Serii alternante

Serii alternate
In continuarie, vom analiza seriii de numere reale cu termeni ce nu sunt neapărat
∞
pozitivi. Spunem, că seria ∑ an este o serie cu termeni oarecare, dacă termenul
n =1

general al seriei, an, nu are același semn pentru orice n ∈ N∗.

Un caz particular de serii cu termeni oarecare sunt seriile alternate. Spunem că

∞
seria∑ an este alternată, dacă anan+1 ≤ 0, ∀n ∈ N∗ .
n =1
∞
Definiţia 1. O serie numerică ∑ anse numeşte alternată dacă produsul oricăror doi
n =1

termeni consecutive a n ∙ an +1< 0 pentru orice nN*. O asemenea serie se poate scrie (−1)n+1 an,
cu a n> 0 ,sunt numere positive pentru orice n ( ∀ ) n ∈ N
¿

sau
Definiția: se numește serie alternantă de forma
a 1−a2 +a3 −a 4+ a5−a6 +…+(−1)n+1 an +…
unde toți termenii an sunt numere pozitive pentru orice.
∞
Poate fi scrisă sub o altă formă ∑ (−1)n+1 an (1)
n =1

Criteriul lui Leibniz:

∞
Teoremă. Dacă o serie alternată ∑ (−1)n+1 an , cu proprietatea că toți terminii an sunt
n =1

numere pozitive și
a) a 1> a2> a3 >…> an >…> 0, unde an este un șir descrescător
b) cu limita (nlim
→∞
an =0 ¿ atunci seria dată este convergentă.

Dacă S este suma ei, iar Sn o sumă parțială, atunci pentru orice n ≥ 1 avem:
|S−S n|<a n+1 (2)
și deci modulul acestei serii nu depășește a n+1.
Demonstrație: Considerăm sumele parțiale de rang par ale seriei (1)
2k
S2 k =∑ (−1)n+1 an. (3)
n=1

Aceasta sumă parțială poate fi scrisă sub forma:

S2 k =( a1−a2 ) + ( a3 −a4 ) + ( a5 −a6 ) + …+ ( a2 k−1−a2 k ) , k ∈ { 1 ,2 , 3 , 4 , … }
Din relația a) rezultă că toate valorile din paranteze sunt pozitive, rezultă că sumele
de rang par formează un șir de numere monoton crescător și S2k>0. Să scriem S2 k
sub o altă formă;
S2 k =a1−( a2−a3 ) −( a 4−a5 )−( a6−a7 )−…−( a2 k−2−a 2 k−1 ) −a2 k .
Și aici valorile din paranteze sunt pozitive și deci S 2k<a1, adica sumele S2k sunt
mărginite de sus de a1.
Astfel avem că șirul sumelor parțiale de rang par este monoton crescător și
mărginit, deci acest șir are limită. Fie klim
→∞
S2 k =S .

Să demonstrăm, că și sumele parțiale de rang impar formează un șir de

numere monoton descrescător și că sumele S2k+1>0. Întrucît în baza condiției b)
lim a2 k +1=0 ,iar S =S + a
k→∞ 2 k+1 2k 2 k+1 .

Avem klim
→∞
S2 k+1 =lim ( S 2 k + a2 k+1 ) =lim S 2 k + lim a2 k+1 =S +0=S .
k →∞ k→∞ k →∞

Indeferent de paritatea rangului sumei parțiale, are loc nlim

→∞
S n=S și deci seria (1)

este convergentă.
Aplicând proprietate cleștelui rezultă că sumele S2k și S2k+1 sunt convergente și au
∞

aceași limită S, ca urmare Sn este convergent. În consecință seria ∑ (−1)n+1 an este

n =1

convergentă.
Să observăm că șirul { S2 k } este crescător și dacă S= klim
→∞
S2k atunci
S2 k ≤ S , iar pe de altă parte S2 k+1 =S 2 k −a 2 k + a2 k+1=S 2 k −¿ ¿
Adică șirul sumelor { S2 k−1 }, urmează S ≤ S 2k −1. Diferența S−S n este suma unei serii
alternate ± ( an +1−a n+2 +an +3+ … ) și deci modulul acestei sume nu depășește a n+1 ,
adică
|S−S n|<a n+1 , ∀ n ∈ N ¿ .
Putem concluziona că dacă se cere să se găsească o valoare aprohimativă a sumei
unei serii alternate cu o exactitae anumită E, atunci este suficient să se calculeze
suma parțială Sn , pentru care a n+1 ≤ E .

