Partea I.

ALGEBR

A LINIAR

A
Teorie si aplicat ii
0.1 1. MATRICE. SISTEME LINIARE
0.1.1 TEORIE
1. Not am cu M
m,n
(R) mult imea matricelor cu m linii si n coloane
av and elementele din inelul (R, +, ) (de regul a R = R - corpul
numerelor reale, R = C - corpul numerelor complexe, ori R = Z
p
- corpul claselor de resturi modulo p, unde p este un numar prim);
despre o asemenea matrice spunem ca este o matrice de tip mn.
Matricele cu acelasi num ar de linii si de coloane (m = n) se numesc
matrice patratice.

In exemplele (exercit iile) pe care le vom da,
n lipsa altor preciz ari, inelul R este corpul numerelor reale.
2. Dac a A = (a
ij
)
1im
1jn
M
m,n
(R) (mai scriem A = (a
ij
)
i=1,m
j=1,n
, ori,
dac a nu este pericol de confuzie, A = (a
ij
) atunci matricea notat a
A =
_
_
_
_
a
11
a
12
... a
1j
... a
1n
a
21
a
22
... a
2j
... a
2n
... ... ... ... ... ...
a
m1
a
m2
... a
mj
... a
mn
_
_
_
_
,
sau
A =
_

_
a
11
a
12
... a
1j
... a
1n
a
21
a
22
... a
2j
... a
2n
... ... ... ... ... ...
a
m1
a
m2
... a
mj
... a
mn
_

_
se poate exprima prin concatenarea (al aturarea) coloanelor sale:
not and cu
1
A
:j
:=
_
_
_
_
_
a
1j
a
2j
.
.
.
a
mj
_
_
_
_
_
matricea coloan a formata cu elementele coloanei j a matricei A,
atunci concatenarea matricelor A
:1
, A
:2
, ..., A
:n
reface matricea A :
A = (A
:1
| A
:2
| ... | A
:n
);
analog se poate scrie matricea A prin alaturarea, pe coloana, a
matricelor linie A
i:
:= (a
i1
a
i2
... a
in
) , unde i = 1, m.
3. Suma matricelor A si B de tip mn este o matrice de tip mn
notat a A+B al c arei element generic este a
ij
+b
ij
, (adic a elementul
de pe pozit ia (i, j) al matricei sum a). De exemplu:
_
a b
c d
_
+
_
x y
z w
_
=
_
a + x b + y
c + z d + w
_
si
_
3 7
4 2
_
+
_
5 6
7 3
_
=
_
8 1
3 5
_
.

Inmultirea matricei A de tip mn cu scalarul c (adic a c este un

element al corpului R) are ca iesire matricea de tip mn notat a
cA al carei element generic este ca
ij
. De exemplu:

_
a b
c d
_
=
_
a b
c d
_
si
3
_
1 0.5
6.1 2.9
_
=
_
3 1. 5
18. 3 8. 7
_
.
Proprietat i. Fie A, B si C matrice de tip mn, iar c si d scalari.
Atunci:
- comutativitatea adunarii matricelor: A + B = B + A;
- asociativitatea adunarii matricelor: A+(B + C) = (A + B) +C;
- legile distributivitat ii nmult irii matricelor cu scalari
c (A + B) = cA + cB si (c + d) A = cA + dA;
- (cd)A = c (dA) ;
2
- elementul 1 R este element neutru pentru nmult irea matricelor
cu scalari: 1A = A.
4. Transpusa matricei A = (a
ij
) M
m,n
(R) este o matrice, notata
A
T
, de tip nm obt inuta din A prin schimbarea liniilor cu coloanele
(de la st anga la dreapta, de sus n jos). Deci transpusa (matricea
transpus a) este A
T
:= (a

ij
) M
n,m
(R), unde a

ij
= a
ji
. Folosind
concatenarea liniilor matricei A, putem scrie transpusa astfel:
A
T
= (A
1:
| A
2:
| ... | A
n:
) .
De exemplu:
_
1 2
3 2
_
T
=
_
1 3
2 2
_
.
Proprietat i.
-
_
A
T
_
T
= A;
- (A + B)
T
= A
T
+ B
T
;
- (AB)
T
= B
T
A
T
;
- Pentru orice scalar r, (rA)
T
= rA
T
;
- Daca A este o matrice diagonala (elementele care nu sunt pe
diagonala principal a sunt toate 0) atunci A = A
T
.
O matrice p atratic a este simetrica dac a A
T
= A.
5. Not am cu O
m,n
(sau doar O dac a nu este pericol de confuzie) ma-
tricea nula, adica o matrice de tip mn av and toate elementele
nule (i.e. elementul neutru al grupului (M
m,n
(R), +) ). Cu I
n
(ori
doar I) notam matricea unitate de tip n n :
I
n
= (
ij
), unde
ij
:=
_
0, dac a i = j
1, dac a i = j
este simbolul lui Kronecker, adic a I
n
este matricea care are pe
diagonala principala doar 1, iar n rest 0 (i.e. I
n
este elementul
neutru fat a de nmult irea matricelor patrate de tip nn). Coloana
j din matricea unitate va notat a e
j
, deci
3
e
1
=
_
_
_
_
_
1
0
.
.
.
0
_
_
_
_
_
, e
2
=
_
_
_
_
_
0
1
.
.
.
0
_
_
_
_
_
, ... , e
n
=
_
_
_
_
_
0
0
.
.
.
1
_
_
_
_
_
,
iar prin concatenare:
I
n
= (e
1
| e
2
| ... | e
n
) .
Proprietat i.
- O este element neutru fat a de adunarea matricelor:
O + A = A + O = A;
- matricea (1)A := A este elementul simetric al elementului A
(pentru adunarea matricelor): A + (A) = (A) + A = O;
- (M
n,m
(R), +) este un grup abelian.
6. Matricea permutarii S
n
(i.e. este o biject ie avand dome-
niul si codomeniul {1, 2, ..., n}; se mai noteaza tabelar astfel:
=
_
1 2 ... n
(1) (2) ... (n)
_
) este de tip nn si este denita prin:
P

= (p
ij
), unde p
ij
=
_

(i)j
_
,
adic a matricea P

are pe linia i doar elementul de pe coloana (i)

egal cu 1, n rest 0. Deoarece (i) = j dac a si numai dac a i =
1
(j)
urmeaz a c a putem scrie si :
P

=
_

i
1
(j)
_
astfel c a putem arma ca matricea permut arii se obt ine din ma-
tricea unitate I
n
schimband liniile n raport cu
1
: linia (i) din
I
n
devine linia i din P

. De exemplu, daca =
_
1 2 3 4
2 3 1 4
_
,
atunci matricea permutarii este
P

=
_
_
_
_
0 1 0 0
0 0 1 0
1 0 0 0
0 0 0 1
_
_
_
_
.
4
Din denit ia determinant ilor (daca A = (a
ij
) M
n,n
(R) atunci
det(A) :=

sS
n
(s)a
1s(1)
a
2s(2)
... a
ns(n)
, unde (s) nseamna sig-
natura permutarii s) urmeaza c a () = det(P

);
n exemplul de mai sus signatura permutarii (i.e. ()=(1)
m()
,
unde m() este numarul tuturor inversiunilor permutarii ) este:
() = (1)
2
= 1 = det(P

).
Dac a x =
_
_
_
_
_
x
1
x
2
.
.
.
x
n
_
_
_
_
_
M
n,1
(R), atunci P

x =
_
_
_
_
_
x
(1)
x
(2)
.
.
.
x
(n)
_
_
_
_
_
.
7.

