primele 5 luni ala anului, exprimat ı̂n milioane de
lei, a fost: ı̂n ianuarie 2,7; ı̂n februarie 2,5; ı̂n martie 3; ı̂n aprilie 3,9; ı̂n mai 4,1. Ajustaţi după o
dreaptă datele şi faceţi o prognoză pentru luna iulie.

x
6.5. Ajustaţi datele numerice din unul din tabele de mai sus printr-o funcţie de forma y = a1 x+a0 .

Temă. pag. 119 / 2.6.20.–2.6.27., pag.135 / 2.7.23.–2.7.25.

 MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE AN I

Seminar 7. Integralele lui Euler. Integrala Euler-Poisson

R∞
6.1. Studiaţi convergenţa integralei improprii 0
xe−5x dx.

Integrala lui Euler de speţa I. Funcţia Beta

R1
B : (0, +∞) × (0, +∞) → R, B(p, q) = 0 xp−1 (1 − x)q−1 dx.

6.2. Calculaţi:
a) B(3, 5); B( 32 , 21 ); B( 14 , 74 ); B(3, 23 );
R1 Rb
b) 0 x2 (1 − x)3 dx; a √ 1 dx;
(x−a)(b−x)
R∞ √ 3 x
c) 0 1+x2 dx.

Integrala lui Euler de speţa II. Funcţia Gamma

R∞
Γ : (0, +∞)× → R, Γ(p) = 0 xp−1 e−x dx.

6.3. Calculaţi:
a) Γ(6); Γ( 52 );
R∞ R∞ √
x3
b) 0 x7 e−x dx; 0 ex dx;
R∞
c) 2 xe2−x dx;

6.4. Folosind integralele Euleriene, calculaţi:

R1√
a) 0 x5 − x6 dx;
Rπ
b) 02 sin4 x cos2 xdx;
R ∞ x3
c) 0 (1+x 3 )2 dx;
R ∞ 2 −x
d) 0 x e 5 dx;
R∞ √ 3 x
e) 0 (1+x) 4 dx;
R ∞ e2x
f) 1 ex2 +1 dx;
R∞
g) 0 (x2 + 2x)e−2x dx;
R∞ 1
h) −1 2√1+x·e x+1 dx;

R 1 3q x
i) 0 x 1−x dx;
R∞ 3
j) 0 (x + 5x)e−5x dx;
R ∞ −2x
k) −1 3 eex2 +1 dx;
R1 x2
l) 0 √ 6
dx;
(x−1)2
R1 √
2012
m) 0 (1 − x)2 x2011 dx;
R 1−x2
n) R e dx;
R1 1
o) 0 √ 3 2 √ 3 dx;
R 0 x · x−1 √
p) −1 (1 + x)4 · 3 xdx;
R∞ √
3 2 p
q) −1 e− x +2x+1 · 3 (1 + x)2 dx;
R∞ 2
r) −1 e−0,5x −x+1 dx.

Temă. pag. 151 / 3.3.1.–3.3.3., pag.156 / 3.4.1.–3.4.4. (20 de integrale la alegere)

 MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE AN I

Seminar 8. Spaţiu de selecţie. Evenimente. Probabilităţi

8.1. Un student are ı̂ntr-o zi 3 cursuri, la care poate participa sau nu. Notăm cu Ai evenimentul
studentul merge la cursul i”, i = 1, 3. Exprimaţi cu ajutorul acestora evenimentele de mai jos:
”
a) studentul merge la cel puţin un curs;
b) studentul merge la toate cursurile;
c) studentul nu merge la nici un curs;
d) studentul merge la un singur curs;
e) studentul merge la 2 cursuri;
f) studentul merge la cel mult 2 cursuri.

8.2. Într-o urnă sunt 12 bilete numerotate de la 1 la 12. Determinaţi probabilitatea evenimentului ca
biletele numerotate cu 5,7,11 să iasă la extragerile 5,7 şi respectiv 11, atunci când se extrage pe rând
câte un bilet (fără ı̂ntoarcere).

8.3. Într-o cameră sunt 5 persoane. Care este probabilitatea ca cel puţin 2 persoane să aibă aceeaşi zi
de naştere?

8.4. Fie A şi B două evenimente cu P (A) = 13 , P (B) = 34 , P (A ∩ B) = 16 .

a) Sunt A şi B incompatibile? Dar independente?
b) Calculaţi P (A), P (B), P (A ∪ B), PB (A), PA (B), PB (A) şi P (A \ B).

8.5. Un student are ı̂ntr-o zi 3 cursuri, la care poate participa sau nu, cu probabilităţile 0.6. Care este
probabilitatea ca studentul să meargă la cel puţin un curs? Dar la toate cele 3 cursuri?

