Analiza Matematica 2

Curs 1.
Capitolul I. Calcul integral
Paragraful 1

Integralele improprii de speta I

I |R interval al axei reale si functia f : I R |R , f = f(x).Prin introducerea

integrale definite in sens Rieman (sens propri) sunt necesare urmatoarele doua conditii:
1. Inervalul I sa fie inchis si marginit (compact)
2. Functia f = f(x)numita integrant sa fie marginita pe intervalul I.
Renuntand la una sau chiar la ambele restrictii obtinem integrale generalizate care
se numesc integrale proprii.Renuntand la prima resctrictie dar pastrand-o pe cea de a II-a
obtinem integrale improprii de prima speta.
Consideram :
f : [ a, t] |R , a |R , f = f(x) , o functie marginita pe acet interval. Presupunem ca
aceasta functie este integrabila in sens Rieman pe ori ce compact de la [a ,t] [a, ) t > a.
t

Notam F(t) =

f ( x) dx
a

Definitia 1.
Daca si este finita
impropriu pe inervalul [a,].

lim F(t )

|R spunem ca f este integrabila in sens

Insasi valoarea acestei limite se noteaza f ( x)dx , caz in care spunem ca

Obs!!!

aceasta integrala este convergenta. Daca nu exista

iproproprie este de speta intai

a

avem:

f ( x ) dx

lim F(t )
= lim

f ( x )dx

lim f (t )

= + spunem ca integrala

este divergenta. Asadar in cazul de divergenta

f ( x)dx .
a

Ex: Plecand de la definitie studiati convergenta si in caz afirmativ calculati:

dx

cu

R. Integrantul este f(x) =

|

1
x

x 1

1 1 daca 1
Notam F(t)= dx x dx
0
x

0 0
ln x t daca 1
0

Pentru 1 avem

lim F(t ) lim (ln x

1 t

(ln t ln 0 ) = integrala
divergenta.
/ 0) t lim

0
daca

1
t

x
Pentru
1 lim F(t) lim lim
t t 1 0 t 1 daca 1

[]

Asadar integrala improprieeste data de convergenta dca 1 si divergenta daca 1

t

Obs!!! Aceiasi natura o are integrala improprie

consideram functia

dx
cu |R, a 0.
x

In mod analog

: , a |R, f = F(x) presupusa integrabila pe [ t, a ] (- , a ] si

notam

F(t )

f ( x )dx
t

Definitia 2.

Daca exista si este finita lim F(t ) |R atunci spunem ca functia f este inegrabila in sens
t
impropriu pe intervalul , a insasi valoarea limitei notandu-se prin
a

f ( x ) dx

lim F(t ) lim f ( x )dx <

t

t t

Obs!!!
Si in acest caz vom spune ca aceasta integrala este convergenta
lim F(t ) spunem ca integrala este divergenta.
Daca nu exista pentru t

Consideram acum functia f : , |R, f f (x) persupus integrabila in sens propriu pe

orice compact t1 , t 2 , si notam

F(t1, t 2)

t2

f ( x)dx

t1

Definitia 3.
2

lim F(t1,t2)
Daca si este finita cand t1
|R atunci spunem ca functia f este integrabila pe toata
t2

t2

axa reala insasi valoarea limitei notandu-se

f(x)dx t lim F(t ,t ) tlim f(x)dx.

12

1
t2 1

t2

Obs!!!
In aceasta limita t1 si t2 converg independet unul de celalalt la respectiv

lim F (t1,t2 )
sau exista dar este finita spunem ca

Daca exista t1

t2

f ( x )dx

este

divergenta. In cazul in care aceasta limita nu exista petru t1 si t2 independent unul

de celalat dar ( ) in cazul particular

t1 t
cu t avem notiunea de covergenta in sensul valorii
t 2 t

principale
t

Notam F (t ) f ( x)dx si daca exista si este finita spunem ca integrala improprie este
t

convergenta in sensul valorii principale insasi valorea limitei numidu-se valoare principala a
integralei improprii