Inmult irea matricelor. Dac a A = (a
ij
) M
m,n
(R) iar B =
(b
jk
) M
n,p
(R) produsul matricelor A si B este o matrice de
tip mp obt inuta prin tehnica nmult irii linie cu coloan a, adic a
A B =
_
_
_
_
a
11
a
12
... a
1n
a
21
a
22
... a
2n
... ... ... ...
a
m1
a
m2
... a
mn
_
_
_
_

_
_
_
_
b
11
b
12
... b
1p
b
21
b
22
... b
2p
... ... ... ...
b
n1
b
n2
... b
np
_
_
_
_
=
=
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
n

j=1
a
1j
b
j1
n

j=1
a
1j
b
j2
...
n

j=1
a
1j
b
jp
n

j=1
a
2j
b
j1
n

j=1
a
2j
b
j2
...
n

j=1
a
2j
b
jp
................ ................ ... ................
n

j=1
a
mj
b
j1
n

j=1
a
mj
b
j2
...
n

j=1
a
mj
b
jp
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
=
=
_
n

j=1
a
ij
b
jk
_
ik
= (AB
:1
| AB
:2
| ... | AB
:p
) .
De exemplu
_
a b
c d
_ _
x
y
_
=
_
ax + by
cx + dy
_
, iar
_
6 4
1 1
_ _
3
3
_
=
_
6
0
_
.
5

In particular, dac a
x =
_
_
_
_
_
x
1
x
2
.
.
.
x
m
_
_
_
_
_
M
n,1
(R), atunci
A x=
_
_
_
_
a
11
x
1
+ a
12
x
2
+ . . . + a
1n
x
n
a
21
x
1
+ a
22
x
2
+ . . . + a
2n
x
n
...........................................
a
m1
x
1
+ a
m2
x
2
+ . . . + a
mn
x
n
_
_
_
_
=x
1
A
:1
+x
2
A
:2
+...+x
n
A
:n
.
De exemplu
_
a b
c d
_ _
x y
z w
_
=
_
ax + bz ay + bw
cx + dz cy + dw
_
si
_
1 2 3
0 1 4
_
_
_
1 5
2 2
3 1
_
_
=
_
12 12
14 6
_
.
Proprietat i ale nmult irii matricelor. Fie A si A

matrice de
tip mn, B si B

de tip n k si C de tip k . Atunci:

- (AB) C = A(BC) (asociativitatea nmult irii matricelor);
- A(B + B

) = AB+AB

(distributivitatea la stanga a nmult irii

matricelor fat a de adunare);
- (A + A

) B = AB+A

B (distributivitatea la dreapta anmult irii

matricelor fat a de adunare);
- pentru orice scalar r, r (AB) = (rA) B = A(rB)
- dac a B=(B
:1
| B
:2
| ... | B
:k
) , atunci AB=(AB
:1
| AB
:2
| ... | AB
:k
) ;
- dac a , S
n
, atunci P
T

= I
n
, iar P

= P

;
- dac a S
m
, atunci P

A = (P

A
:1
| P

A
:2
| ... | P

A
:n
) =
=
_
a
(i)j
_
ij
=
_
_
_
_
a
(1)1
a
(1)2
... a
(1)n
a
(2)1
a
(2)2
... a
(2)n
... ... ... ...
a
(m)1
a
(m)2
... a
(m)n
_
_
_
_
.
6
Inversa matricei p atratice A este o matrice B de acelasi tip astfel
ncat: AB = I = BA. Inversa matricei A se noteaz a cu A
1
. O
matrice care admite inversa se numeste matrice inversabila, sau
nesingulara. O matrice care nu are inversa se numeste matrice
singulara.
* Dac a S
n
, atunci P
T

= P

1 = P
1

.
Matricea A este nesingulara daca si numai daca det(A) = 0
(det(A) inversabil, daca inelul R nu este corp).
De exemplu
_
1 2
3 2
_
_

_
1
4
1
4

3
8
1
8
_

_
=
_
1 0
0 1
_
=
_

_
1
4
1
4

3
8
1
8
_

_
_
1 2
3 2
_
,
deci:
_
1 2
3 2
_
1
=
_

_
1
4
1
4

3
8
1
8
_

_
.
* Dac a A si B sunt matrice p atratice pentru care AB = I, atunci
B = A
1
(si A = B
1
).
Dac a A este matrice p atratic a, not am A
k
:= A A ... A
. .
de k ori
si
A
k
= (A
1
)
k
= (A
k
)
1
.
De exemplu
_
5 6
8 7
_
3
=
_
941 942
1256 1255
_
si
_
5 6
8 7
_
3
=
_
_
_

1255
2197
942
2197
1256
2197

941
2197
_
_
_
.
Se verica imediat ca (M
n,n
(R), +, ) este un inel, necomutativ,
7
n general, n care I
n
este elementul neutru fat a de nmult irea ma-
tricelor .
8. Un sistem liniar de m ecuat ii cu n necunoscute avand coecient ii
a
ij
din corpul R (la noi R, C, ori Z
p
):
_

_
a
11
x
1
+ a
12
x
2
+ . . . + a
1n
x
n
= b
1
a
21
x
1
+ a
22
x
2
+ . . . + a
2n
x
n
= b
2
........................................................
a
m1
x
1
+ a
m2
x
2
+ . . . + a
mn
x
n
= b
n
(1)
se poate scrie matriceal astfel:
Ax = b,
adic a
_

_
a
11
a
12
a
13
... a
1n
a
21
a
22
a
23
... a
2n
... ... ... ... ...
a
m1
a
m2
a
m3
... a
mn
_

_
_

_
x
1
x
2
.
.
.
x
n
_

_
=
_

_
b
1
b
2
.
.
.
b
m
_

_
unde A = (a
ij
) M
m,n
(R) este matricea coecient ilor sistemului
(1),
x =
_
_
_
_
x
1
x
2
...
x
n
_
_
_
_
M
n,1
(R)
este matricea coloana a necunoscutelor, iar
b =
_
_
_
_
b
1
b
2
...
b
m
_
_
_
_
M
m,1
(R)
este matricea coloana a termenilor liberi. Un asemenea sistem
poate incompatibil, i.e. mult imea solut iilor S este vid a (S = ),
compatibil determinat, i.e. sistemul are solut ie unic a, sau compati-
bil nedeterminat i.e. sistemul are mai multe solut ii (o innitate n
cazul R = R, sau R = C, o putere a lui p dac a R = Z
p
, p prim).
8
Teorema Kronecker-Capelli. Sistemul (1) este compatibil dac a
si numai dac a rang(A) = rang(A),
unde A = (A | b) este matricea extinsa a matricei A (i.e. matricea
A bordat a (concatenat a) cu coloana termenilor liberi b):
A =
_
_
_
_
_
a
11
a
12
... a
1n
b
1
a
21
a
22
... a
2n
b
2
... ... ... ...
.
.
.
a
m1
a
m2
... a
mn
b
m
_
_
_
_
_
.
Un sistem de forma
_

_
a
11
x
1
+ a
12
x
2
+ . . . + a
1n
x
n
= b
1
a
22
x
2
+ . . . + a
2n
x
n
= b
2
................................
a
nn
x
n
= b
n
unde a
ii
= 0 pentru orice i, se rezolv a prin metoda substitut iei
inverse (i.e. obt inem x
n
din ultima ecuat ie, apoi x
n1
din penul-
tima etc.) si are ca matrice o matrice superior triunghiulara,
adic a a
ij
= 0, ori de c ate ori j < i :
_

_
a
11
a
12
... a
1n
0 a
22
... a
2n
... ... ... ...
0 0 0 a
nn
_

_
; (2)
dac a n plus coecient ii a
ii
au tot i valoarea 1 spunem c a matricea
este diagonal unitara.
Un sistem n care a
ii
= 0, i = 1, n de forma
_

_
a
11
x
1
a
12
x
2
+ a
22
x
2
.............................................
a
n1
x
1
+ a
n2
x
2
+ . . . + a
nn
x
n
= b
1
= b
2
......
= b
n
se rezolv a prin metoda substitut iei directe iar matricea aces-
tuia este inferior triunghiulara.
9. Matricea S = (s
ij
) M
m,n
(R) pentru care:
9
- daca o linie este nula, e.g. S
i:
= (0 0 ... 0), atunci toate liniile
de sub aceasta sunt nule, deci S
k:
= (0 0 ... 0), pentru orice k i;
- daca primul element nenul de pe o linie S
i:
este s
ij
atunci ele-
mentele de pe coloanele precedente inclusiv S
:j
(i.e. S
:1
, S
:2
, ... , S
:j
)
aate sub linia i sunt nule (i.e. s
k
= 0, pentru orice >i si kj)
se numeste matrice scara pe linii; elementul s
ij
se numeste
pivot .
Matricea (2) este o matrice scara pe linii; de asemenea matricele
_

_
2 1 1 3
0 0 2 5
0 0 0 11
0 0 0 0
_

_
,
_

_
1 2 3 4 5
0 0 3 5 7
0 0 0 0 11
0 0 0 0 0
_

_
,
_

_
1 2 0 0 8 9
0 2 0 4 0 6
0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0
_

_
sunt matrice scara pe linii, iar matricele
_

_
2 1 1 3
1 13 2 5
0 0 3 0
0 0 0 11
_

_
,
_

_
1 2 3 4 5
0 0 3 5 7
0 0 0 0 11
0 0 0 0 1
_

_
,
_

_
1 2 0 0 8 9
0 2 0 4 0 6
0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 1
_

_
nu au forma scara.
Orice matrice diagonal a este matrice scara pe linii.

