DEFINITIE: Functia continua intr-un punct:Fie f:A si a Spunem ce functia f este continua in punctual a, daca pentru orice vecinatate

V a lui f(a) exista o vecinatate U a punctului a atfel incat pentru orice x sa avem f(x) Definitia continuitatii este satisfacuta automat de punctele izolate ale domeniului de definitie. Functia f este continua in punctual a daca si numai daca F continua daca Exemplu:1. f ( ) 2.f:R ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) este continua in punctual a=1,deoarece avem ( ) { Ga stfel incat ( ) ( ) ( )

este continua in punctual a=0,deoarece

Functia continua pe o multime:Spunem ca o functie f:A este continua pe o multime B daca estev continua in fiecare punct a Daca o functie este continua pe tot domeniul de definitie A, se spune mai simplu ce f este continua. Exemple:1.f :R continuape (2.tg:R\2( * + ) ) | ( 3 ) , are graficul interrupt desi este o functie continua ( ) 2 are graficul interupt desi ea este o functie

pe fiecare interval al domeniului de definitie. Functia discontinua:Daca f nu este continua in punctual a discontinua. se spune ca f este

Exemplu:1. Punctual a=1 este punct de descontinuitate pentru: f(x)={ , , ) ,deoarece f(1-)=0 si f(1+)=1 ) ( ) { , , nu este continua in punctul a=3,deoarece nu

2.Functia:f:[-1,4]

are limita in acest punct.

Exemple din carte: 1.Functia f:R ( ) 2.Functia f:R ( ) 3.Functia f:[1,3] ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) { , , ,este continua in punctual a=1,deoarece avem

este continua in punctual a=0, deoarece

nu este continua in punctual a=2,deoarece

nu are limita in acest punct. Definita continuitatii la stanga si la dreapta intr-un punct: Fie f:A si a un punct )(respectiv pentru A ( de acumulare pentru multimea A ( )) Spunem ca f este continua la stanga respective la dreapta in punctual a daca f(a-)=f(a+)=f(a)). Teorema de echivalenta cu definitia continuitatii intr-un punct :Fie f:A si a un punct de acumulare pentru A.Functia f este continua in punctual a daca si numai daca f(a-)=f(a+)=f(a). Exemple:. 1 f:R )=f(1+)=2=f(1) 2.Functia f:R )=f(0)=0 si f(0+)=1. Discontinuitatea de speta I si de speta a-II-a: Fie a un punct de discontinuitate pentru functia f.Daca limitele laterale in punctual a exista si sunt finite,de spune ca a este un punct de discontinuitate de speta I.Orice punct de discontinuitate care nu este de speta I se spune ca este de speta a-II-a. Exemplu:1.Punctul a=1 este punct de discontinuitate de speta I pentru functia f:[0,2] f(x)={ , , ) ) deoarece f(1-)=0 si f(1+)=1. ( ) { nu este continua in punctul 0, deoarece f(0( ) 2 este continua in punctual 1, deoarece f(1-

2.Punctul a=0 este un punct de discontinuitate, de speta a-II-a,al functiei: f(x)={ deoarece f(0-)=2 si f(0+)=

Operatiile cu functii continue conserva continuitatea:

Teorema2.1:Daca functiile f,g 1) f+g este continua in a; 2) af este continua in a pentru a 3) fg este continua in a; 4) daca g(a)

sunt continue intr-un punct a

atunci:

(adica este definite in a),functia este continua in a; este continua pe [0, ) ca suma a

5) daca f(a) atunci este continua in a; ( ) Exemple:1.Functia f:[0,+ ) doua functii continue. 2.Functia f(x)= continue. 3.Functia f(x)= R.

este continua pe [0, ) * + deoarece este catul a doua functii

este continua pe R ca produsul a doua functii continue pe

( ) ( 4.Functia f:R ) In (1+ produsul a doua functii continue pe R. 5.Functia f(x)=tgx este continua pe I=. continue cu numitorul nenul pe I.

)este continua pe R, fiind functie ca

/,fiind catul

a doua functii

6.Functia f(x)=( ) este continua pe R ,fiind functie de forma si g sunt functii continue pe)domeniile lor de definitie.