1
8.6. Trei concurenţi trag la ţintă o singură dată. Probabilităţile de a nimeri ţinta sunt 3 pentru primul
concurent, 17 pentru al doilea şi 14 pentru al treilea. Determinaţi probabilităţile ca:
a) ţinta să fie atinsă exact o dată;
b) ţinta să fie atinsă de cel mult două ori;
c) ţinta să fie atinsă doar de primul concurent.

8.7. O persoană joacă 3 jocuri, unde probabilitatea evenimentului C de a câştiga este 0.5,
probabilitatea evenimentului P de a pierde este 0.4 şi a evenimentului E de a face egal este 0.1.
Calculaţi probabilităţile evenimentelor:
a) ca persoană să câştige cel puţin de 2 ori şi să nu piardă nici unul;
b) persoana să câştige un joc, să piardă alt joc şi să facă egal la alt joc.

8.8. Fie 20 de studenţi, dintre care 6 vorbesc limba engleză, 5 limba franceză şi 2 limba germană. Care
este probabilitatea ca un student, luat la ı̂ntâmplare din această grupă, să cunoască o limbă străină
(dintre cele trei menţionate)?

Temă. pag. 178 / 4.5.1. – 4.5.9., pag. 193 / 4.6.1. – 4.6.2.

 MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE AN I

Seminar 9. Probabilităţi condiţionate. Formula probabilităţii totale. Formula lui

Bayes

9.1. Se aruncă 2 zaruri. Care este probabilitatea ca suma feţelor să fie 6, ştiind că suma feţelor a dat
un număr par?

9.2. O urnă conţine a bile albe şi n bile negre. Se extrag succesiv, fără repunere, trei bile. Care este
probabilitatea ca toate cele trei bile extrase să fie albe (presupunem a ≥ 3)?

9.3. Fiecare literă a cuvintelor PARTIDELE FUZIONEAZA”e scrisă pe un cartonaş. Se cere

”
probabilitatea ca extrăgând succesiv 7 cartonaşe să apară cuvântul ELEFANT”(literele nu se
”
reintroduc).

9.4. Fie 2 cutii cu bomboane roşii şi galbene. În cutia 1, sunt 60 bomboane roşii şi 40 galbene, iar ı̂n
cutia 2 sunt 10 bomboane roşii şi 20 galbene. Se extrage la ı̂ntâmplare dint-o cutie o bomboană. Care
este probabilitatea ca aceasta să fie roşie?

9.5. Se trage asupra unei ţinte de la distanţa di cu probabilitatea pi , cu i = 1, 3. Probabilitatea ca ţinta

să fie atinsă de la distanţa di , i = 1, 3 este respectiv 0.2, 0.3, 0.4. Care este probabilitatea ca tragerea să
se fi efectuat de la distanţa d1 dacă ţinta a fost atinsă?

9.6. (Identificarea sursei unui produs defect) Fie 3 maşini M1 , M2 , M3 . Fie D evenimentul se fabrică
”
produs defect”. Ştim că P (D) este 0.01, 0.02 şi respectiv 0.03 pentru cele 3 maşini. Procentele
produselor fabricate de cele 3 maşini sunt: 20%, 30% şi respectiv 50%. Care este probabilitatea ca un
produs defect să provină de la maşina M1 ?

9.7. (Examen medical) Fie un test medical având acurateţea de 90%. Fie A1 evenimentul pacientul e
”
bolnav” şi A2 evenimentul pacientul nu e bolnav”. Ştim că probabilitatea ca testul să fie pozitiv dacă
”
pacientul e bolnav este 0.9, iar probabilitatea ca testul să fie pozitiv dacă pacientul nu e bolnav este 0.1.
Şansa de contaminare este de 1 la 10000. Dacă rezultatul unui test este pozitiv, care este probabilitatea
ca pacientul să fie bolnav?

9.8. Într-o secţie a unei ı̂ntreprinderi sunt 12 utilaje de acelaşi fel: 3 provin de la fabrica F1, 4 de la F2
şi 5 de la F3. Se ştie că fabricile produc utilaje de calitate superioară ı̂n proporţie de 90%, 80% şi 75%.
a) Care este probabilitatea ca luând la ı̂ntâmplare un utilaj la verificat, acesta să fie de calitate
superioară?
b) Care este probabilitatea ca utilajul ce a fost găsit de calitate superioară la verificare, să fi fost
fabricat de F2?