Notam V.p. f ( x)dx

lim F(t ) lim

f ( x )dx
f ( x)dx tlim

Ex:
1.Consideram I
lim cos t1

dar nu exista t1
sensul definitiei 3.
t

sin

t2
x dx

si exista

. Notam

F (t1,t 2 )

t1

lim cos t 2

t2

t2

sin x dx cos x / t

= cos t1- cos t2

si deci integrala improprie este divergenta in

Avem (sin x) dx cos x / t cos t cos(t ) 0

t

V.p. sin x dx 0 (asa dar este convergenta in sensul valorii principale)

2. Pentru o functie definita pe un interval simetric fata de origine adica

: t, t |R f=f(x)

o, daca impara

t
avem f ( x)dx
2 f(x) dx, f para

t
0

Asadar orice functie impara este integrabila in sensul valorii principale pe tota axa reala si
valoarea ei principala este 0
Consideram functia f , |R, f= f(x) si sa notam cu ( x) o primitiva a acesteia
pe un compact arbitrar [t1,t2] |R. Daca f este integrabila in sens impropriu pe tota axa reala

avem

t2

/
t2

f ( x)dx lim f ( x)dx lim x lim (t2 ) (t1) Convenim sa notam

t1 t1
t1
t1

t 2 _ 1

t2

(t1 ) lim t 2 avem :

t
t
lim

t2

f ( x ) dx

x /

arctg x
Ex: Calculati
/ arctg arctg
Interpretare geometrica
Consideram functia f : a, |R, f f x , pozitiva pe acet interval integrabila pe orice
compact a, t a,
dx
1 x 2

Aria f x dx A t . Notam cu multimea nemarginita din plan, limita de : in stanga

a

x a , superior G f ,inferior de axa (Ox) in conditia

lim f ( x) 0

Definitia 4.
Domeniu plan nemarginit se
numeste carabil (are arie) daca exista
lim A t

Obs!!! Insasi valoare limitei este aria

multimii plane nemarginite si deci

Aria lim

f t dt

f x dx
a

Criterii de convergenta
1.Criteriul CAUCHY-BOLZANO
4

Functia

f : a , |R

f f x

daca exista A>0 a. t1,t 2

este integrabila in sens impropriu pe acet interval

t2

avem

f x dx

Dem : Notam

F t

f x dx in
a

t2

t1

t2

t1

f x dx f x dx f x dx

F t 2 F t1

>0

t1

condiriile enuntului avem

(care

reprezinta teorema lui Cauchy Bolzano a existei limitei finite pentru o functie de o variabila)
.
2.Criteriul de conevrgenta in
x f x (este
a) Daca pentru functia f : a, | R, f f x exista 1 astfel incat xlim

finita) atunci
a

f x dx

este convergenta

Obs!!! Daca integrala modulului este convergenta spunem ca functia f este absolut
integrabila in sens impropriu pe intervalul a, b . Absoluta convergenta implica convergenta
dar reciproca afirmatiei nu este adevarata
b) Daca in aceleasi conditii exista 1 astfel incat

lim x f x 0

atunci

f x dx

este

divergenta. Doua integrale improprii au aceiasi natura daca ele sunt simultan convergente
sau divergente
3.Criteriul de comparatie cu limita
Fie f,g:[a,) |R, f=f(x) si g=g(x), negative pe acet interval.
f ( x)
Daca x g ( x) k (0, )
lim

atunci

f ( x )dx si

g ( x)dx au aceiasi natura (sunt simultan

a

convergente sau divergente)

4. Criteriul lui ABEL

Consideram f,g:[a,) |R, f=f(x) si g=g(x).Daca 1.) g ( x) dx este convergenta

a

2.) functia f este monotona si marginita pe acest interval atunci

f ( x ) g ( x ) dx

convergenta.
5.Criteriul lui DIRICHLET
Consideram f,g:[a,) |R, f=f(x) si g=g(x).
t2

Daca : 1.) ( ) un K>0 a.i g ( x)dx

K () t1, t 2 A [ a, )

t1

f ( x ) 0 atunci li
2.)functia f este monotona pe [a,) si xlim

Aplicatie:

Studiati convergenta si in caz afirmativ calculati: ( x 1)(2 x 2 1) I

0

f ( x ) g ( x ) dx

este

f ( x)

dx
( x 1)( 2 x 2 1)

lim x f ( x) lim

f ( x) 0 .Studiem convergentasi utilizand criteriul in .