In particular,
I
n
este o matrice scar a pe linii.
10. Transformari elementare. Fie sistemul liniar de m ecuat ii cu n
necunoscute (1) cu mult imea solut iilor S ; notam ecuat ia a i-a cu
L
i
, adica:
L
i
: a
i1
x
1
+ a
i2
x
2
+ . . . + a
in
x
n
= b
i
.
Un sistem echivalent cu sistemul (1) este un sistem liniar de m
ecuat ii cu n necunoscute pentru care mult imea solut iilor este tot S.
Urm atoarele transformari elementare :
- interschimbarea a doua ecuat ii: L
i
L
k
;
- multiplicarea unei ecuat ii cu un element nenul
1
R: L
i

L
i
;
1
Daca R este doar inel, ,,nenul trebuie nlocuit cu ,,inversabil
10
- multiplicarea unei ecuat ii cu un element R si adunarea rezul-
tatului la alta ecuat ie: L
i
+ L
k
L
k
,
conduc la un sistem echivalent.
Lor le corespund transformarile elementare efectuate asupra
matricei A = (a
ij
) M
m,n
(R) pe linii:
- interschimbarea a doua linii: L
i:
L
k:
o numim transfor-
mare de tip 1;
- multiplicarea unei linii cu un element nenul R : L
i:

L
i:
- transformare de tip 2;
- multiplicarea unei linii cu un element R si adunarea
rezultatului la alta linie: L
i:
+ L
k:
L
k:
- transformare de tip
3.
Metoda lui Gauss: aplicand succesiv transformari elementare
asupra matricei extinse a sistemului (1) pana ajungem la forma
scara, obt inem mult imea solut iilor S.
Metoda Gauss-Jordan presupunen plus fat a de metoda Gauss:
transformarea ecarui pivot n 1;
anularea succesiva a tuturor celorlalte elemente de pe coloana
pivotului.
Matricea astfel obtinuta se numeste matrice scara redusa.
Exemplul. 1. S a se rezolve sistemul:
_
_
_
3x
1
+ 4x
2
+ x
3
+ 2x
4
= 3
6x
1
+ 8x
2
+ 2x
3
+ 5x
4
= 7
9x
1
+12x
2
+ 3x
3
+ 10x
4
= 13
prin metoda Gauss.
Rezolvare. Atas am sistemului matricea sa extins a
A =
_
_
3 4 1 2
6 8 2 5
9 12 3 10

3
7
13
_
_
si efectuam transformari elementare pe linii pentru a obt ine o form a
scar a. Pentru a forma zerouri pe prima coloana alegem pivotul
11
a
11
= 3 (caci a
11
= 0) si efectuam transform arile 2L
1
+ L
2
L
2
si 3L
1
+ L
3
L
3
; obt inem:
A
_
_
3 4 1 2
0 0 0 1
0 0 0 4

3
1
4
_
_
;
din ultimile doua linii rezult a c a x
4
= 1, iar din prima linie obt inem
x
3
= 1 3x
1
4x
2
. Deci sistemul nostru este compatibil (dublu)
nedeterminat, iar mult imea solut iilor sale este:
S ={(, , 1 3 4, 1) | , R} .
Dac a lu am R corpul claselor de resturi modulo 2 atunci avem patru
solut ii:
S ={(0, 0, 1, 1) , (1, 0, 0, 1) , (0, 1, 1, 1) , (1, 1, 0, 1)} .
Exemplul. 2. S a se rezolve sistemul:
_

_
8x
1
+ 6x
2
+ 5x
3
+ 2x
4
=
3x
1
+ 3x
2
+ 2x
3
+ x
4
=
4x
1
+ 2x
2
+ 3x
3
+ x
4
=
3x
1
+ 5x
2
+ x
3
+ x
4
=
7x
1
+ 4x
2
+ 5x
3
+ 2x
4
=
21
10
8
15
18
prin metoda Gauss-Jordan.
Rezolvare. Atas am sistemului matricea sa extins a:
A =
_
_
_
_
_
_
8 6 5 2
3 3 2 1
4 2 3 1
3 5 1 1
7 4 5 2

21
10
8
15
18
_
_
_
_
_
_
si efectuam transform ari elementare pe linii pentru a obt ine o forma
scara redusa. Pentru a obt ine pivotul 1 pe prima linie putem sa
nmult im linia a 5-a cu (1) si s a adun am rezultatul la prima linie,
adic a s a efectuam transformarea elementar a: L
5
+ L
1
L
1
:
12
A
_
_
_
_
_
_
1 2 0 0
3 3 2 1
4 2 3 1
3 5 1 1
7 4 5 2

3
10
8
15
18
_
_
_
_
_
_
,
ceea ce permite crearea de zerouri sub pivotul 1 al primei linii:
3L
1
+L
2
L
2
, 4L
1
+L
3
L
3
, L
2
+L
4
L
4
, 7L
1
+L
5
L
5
,
adic a obt inem matricea echivalent a:
A
_
_
_
_
_
_
1 2 0 0
0 3 2 1
0 6 3 1
0 2 1 0
0 10 5 2

3
1
4
5
3
_
_
_
_
_
_
.
Asem anator proced am cu celelalte coloane: pe coloana a II-a for-
m am un pivot 1 si zerouri n rest, etc. De exemplu, cu
L
4
+ L
1
L
1
, 2L
4
+ L
2
L
2
:
A
_
_
_
_
_
_
1 0 1 0
0 1 0 1
0 6 3 1
0 2 1 0
0 10 5 2

2
11
4
5
3
_
_
_
_
_
_

2L
2
+ L
4
L
4
5L
4
+ L
5
L
5
3L
4
+ L
3
L
3
_
_
_
_
_
_
1 0 1 0
0 1 0 1
0 0 0 1
0 0 1 2
0 0 0 2

2
11
11
17
22
_
_
_
_
_
_
L
4
L
3
2L
3
+ L
5
L
5

L
4
+ L
1
L
1
_
_
_
_
_
_
1 0 0 2
0 1 0 1
0 0 1 2
0 0 0 1
0 0 0 0

19
11
17
11
0
_
_
_
_
_
_

2L
4
+ L
1
L
1
L
4
+L
2
L
2
2L
4
+L
3
L
3
_
_
_
_
_
_
1 0 0 0
0 1 0 0
0 0 1 0
0 0 0 1
0 0 0 0

3
0
5
11
0
_
_
_
_
_
_
,
deci mult imea solut iilor este format a dintr-un singur element (sis-
tem compatibil determinat):
13
S ={(3, 0, 5, 11)} .
Metoda Gauss-Jordan poate folosit a si pentru calculul inversei
unei matrice patratice. Deoarece determinarea inversei B a unei
matrice A revine la rezolvarea ecuat iei matriceale AB = I, iar
AB=(AB
:1
| AB
:2
| ... | AB
:n
), avem de determinat coloanele B
:i
ale
inversei din condit ia (AB
:1
| AB
:2
| ... | AB
:n
) = (e
1
| e
2
| ... | e
n
).
Pentru ecare i avem de rezolvat sistemul AB
:i
= e
i
. Asadar inver-
sarea unei matrice revine la rezolvarea a n sisteme, nsa toate cu
aceeasi matrice a sistemului, A. Aceste sisteme se rezolv a simultan.
Consider am asadar matricea sistemului, extins a simultan cu toate
coloanele de termeni liberi care ne intereseaz a. Am v azut n ex-
emplele de mai sus ca alegerea pasilor care trebuie efectuat i pentru
rezolvarea unui sistem nu depind de coloana termenilor liberi, ci nu-
mai de matricea sistemului. Atunci rezolvarea sistemelor AB
:i
= e
i
poate f acuta simultan.
Proprietat i induse de transformari elementare. Fie A o ma-
trice, S o forma scar a a sa, iar S
0
forma scara redus a. Atunci:
rang(A) = rang(S) = numarul de pivot i din S;
forma scara S nu este, n general, unica, n schimb forma scara
redusa S
0
este unica;
dac a A este matrice patratic a, I este matricea unitate de acelasi
tip si efectu am transformari elementare asupra matricei (A | I )
p ana la forma (S
0
| I

