GEOMETRIE

IN TRIUNGHIUL DREPTUNGHIC

c1  c 2 c c cateta opusă cateta alăturată cateta opusă cateta alăturată

S ha  1 2 sin B  cos B  tgB  ctgB 
2 ip ipotenuza ipotenuza cateta alăturată cateta opusă
(sinusul, cosinusul, tangenta şi cotangenta se referă la un unghirile ascuţite ale triunghiului dreptunghic iar ha este inaltimea din unghiul drept)

Teorema unghiului de 30  : Cateta care se opune unghiului de 30  este jumătate din ipotenuză.

1
Mediana corespunzatoare ipotenuzei este m a   ip  R
2

l2  3 şi înălţimea l 3
ÎN TRIUNGHIUL ECHILATERAL de latură l : S
h
4 2

CERCUL Acerc   R 2 , Lcerc  2 R

Paralelogramul Sparalelogram ABCD = AB  BC  sin( ABC )

PUNCTE ŞI DREPTE ÎN PLAN

Fie punctul P( xP , y P ) şi ecuaţia unei drepte: (d ) : ax  by  c  0, a 2  b 2  0 .
P  d  a  xP  b  yP  c  0

Distanţa dintre două puncte A(xA, yA) şi B(xB, yB): d  A, B   AB   x A  xB  2   y A  y B  2

x  xB y A  y B
Mijlocul unui segment AB, unde A(xA, yA) şi B(xB, yB) este: M ( A , )
2 2

x  xB  xC y A  y B  yC
Centrul de greutate al unui triunghi ABC, unde A(xA,yA), B(xB,yB), C(xC,yC): G ( A , )
3 3
Panta unei drepte

1)Panta unei drepte ce trece prin două puncte A(xA, yA) şi B(xB, yB) este

2) Cum calculăm panta unei drepte dacă cunoaştem ecuaţia dreptei?

a c
Daca ecuaţia dreptei este dată în forma (d ) : ax  by  c  0, b  0 , o aducem la forma (d ): y   x
b b
a
şi panta dreptei este md   b (adică coeficientul lui x din această formă a ecuaţiei )

Ecuaţia dreptei care trece prin două puncte A(xA,yA) şi B(xB,yB)

y  yA x  xA
AB : 
AB: sau y B  y A xB  x A pentru drepte oblice.

Ecuaţia dreptei ce trece printr-un punct A(xA,yA) şi are o pantă dată m : (d ) : y  y A  m  ( x  x A )

Drepte paralele si drepte perpendiculare

1) Dacă (d 1 ) : a1 x  b1 y  c1  0 şi (d 2 ) : a 2 x  b2 y  c 2  0 .
a1 b1 c1
Atunci: d 1 || d 2   
şi
d 1  d 2  a1  a 2  b1  b2  0
a 2 b2 c 2

2) d1  d 2  md1  md 2
d1  d 2  m d md  1
şi 1 2

Poziţia a două drepte în plan: Dacă (d 1 ) : a1 x  b1 y  c1  0 şi (d 2 ) : a 2 x  b2 y  c 2  0

a1 b1
1) dacă  dreptele sunt concurente.
a2 b2
Pentru a afla punctul de intersectie al dreptelor se rezolvă sistemul format din ecuaţiile celor două drepte:
 d1 : a1 x  b1 y  c1  0
 .
 d 2 : a2 x  b2 y  c2  0
Dacă soluţia sistemului este (x0,y0)  {A(x0,y0)}=d1  d2 .
a b c
2) dacă 1  1  1  m1  m2  d1 / / d 2
a2 b2 c2
a1 b1 c1
3) dacă    d1 , d 2 sunt drepte confundate
a2 b2 c2

Distanţa de la un punct la o dreaptă

Fie dreapta de ecuaţie: (d ) : ax  by  c  0, a 2  b 2  0 .
| a  xP  b  yP  c |
Distanţa de la punctul P( xP , y P ) la dreapta d este d(P, d )  .
a 2  b2

Condiţia ca 3 puncte să fie coliniare:

Punctele A(xA,yA), B(xB,yB), C(xC,yC) sunt coliniare 

Aria unui triunghi:

abc , bc sin A , a  ha , abc ,

S p( p  a )( p  b )( p  c ) , unde ... p  S S S S  r p
2 2 2 4R

(formula lui Heron)

b2  c2  a 2
Teorema cosinusului cos A  sau sub forma a 2  b 2  c 2  2bc cos A , unde b=AC, c=AB, a=BC
2bc

a b c
Teorema sinusurilor:    2 R , unde b=AC, c=AB, a=BC
sin A sin B sin C
 2(b 2  c 2 )  a 2
Mediana corespunzătoare laturii BC m a2 
4