1) Formula distanţei dintre două puncte: AB  x A  x B  2  y A  y B  2

2) Ecuaţia dreptei determinată de două puncte distincte :

x y 1
x  xA y  yA xA xB 1  0
AB:  sau AB: ;
x B  x A yB  y A
yA yB 1
l2 3
3) Aria triunghiului echilateral: A ;
4
l  3
4) Înălţimea unui triunghi echilateral: h ;
2
5) Formula trigonometrică fundamentală: sin2 x  cos 2 x  1,  x  R 
sin2 x  1  cos 2 x sin x   1  cos 2 x
 2 2
 2
;
cos x  1  sin x cos x   1  sin x
6) Teorema cosinusului: În orice triunghi ABC are loc:

a 2  b 2  c 2  2  b  c  cos A sau

b 2  c 2  a 2  2  c  a  cos B sau

2 2 2 b2  c 2  a2
c  a  b  2  a  b  cos C sau cos A  sau
2bc
c 2  a2  b2 a 2
 b 2
 c 2
cos B  sau cos C 
2ca 2ab
unde : a  BC, b  AC, c  AB sunt lungimile laturilor triunghiului ABC şi
A, B, C sunt măsurile unghiurilor triunghiului ABC.
7) Formula ariei unui triunghi când se cunosc toate laturile:

S  p  p  a   p  b   p  c  ( formula lui Heron ) unde

1
 abc
p este semiperimetrul triunghiului ABC;
2
8) Formula ariei unui triunghi când se cunosc două laturi şi unghiul dintre ele:

ab bc
S  sin C sau S  a  c  sin B sau S  sin A ;
2 2 2
f  x   f x 0 
9) lim  f ' x 0  ;
xx0 x  x0
def
10) f  f  x   f
1 1

 f x   x ; 11)  f  g  x   f g x  ;

12) Numărul submulţimilor unei mulţimi cu n elemente este 2n ;

C kn ;
13) Numărul submulţimilor cu k elemente ale unei mulţimi cu n elemente este:
k
14) Numărul subm. ordonate cu k elemente ale unei mulţimi cu n elemente este: A n ;
15) Teorema sinusurilor: În orice triunghi ABC are loc :

a b c
   2R unde R este raza cercului circumscris
sin A sin B sin C
triunghiului ABC.

16) Cn0  C1n  Cn2  .....  Cnn  2n ;

17) sin 2x  2  sin x  cos x ; cos 2 x  cos 2 x  sin2 x ;

18) Numărul diagonalelor unui poligon convex cu n laturi: Cn2  n ;

19) Suma măsurilor unghiurilor unui poligon convex cu n laturi:

Sn  n  2   1800 ;

2
 d1 : a1  x  b1  y  c 1  0
20) Condiţia ca două drepte
d2 : a 2  x  b 2  y  c 2  0
a1 b1 c 1
- să fie paralele:   ;
a2 b2 c 2
-să fie perpendiculare: a1  a 2  b1  b 2  0 ;
 
v1  x 1  i  y1  j
21) Condiţia ca doi vectori  
v2  x2  i  y2  j
x 1 y1
- să fie paraleli ( coliniari ) :  ;
x2 y2
x 1  x 2  y1  y 2  0 ;
-să fie perpendiculari ( ortogonali ) :

22) Pn  n!  1  2  3  ....  n , n  N ;
n!
A kn  , n, k  N,0  k  n ;
n  k !
n!
C kn 
n  k !  k! , n, k  N,0  k  n ;
23) Un număr natural  1 şi care este divizibil doar prin 1 şi prin el însuşi , se numeşte
număr prim. Ex: 2,3,5,7,11,13,17,19,23,29,31,37,41,……etc;
24) Punctul situat la intersecţia:
- înălţimilor unui triunghi se numeşte ortocentru : H;
- medianelor unui triunghi se numeşte centru de greutate : G;
- mediatoarelor laturilor unui triunghi se numeşte centrul cercului circumscris
triunghiului : O;
- bisectoarelor unghiurilor unui triunghi se numeşte centrul cercului înscris întriunghi : I;

3
25)
    3
Funcţia 00 0 
6
30 0  4
45 0  3
60 0  2
90 0  180 0 
2
270 0  2 360 0
 