) atunci:
daca S
0
= I rezulta ca I

= A
1
, iar
daca S
0
= I rezulta ca matricea A este singulara.
dac a A este matrice patratic a nesingular a, putem calcula pro-
dusul A
1
B efectu and transformari elementare asupra matricei
(A | B) pan a la forma (I | C); astfel C = A
1
B;
transformarile elementare asupra matricei A se exprima ma-
triceal cu ajutorul matricelor elementare de tip 1, 2 si 3
(P
(i,k)
, E
i
(), respectiv E
ik
(), inversabile, denite mai jos) astfel:
14
pentru transformarea de tip 1: L
i:
L
k:
noua matrice este
produsul P
(i,k)
A, unde P
(i,k)
este matricea transpozit iei
(i, k) =
_
1 2 ... i ... k ... n
1 2 ... k ... i ... n
_
; desigur P
1
(i,k)
= P
(i,k)
deci inversa
unei transformari de tip 1 este o transformare de tip 1;
pentru transformarea de tip 2: L
i:
L
i:
noua matrice
este produsul E
i
()A, unde cu E
i
() am notat matricea unitate I
av and intrarea (i, i) modicat a n (n loc de 1); cum (E
i
())
1
=E
i
(
1
), urmeaza c a inversa unei transformari de tip 2 este o
transformare de tip 2;
pentru transformarea de tip 3: L
i:
+ L
k:
L
k:
, noua ma-
trice este produsul E
ik
()A, unde cu E
ik
() am notat matricea uni-
tate I av and intrarea (k, i) modicata n (n loc de 0); deoarece
(E
ik
())
1
= E
ik
(), rezult a ca inversa unei transformari de tip
3 este o transformare de tip 3.
11. Descompunerea LU a unei matrici patratice. Spunem c a ma-
tricea nesingular a A = (a
ij
) M
n,n
(R) admite factorizare
(descompunere) LU dac a exist a dou a matrice L, U M
n,n
(R),
astfel ca A = LU, L ind o matrice inferior triunghiulara diagonal
unitara, iar U o matrice superior trunghiulara
2
, i.e. L, respectiv
U sunt de forma:
L =
_

_
1 0 ... 0 0
l
21
1 ... 0 0
l
31
l
32
... 0 0
... ... ... ... ...
l
n1
l
n2
... l
n,n1
1
_

_
, U =
_

_
u
11
u
12
... u
1n
0 u
22
... u
2n
... ... ... ...
0 0 0 u
nn
_

_
.
Proprietat i. Fie A o matrice p atratic a nesingulara de tip n n.
Daca A poate transformata ntr-o matrice scara U folosind
doar matrice elementare de tip 3, de forma E
ij
() cu i < j, atunci
A admite descompunere LU. De fapt daca U = E
k
E
k1
...E
1
A
unde E
1
, ..., E
k
sunt matrice elementare de tip 3, de forma E
ij
()
cu i < j, atunci L = E
1
1
...E
1
k
, iar A = LU.
2
Literele ,,L si ,,U provin de la ,,Lower, respectiv ,,Upper triangular matrix.
15
Matricea A = (a
ij
) admite descompunere LU daca si numai daca
minorii principali
1
,
2
, ...,
n
sunt nenuli, unde:
1
= |a
11
| ,

2
=

a
11
a
12
a
21
a
22

, ... ,
n
= det(A) =

a
11
a
12
... a
1n
a
21
a
22
... a
2n
. . ... .
a
n1
a
n2
... a
nn

.
Daca exista doua permutari , S
n
astfel ncat matricea
P

AP

sa admita descompunere LU, atunci A = P

T

LUP
T

.
Exemplu. S a se descompun a n produs LU matricea:
A =
_
_
_
_
2 1 0 1
3 1 1 1
0 4 2 3
5 2 3 0
_
_
_
_
.
Rezolvare.

Incerc am sa aplicam doar transformari elementare de
tip 3 asupra matricei A p ana la forma scara U. Formam zerouri
pe prima coloana folosind ca pivot elementul a
11
= 2; aceasta
nseamna de fapt ca nmult im, la st anga, matricea A succesiv cu
matricele elementare: E
12
(
3
2
), E
14
(
5
2
), apoi form am zerouri pe a
doua coloan a folosind ca pivot elementul a
22
=
1
2
, adic a nmult im
la st anga cu matricele elemenare E
23
(8) si E
24
(1) si, n sfarsit, cu
E
34
(
2
3
); obt inem:
A =
_
_
_
_
2 1 0 1
3 1 1 1
0 4 2 3
5 2 3 0
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
_
_
_
2 1 0 1
0
1
2
1
5
2
0 4 2 3
0
1
2
3
5
2
_
_
_
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
_
2 1 0 1
0
1
2
1
5
2
0 0 6 23
0 0 4 0
_
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
_
_
2 1 0 1
0
1
2
1
5
2
0 0 6 23
0 0 0
46
3
_
_
_
_
_
_
_
_
= U.
16
Deci am obt inut
U = E
34
(
2
3
)E
24
(1)E
23
(8)E
14
(
5
2
)E
12
(
3
2
)A,
sau, echivalent (aplic and formula (E
ik
())
1
= E
ik
()),
A =
_
E
34
(
2
3
)E
24
(1)E
23
(8)E
14
(
5
2
)E
12
(
3
2
)
_
1
U =
=E
12
(
3
2
)E
14
(
5
2
)E
23
(8)E
24
(1)E
34
(
2
3
)U.
Lu and L = E
12
(
3
2
)E
14
(
5
2
)E
23
(8)E
24
(1)E
34
(
2
3
) =
=
_
_
_
_
_
_
_
_
1 0 0 0
3
2
1 0 0
0 8 1 0
5
2
1
2
3
1
_
_
_
_
_
_
_
_
, rezult a descompunerea
A = LU =
_
_
_
_
_
_
_
_
_
1 0 0 0
3
2
1 0 0
0 8 1 0
5
2
1
2
3
1
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
2 1 0 1
0
1
2
1
5
2
0 0 6 23
0 0 0
46
3
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
.
0.1.2 PROBLEME REZOLVATE
1. Rezolvat i sistemele de mai jos folosind metoda lui Gauss:
(a)
_
_
_
x +2y z = 1
2x + z = 2
4x y + 5z = 7
(b)
_
_
_
y + 2z = 1
x y + 2z = 2
3x z = 3
(c)
_
_
_
x + y 2z = 1
2x y + z = 2
5x y = 3
(d)
_
_
_
2x + y z = 1
4x + 2y z = 2
6x + 3y + 2z = 3
(e)
_
x + y + z = 3
2x y z = 0
(f)
_
_
_
x + 2y = 3
3x + 4y = 11
5x + 6y = 2
(g)
_
_
_
x + 2y = 3
4x + 5y = 6
7x + 8y = 9
.
17
Rezolvare. (a) Vom folosi notat ia matriceal a si vom efectua operat ii
asupra matricei extinse a sistemului: A =
_
_
1 2 1 1
2 0 1 2
4 1 5 7
_
_
.
Deoarece a
11
= 1 = 0, putem considera a
11
drept pivot. Pentru
a provoca zerouri dedesubtul pivotului, adun am mai nt ai la linia
a doua prima linie nmult a cu 2 (si vom face 0 coecientul lui x
din ecuat ia a doua). Apoi vom aduna la linia a treia prima linie
nmult it a cu 4, f acand astfel 0 si coecientul lui x din ecuat ia a
treia. Avem succesiv:
A
_
_
1 2 1 1
0 4 3 0
4 1 5 7
_
_

_
_
1 2 1 1
0 4 3 0
0 9 9 3
_
_
. Pe coloana a
doua alegem pivot pe a

22
= 4 = 0. Pentru a face 0 coecientul lui
y din ecuat ia a treia (si a obt ine forma scara a matricei A), adun am
la linia a treia linia a doua nmult it a cu
9
4
. Obt inem
A
_
_
_
_
1 2 1 1
0 4 3 0
0 0
9
4
3
_
_
_
_
. De aici se vede mai nt ai c a rang A =
3 (numarul pivot ilor), c a z =
4
3
, apoi, din ecuat ia a doua, y = 1 si,
nlocuind n prima ecuat ie, x =
1
3
. Asadar sistemul este compatibil
determinat si are solut ia unic a S =
__
1
3
, 1,
4
3
__
.
(b) Proced am la fel ca la exercit iul precedent. Observ amns a c a e-
lementul din colt ul din st anga-sus al matricei extinse A este a
11
= 0,
deci nu poate luat pe post de pivot.