, f(0)=1 si xlim

x ( x 1)(2 x

1)

lim

x 2 x

2x x 1

pt =3>1 rezulta ca I este

convergenta

2A B 0
A Bx C A(2x 1) Bx C x 1

1 2 Ax A Bx C B C 0
x 1 2 x 2 1 x 1 (2x 2 1)
AC 1

1
2 2
2 A C 0 C 2 A; din A C 1 3 A 1 A B C
3
3 3
2 3x 2 3
2 1
2 1
13
1
I

dx ln x 1
ln 2 x 1

/
/
3 4
3 2
3
x 1
2x 1
x
1

1
1
ln x 1 ln 2 x 2 1

2 arctgx 2
/0 3
/ 0
3
6
2

x 1
1
ln 2
6
2x 1
2

2 1
1 2 1
ln
2 ln 2
3 2 6
2
6
6

dx
2

(1

2)2

Curs 2.
Paragaraful 2 Integrale implroprii de speta a II-a
Aceste integrale sunt calculate pe inervale marginite din functii nemarginite. Consideram

lim f ( x) lim f ( x)

f:[a,b] |R , f=f(x) , a,b|R astfel incat

a b
x b

x b

.Presupunem deasemeni ca

aceasta functie este inegrabila in sens propriu pe orice inerval [a,b] [a,b). Notam F(t)=
t

f ( x )dx

Definitia 1.
Daca exista si este finita

lim F ( x) lim F (t )

t b
t b

t b

spunem ca functia f este inegrabila in

sens impropriu pe [a,b) caz in care insasi valoarea limitei este valoarea inegralei improprii .
b

Asadar

f ( x )dx lim F (t ) lim

t b

Obs!!!

f ( x)dx
a

lim F (t ) nu exista sau lim F ( x) spunem ca integrala improprie de speta

t b

Daca

t b

a II-a

t b

este divergenta. In ipotezele definitiei 1 vom spune ca integrala improprie

f ( x ) dx

este convergenta. In cazul divergentei vom spune ca punctul b este punct singular pentru
integrala improprie.
Ex:
b

Utilizand deinitia studiati convergenta in caz afirmativ calculati

(b x)
a

Integrantul: f(x)= (b x)
1. Daca =0 f(x)=1
2. Daca
3. >0 =>

0 lim f ( x) lim
x b

lim

x b

x b

1
(b x)

1
(b x)

dx

cu |R.

 bx1 t
t t , 1 1 1
dx 1 a ( tb ) , 1
1
Notam F(t) = (b x) dx

(a bx) a t
lnxb , 1 lnxb n ,0l 1
a

lim F (t ) = (divergenta)
1. =1 => t
b

lim F (t ) = 1 lim b 1 (b a)1 (divergenta)

2. >1 => t

1 t b
lim F (t ) = 1 lim b 1 (b a )1 1 (b a)1
3. <1 => t
b
1 t b
1

1 integrala este divergenta iar in cazul

Obs!!! Asadar pentru

convergenta si avem

dx

(b x)
a

<1 integrala este

1
b a 1 pentru 1 .
1

Consideram acum f:(a,b] |R ,f=f(x) si a,b |R . Presupunem ca

lim f ( x) lim f ( x)

xa
xa

x a

ca functia f este integrabila in sens propriu pe orice interval [t,b] (a,b]. Notam F(t)=
b

f ( x)dx
a

Definitia 2.
Daca exista si este finita

lim |R spunem ca functia f este integrabila in sens

t a

impropriu pe intervalul (a,b] si ca integrala improprie

f ( x ) dx

lim F ( x) sau lim F ( x) spunem ca functia este integrabila in sens

Obs!!! Daca exista t
a
t a
impropriu pe intervalul (a,b] si ca integrala iproprie este divegenta .

Ex2:

dx

( x a)
a

convergenta pentru 1
este
. Consideram f:(a,b) |R, f=f(x) presupusa
divergenta pentru 1

integrabila pe orice compact [t 1, t 2 ] (a, b) si notam

si

Definitia 3.
Daca exista si ete finita

lim F (t1, t2 )

t1 a
t 2 b

|R

atunci spunem ca functia f este integrabila

in sens impropriu pe intervalul (a,b),insasi valoarea limitei fiind valoarea integralei.

Obs!!!