, unde f

Teorema 2.2: Fie functiile u:A si h=f o u. Daca functia u este continua in punctual a si functia f este continua in punctul corespunzator b=u(a) atunci functia compusa h=f o u este continua in a. Daca functia u este continua pe A si functia f este continua pe B, atunci functia compusa h= f o u este continua pe A. - fiind compunerea Exemple:1.Functia g(x)= este continua pentru x , functiilor continue f(x)= si u(x)= .

2.Functia g(x)= este continua pe R,fiind compunerea functiilor continue pe R,f(x)= si u(x)= In conditiile teoremei 2.2,daca a este punct de acumulare pentru A si u(a) atunci: ( ( )) ( ( ))

Exemple:1.Fie u(x)= si f(x)=x+1.Atunci intrucat ( ) si f(9)=10. 2.Fie u(x)=2x+3 si f(x)= ( ) intrucat Atunci si f(1)=

( ( ))

( ( ))

Teorema 2.3:Fie I,J interval si f:I o functie bijectiva.Daca functia f este continua pe I, atunci functia inversa este continua pe J(inversa unei functii continue este continua). Exemple:1.Daca a atunci functia exponential f:R ( ( ) este bijectiva si continua.Asadar functia inversa, 2.Functia sin:0 arcsin:[-1,1] 0 1 , ) ( ) este continua.

- este bijectiva si continua.Asadar functia sa inversa

1 este continua.Astfel se obtine

Definitia proprietatii lui Darboux: Fie I un interval din R si f:I o functie. Se spune ca functia f are proprietatea Darboux daca pentru orice a,b cu a si orice H cuprins intre f(a) si f(b), exista c ( ) astfel incat f(c)=H. Observaii: 1) Dac f : I are proprietatea lui Darboux atunci ea nu are puncte de discontinuitate de spea I. 2) Dac f : I are un punct de discontinuitate de spea I atunci f nu are proprietatea lui Darboux. Exemplu:

f : 1, 1 , f ( x ) x [ x ] .

3) Dac f : I , f continu atunci f ( I) este un interval. 4) Dac f : I nu transform intervalul I tot ntr-un interval atunci f nu are P.D. Geometric, o funcie definit pe un interval are proprietatea lui Darboux dac pentru orice a , b I i orice dreapt orizontal y situat ntre f(a) i f(b) intersecteaz graficul lui f n cel puin un punct.

y f(b)
y

f(a) O a
x

Repere biografice despre Darboux: Gaston Darboux

Nascut: 14 august 1842 la Nimes, Gard, Languedoc, Franta Decedat: 23 februarie 1917 la Paris, Franta Gaston Darboux a urmat liceul la Nimes si apoi liceul la Montpellier. In 1861 a intrat la Scoala Politehnica si apoi la Scoala Normala Superioara. Pe cand era student marele sau talent pentru matematica a devenit evident pentru cei din jurul sau. In timp ce inca era la Scoala Normala Superioara, si pe cand inca era student, a publicat prima sa lucrare stiintifica despre suprafetele ortogonale.