Temă. pag. 175 / 4.4.1. – 4.4.3., pag. 183 / 4.5.10. – 4.5.21., pag. 193 / 4.6.3. – 4.6.10.
 MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE AN I

Seminar 10. Scheme clasice de probabilitate

10.1. Urna U conţine 3 bile albe şi 2 bile negre. Din U se extrag deodată 3 bile (sau echivalent, se fac 3
extrageri succesive de câte o bilă fără ı̂ntoarcere). Să se calculeze probabilitatea evenimentului A că cel
mult două din bilele astfel extrase sunt albe.

10.2. La o loterie sunt 100 bilete, din care 10 sunt câştigătoare. O persoană cumpără 15 bilete. Să se
determine probabilitatea ca:
a) 1 bilet să fie câştigător;
b) să se obţină toate cele 10 bilete câştigătoare;
c) cel puţin 2 bilete să fie câştigătoare.

10.3. Un depozit de piese auto are ı̂n stoc piese de la 4 furnizori ı̂n următoarele cantităţi: 100 de la
furnizorul F1 , 50 de la F2 , 30 de la F3 şi 80 de la F4 . În decursul unei săptămâni, depozitul a vândut 45
piese. Care e probabilitatea ca din cele 45 de piese vândute, 15 să provină de la furnizorul F1 , 5 de la
F2 , 10 de la F3 şi 15 de la F4 .

10.4. Pe parcursul unei săptămâni s-a dat predicţia cursului valutar, astfel ı̂ncât zilnic cursul poate să
crească cu probabilitatea 41 , respectiv să scadă cu probabilitatea 34 . Stabiliţi probabilitatea ca:
a) ı̂n 5 zile ale săptămânii cursul valutar să crească;
b) ı̂n cel mult 3 zile cursul valutar să crească;
c) ı̂n cel puţin 2 zile cursul valutar să crească;

10.5. Un supermarket vinde următoarele sortimente de cafea: naturală, cappuccino şi expresso.
Probabilitatea ca un client să cumpere cafea naturală este 0,55, cappuccino 0,3, iar expresso 0,15.
Determinaţi probabilitatea ca din 100 clienţi, 70 să cumpere cafea naturală, 20 să cumpere cappuccino,
iar 10 să cumpere expresso.

10.6. Care e probabilitatea ca al 80-lea client care intră ı̂ntr-o bancă, să fie a 20-a persoană care ı̂ncheie
o poliţă de asigurare, ştiind că probabilitatea ca cineva să ı̂ncheie o poliţă de asigurare este de 0,6?

10.7. La trei reprezentanţe ale concernului Nokia se găsesc telefoane mobile cu ecran color sau
alb-negru ı̂n următoarele proporţii: la prima reprezentanţă 14 cu ecran color şi 16 cu ecran alb-negru, la
a doua 13 cu ecran color şi 17 cu ecran alb-negru, iar la a treia 14 cu ecran color şi 18 cu ecran
alb-negru. Se alege la ı̂ntâmplare câte un telefon mobil de la fiecare reprezentanţă, pentru a fi supus
unor probe de verificare. Care e probabilitatea ca din cele 3 telefoane alese două să fie cu ecran color,
iar unul cu ecran alb-negru?

10.8. În ultimii 30 de ani, probabilitatea ca un nou-născut să fie fată este de 0.52. O familie are 5 copii
născuţi ı̂n ultimii 30 de ani. Care este probabilitatea ca:
a) al 5-lea copil născut să fie al 2-lea băiat din familie;
b) primul băiat să fie al 4-lea născut;
c) ultimul născut să fie băiat.

10.9. Într-un sertar sunt 12 şosete negre şi 12 şosete albe. Care este probabilitatea de a nimeri două
şosete de aceeaşi culoare, dacă luăm pe ı̂ntuneric două şosete la ı̂ntâmplare?

Temă. pag. 205 / 5.5.1., pag. 213 / 5.7.1 – 5.7.11.

 MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE AN I

Seminar 11. Variabile aleatoare

11.1. La un hotel clienţii doresc camere cu sau fără televizor cu aceeaşi probabilitate. Se consideră
primii 3 clienţi ai unei zile şi se notează cu X numărul clienţilor ce solicită cameră cu televizor, iar cu Y
numărul maxim al clienţilor consecutiv ı̂nregistraţi care solicită cameră cu televizor. Scrieţi distribuţiile
pentru X şi Y .

11.2. Un acelaşi tip de investiţie realizată ı̂n 3 domenii diferite poate fi performantă cu probabilităţile
0, 90, 0, 80 şi respectiv 0, 70. Scrieţi distribuţia variabilei aleatoare X ce reprezintă numărul de investiţii
performante.