1 2 3
sinx 0 1 0 -1 0
2 2 2
3 2 1
cosx 1 0 -1 0 1
2 2 2

tgx 0 3 1 3 Nu există 0 Nu există 0

3
ctgx Nu 3 1 3 0 Nu există 0 Nu există
există 3

sin x cos x 1
26) tgx  , cos x  0 ; ctgx  , sin x  0 ; tgx 
cos x sin x ctgx
27)
Cadranul sinusul cosinusul tangenta cotangenta
I + + + +
II + - - -
III - - + +
IV - + - -
28) 1  sin x  1, x  R  sin x   1,1, x  R 
 sin x  1,  x  R

 1  cos x  1, x  R  cos x   1,1, x  R 

 cos x  1,  x  R

29) Funcţia cosinus este pară: cos  x   cos x,  x  R

Funcţiile sinus, tangentă, cotangentă sunt impare:
sin x    sin x, x  R ;
  
tg  x    tgx,  x  R - 2k  1 k  Z ;
 2 
4
ctg x   ctgx, x  R - k k  Z ;
30) Funcţiile sinus şi cosinus sunt periodice cu mulţimea perioadelor 2k, k  Z
şi perioada principală 2  :
sinx  2k   sin x,  x  R,  k  Z ;
cosx  2k   cos x, x  R,  k  Z ;
Funcţiile tangentă şi cotangentă sunt periodice cu mulţimea perioadelor
k, k  Z şi perioada principală  :
  
tgx  k   tgx,  x  R - 2k  1 k  Z,  k  Z ;
 2 
cosx  2k   cos x,  x  R - k k  Z,  k  Z ;

LIMITE DE FUNCŢII

31) Limita unei funcţii polinomiale :


 lim a 0  a1x  a 2 x 2  ....  a n x n  lim a n x n
 x   x  


 xlim

 
a 0  a1x  a 2 x 2  ....  a n x n  a 0  a1  a 2  2  ....  a n  n
;

32) Limita unei funcţii raţionale:

 a 0  a1x  ...  a k x k P  x  P  
 lim  lim  , Q    0
 x   b 0  b 1 x  ... b m x m x   Q  x  Q   
 0
 CAZ  SIMPLIFICARE  prin x   , Q    0, P   0
0
 P x 
 
 l s    l d     xlim  Qx 
 l s    l d   ;
calculez  l s  , l d   , P   0, Q    0
 P x 
 l s    l d     lim
  x   Qx 

 a  a1x  ...  a k x k ak x k ak
lim 0 m
 lim m
    k  m
 x   b 0  b1x  ...b m x x   b m x bm

5
 33)
0,0  a  1    0, a  1
a   ;a  ; loga 0     
,0  a  1  , a  1
; loga    ;
 , a  1 ,0  a  1   , a  1   ,0  a  1

e= ; e-=0 ; ln(0+)=   ; ln    ;      ;          ;       ;

 , x  0   , x  0
x   ; x       ; x+   ; x+     ;     ;
  , x  0  , x  0
       ; x  0, x  R ;

a , a  0
k
   ; 2k  1     ;    ;    ;    0;0   0;
 0, a  0
34) Identităţi:

a  b 2  a 2  2ab  b 2 ; a 2  b 2  a  b a  b  ;
a  b 3  a 3  b 3  3aba  b  ;
a 3  b 3  a  b a 2  ab  b 2  ;
a  b  c 2  a 2  b 2  c 2  2ab  ac  bc  ;
a 4  b 4  a  b a  b a 2  b 2  ;
35) Puteri:
m
m n mn am mn m m m am a
a a  a ;
n
a ; a b  a  b  ;
m
  ;
a b b
am n  amn ; a 0  1, a  0 ; a  x 
1
x ;
a
m
m
a  0,  Q  a n  n a m ;
n

6
36) Radicali:

n a n  a , a  0 ; a2  a ;
n
a n b  n
a  b , a  0, b  0 ;
n
a na
n
 , a  0, b  0 ;
b b
A  A2  B A  A2  B
A B   ( formulele radicalilor
2 2
compuşi) ;

 a, a  0
37) Modulul unui număr real: a 
  a, a  0
Proprietăţi:
 a  0  a  0;
 a  0, a  R ;
  a  a ,  a  R ;
 a  b  a  b;
 ab  a  b ;
a a
  ,b  0;
b b
 ab  a  b;
 c  0  a  c  c  a  c ;
38) Inegalităţi:
2 ab a 2  b2
mina, b   a
b    maxa, b ;
1 1 2
 2
 media geometrica
a
 b media aritmetica media patratica

media armonica

1 a b
a   2,  a  0 ;   2, a, b  0 ;
a b a
a 2  b 2  2ab,  a, b  R ;
7
 nn  1
39) 1  2  3  ...  n  ,  n  N ;
2
nn  12n  1
12  2 2  3 2  ...  n2  ,  n  N ;
6
2
3 3 3 3 n n  12
1  2  3  ...  n  ,  n  N ;
4

40) APLICAŢII ALE DERIVATELOR

 ROLUL DERIVATEI ÎNTÂI.
INTERVALE DE MONOTONIE. PUNCTE DE EXTREM.