Darboux a studiat lucrarile matematicienilor Lam, Dupin si Bonnet cu privire la sistemele ortogonale de suprafete. Darboux a generalizat rezultatele lui Kummer dand un sistem definit de o singura ecuatie cu multe proprietati interesante. A anuntat rezultatele la Academia de Stiinte pe data de 1 august 1864, si in aceeasi zi Moutard a anuntat ca si el a descoprit acelasi sistem. Aceste rezultate au fost incluse in teza sa de doctorat intitulata Sur les surfaces orthogonales pentru care i s-a acordat doctoratul in 1866. Darboux a fost desemnat la Colegiul Frantei pentru anul academic 1866-1867, atunci a invatat la Lyce Louis le Grand (unde a invatat si Galois) intre anii 1867 si 1872. In 1872 a fost desemnat la Ecole Normale Suprieure unde a invatat pana in 1881. Din 1873 pana in 1878 a fost suplinitorul lui Liouville la catedra mecanicilor rationale la Sorbona. Apoi, in 1878 a devenit suplinitorul lui Chasles la catedra geometriei de nivel inalt, de asemenea la Sorbona. Doi ani mai tarziu Chasles a murit si Darboux l-a inlocuit la catedra geometriei de nivel inalt, tinand aceasta catedra pana la moartea sa. A fost decan al Facultatii de Stiinte din 1889 pana in 1903. Darboux a avut importante contributii in geometria diferentiala si in analiza. Bazandu-se pe rezultatele clasice ale lui Monge, Gauss, si Dupin, Darboux s-a folosit din plin, in propria sa maniera, de rezultatele colegilor sai Bertrand, Bonnet, Ribaucour, si altii.Darboux este acum cel mai bine cunoscut datorita integralei Darboux ce a luat numele acestuia. Aceasta integrala a fost introdusa intr-o lucrare cu privire la ecuatiile diferentiale de ordinul doi, lucrare scrisa in 1870. In 1875 si-a mutat atentia asupra integralei lui Riemann, definind suma superioara si cea inferioara si a definit o functie ca fiind integrabila daca diferenta dintre suma Darboux superioara si cea inferiora tinde spre zero. In 1873 Darboux a scris o lucrare despre ciclide si intre 1887 si 1896 a creeat patru volume despre geometria infinitesimala care a inclus majoritatea lucrarilor sale anterioare find denumita Leons sur la thorie gnral des surfaces et les applications gomtriques du calcul infinitsimal. Inclusa in volumul patru al lucrarilor sale este si discutia unei suprafete care se roteste pe o alta. In particular a studiat configuratia geometrica generata de puncte si linii aflate pe suprafata de rotatie. Eisenhart spune despre aceasta lucrare[7]: Dovezile sale geometrice ale teoremelor privitoare la suprafete care se rotesc... sunt atat de pure pe cat tot atat de simple si frumoase. Darboux a mai studiat problema gasirii celei mai scurte cai dintre doua puncte de pe o suprafata. Studii in aceasta arie au mai fost facute si de Zermelo si de Kneser. Succesul in cercetari al lui Darboux este discutat de catre Eisenhart[7]: Abilitatea lui Darboux a fost bazata pe o rara combinatie a imaginatiei geometrice si a puterii analitice. Nu a simpatizat pe cei ce au folosit doar rationamentul geometric in atacarea problemelor de geometrie, nici pe cei care considerau ca este cu siguranta eficace sa se lege strict de procesul analitic. ... stralucite sunt reducerile sale de la

variate probleme de geometrie la baza analitica comuna, si solutiile lor si dezvoltarea dintr-un singur punct de vedere. Totusi Darboux a fost recunoscut ca un profesor exceptional, scriitor si administrator. Eisenhart scrie[7]: Scrierile sale poseda nu numai continut ci si final singular si stil rafinat. In prezentarea rezultatelor forma de expunere a fost studiata meticulos. Puterile variate ale lui Darboux combinate cu personalitatea sa au facut din el un mare profesor, avand pe langa el totdeauna un grup de studenti abili. In comun cu Monge nu a fost multumit cu descoperiri, dar a simtit ca este la fel de important sa aiba proprii sai discipoli. Darboux este cunoscut pentru o mai larga gama de matematici decat cele descrise mai sus. Struik scrie[1]: Darboux a facut deasemenea cercetari in teoria functiilor, algebra, cinematica si dinamica. Aprecierea sa de catre istoria stiintelor este aratata in numeroase ocazii, multe aduse ca elogii in fata Academiei. A mai editat Lucrarile lui Joseph Fourier(18881890). Bineinteles Darboux a primit multe onoruri pentru munca sa. Lebon listeaza peste 100 de Societati Stiintifice care l-au ales pe Darboux ca membru. A fost ales la Societatea Roiala din Londra, castigandu-si Medalia Sylvester in 1916. In 1884 a fost ales la Academia de Stiinte, devenind secretarul acesteia in 1900.

7,000+ sites by kids for kid

Teorema valorilor intermediare:Orice functie continua pe interval are proprietatea Darboux. Teorema referitoare la proprietatea lui Darboux:O functie f: I are proprietatea Darboux daca si numai daca transforma orice interval J intr-un interval f(J). Teorema de semn:Fie I un interval de numere reale.Daca f:I si f(x) atunci f sau f este o functie continua

Teorema de radacina:Daca f:[a,b] este continua pe [a,b] si f(a),f(b) cel putin un punct c ( ) astfel incat f(c)=0. Exemple: 1. Ecuatia ( ) f:R Exista c (

atunci exista

are cel putin o solutie in intervalul [1,2].Intr-adevar, fie f este continua, f(1)=-2,f(2)=7, deci avem f(1) ,f(2) ) astfel incat