In acest caz, vom schimba
ordinea ecuat iilor astfel ncat n colt ul amintit s a avem un ele-
ment nenul. Schimb and ntre ele primele dou a linii ale matricei A,
18
obt inem
A
_
_
1 1 2 2
0 1 2 1
3 0 1 3
_
_
Pentru a face 0 si coecientul lui x de pe linia a treia (cel de pe
linia a doua este deja 0), vom aduna la cea de-a treia linie prima
linie nmult ita cu 3. Atunci A
_
_
1 1 2 2
0 1 2 1
0 3 7 3
_
_
. Alegem
a

22
= 1 = 0 drept pivot. Pentru a face 0 coecientul lui y din
ecuat ia a treia, adun am la ultima linie a matricei obt inute linia a
doua nmult it a cu 3. Obt inem: A
_
_
1 1 2 2
0 1 2 1
0 0 13 6
_
_
.
De aici se vede mai nt ai c a rang A = 3, ca z =
6
13
, apoi, din
ecuat ia a doua, y =
1
13
si, nlocuind n prima ecuat ie, x =
15
13
.
Asadar sistemul este compatibil determinat si are solut ia unic a
S =
__
15
13
,
1
13
,
6
13
__
.
(c) Avem A
_
_
1 1 2 1
2 1 1 2
5 1 0 3
_
_
. Alegem a
11
= 1 = 0 pivot,
adun am la linia a doua prima linie nmult ita cu 2 si adun am la
linia a treia prima linie nmult it a cu 5. Obt inem astfel zerouri
sub primul pivot:
A
_
_
1 1 2 1
0 3 5 0
0 6 10 2
_
_
. Pe linia a doua alegem pivot elemen-
tul de pe coloana a doua: a

22
= 3 = 0. Adun am la linia a treia
19
linia a doua nmult it a cu 2. Gasim c a:
A
_
_
1 1 2 1
0 3 5 0
0 0 0 2
_
_
. Am obt inut o forma scara cu doar
doi pivot i deci rang A = 2. Ultima ecuat ie, 0 = 2, ne arata c a
sistemul este incompatibil.
(d) Avem A
_
_
2 1 1 1
4 2 1 2
6 3 2 3
_
_
. Alegem a
11
= 2 = 0 pivot, si
adun am la linia a doua prima linie nmult ita cu 2, apoi adun am
la linia a treia prima linie nmult ita cu 3. Obt inem astfel zerouri
sub primul pivot:
A
_
_
2 1 1 1
0 0 1 0
0 0 5 0
_
_
. Alegem ca al doilea pivot elementul de
pe linia 2, coloana 3, a

23
= 1 = 0. Adunam la linia a treia linia
a doua nmult ita cu 5, si obt inem c a A
_
_
2 1 1 1
0 0 1 0
0 0 0 0
_
_
.
Ultima ecuat ie, 0 = 0, este satisf acuta ntotdeauna. Din linia a
doua rezult a z = 0. Apoi din prima ecuat ie g asim x =
1 y
2
.
Sistemul este compatibil (simplu) nedeterminat si are ca solut ii
S =
__
1
2
, , 0
_
| R
_
.
(e) Cu notat ii matriceale, adun and la a doua prima linie nmult it a
cu 2, obt inem imediat forma scar a a matricei A:
A =
_
1 1 1 3
2 1 1 0
_

_
1 1 1 3
0 3 3 6
_
. De aici se
vede c a rang A =rang A = 2 (avem doi pivot i) deci sistemul este
compatibil nedeterminat. Din ecuat ia a doua obt inem y = 2 z.

Inlocuindn prima ecuat ie gasim x = 1. Asadar mult imea solut iilor

sistemului este S = {(1, 2 , ) | R}.
20
(f) Alegem elementul din colt ul din st anga sus al matriei extinse,
a
11
= 1 = 0, drept pivot. Adunand la linia a doua prima linie
nmult it a cu 3 si la linia a treia prima linie nmult it a cu 5,
obt inem
A =
_
_
1 2 3
3 4 11
5 6 2
_
_

_
_
1 2 3
0 2 20
0 4 13
_
_
. Alegem pivot acum
elementul de pe linia a doua, coloana a doua a matricei obt inute:
a

22
= 2 = 0. Adunam la linia a treia linia a doua nmult it a cu 2
(pentru a produce 0 sub pivot). Obt inem ca A
_
_
1 2 3
0 2 20
0 0 27
_
_
.
Deoarece ultima linie se traduce n ecuat ia 0 = 27, sistemul este
incompatibil.
(g) Alegem elementul din colt ul din st anga sus al matriei extinse,
a
11
= 1 = 0, drept pivot. Adunand la linia a doua prima linie
nmult it a cu 4 si la linia a treia prima linie nmult it a cu 7,
obt inem
A =
_
_
1 2 3
4 5 6
7 8 9
_
_

_
_
1 2 3
0 3 6
0 6 12
_
_
. Alegem pivot acum
elementul de pe linia a doua, coloana a doua a matricei obt inute:
a

22
= 3 = 0. Adunam la linia a treia linia a doua nmult it a cu 2
(pentru a produce 0 sub pivot). Obt inem ca A
_
_
1 2 3
0 3 6
0 0 0
_
_
.
Deoarece ultima linie se traduce n ecuat ia 0 = 0, sistemul este
compatibil. Din ecuat ia a doua avem y = 2, iar din prima ecuat ie,
x = 1. Asadar mult imea solut iilor sistemului este S = {(1, 2)}.
2. Folosind metoda lui Gauss, calculat i rangurile matricelor:
21
(a)
_
_
1 2 3
4 5 6
7 8 9
_
_
(b)
_
_
1 1 2 2 3 3
4 4 4 5 5 5
6 6 6 6 6 6
_
_
(c)
_
_
1 2 3 ... n
n + 1 n + 2 n + 3 ... 2n
2n + 1 2n + 2 2n + 3 ... 3n
_
_
.
Rezolvare.
(a) rang
_
_
1 2 3
4 5 6
7 8 9
_
_
4L
1
+L
2
L
2
rang
_
_
1 2 3
0 3 6
7 8 9
_
_
7L
1
+L
3
L
3
rang
_
_
1 2 3
0 3 6
0 6 12
_
_
2L
2
+L
3
L
3
rang
_
_
1 2 3
0 3 6
0 0 0
_
_
. Avem doi pivot i, deci rangul cautat este 2.
(b) rang
_
_
1 1 2 2 3 3
4 4 4 5 5 5
6 6 6 6 6 6
_
_
4L
1
+L
2
L
2
= rang
_
_
1 1 2 2 3 3
0 0 4 3 7 7
6 6 6 6 6 6
_
_
6L
1
+L
3
L
3
= rang
_
_
1 1 2 2 3 3
0 0 4 3 7 7
0 0 6 6 12 12
_
_
1,5 L
2
+L
3
L
3
= rang
_
_
_
_
_
1 1 2 2 3 3
0 0 4 3 7 7
0 0 0
3
2

3
2

3
2
_
_
_
_
_
.
Avem trei pivot i, deci rangul este 3.
22
(c) rang
_
_
1 2 3 ... n
n + 1 n + 2 n + 3 ... 2n
2n + 1 2n + 2 2n + 3 ... 3n
_
_
(n+1)L
1
+L
2
L
2
= rang
_
_
1 2 3 ... n
0 n 2n ... (n 1)n
2n + 1 2n + 2 2n + 3 ... 3n
_
_
(2n+1)L
1
+L
3
L
2
= rang
_
_
1 2 3 ... n
0 n 2n ... (n 1)n
0 2n 4n ... 2(n 1)n
_
_
2L
2
+L
3
L
2
= rang
_
_
1 2 3 ... n
0 n 2n ... (n 1)n
0 0 0 ... 0
_
_
.
Avem doi pivot i deci rangul este 2.
3. Determinat i forma scara redus a pentru matricele de mai jos:
(a)
_
_
1 1 3
2 1 0
0 1 2
_
_
(b)
_
_
1 2 0
0 1 1
1 0 2
_
_
(c)
_
_
1 1 1
1 2 3
1 4 9
_
_
(d)
_
_
_
_
1 1 1 1
2 1 1 1
3 0 1 1
1 1 0 4
_
_
_
_
.
Rezolvare. (a) Alegem pivot elementul din colt ul din st anga-sus.
Urm atoarea etap a ar sa mp art im linia 1 cu a
11
dar cum a
11
= 1
acest lucru nu mai este necesar. Ca la metoda lui Gauss pro-
ducem zerouri dedesubtul pivotului.
_
_
1 1 3
2 1 0
0 1 2
_
_
2L
1
+L
2
L
2