Teoremă : Fie f : E  R , E interval , o funcţie derivabilă.

1) f '  x   0 ,x  E  f crescătoare pe E ;
2) f '  x   0 , x  E  f descrescătoare pe E ;
1’) f '  x   0 , x  E  f strict crescătoare pe E ;
2’) f '  x   0 , x  E  f strict descrescătoare pe E ;
 Pentru a determina intervalele de monotonie ale unei funcţii derivabile f : E  R,
E nu neaparat interval din R se procedează astfel :
’
se calculează derivata f a funcţiei f ;

se rezolvă în R ecuaţia f '  x   0, x  E ;

'
se determină intervalele în care f păstrează acelaşi semn ;
se ţine seama de teorema de mai sus şi se stabilesc intervalele de monotonie ;
 Utilizând monotonia unei funcţii , putem stabili punctele de minim sau maxim local pentru o
funcţie derivabilă .

8
 === Un punct x0 din interiorul domeniului de definiţie E este punct de minim local dacă avem
următoarea situaţie :
x x0
f ‘(x) - - - - - - - - --- ----------0+ + + + + + + + + + + + +
f(x) f(x0)
=== Un punct x0 din interiorul domeniului de definiţie E este punct de maxim local dacă avem
următoarea situaţie :
x x0
f ‘(x) + + + + + + + + + +++++0- - - - - - - - - - - - - - -----
f(x) f(x0)
OBS. Eventualele puncte de extrem local sunt soluţii ale ecuaţiei f
'
 x   0 , pentru o funcţie
derivabilă f, pentru care are loc una din situaţiile de mai sus .
Absenţa însă a punctelor critice ( soluţii ale ecuaţiei f
'
 x   0 ) nu înseamnă inexistenţa
valorilor minimale sau maximale .
 ROLUL DERIVATEI A DOUA ÎN STUDIUL FUNCŢIILOR
INTERVALE DE CONVEXITATE ( CONCAVITATE) .
PUNCTE DE INFLEXIUNE .
Teoremă : Fie f : a , b  R , a  b o funcţie de două ori derivabilă pe a , b.
1) f ''  x   0 ,x  a ,b  f convexă pe a , b;
2) f ''  x   0 ,x  a ,b  f concavă pe a , b;
OBS. Este valabilă şi afirmaţia reciprocă :
Dacă f : a , b  R este o funcţie de două ori derivabilă pe a , b şi este convexă ( concavă ) ,
atunci f
''
 0  0  .
 Pentru determinarea intervalelor de convexitate ( concavitate ) se parcurg următoarele etape :
se calculează derivata f a funcţiei f ;
''

se rezolvă în R ecuaţia f

''
x  0 ;
se determină intervalele în care f păstrează acelaşi semn ;
''

se ţine seama de teorema de mai sus şi se stabilesc intervalele de convexitate

( concavitate ) ;

9
=== Pentru ca x0 să fie punct de inflexiune pentru funcţia f trebuie să avem una din situaţiile :
x x0
f(x)  f(x0) 
f ''  x  - - - - - - 0+ + + + + + + +

x x0
f(x)  f(x0) 
f ''  x  + + + + + + 0- - - - - - - - --
41) Progresii aritmetice şi geometrice:
Progresii aritmetice:

 Formula termenului general: an  a1  n  1  r ;

 Formula sumei primilor n termeni:

a1  a n   n 2a  n  1  r   n
Sn  ; Sn 
1
;
2 2

  a, b, c  2b  a  c ;

Progresii geometrice:

 Formula termenului general: bn  b1  qn 1 ;

Sn 
b1 qn  1 
,q  1

 Formula sumei primilor n termeni: ;
q 1

  a, b, c  b 2  a  c


42) Pentru a determina coordonatele punctului de intersecţie a două drepte se rezolvă sistemul
format din ecuaţiile celor două drepte.
Mx M , y M  să aparţină unei drepte
43) Condiţia ca un punct
d : ax  by  c  0 este : ax M  byM  c  0 .
10
44) A  B  A  B  A  B ;
45) Definiţia clasică a probabilităţii: Probabilitatea să se realizeze un eveniment A este egală
cu raportul dintre numărul cazurilor favorabile realizării evenimentului A şi numărul de cazuri
posibile .
NR.CAZURI FAVORABILE
P A  ;
NR.CAZURI POSIBILE