∞
1
Să se calculeze cu trei zecimale exacte suma seriei ∑ (−1)n+1 ( n
.
n =1 2 n−1 )
∞
n+1 1
Rezolvare. Seria ∑ (−1) este o serie alternantă cu proprietatea că
n =1 ( 2 n−1 )n
1 1
a n= n este un șir descrescător cu
lim n
=0.Conform ctiteriului lui
( 2n−1 ) n → ∞ (2 n−1 )

∞
n+1 1
Leibniz ∑ (−1) . este o serie convergentă. Dacă S este suma ei, iar Sn o
n =1 ( 2 n−1 )n
 1
sumă parțială, atunci pentru orice n ≥ 1, avem |S−S n|<a n+1, unde a n+1= . Dacă
( 2 n+1 )n+1
1 1 1 1 1
a n+1 ≤ 3 , atunci |
S−S n|< 3 . Dar a n+1 ≤ 3 ⟺ n +1
≤ 3 ⟺ ( 2 n+1 )n+1 ≥1000 , de
10 10 10 ( 2 n+1 ) 10
unde rezultă că n ≥ 3.Aproximăm suma seriei cu
1 1 1 1009
S3=a1−a 2+ a3= − 2 + 2 = =0,896888 …
1 3 5 1125
∞
n 2 n+1
2. Să se cerceteze seria ∑ (−1 ) .
n =1 3 n+2
Rezolvare. Utilizăm criteriul lui Leibnitz pentru seria alternante. Obținem

1
lim |a |=lim
2 n+1
=lim
( n) 2
= ≠ 0.
n 2+
n
n→∞ 3 n+2
n→∞ 2 3
n →∞
n ( 3+ )
n
Observăm că modulul termenului general al seriei nu tinde la zero cînd nn → ∞.
seria dată este divergentă.

∞
(−1)n
Să se calculeze convergența seriei ∑
n =1 3 √ n+5

Rezolvare. Verificăm dacă seria este absolut convergentă. Pentru aceasta vom
∞
1
determina convergența seriei după modulurile terminilor seriei inițiale ∑
n =1
|√ |
3 n+5
.

∞ ∞
1 1
Notăm a n=∑
n=1
| 3 √ n+5 |
și-l vom compara cu seria b n=∑ , deasemenea este o
n=1 √ n

1
seria Dirihlet a= 2 <1. Seria este divergentă.
Utilizăm criteriul doi de comparație observăm că:
a 1 1 n 1 1
=lim √
lim n =lim
b
n→∞ n ( :
n → ∞ 3 √ n+5 √ n n→ ∞ 3 √ n+5 )
=lim
n→∞
3+
5
= ≠0
3 .
√n
Observăm că după criteriul II de convergență seria este divergentă. Rezultă că seria
nu esre absolut convergentă.
2a) pentru aceeași serie vom folosi criteriul lui Leibnitz.
Cercetăm condiția 1 din teoremă :
1 1 1 1 1 1
> > > >…> > >…
3 √ 1+5 3 √2+5 3 √ 3+5 3 √ 4+5 3 √ n+5 3 √ n+1+5
Observăm că aceasta inegalitate este adevărată pentru orice n=1, 2, 3, 3, 4, ...
Alăm limita: nlim
→∞
an =¿ lim
n →∞ ( 3 √1n+ 5 )=0¿. Astvel de serie este o serie alternantă și
semiconvergentă.
 ∞ 2
Exemplu Să se cerceteze convergența seriei ∑ (−1 )n sinn n
n =1

Rezolvare. În acest caz vom utiliza criteriul lui Leibnitz pentru seriile alternante.
Obținem
2 lim sin 2 n
sin n n → ∞ sin2 n ≤1.
|
lim |a n|=lim (−1 )n
n→∞ n→∞ n
=| n
=0 . Cunoaștem că Seria dată este

convergentă.
∞
n 2 n+1
2. Să se cerceteze seria ∑ (−1 ) .
n =1 3 n+2
Rezolvare. Utilizăm criteriul lui Leibnitz pentru seria alternante. Obținem

1
lim |a |=lim
2 n+1
=lim
( n) 2
n 2+
= ≠ 0.
n
n→∞ n→∞3 n+2 n →∞2 3
n ( 3+ )
n
Observăm că modulul termenului general al seriei nu tinde la zero cînd n → ∞.