_
_
1 1 3
0 1 6
0 1 2
_
_
. Alegem acum pivot elementul de pe linia a doua,
coloana a doua: a

22
= 1 = 0. Vom nmult i linia a doua cu 1
23
pentru a face pivotul s a e egal cu 1. Obt inem:
_
_
1 1 3
0 1 6
0 1 2
_
_
L
2
L
2

_
_
1 1 3
0 1 6
0 1 2
_
_
.
Provoc am acum zerouri pe coloana a doua, nu numai sub pivot, ca
la metoda lui Gauss, ci si deasupra acestuia.
_
_
1 1 3
0 1 6
0 1 2
_
_
L
2
+L
1
L
1

_
_
1 0 3
0 1 6
0 1 2
_
_
L
2
+L
3
L
3

_
_
1 0 3
0 1 6
0 0 4
_
_
.
Alegem acum pivot elementul de pe linia a treia, coloana a treia
a matricei obt inute.

Imp art im linia pivotului cu pivotul pentru a
face pivotul sa e egal cu 1. Obt inem:
_
_
1 0 3
0 1 6
0 0 4
_
_
(1/4)L
3
L
3

_
_
1 0 3
0 1 6
0 0 1
_
_
. Acum provoc am zerouri
pe coloana pivotului (coloana a treia):
_
_
1 0 3
0 1 6
0 0 1
_
_
3L
3
+L
1
L
1

_
_
1 0 0
0 1 6
0 0 1
_
_
6L
3
+L
2
L
2

_
_
1 0 0
0 1 0
0 0 1
_
_
= I
3
.
Din cele de mai sus rezulta c a matricea este inversabila. Vom vedea
la exercit iu urmator cum, parcurg and exact aceleasi etape, putem
g asi inversa acestei matrice.
(b)
_
_
1 2 0
0 1 1
1 0 2
_
_
L
1
+L
3
L
3

_
_
1 2 0
0 1 1
0 2 2
_
_
2L
2
+L
1
L
1

_
_
1 0 2
0 1 1
0 2 2
_
_
2L
2
+L
3
L
3

_
_
1 0 2
0 1 1
0 0 0
_
_
care este forma scar a redus a a matricei
din enunt . Deoarece ea este diferit a de I
3
(sau deoarece nu avem
dec at doi pivot i), matricea din enunt are rangul 2, deci nu este in-
versabil a.
24
(c)
_
_
1 1 1
1 2 3
1 4 9
_
_
L
1
+L
2
L
2

_
_
1 1 1
0 1 2
1 4 9
_
_
L
1
+L
3
L
3

_
_
1 1 1
0 1 2
0 3 8
_
_
L
2
+L
1
L
1

_
_
1 0 1
0 1 2
0 3 8
_
_
3L
2
+L
3
L
3

_
_
1 0 1
0 1 2
0 0 2
_
_
1/2 L
3
L
3

_
_
1 0 1
0 1 2
0 0 1
_
_
L
3
+L
1
L
1

_
_
1 0 0
0 1 2
0 0 1
_
_
2L
3
+L
2
L
2
I
3
,
deci matricea din enunt este inversabil a.
(d)
_
_
_
_
1 1 1 1
2 1 1 1
3 0 1 1
1 1 0 4
_
_
_
_
2L
1
+L
2
L
2

_
_
_
_
1 1 1 1
0 3 3 3
3 0 1 1
1 1 0 4
_
_
_
_
3L
1
+L
3
L
3

_
_
_
_
1 1 1 1
0 3 3 3
0 3 4 2
1 1 0 4
_
_
_
_
L
1
+L
4
L
4

_
_
_
_
1 1 1 1
0 3 3 3
0 3 4 2
0 2 1 3
_
_
_
_
1/3 L
2
L
2

_
_
_
_
1 1 1 1
0 1 1 1
0 3 4 2
0 2 1 3
_
_
_
_
L
2
+L
1
L
1

_
_
_
_
1 0 0 0
0 1 1 1
0 3 4 2
0 2 1 3
_
_
_
_
3L
2
+L
3
L
3

_
_
_
_
1 0 0 0
0 1 1 1
0 0 1 1
0 2 1 3
_
_
_
_
2L
2
+L
4
L
4

_
_
_
_
1 0 0 0
0 1 1 1
0 0 1 1
0 0 1 5
_
_
_
_
L
3
+L
2
L
2

_
_
_
_
1 0 0 0
0 1 0 2
0 0 1 1
0 0 1 5
_
_
_
_
L
3
+L
4
L
4

_
_
_
_
1 0 0 0
0 1 0 2
0 0 1 1
0 0 0 6
_
_
_
_
25
1/6 L
4
L
4

_
_
_
_
1 0 0 0
0 1 0 2
0 0 1 1
0 0 0 1
_
_
_
_
2L
4
+L
2
L
2

_
_
_
_
1 0 0 0
0 1 0 0
0 0 1 1
0 0 0 1
_
_
_
_
L
4
+L
3
L
3

_
_
_
_
1 0 0 0
0 1 0 0
0 0 1 0
0 0 0 1
_
_
_
_
= I
4
, deci matricea este inversabila.
4. Folosind metoda Gauss-Jordan, calculat i inversele matricelor de
mai jos:
(a)
_
_
1 1 3
2 1 0
0 1 2
_
_
(b)
_
_
1 1 1
1 2 3
1 4 9
_
_
(c)
_
_
_
_
1 1 1 1
2 1 1 1
3 0 1 1
1 1 0 4
_
_
_
_
.
Rezolvare. (a) Dupa cum am v azut n prezentarea teoretic a, calcu-
larea inversei matricei A =
_
_
1 1 3
2 1 0
0 1 2
_
_
revine la rezolvarea a trei
sisteme, anume a celor care au matricele extinse:
_
_
1 1 3 1
2 1 0 0
0 1 2 0
_
_
,
_
_
1 1 3 0
2 1 0 1
0 1 2 0
_
_
si
_
_
1 1 3 0
2 1 0 0
0 1 2 1
_
_
.
Observ am c a daca am rezolva aceste sisteme cu Metoda Gauss-
Jordan, am efectua pentru ecare din ele exact aceleasi operat ii pe
care le-am v azut n exercit iul precedent:
2L
1
+ L
2
L
2
, L
2
L
2
, L
2
+ L
1
L
1
, L
2
+ L
3

L
3
, (1/4)L
3
L
3
, 3L
3
+ L
1
L
1
, 6L
3
+ L
2
L
2
. Aceast a
observat ie ne face sa descoperim algortimul de inversare a unei ma-
trice cu metoda Gauss-Jordan: n loc sa rezolv am succesiv aceste
trei sisteme, consider am matricea A extins a simultan cu cele trei
coloane de termeni liberi care ne intereseaz a: e
1
, e
2
si e
3
, adica
consider am matricea (A | I
3
) =
_
_
1 1 3 1 0 0
2 1 0 0 1 0
0 1 2 0 0 1
_
_
. Prin suc-
cesiunea de transform ari (pe care le-am folosit la exercit iul 3.a))
26
2L
1
+ L
2
L
2
, L
2
L
2
, L
2
+ L
1
L
1
, L
2
+ L
3

L
3
, (1/4)L
3
L
3
, 3L
3
+L
1
L
1
, 6L
3
+L
2
L
2
se ajunge la
(I
3
| A
1
). S a reluam pasii de mai sus si s a urmarim ce ,,pat este
matricea din dreapta.
Alegem pivot elementul din colt ul din st anga-sus. Ca la metoda lui
Gauss producem zerouri dedesubtul pivotului.
_
_
1 1 3 1 0 0
2 1 0 0 1 0
0 1 2 0 0 1
_
_
2L
1
+L
2
L
2

_
_
1 1 3 1 0 0
0 1 6 2 1 0
0 1 2 0 0 1
_
_
.
Alegem acum pivot elementul de pe linia a doua, coloana a doua:
a

22
= 0. Vom nmult i linia a doua cu 1 pentru a face pivotul s a
e egal cu 1. Obt inem:
_
_
1 1 3 1 0 0
0 1 6 2 1 0
0 1 2 0 0 1
_
_
L
2
L
2

_
_
1 1 3 1 0 0
0 1 6 2 1 0
0 1 2 0 0 1
_
_
.
Provoc am acum zerouri pe coloana a doua, nu numai sub pivot, ca
la metoda lui Gauss, ci si deasupra acestuia.
_
_
1 1 3 1 0 0
0 1 6 2 1 0
0 1 2 0 0 1
_
_
L
2
+L
1
L
1

_
_
1 0 3 1 1 0
0 1 6 2 1 0
0 1 2 0 0 1
_
_
L
2
+L
3
L
3

_
_
1 0 3 1 1 0
0 1 6 2 1 0
0 0 4 2 1 1
_
_
.
Alegem acum pivot elementul de pe linia a treia, coloana a treia
a matricei obt inute.