46) Binomul lui Newton:

a  bn  Cn0  a n  b 0  Cn1  a n  1  b1  Cn2  a n  2  b2  ....  Cnk  a n  k  bk  ...  Cnn  a 0  bn
            
T1 T2 T3 Tk  1 Tn  1

 Numerele Cn0 , Cn1,.....,Cnn se numesc coeficienţi binomiali;

 Dezvoltarea binomului la putere ( adică membrul drept al formulei lui Newton) are n+1 termeni;
Termenul de rang k+1 se numeşte termen general şi Tk  1  Cn  a  bk ;
k nk


 Cn0  Cn1  Cn2  .....  Cnn  2n ( suma coeficienţilor binomiali);

 Cn1  Cn3  Cn5  ....  2n  1 ( suma coeficienţilor binomiali de rang par);
 Cn0  Cn2  Cn4  ....  2n  1 ( suma coeficienţilor binomiali de rang par);
47) Asimptote:
 Asimptote orizontale: Dreapta y  a a  R  este asimptotă orizontală spre
  a funcţiei f dacă lim f  x   a . Dreapta y  a este asimptotă orizontală spre
x 
  a funcţiei f dacă lim f  x   a .
x  
 Asimptote oblice:
Teoremă: Fie f : I  R.
f  x
a) Dacă există m  lim
x  x
 R  şi n  lim  f  x   m  x   R atunci dreapta
x 
y  mx  n
este asimptotă oblică a funcţiei f spre   şi reciproc;
f  x
b) Dacă există m  xlim
 x
 R  şi n  lim  f  x   m  x   R atunci dreapta
x 
y  mx  n
este asimptotă oblică a funcţiei f spre   şi reciproc;
 Asimptote verticale:
Dreapta x  x 0 este asimptotă verticală a funcţiei f dacă cel puţin una dintre limitele laterale
lim f  x  sau lim f  x  există şi este infinită.
x  x0 x  x0
x  x0 x  x0

11
48) Mx M, y M   G f  f x M   y M , x M =ABSCISA punctului M,
y M =ORDONATA punctului M;
A B
49)  A D BC ;
C D
50) det A  B   det A  det B ;

51) Proprietăţile logaritmilor:

 loga A  loga B  A  B , A,B  0 , a  0, a  1 ;

 loga a  1 ; loga 1  0 ;

 loga A  loga B  loga  A  B  , A,B  0 , a  0, a  1 ;

A
 loga A  loga B  loga   , A,B  0 , a  0, a  1 ;
B
 loga A m  m  loga A , A  0 , a  0, a  1 ;
1
 loga n A   loga A , A  0 , a  0, a  1, n  N, n  2 ;
n
1
 loga n A   loga A , A  0 , a  0, a  1;
n
logb A
 loga A  ( formula de schimbare a bazei) ;
logb a
 loga b  logb a  1 ;
52) Mulţimea elementelor inversabile faţă de înmulţire în inelul claselor de resturi modulo n:
UZn   â  Zn a, n   1 ;
53) Numărul maxim de drepte ce se pot obţine unind câte 2 puncte dintr-o mulţime de n puncte
este: Cn ;
2

54) Numărul funcţiilor care se pot defini pe o mulţime cu n elemente cu valori într-o mulţime cu m
elemente este : m ;
n

12
 DOMENIUL DE
FUNCŢIA DERIVATA FUNCŢIA COMPUSĂ DERIVATA
DEFINIŢIE
c(constan ta) 0 R
x 1 R u u'
xn (n  N* ) nx n 1 R un(n  N* ) nu n1
 u'
x  (  R) x   1 Df '  (0, ) u  (  R, u  0)   u 1  u'
1 1 1 u'
 R* (u  0)  2
x x2 u u
1 u'
x (0, ) u(u  0)
2 x 2 u
ex ex R eu eu  u'
ax , 0  a  1 ax ln a R au (0  a  1) au  u'  ln a
1 u'
ln x (0, ) ln u (u  0)
x u

loga x,0  a  1
1
(0, ) loga u (u  0) u'
x ln a u ln a
sin x cos x R sin u cos u  u'
cos x  sin x R cos u  sin u  u'
13
 1 u'
tgx 2 cos x  0 tgu (cos u  0)
cos x cos 2 u
1 u'
ctgx  sin x  0 ctgu (sin u  0) 
sin2 x sin2 u
1 u'
arcsin x (1,1) arcsin u ( u  1)
2
1 x 1  u2