In acest caz spunem ca integrala improprie este convergenta

independent unul de celalat . Daca nu exista

lim F (t1, t2 )

t1 a
t 2 b

t1 a , t2 b

sau aceasta limita exista dar este

infinita spunem ca integrala iproprie este divergenta.Este insa posibil ca

lim F (t1, t2 )

t1 a
t 2 b

sa

existe in cazul particular mentionat mai jos.

Consideram functia f:(a,b)\{c} |R, f(x)=

1
xc

cu c (a, b)

lim f ( x) lim
x c

x c

1

xc

Presupunem ca o astfel de de functie este integrabila in sens impropriu pe intervalele (a,c) si

(c,b).In acest caz functia f este integrabila in sens impropriu pe intervalul (a,b) si avem
b

f ( x)dx f ( x)dx f ( x)dx .Punctul c se numeste in acest caz punct singular pentru
integrala improprie .Functia f este integrabila in sens impropriu pe intervalul (a,b) daca

c u

esxista si este finita

lim

cv

f (x)dx f (x)dx aici u si

u 0
v 0 a

ve tind la o independent unul de celalat.Daca acesta

limita nu exista in sensul definitiei 3 dar exista in cazul
particular u=v= o adica exista
c

lim

f ( x) dx

cv

spunem ca integrala improprie

f ( x) dx

este convergenta in sensul valorii principale ,insasi valoarea limitei numindu-se valoare
principala a integralei iproprii.

Ex3:

Calculam

c u dx b dx

lim ln x c
lim

u 0 x c x c u o
c v v o
v 0 a

cu
a

ln x c

lim ln u ln a c ln b

c v u 0
v 0

u bc
lim ln ln
u 0 v c a

v 0

u
lim
ln

Dar nu exista u o v

v o

1
u
=
n 0
1.
v 1 0
n

1
u
=
n 0
2.
v 1 0
n 2

u
lim ln
u o v

v o

1

lim ln n 0
m 1

n

1

u
lim ln lim n Asadar integrala nu este convergenta in sensul
u 0 v n 1
2
v0
n

definitiei 3.Cercetam convergenta in sensul valorii principale (V.p.).Calculam:

bc
bc
lim ln 1 ln
ln
Asadar V.p.
0
ca
ca

dx

bc

ca

x c ln
a

Interpretare geometrica
Fie f:[a,b) |R, f=f(x) o functie continua si negativa pe acest interval a.i
lim f ( x)

x b

Aria =

a f ( x)dx A(t ) .Notam

(* ) multimea

a punctului din plan limitata in stanga de drept

x=a,superior lui Gf , inferior de axa (Ox) iar in
dreapta x=b.

10

Definitia 4.
Spunem ca domeniul plan nemarginit (* ) carabil (are arie) daca exista si este finita
lim A t insasi valoarea limitei fiind aria domeniului plan nemarginit.Asadar in acest caz
t b
t

lim
avem Aria (* ) = t
b

f ( x ) dx .

11

Curs 5.
Interpretarea mecanica a integralei curbilinii de prima speta

Consideram o curba (C): r r t ,t

|R netetda sau neteda pe

portiuni.
Consideram aceasta curba o curba
materiala care are in orice punct al
acesteia densitatea materiala de masa
= (x,y,z)>0 continua in ori ce punct al
curbei.In acest caz masa firului material
este
M = C ( x, y, z ) ds .

Obs!!! Daca firul material este

momogen adica 0 (constant) atunci
masa firului material este
ds 0 ds 0
M= 0
Lc
C

(Lc-lungimea curbei).Daca G ( xG, y G , z, G ) este cetrul de greutate al firului material atunci

cooordonatele acestuia sunt date de

xG

1
x (x,y,z)ds
M

yG

1
y (x,y,z)ds
M

. Intrucat integrala curbilinie de prima speta a fost introdusa

z 1 z (x,y,z)ds
G M

prin integrala Riemman,proprietatile acesteia decurg imediat din proprietatile integralei

definite.
Consideram functia f: |R 3 |R , f=f(x,y,z) definita si continua in toate punctele unei
curbe (C) (D).In acest caz exista un punct M*(x*,y*,z*) (C) astfel incat

f(x,y,z)ds

f(x* ,y* ,z* )

ds

f(x* ,y* ,z* ) Lc

(este teorema de medie relativa la integrala

curbilinie de prima speta)

Paragraful 5.
Integrala curbilinie de speta a II-a

Consideram curba (C): r r (t) , t [a,b] de clasa C1 pe acest interval.