Imp art im linia pivotului cu pivotul pentru a
face pivotul sa e egal cu 1. Obt inem:
_
_
1 0 3 1 1 0
0 1 6 2 1 0
0 0 4 2 1 1
_
_

1
4
L
3
L
3

_
_
_
1 0 3
0 1 6
0 0 1

1 1 0
2 1 0
1
2

1
4

1
4
_
_
_
_
.
Acum provoc am zerouri pe coloana pivotului (coloana a treia):
27
_
_
_
_
1 0 3 1 1 0
0 1 6 2 1 0
0 0 1
1
2

1
4

1
4
_
_
_
_
3L
3
+L
1
L
1

_
_
_
_
_
1 0 0
1
2
1
4

3
4
0 1 6 2 1 0
0 0 1
1
2

1
4

1
4
_
_
_
_
_
6L
3
+L
2
L
2

_
_
_
_
_
_
_
_
1 0 0
1
2
1
4

3
4
0 1 0 1
1
2
3
2
0 0 1
1
2

1
4

1
4
_
_
_
_
_
_
_
_
.

In momentul n care am ajuns n stanga la matricea scara redusa

a lui A algoritmul se ncheie: dac a aceasta forma scara redusa este
I (ceea ce este cazul n acest exercit iu), atunci matricea obt inut a
n dreapta barei este A
1
; daca unul dintre pivot i este 0 (si deci nu
putem ajunge la I), atunci acest lucrunseamna c a matricea nu este
inversabila. Prin urmare, am obt inut c a A
1
=
_
_
_
_
_
_
_
1
2
1
4

3
4
1
1
2
3
2
1
2

1
4

1
4
_
_
_
_
_
_
_
.
0.1.3 PROBLEME PROPUSE
1. Concatenat i urmatoarele matrice:
(a)
_
12 1
0 2
_
,
_
2 1
0 2
_
,
(b)
_
12 1 2 1
0 2 0 2
_
,
_
2 2
0 1
_
,
_
1
13
_
,
(c)
_
_
1
1
1
_
_
,
_
_
1 0
0 1
1 13
_
_
,
_
_
0 0 8
1 8 1
8 0 0
_
_
.
28
Raspunsuri. (a)
_
12 1 2 1
0 2 0 2
_
;
(b)
_
12 1 2 1 2 2 1
0 2 0 2 0 1 13
_
;
(c)
_
_
1 1 0 0 0 8
1 0 1 1 8 1
1 1 13 8 0 0
_
_
.
2. Fie =
_
1 2 3 4
2 3 1 4
_
si =
_
1 2 3 4
1 3 4 2
_
S
4
.
(a) Sa se calculeze
1
,
1
, , ,
1

1
,
1

1
, ()
1
si
()
1
.
(b) S a se calculeze numarul inversiunilor m(), m(), precum
si signatura permut arilor date.
(c) S a se determine matricele permutarilor de la punctul (a) si
determinant ii acestora.
(d) S a se calculeze inversele matricelor de la punctul precedent.
(e) Fie A =
_
_
_
_
1 1 2
2 1 2
3 0 1
2 2 1
_
_
_
_
.
A. S a se calculeze produsele P

A, P

A, P

2A si P

1A.
B. S a se determine toate produsele posibile dintre matricele
determinate la punctul (c) si matricea A.
3. Ar atat i ca
_
_
_
_
5 2 2 3
6 4 3 5
9 2 3 4
7 6 4 7
_
_
_
_

_
_
_
_
2 2 2 2
1 5 3 11
16 24 8 8
8 16 0 16
_
_
_
_
=
_
_
_
_
0 0 0 0
0 0 0 0
0 0 0 0
0 0 0 0
_
_
_
_
.
4. Fie f(x) = x
3
7x
2
+13x 5 si A =
_
_
5 2 3
1 3 1
2 2 1
_
_
. S a se arate
c a f(A) =
_
_
0 0 0
0 0 0
0 0 0
_
_
.
29
5. Ar atat i ca:
(a)
_
_
2 7 3
3 9 4
1 5 3
_
_
1
=
1
3
_
_
7 6 1
5 3 1
6 3 3
_
_
.
(b)
_
_
_
_
1 1 1 1
1 1 1 1
1 1 1 1
1 1 1 1
_
_
_
_
1
=
1
4
_
_
_
_
1 1 1 1
1 1 1 1
1 1 1 1
1 1 1 1
_
_
_
_
.
(c)
_
_
_
_
_
1 1 ... 1
0 1 ... 1
.
.
.
.
.
. ...
.
.
.
0 0 ... 1
_
_
_
_
_
1
=
_
_
_
_
_
_
_
1 1 0 ... 0
0 1 1 ... 0
0 0 1 ... 0
.
.
.
.
.
.
.
.
. ...
.
.
.
0 0 0 ... 1
_
_
_
_
_
_
_
n M
n,n
(R).
(d)
_
_
_
_
_
_
_
_
_
1 2 3 4 ... n 1 n
0 1 2 3 ... n 2 n 1
0 0 1 2 ... n 3 n 2
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
. ...
.
.
.
.
.
.
0 0 0 0 ... 1 2
0 0 0 0 ... 0 1
_
_
_
_
_
_
_
_
_
1
=
=
_
_
_
_
_
_
_
_
_
1 2 1 0 ... 0 0
0 1 2 1 ... 0 0
0 0 1 2 ... 0 0
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
. ...
.
.
.
.
.
.
0 0 0 0 ... 1 2
0 0 0 0 ... 0 1
_
_
_
_
_
_
_
_
_
.
6. Fie A =
_
_
_
_
1 1 2
2 1 2
3 0 1
2 2 1
_
_
_
_
si B =
_
_
2 1 2
3 0 1
1 2 1
_
_
.
(a) Sa se calculeze produsele AB
:1
, AB
:2
, AB
:3
, A
1:
B, A
2:
B,
A
1:
B, A
3:
B si A
4:
B.
(b) Sa se determine matricele AB si (AB
:1
| AB
:2
| AB
:3
) .
(c) S a se calculeze B
1
si AB
1
.
30
7. S a se arate ca, dac a exist a produsul AB si
B=(B
:1
| B
:2
| ... | B
:p
), atunci AB=(AB
:1
| AB
:2
| ... | AB
:p
).
8. Ar atat i ca dac a A M
n,n
(R), n impar, veric a A
T
= A,
atunci det A = 0.
9. Se numeste matrice simetrica o matrice cu proprietatea A
T
= A.
(a) Ar atat i ca B B
T
si B
T
B sunt matrice simetrice, B
M
m,n
(R).
(b) Aratat i ca dac a o matrice simetric a este inversabil a atunci
si inversa ei este tot o matrice simetric a.
(c) Este adev arat c a dac a A si B sunt dou a matrice simetrice de
acelasi tip, atunci AB este tot o matrice simetric a? Justicat i
r aspunsul.
10. Determinat i inversele matricelor:
(a)
_
12 1
0 2
_
;
(b)
_
12 1 2 1
0 2 0 2
_
;
(c)
_
_
5 2 3
1 3 1
2 2 1
_
_
;
(d)
_
_
_
_
5 2 2 3
6 4 3 5
9 2 3 4
7 6 4 7
_
_
_
_
.
Raspunsuri. (a)
_
_
_
1
12
1
24
0
1
2
_
_
_
; (b) nu admite invers a;
(c)
_
_
_
_
_
_
_

1
5

4
5
7
5

1
5
1
5
2
5

4
5

6
5
13
5
_
_
_
_
_
_
_
; (d) nu admite invers a.
11. S a se dovedeasc a ca dac a , S
n
, atunci
31
i. P