1 u'
arccos x (1,1) arccos u ( u  1) 
2
1 x 1  u2
1 u'
arctgx 2 R arctgu
1 x 1  u2

1 u'
arcctgx  2 R arcctgu 
1 x 1  u2
REGULI DE DERIVARE:
1) f  g   f '  g '
'

2) f  g   f '  g  f  g ' ; f  g  h 
' '
 f'  g  h  f  g '  h  f  g  h'
'
f f'  g  f  g'
3)    4) c  f   c  f'
'

g g2

14
TABEL CU INTEGRALE NEDEFINITE ALE UNOR FUNCŢII COMPUSE
Dacă  : I  R , derivabilă cu derivate continuă, atunci:
NR.CRT INTEGRALA NEDEFINITĂ

1. n  1 x 
  x    x dx  n  1  C
n '
nN

2.  a  1 x 
  x    x dx  a  1  C a  R   1, I   0,  
a '

3.  x  a  x 
 a   x dx  lna  C
'
a  0, a  1
4. ' x 
 x  dx  ln x   C x   0, x  I

5. ' x  1 x   a
 2 x   a2 dx  2a ln x   a C x    a, x  I, a  0

6. ' x  1 x 
 2 x   a2 dx  a arctg a
C a0

 sin x    x dx  cos x   C

7. '

 cos x    x dx  sin x   C

8. '

9. ' x    
 cos2x  dx  tgx   C x   2k  1 k  Z, x  I
 2 
10. ' x 
 sin 2x  dx  ctgx   C x   k k  Z, x  I

11.   
 tg x    x dx  ln cos x   C
'
x   2k  1 k  Z, x  I
 2 
12.  ctg x    x dx  ln sin x   C
'
x   k k  Z, x  I
13.

' x 
2 x   a2
 
dx  ln x   2 x   a2  C a0

14. ' x 
 dx  ln x   2 x   a2  C a  0, I    , a sau I   a,  
2 x   a2
15. ' x  x 
 dx  arcsin C a  0, I    a, a 
a2  2 x  a

15
 TABEL DE PRIMITIVE UZUALE
NR.CRT FUNCŢIA INTEGRALA NEDEFINITĂ

1. f : R  R , f x   x n , n  N xn  1
 x dx  n  1  C
n

2. f : I  R , I  0,  , f x   x a , a  R   1 x a 1
 x dx  C
a

a 1
3. f : R  R , f x   a x , a  0 , a  1 ax
  C
x
a dx
ln a
4. f : I  R, I  0,   sau I   ,0, f x  
1 1
 x dx  ln x  C
x
5. f : I  R , I  R   a, a, f x  
1 1 1 xa
,a  0 x 2
a 2
dx   ln
xa
C
x2  a 2 2a
6. f : R  R , f x  
1 1 1 x
,a  0 x 2
a 2
dx   arctg  C
x2  a 2 a a

7. f : R  R, f x   sin x  sin x dx   cos x  C

8. f : R  R, f x   cosx  cos x dx  sin x  C
9.    1
 cos
1
f : I  R, I  R   2k  1 k  Z  , f  x   2
dx  tgx  C
 2  cos 2 x x

10. f : I  R, I  R  k k  Z  , f  x  
1 1
sin 2 x  sin x dx  ctgx  C
2

11.   
f : I  R, I  R   2k  1 k  Z  , f  x   tgx  tgx dx   ln cos x  C
 2 
12. f : I  R, I  R  k k  Z  , f  x   ctgx  ctgx dx  ln sin x  C
13. f : R  R, f  x  
x a
2
1
2
,a  0  x a2
1
2  
dx  ln x  x 2  a 2  C

14. f : I  R, I   , a  sau I   a,   , a  0, f  x  

1 1
x a
2 2  x a2 2
dx  ln x  x 2  a 2  C

15. f : I  R, I   a, a  , a  0, f  x  
1 1 x
a2  x2
 a2  x2
dx  arcsin
a
C

16. 2
 x dx 
3
x x C

17. 1
 x
dx  2 x  C

18. x
 x a
2 2
dx  x 2  a 2  C

19. x
 a x
2 2
dx   a 2  x 2  C

16