12

Atat arcul de curba

M(ti), M(ti 1) cat si
segmetul
M(ti), M(ti 1) au de
exemplu pe axa (Oy)
aceeasi proiectie
ortogonala anume
compactul [yi,yi+1].In
schimb considerand arcul
M(ti+1), M(ti), sau
segmetul [M(ti+1), M(ti)]
vom avea drept proiectie
ortogonala pe axa (Oy)
segmentul
[yi+1, yi].
Obs!!!
Asadar orientarea curbei este esentiala .Consideram acum o functie f=f(x,y,z) definita si
continua in toate punctele curbei (C)
Presupunem ca functia t f ( x(t ) , y(t ) , z(t ) ) x ' (t ) este integrabila in sens propriu pe
b

compactul [a,b].Valoarea aceste integrale adica

f(x,y,z)dx
C

f ( x(t ) , y(t ) , z(t ) ) x (t )dt se noteaza prin

'

si se numeste integrala curbilinie de speta aII-a in raport cu axa (Ox).In mod

analog vom introduce integrale cubilinii de speta aII-a in raport cu axele (Oy) si (Oz).Avem
asadar C

f(x,y,z)dx

'
= f ( x(t ) , y (t ) , z (t ) ) x (t )dt .
a

Consideram acum functiile P,Q,R:D |R|R, P = P(x,y,z) ; Q =Q(x,y,z) ;

R=R(x,y,z) definite si continue in toate punctele unei curbe continu in domeniul D,
presupunand ca functiile P,Q,R sunt integrabile in raport cu axele (Ox),(Oy),(Oz)=>
a forma generala a integralei curbilinii de speta aII-a este

P( x, y, z )dx Q( x, y, z )dy R( x, y, z )dz .

Conform relatiilor anterioare aceasta integrala se reduce la o integrala Riemman obtinuta din

P( x, y, z )dx Q( x, y, z )dy R( x, y, z )dz =

P( x(t ) , y(t ) , z(t ) ) x (t ) Q( x(t ) , y(t ) , z(t ) ) y (t ) R( x(t ) , y(t ) , z(t ) ) z (t )dt
b

'

Notam

'

avem

F dr Pdx Qdy Rdz

curbilinie de speta aII-a se scrie I

F

. Din r x i y j z k avem
asadar in forma vectoriala inegrala

F F ( x, y , z ) P ( x, y , z ) i Q ( x, y , z ) j R ( x , y , z ) k

dr ( dx ) i (dy ) j ( dz ) k

'

F dr Care se numeste circulatia campului vectorial

de-a lungul curbei (C)

13

Obs!!! Aceasta reprezinta de fapt lucrul mecanic efectuat de forta

curbei (C).
Ex1:
Calculati urmatoarea integrala curbilinie de speta aII-a:

x t cost sin t

2 2 2
I ydx xdy (x y z )dz unde (C) y t sin t cost ;t [0, ]
z t 1
C

de-a lungul

Avem: P=y;Q=-x;R= x

y z
2

dx x ' (t )dt ( cos t t sin t cos t )dt (t sin t )dt

'
dy y (t )dt (sin t t cos t sin t )dt (t cos t )dt

'
dz z (t )dt dt
x 2 y 2 z 2 ( t cos t sin t ) 2 (t sin t cos t ) 2 (t 1) 2
t 2 cos 2 2 sin t cos t sin 2 t t 2 sin 2 t 2t sin t cos t cos 2 t t 2 2t 1 2t 2 2t 2

ydx xdy ( x

y z )dz

(t sin t cos t ) t sin t (t cos t sin t ) t cos t 2t

2t

2t 2 dt

(t sin t sin t cos t t cos t sin t cos t 2t 2t 2)dt (3t 2 2t 2)dt t 3

3

/0 t 2 /0 2t /0

Consideram functia vectoriala F : D |R 3

|R 3 ,

definite si continu in toate punctele

domeniului D care contine curba(C).Consideram ca aceasta functie este de clasa C1(D) vom
nota prin
F ( x , y , z ) P ( x, y , z ) i Q ( x, y , z ) j R ( x, y , z ) k

rot

F ( x. y , z )
x
P

y
Q

z
R

si vom numi acest determinant formal care se dezvolta

neaparat
dupa prima linie rotorul functiei vectoriale .
Obs!!!
Nu dezvoltam acest determinant dupa regula triunghiului intrucat linia a doua este
reprezentata de operatorii de derivare partiala.Asadar avem

R
Q R P Q P
rot F ( x, y , z ) i

y z
y z
x y

randul sau tot un camp vectorial.