= P

.
ii. P
T

= I.
iii. P
T

= P

1 = P
1

.
12*. S a se descrie n pseudocod algoritmii de aducere a unei matrice
la forma scar a, respectiv la forma scara redus a.
13. S a se determine o matrice scar a si matricea scar a redus a pentru
urm atoarele matrice si s a se precizeze rangul lor:
(a)
_
_
11 4 3 0
10 1 2 9
9 2 4 13
_
_
,
(b)
_
_
_
_
5 2 2 3
6 4 3 5
9 2 3 4
7 6 4 7
_
_
_
_
,
(c)
_
_
_
_
0 1 9 0 3
0 1 3 11 2
0 1 0 13 1
0 1 1 2 0
_
_
_
_
,
(d)
_
_
_
_
_
_
0 0 0 1 1 1 1
0 4 4 4 4 4 4
0 2 3 3 3 3 33
1 3 2 1 0 1 2
1 2 2 2 2 2 2
_
_
_
_
_
_
.
Raspunsuri. (a)
_
_
_
_
_
_
_
1 0 0
53
287
0 1 0
743
287
0 0 1
1185
287
_
_
_
_
_
_
_
, 3;
(b)
_
_
_
_
_
_
_
_
1 0
1
4
1
4
0 1
3
8
7
8
0 0 0 0
0 0 0 0
_
_
_
_
_
_
_
_
, 2; (c)
_
_
_
_
0 1 0 0 0
0 0 1 0 0
0 0 0 1 0
0 0 0 0 1
_
_
_
_
, 4;
32
(d)
_
_
_
_
_
_
1 0 0 0 0 0 120
0 1 0 0 0 0 30
0 0 1 0 0 0 30
0 0 0 1 0 1 152
0 0 0 0 1 0 151
_
_
_
_
_
_
, 5.
14. Fie matricea A =
_
_
2 0 2
2 2 0
0 2 2
_
_
. S a se calculeze:
(a) A
1
si A
1
B
1
, unde B =
_
_
2 1 2
3 0 1
1 2 1
_
_
.
(b) Sa se calculeze produsele P
(1,3)
A, E
(1,3)
(1)A si
E
2
(
1
2
)E
(2,3)
(
1
2
)A (unde E cu diversi indici desemneaza
matrice elementare).
(c) S a se rezolve sistemul Ax = b, unde b =
_
_
1
1
2
_
_
.
15. S a se rezolve prin metoda Gauss n R sistemele liniare ale c aror
matrice extinse sunt:
(a)
_
_
9 3 5 6 4
6 2 3 1 5
3 1 3 14 8
_
_
;
(b)
_
_
_
_
_
_
3 2 2 2 2
2 3 2 5 3
9 1 4 5 1
2 2 3 4 5
7 1 6 1 7
_
_
_
_
_
_
;
(c)
_
_
_
_
1 1 3 2 3 1
2 2 4 1 3 2
2 2 8 3 9 1
3 3 5 2 3 1
_
_
_
_
.
Raspuns.
(a) S =
__
, , 2
27
13
+
9
13
, 1+
3
13

1
13

_
| , R
_
33
(b) S =
__
6 + 8
7
,
1 13
7
,
15 6
7
,
_
| R
_
(c) S = .
16*. S a se descrie n pseudocod algoritmii de rezolvare a unui sistem
liniar prin metoda Gauss, respectiv prin metoda Gauss-Jordan.
17. Fie (K, +, ) un corp si A =
_
a b
c d
_
M
2,2
(K) astfel ncat
abcd = 0. S a se arate ca urmatoarele armat ii sunt echivalente:
(a) exista = 0 astfel nc at A
:1
= A
:2
;
(b) exista = 0 astfel nc at A
1:
= A
2:
.
18*. S a se arate ca un sistem liniar cu coecient i reali nu poate s a
aib a exact dou a solut ii.
Indicat ie. Ar atat i ca dac a x, x

R
n
sunt solut ii ale sistemului
atunci si
1
2
(x + x

) e solut ie a sistemului.
19*. S a se dea un exemplu de sistem liniar care admite exact dou a
solut ii.
Rezolvare.

In Z
2
sistemul x + y =

0 are exact dou a solut ii.
20. S a se descompun a n produs LU matricele:
(a)
_
_
2 2 3
1 1 0
1 2 1
_
_
(b)
_
_
_
_
1 1 1 1
1 0 1 1
1 1 0 1
1 1 1 0
_
_
_
_
(c)
_
_
2 3 5
4 0 1
1 2 3
_
_
=
_
_
1 0 0
0 1 0
0 0 1
_
_
_
_
_
_
1 0 0
2 1 0

1
2

7
12
1
_
_
_
_
_
_
_
_
2 3 5
0 6 11
0 0
83
12
_
_
_
_
(d)
_
_
1 2 3
2 3 1
3 1 2
_
_
.
34
Raspunsuri. (a)
_
_
_
_
_
1 0 0
1
2
1 0

1
2

3
2
1
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
2 2 3
0 2
3
2
0 0
1
4
_
_
_
_
_
(b)
_
_
_
_
1 0 0 0
1 1 0 0
1 0 1 0
1 0 0 1
_
_
_
_
_
_
_
_
1 1 1 1
0 1 0 0
0 0 1 0
0 0 0 1
_
_
_
_
;
(c)
_
_
_
1 0 0
2 1 0

1
2

7
12
1
_
_
_
_
_
_
2 3 5
0 6 11
0 0
83
12
_
_
_
;
(d)
_
_
1 0 0
2 1 0
3 5 1
_
_
_
_
1 2 3
0 1 5
0 0 18
_
_
.
21. S a se descompun a n produs PLU, unde P este matricea unei
permut ari, urmatoarele matrice:
(a)
_
_
7 6 1
5 3 1
6 3 3
_
_
;
(b)
_
_
5 2 3
1 3 1
2 2 1
_
_
;
(c)
_
_
2 0 2
2 2 0
0 2 2
_
_
;
(d)
_
_
_
_
5 2 2 3
6 4 3 5
9 2 3 4
7 6 4 7
_
_
_
_
;
(e*)
_
_
_
_
1 1 1 1
1 1 1 1
1 1 1 1
1 1 1 1
_
_
_
_
;
35
(f*)
_
_
_
_
_
_
3 2 2 2 2
2 3 2 5 3
9 1 4 5 1
2 2 3 4 5
7 1 6 1 7
_
_
_
_
_
_
.
Raspunsuri. (a)
_
_
1 0 0
0 1 0
0 0 1
_
_
_
_
_
_
_
1 0 0
1
5
1 0
2
5
6
13
1
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
5 2 3
0
13
5

2
5
0 0
5
13
_
_
_
_
_
;
(b)
_
_
1 0 0
0 1 0
0 0 1
_
_
_
_
_
_
_
1 0 0
1
5
1 0
2
5
6
13
1
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
5 2 3
0
13
5

2
5
0 0
5
13
_
_
_
_
_
;
(c)
_
_
1 0 0
0 1 0
0 0 1
_
_
_
_
1 0 0
1 1 0
0 1 1
_
_
_
_
2 0 2
0 2 2
0 0 4
_
_
;
(d)
_
_
_
_
1 0 0 0
0 1 0 0
0 0 1 0
0 0 0 1
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
1 0 0 0
6
5
1 0 0
9
5
1 1 0
7
5
2 0 1
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
5 2 2 3
0
8
5

3
5
7
5
0 0 0 0
0 0 0 0
_
_
_
_
_
_
;
(e)
_
_
_
_
1 0 0 0
0 0 1 0
0 1 0 0
0 0 0 1
_
_
_
_
_
_
_
_
1 0 0 0
1 1 0 0
1 0 1 0
1 1 1 1
_
_
_
_
_
_
_
_
1 1 1 1
0 2 0 2
0 0 2 2
0 0 0 4
_
_
_
_
;
36
(f)
_
_
_
_
_
_
1 0 0 0 0
0 1 0 0 0
0 0 0 1 0
0 0 1 0 0
0 0 0 0 1
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
1 0 0 0 0
2
3
1 0 0 0
2
3
2
5
1 0 0
3 3 0 1 0
7
3

11
5
2 0 1
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
3 2 2 2 2
0
5
3
2
3
11
3
5
3
0 0
7
5
6
5
3
0 0 0 0 0
0 0 0 0 0
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
(matricea nu este inversabil a!).
37