2.Ecuatia are o singura radacina reala.intr-adevar, fie functia f:R ( ) Evident ca functia este continua si avem f(c)=0, adica In plus, functia f este strict crescatoare pe R,deci solutia este unica. Probleme propuse: 1)146. Sa se studieze continuitatea functiilor f:D

a) f(x)= D=R\{1}=() ( )

f(x)=x este continua ca functie elementara. f(x)=x-1 este continua ca functie elementara ( ) este continua in punctul a=1.

b)f(x)= D=R\{1}=(f(x)= ) (-1, )

este continua ca functie elementara. este continua in a=-1.

f(x)=x+1 este continua ca functie elementara f(x)= c)f(x)= D=R Este continua ca o suma de doua functii elementare. X0 ( ) +
( )

f continua in x0

f continua pe D.

d)f(x)=x+ D=(0, ) ( ) f continua in punctul a=0.

e)f(x)=

x (

f(x)=x este continua ca functie elementara. f(x)= este continua ca functie elementara punctul a=1. f)f(x)=+ D=(0, ) =0=f(0) f continuanin punctul a=0. 2)Sa se studieze continuitatea urmatoarelor functii: a)f(x)={ Daca x ( Daca x ( ) ( ) ) ( ) si este continua ca functie elementara. este continua ca functie elementara. ( ) Cum:f(-1-)=f(-1+)=f(-1) b)f(x)={ D=(Daca x ) ( , , ( ) este continua ca functie elementara. este continua ca functie elementara . ) , f este continua in punctual a=1. f continua ca functie elementara in

) ( ) ) ( )

Daca x ( =1

Functie continua la stanga lui 0. f(D-)=f(D+)=f(D) ( ) functie continua in punctual a=0. ( )

f(1)=0; f(1-) f(1+) f(1) f nu este continua in punctual a=1 deoarece este punct de discontinuitate de speta I c)f(x)={ Daca x , Daca x ( - ( ) ) ( ) este continua ca functie elementara. este continua ca functie elementara. ( ) ( ) f(1-)=f(1+)=f(1) d)f(x)=2 Daca x ( Daca x ( ( ) ) ( ) ) ( ) este continua ca functie elementara. este continua ca functie elementara. ( ) . f este continua in punctual a=1

3)Sa se cerceteze continuitatea functiei in punctual a=0 f:R

( )

=1

=1

f(0-)=f(0+)=f(0)=1

f continua in punctual a=1. de mai jos, sa fie

4) Sa se determine numarul real a astfel incat functiile f:R continue: a)f(x)=2

3a+3=2 3a=-1 a= ; f(2-)=f(2+)=f(2) f continua. b)f(x)={

f este continua pentru a=

6)Sa se studieze continuitatea urmatoarelor functii: a)f(x)={ x

nu este functie continua.

b)f(x)={

=0; f(0-)=f(0+)=f(0) f continua in punctual a=0.

7)Sa se scrie parametrul reala astfel incat functiile urmatoare sa fie continue pe R: a)f(x)={( )

)
( ) ( )

ln l=ln

)
( )

b)f(x)={

( (

)( )( ) )

)(

) a=

continua daca si numai daca a+1= 8)Sa se determine a,b

( )

astfel incat functia sa fie continua pe (-a,+ ) : ) ( )

f(x)={

f:D

are

zerou daca f( )=0.

9)Sa se determine constantele a si b astfel incat functia:f:R

( ) ( )

( )

sa fie continua pe R si in plus sa existe

f (x)= {

4a=2a+b a=4-b. 2(4-b)-b=0 8-2b+b=0 b=8 2a=-8 a=-4

f nu este continua deoarece f(0-)=f(0+)=f(0).

( ) ( )

f(2-)=f(2+).
( ) ( )( )

( )

( )

( )

12)Sa se studieze continuitatea functiilor: a)f(x)=|1-x|. f continua pe b)f(x)=| continua. c)f(x)=max(x, d)f(x)=min( . e)max(x, ) ) ) fiind o compunere dintre f modul cu o functie continua. ca fiind o compunere dintre f modul cu o functie

f continua pe

f continua deoarece functiile g(x)=x,h(x)= f continua deoarece functiile g(x)=

sunt continue pe sunt continue pe

si h(x)=

f continua deoarece functiile g(x)=x si h(x)= ) f continua deoarece f(x)=|x|, g(x)=|

sunt continue pe sunt continue pe

f)f(x)=max(|x|,|

15)Sa se arate ca urmatoarele functii au proprietatea Darboux: a)f(x)={ , ( f are proprietatea lui Darboux. (

b)f(x)={ f(x)= c=0 ,

( )

f(x)=

x (

) are proprietatea lui Darboux.