Ex2:
F ( x, y , z ) = x 2 i xz j yz 2 k

14

.Rotorul unui camp vectorial este la

rot F
x
x2

y
xz

i ( z 2 x) j (0) k ( z ) ( x z 2 ) i z k .
z
yz 2

Un camp vectorial F F ( x, y, z ) se numeste irotational daca rotor

F 0
Consideram un domeniu plan marginit de o curba simpla neteda sau neteda pe
portiuni.Presupunem ca
domeniul este orientat in
concordanta cu orientarea
planului.
In aceste ipoteze aria
domeniului plan (D)

Aria(D)

= C xdy ydx .

Ex3:
Calculati aria cercului
utilizaind integrala curbilinie de
speta aII-a

x r cost
x y r (C) ;t [0,2]
y r sin t

2 22
(C):

Arie cerc=
1
2

[r cos t r cos t r sin t r sin t ]dt

0

r2
2

dt

r
t
2

2
0

Independenta de drum aintegralei curbilinii de speta aII-a

Consideram o curba (C): r r (t ), t I |R de clasa C1 si functia vectoriala

F :D

|R

|R3 ,

F ( x, y , z ) P ( x, y , z ) i Q ( x, y , z ) j R ( x, y , z ) k

de clasa C1 (D ).

15

considerata

r2
2 r 2
2

Consideram curbele (C1)si (C2) la fel orientate,vom spune ca inegrala curbilinie de

speta aII-a F dr este independenta de drum daca

ABC1

F dr

F dr .Conditia necesara si

ABC2

suficienta ca inegrala curbilinie de speta aII-a sa fie independenta de drum intr-un domeniu

simplu conex este va functia vectoriala F F ( x, y, z ) sa aiba rot

F 0
(campul vectorial sa fie irotational)

16

In cazul plan ai integralei C P ( x, y )dx Q( x, y )dy R ( x, y )dz conditia nevcesara si

suficienta ca acesta sa fie independenta de drum este ca

Q
P

x
y .

Ex4:
( a , b, c )

Verificand in prealabil independenta de drum caculati

yxdx xzdy xydz .Functia

(1,1,1

vectoriala asociata este:

F ( x, y , z ) yz i xz j xy k

17

rot F
x
yz

y
xz

i ( x x) j ( y y ) k ( z z ) 0 .
z
xy

In acest calculul integralei se face

plecand de la punctual A(1,1,1) spre punctual B(a,b,c) prin parale la axele de coordonate

AM

MN

dx dt

dy 0 dt
dz 0 dt

I1 I 2 I 3

NB

I1

AM

xt

. Parametrizari AM y 1 ; t [1, a]
z 1

1 1dt t
1

a
1

a 1

18

 xa
dx 0 dt
b

I 2 a dt ab t
a(b 1)
(MN ) y b ; t [1, b] dy dt
/
1
MN 1
dz 0 dt
z 1

xa

(NB) y b ; t [1, c] I ab dt ab t / ab(c 1) .

bt

NB

Avem I a 1 a(b 1) ab(c 1) a 1 ab a abc ab abc 1 .

19

Curs 6.
Paragraful 6: Integrala dubla
Consideram intr-un plan raportat la un sistem ortogonal de axe de coordonate un
domeniu (D ) inchis si marginit a carui frontiera este curba inchisa (C) Fr(D).

Consideram ca acest
domeniu este orientat in
concordanta cu orientarea
planului .

Consideram functiile , :[a,b] |R , ( x), ( x) sunt continue.Nu excludem cazul

in care A D sau B C sau chiar ambele cazuri indeplinite

20

Definitia1.
Spunem ca domeniul (D ) este simplu in raport cu axa (Oy) daca orice paralela
dusa la aceasta axa pentru x[a,b] frontiera domeniului doar in doua puncte cu exceptia
eventuala a punctelor situate pe dreptele de ecuatii x=a sau x=b
Obs!!!
Asadar un domeniu plan este simplu in raport cu axa (Oy) daca printr-o paralela la acesta
axa intram in domeniu printr-un singur punct si parasind domeniul tot printr-un singur
punct.