11.3. Se aruncă o monedă de 10 ori. Stabiliţi distribuţia v.a. X ce indică numărul de apariţii ale
stemei (unei feţe).

11.4. De-a lungul unei şosele sunt 3 bariere. Probabilitatea ca o maşină să găsească deschisă bariera i,
cu i = 1, 3 este p. Scrieţi v.a. X ce descrie numărul de bariere trecute până la prima barieră ı̂nchisă.

11.5. Determinaţi a ∈ R astfel ı̂ncât tabloul următor să reprezinte distribuţia unei variabile aleatoare
X şi scrieţi funcţia de repartiţie corespunzătoare lui X:
 
2 3 5 100
X :
a 0, 1 0, 2 + a 0, 5

11.6. Fie v.a. independente X şi Y având distribuţiile:

   
−2 0 1 3 −1 0 1
X : , Y : .
0, 2 0, 1 0, 4 0, 3 0, 3 0, 3 0, 4
Calculaţi distribuţiile operaţiilor: 2 + X, 3X, X 3 , Y 2 , X + Y , XY , YX+2 , 2X + XY .
 
x
11.7. Determinaţi a ∈ R astfel ı̂ncât tabloul X : să reprezinte o v.a. de tip continuu.
a ln x x∈[1,e]
(x−2)2
11.8. Fie f (x) = 2ae− 3 , a ∈ R. Aflaţi a astfel ı̂ncât f să fie funcţia densitate de probabilitate
pentru o v.a. X ce urmează legea normală.

a,
 x < 0;
11.9. Fie F : R → R, F (x) = bx2 , x ∈ [0, 1); Determinaţi a, b, c astfel ı̂ncât F să fie funcţie de

c, x ≥ 1.

repartiţie.
(
a sin 2x, x ∈ [0, π2 ];
11.10. Fie f : R → R, f (x) = o funcţie densitate de probabilitate
0, x < 0 sau x > π2 ];
pentru v.a. X. Calculaţi:
a) Funcţia de repartiţie F pentru v.a. X;
b) P ( π4 < X ≤ 3π4 ).

Temă. pag. 233 / 6.7.1. – 6.7.19.

 MATEMATICI APLICATE ÎN ECONOMIE AN I

Seminar 12. Caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare. Repartiţii clasice de

tip discret şi continuu
 
−1 0 1
12.1. Fie v.a. discretă X : 1 . Determinaţi:
p1 3 p2
a) probabilităţile p1 şi p3 ştiind că valoarea medie a v.a. X este 13 ;
b) abaterea medie pătratică;
c) momentul centrat de ordinul trei;
d) valoarea medie şi dispersia variabilei aleatoare Y = 3X + 2.

12.2. Fie X o variabilă aleatoare continuă cu densitatea de probabilitate

x e−x , dacă x > 0;

f (x) =
0, dacă x ≤ 0.
Să se determine valoarea medie, dispersia şi abaterea medie pătratică.

12.3. O variabilă aleatoare X urmează legea binomială cu valoarea medie egală cu 300 şi dispersia
egală cu 100. Să se afle n, p şi q.

12.4. Probabilitatea cu care se consumă energie electrică ı̂ntr-o unitate comercială ı̂ntr-o zi este 0,8. Fie
X numărul zilelor din săptămână când consumul este normal. Să se scrie distribuţia variabilei aleatoare
X şi să se calculeze valoarea sa medie şi dispersia.

12.5. O variabilă aleatoare X urmează legea binomială cu parametrii n = 4 şi p = 14 .

a) Scrieţi distribuţia variabilei aleatoare X.
b) Scrieţi funcţia densitate de probabilitate a variabilei aleatoare normale cu aceiaşi valoare medie
şi dispersie ca şi X.
c) Calculaţi P (1 < X ≤ 2).

12.6. O agenţie imobiliară are spre vânzare un imobil cu 10 apartamente. Patru dintre acestea sunt cu
o singură cameră. În decurs de o săptămână s-au prezentat la agenţia imobiliară 3 cumpărători. Fie X
numărul clienţilor ce au cumpărat apartamente cu o cameră. Să se scrie distribuţia variabilei aleatoare
X şi să se calculeze valoarea medie şi dispersia ei.

12.7. Variabila aleatoare X urmează legea uniformă având valoarea medie şi dispersia egale cu 4
respectiv 13 . Să se scrie funcţia de repartiţie a variabilei aleatoare X.

Temă. pag. 237 / 6.7.20. – 6.7.24., pag. 268 / 7.3.1. – 7.3.5., pag. 271 / 7.4.1. – 7.4.5.