x=2 f(2)

16)Sa se arate ca ecuatiile urmatoare au solutii pe intervalele specificate: a) f(x)= f. /=ln f(1)=ln1+1=1 f. / b) f(x)= f(-1)=-1 f(0)=2 f(1-)*f(1+) c)( f(x)=( f(1)=0 f(2)=12 f(1)*f(2)=0 f continua d)2 f(x)=2 f(0)=1 f( )=1 f(0)*f( ) t u . / ( ) -1 ( ) ( ) ( ) ) ) f continua ( ) ( ) ( ) ( ) continua ( . ) / ( ) ( )

F. /

( )

17)Sa se rezolve inecuatiile: a)( )( )

-1

e +++++++0-----------------------------------------0++++++++++++++ ----------------------- - ------0 ++++++0-------------------1 b)( f(x)= ( f(x)=0 ( * c)1-2 f(x)=1-2 f(x)=0=1-2 ; x= ; x= ) =0 x ( ) ) )

1+ +++++++++++++++0--------------------------------2 x ( ).

d)

tgx=1 . /

( x= . 1).x= 2x= 2).x= S=( X1= S= (( ) ) /

* +

) ) are in intervalul [0,2]

, - ecuatia 18)Sa se arate ca pentru orice doua solutii reale, una subunitara si alta supraunitara. Fie f: f(0)= f(1)= -4+ f(2)= -2+ Daca f(0)*f(1) reala. ( ) ( ( )

f are in fiecare dintre intervalele [0,1];[1,2] cel putin cate o solutie )( ) , -

20)Dati exemplu de o functie care are proprietatea lui Darboux:

f(x)={

, (

) )

21)Aratati ca ecuatiile urmatoare au cel putin o solutie: a)x= x( ) ( ) f (- ) b) 2x-1+x=0 ( ) ( ) F este continua deoarece este o suma de doua functii continue. c) ( ) ( )

( ) ( ) F este continua deoarece este diferenta de doua functii continue ( ) 22) Sa se arate ca ecuatia are solutie in intervalul (0,1) sis a se incadreze aceasta solutie intr-un interval de lungime mai mica decat a) f(x)= f(0)= -3 f(1)= -1

-3 b) f(x)= f(0)= -3 f(1)=1 f(0)*f(1) f . /= f. / f. / f. / + ( )

f(x) (

) cu f(x)=0.

) ( ) cu a si b admite o

23)Sa se arate ca ecuatia singura solutie reala. Ecuatia se scrie:( ) +( ) Functia f:R ( )

( ) +( ) -1 este continua f(0)=1 astfel incatf(a) Astfel ca c ca Solutia este unica. , ( ) astfel incat

( ) si cum: f(c)=0 si cum f este descrescatoare

24)Sa se arate ca functia continua f:[a,b] exista c , - astfel incat f(c)=c. g(x)=f(x)-x g(a)=f(a)-a g(b)=f(b)-b g(a)*g(b) f(c)-c=0 f(c)=c. ( ) ( )

- poseda cel putin un punct fix, adica

25).Fie a,b astfel incat cf(c)=ab. ( ) Fie g:[a,b] b) deci exista c

si fie f:[a,b]

- o functie continua.Atunci exista c

( ) Atunci g este continua si g(a)g(b)=a(f(a)-b)*b(f(b)-astfel incat g(c)=0, adica cf(c)=ab. , continua si marginita exista c astfel

29)Sa se arate ca pentru orice functie f:R incat f(c)=c. Exista N astfel incat |f(x)| avem g(-N)g(N) 30)Sa se arate ca functia f:R f (x)=2 f(x1)=f(-1)= -1 f(x2)=f(1)=1

Consideram functia g:R

g(x)=f(x)-x si

nu are proprietatea lui Darboux:

f nu este continua in a=1 f nu are proprietatea lui Darboux. 31)In tabelul de mai jos sunt incluse patru afirmatii legate de functia f:R f (x)={ . Completati tabelul: Adevarat\ Fals adevarat adevarat fals fals

Afirmatie f este continua in punctual Daca * +

=0

f are proprietatea lui Darboux Graficul functiei f nu admite asimptote orizontale.