Acesta nu este un
domeniu simplu in raport cu axa (Oy)

Consideram ca ( x) ( y )() y[c,d]

unde ,
Sunt functii continue.Vom spune in acest
caz ca domeniul plan inchis si marginit
este simplu in raport cu (Ox).

21

Consideram o functie continua f:D

|R2 |R f=f(x,y), presupusa integrabila in

sens Riemman in raport cu orecare

dintre cele 2 variabile pe
integralele
corespunzatoare.Consideram D
=[a,b]x[c,d].
Consideram ca functia f este
integrabila in sens propriu in
raport cu variabila x pe intervalul
[a,b] () y [c,d] si notam
b
J(y)= a f ( x, y )dx .
Daca la randul sau acesta functie
Este integrabila in raport cu y pe
copactul [c,d] vom nota
d

c J ( y )dy

prin

f(x, y)dxdy

pe care o citim integrala dubla pe

domeniul D din functia f=f(x,y)

Asadar avem : f ( x, y )dxdy c J ( y ) c a f ( x, y )dx

dy

not

c dy a f ( x, y )dx

Obs!!!
Aici NU ESTE un produs efectiv de integrale Riemman ci o SUCCESIUNE.
In mod analog presupunand ca functia f=f(x,y) este integrabila in raport cu y pe compactul
d
[c,d] . Notam I ( x) c f ( x)dy .
Presupunand ca la randul sau aceasta functie este integrabila pe copactul [a,b] vom
b

nota a I ( x)dx

prin

f x, y dxdy .

Asadar avem: f x, y dxdy a I x dx a c f x, y dy

D

dx

not

a c f x, y dy

dx

Obs!!!
Si aici NU AVEM un produs de integrale Riemman ci o SUCCESIUNE
Daca domeniul de inegrare nu este simplu in raport cu nici una dintre axele de
coordinate se deacompune acesta in domenii simple dupa care integrala se calculeaza pe
fiecare dintre ele dupa care integrala se calculeaza adunand rezultatele.Calculul integralei
duble nu poate fi efectuat far in prezentare in sistemul de axe de coordonate a domeniului
cu indicarea tuturor elementelor necesare pe figura.

22

Considerand functia f=f(x,y)

continua pe acest domeniu
x

f x, y dxdy x

f x, y dy

Elementul diferential d =dxdy se

numeste element diferential de arie
in plan .In acesta relatie avem o
succesiune de integrale si NU un
produs.

Ex1:

dxdy
x

y ex

unde domeniul (D ) este marginit de curbele de ecuatii y 1

z 1

23

dxdy

y x

ex

0 1
dx

x
ex
dx
1 e dy
1
1

ln y

ln e x
1
1 y x
x 0 y
x
x

ex

dy
y x

1 1/ 2

0 x

x dx

dx

x3/ 2
3/ 2

/ =2
1

Ex2:

y x2 1

y 1 dxdy

2
y x 2 1 parabola

x
1 2x

(D ) y 2 x
y 2x
x0

(x )1 0 x 1

x 2 1

2x

xdy
x
y 1

0 xln x
1

x 2 1

2x

dy
x ln( y 1)
y 1

1 ln 2 x 1 dx

x 2 1
x

0 x ln x
1

x ln x 2 1 ln 2 x 1
2

2 dx

24

x 2 1

2 x
dx

0 ln 2 x 1 dx I1 I 2

x
dy
y 1

 2x
f
1
2
2
2 f ln x 2 x 2
I xln x 2dx
g x 1 2
0
g x
2

I1

1 2
x ln x 2 2
2

ln x 2 2

/10

/10 12 ln 32

1 2
1
x3
1 3
x2
x dx ln 3 ln 2
dx ln
2
2 2
2
x2 2 2
x2 2
0
0

2x

1
3 3 1
ln 3 ln 2 ln
2
2 2 2

parti.

25

1
0

Analog se calculeaza pentru I2 integrand prin

26